romana - subiectul ii

Rolul semnelor de punctuatie

Rolul virgulei:
Dragul meu fecior, nu-ti pot oferi ce doresti.
- separa constructia in vocativ de restul comunicarii
Noi, elevii clasei a VIII-a, invatam pentru examen.
- separa apozitia de restul comunicarii
Am pierdut, din neatentie, tema primita.
- separa constructia incidenta de restul comunicarii
Azi avem urmatoarele ore: matematica, romana, sport, engleza.
- separa parti de propozitie de acelasi fel
Ea l-a intrebat si el, nimic.
- marcheaza predicatul eliptic
Ei, ce sa-i faci?
- separa interjectia de restul comunicarii
El, din cand in cand, ne cauta.
- se utilizeaza in cazul incalcarii topicii

Rolul punctelor de suspensie:

Arata o pauza mare in cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie
nu marcheaza sfarsitul unei propozitii sau al unei fraze, ci indica, in general, o intrerupere a
sirului vorbirii.

Rolul cratimei:
leaga cuvinte diferite
elideaza o vocala
in poezie, pastreaza masura si ritmul versului prin reducerea numarului de silabe
separa elementele formei inversate a perfectului compus (venit-ai)
sunt elemente componente ale unui cuvant compus (caine-lup, dus-intors)

Rolul semnului de intrebare:

Este folosit in scriere pentru a marca intonatia propozitiilor sau a frazelor
interogative.

Rolul semnului de exclamare:

la sfarsitul unei fraze exclamative, pentru a marca intonatia acesteia
dupa interjectii, cand acestea au rol independent (zup!, tronc!)
 romana - subiectul ii
Figuri de stil

Aliteratia: Venea cu parul raurind, / Rau galben de matase.

consta in repetarea unui sunet.

Antiteza: Vreme trece, vreme vine / Toate-s vechi si noua toate.

consta in punerea in opozitie a doua lucruri care se evidentiaza reciproc

Comparatia: Ostenit, din aripi bate / Ca un vis pribeag, un graur.

consta in alaturarea a doi termeni pe baza unor insusiri comune, pentru a scoate in evidenta
caracteristicile unuia dintre ei
termenii sunt legati prin: ca, astfel ca, intocmai ca, precum, cum, asa cum

Enumeratia: Iata-ma condamnat pentru nestiinta, / pentru plictiseala, pentru neliniste

consta in insiruirea unor termeni privitori la aceeasi tema

Epitetul: Mii de fluturi mici albastri, De treci codrii de arama [...]

este un cuvant care determina un substantiv sau un verb, cu rolul de a exprima o insusire
deosebita a unui lucru sau a unei fiinte

Hiperbola: Si vorba-i e tunet, rasufletul ger

este figura de stil prin care se exagereaza proportiile unor obiecte, fenomene sau intamplari
pentru a mari expresivitatea
este o figura de constructie, adica in interiorul ei vom descoperi alte figuri de stil

Metafora: Credinta-i val, iubirea vant / Si viata fum!

este o figura poetica prin care se denumeste un obiect, o insusire sau o actiune cu ajutorul
unei comparatii din care lipseste termenul de comparat

Repetitia: ...Singur, singur, singur / Intr-un han, departe

este folosirea sugestiva a unui sunet, cuvant sau grup de cuvinte pentru a impune atentiei o
imagine semnificativa, o idee, un sentiment sau o actiune

Personificarea: ... printre gratii luna moale / Sfiicioasa si smerita si-au varsat razele sale.
este folosita pentru a se atribui calitati omenesti unor lucruri sau fiinte necuvantatoare
este foarte des intalnita in speciile genului epic (basme, balade, fabule)