Sunteți pe pagina 1din 3

Tag Archive: tipului de lirism : subiectiv

Memo-pt poezie
Filed under: School, School-Bac. -Romana 19 Comments
February 20, 2009

1.Identificarea tipului de lirism:


a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau
adresat (persoana a II-a),sunt prezente marcile eului liric(proiectia autorului in
text):emfatizarea (exprimarea excesiva a persoanei I,de ex prin insotirea vb de
pronumele subiect,cu rol de a intari prezenta eului liric) ,deicticele(adv/pronume
demonstrative ce nu trimit la un referat
concret:aici,acolo,ieri,azi,acela,celalalt),persoana I la pronume si
verbe,exclamatiile/interogatiile retorice.Marcile ale eului liric-pronume /adj
pronominale posesive(meu,mea)/vb. la pers. I (monolog confesiv) sau pers. II (monolog
adresat),interogatii si exclamatii retorice
b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I,prezenta vb si pronumelor la persoana a
III-a,astfel incat desi in text se distinge o singura voce lirica ,ea este impersonala,nu
lasa sa transpara sensibilitatea autorului(Barbu,Alecs-Iarna )
c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric /voci lirice,vag fir epic,dialogul ca modalitate
de expunere(ex :Luc.)
2.Trasaturile limbajului poetic
a.expresivitatea -preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative ,ce intra in
structura unor figuri de stil (precum :ep. x,met. y)
b.ambiguitatea -trasatura specifica mai ales liricii moderne ,constand in posibilitatea
dublei /multiplei interpretari a unui text/unei secvente /sintagme poetice
c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste,care nu transmite sentimente ,ci stari
vagi ,imprecise ,in mod indirect,prin campuri semantice ,simboluri,muzicalitate sau
cromatica decadenta.
d.reflecivitatea-trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste ce presupune existenta
unui public initiat,elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se
manifesta prin caracterul meditativ/conceptual al versurilor.
3.Prozodia-se refera la trei elemente :
-masura-nr.de silabe dintr-un vers
;-rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu
vocala aceentuata (adda-rima imbratisata,abab-rima incrucisata,aabb-rima

imperecheata,aaaa-monorima,rima masculina-silaba finala accentuata ,rima feminina silaba finala este neaccentuata ,fara rima -vers alb)
-ritmul- trohaic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este
accentuata)sau iambic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba
este accentuata),amfibrahic(succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se
pune pe silaba mediana)
4.Trasaturile descrierii literare:
-Este subiectiva ,deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza
contemplativa
-Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative,ce intra in structura unor figuri
de stil precum.. sau prezenta imaginilor viz/aud/olf/mot.
-La nivel morfologic ,predomina subs. si adj.(cele mai multe devenite epitete),ce
compun imaginarul poetic.
-Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati.
5.Figuri de stil-se clasifica in 4 categorii ,in functie de nivelul la care se produc :
a.nivel fonetic:rima,aliteratia ,asonanta
b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea,repetitia ,enumeratia,chiasmul(fig in Xex:Viu floriile cu soare/Si soarele cu Florii),paralelismul ,anafora
c.nivel semantic-epitetul
,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea
d.figuri de gandire-antiteza,alegoria,figuri retorice-exclamatia si interogatia retorica.
6.Sensurile cuvintelor:
-sens conotativ-folosirea cuv.cu sensurile figurate ,neobisnuite in context,astfel incat
de cele mai multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul
,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea,oximoronul(ex:
jale dulce).
-sens denotativ-sensul de baza,propriu al cuv.
8.Rolul cratimei-folosita din ratiuni prozodie,prespectiv realizarea masurii si a ridmului
,sau pentru a marca eliziunea unei litere.
9.Linia de pauza -fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare
,fie crearea unei metafore explicite(in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel
metaforic),fie izolarea unei constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea
indirecta.
10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului gandirii si o pauza
afectiva ce accentueaza sentimentele exprimate in text(melancolie,indoiala
,durere,regret)

11.Punctul-sfarsitul unei idei poetice,conturul intonational al unei propozitii


enuntiative.
12.Semnul intrebarii:marcheaza conturul intonational al unui enunt
interogativ,evidentiaza starea de incertitudine sau starea meditative a eului liric (in
functie de situatie) ;o adresare retorica in discursul evocativ al unui erou din trecul
istoric.
13.Virgula-separarea unei apozitii/explicatii suplimentare ,izolarea unei constructii in
vocativ,separarea a doua idei aflate in raport adversativ(daca intalnim conj
dar,iar,insa,ci) sau disjunctive(daca intalnim conjunctia sau ) ,elipsa
predicatului(Mama vine,sora,nu.),construtie incidenta (vino,zise)
14.Semnul exclamarii-marcheaza conturul intonational al unui enunt exclamativ ,dar si
participarea afectiva a autorului,accentuand sentimentele exprimate ;poate marca si
adresarea directa si evocarea unei personalitati istorice din trecut.
15.Rolul vb la conj (sa..),cond-optativ (as veni,as face) sau viitor -exprima dorinta
,proiectarea unor sentimente in plan ireal,posibilitatea implinirii unui scenariu.
16.Rolul verbelor la imperfect(veneau,mancau,treceau)-continuitatea unei stari din
trecut ,crearea unei atmosfere ireale
17.Verbele la gerunziu -permanenta ,continuitatea ,derularea unui proces
18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter
de maxima.
19.Titlul-facand parte din prelectura textului,titlul anticipeaza ideea de ansamblu a
acestuia.De asemenea ,se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al
titului.
20.Comentarea unei strofe-surprinederea ideii de ansamblu ,sesizarea modalitatii de
expunere (monolog,descriere),tipul de lirism ,discutarea proceeelor stilistice sau
evidentierea campurilor semantice,observatii la nivel prozodic(rima ,masura)