Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Linda Howard O Noapte de Neuitat PDF
Linda Howard O Noapte de Neuitat PDF
m
j fi }* , V irtu e
i : 1 >*
d m
r\
L4
IK I1
I
rv:/*L -
B 5
L a r fe ,,
/
L to t
ifi
i/ \ H k > : w n v
1 1 #P
p
r )h
; : > W { r o
;
j H
iI I .Tf. nI. 1
' 'J L .
' t ' t y
*-Ml
!
prolog
W o lf M ackenzie se strecura din pat, apropiindu-se
nelini?tit de fereastra, ?i ram ase acolo studiind intinde-
rea puternic reliefata, lum inata de luna, a p am intu rilor
lui. A run ca o privire scurta peste um arul gol se asigu-
ra ca M ary dorm ea m ai departe netulburata, dei $tia
ca nu avea sa mai treaca m ult timp pana sa-i simta ab
s e n t $i sa se foiasca in somn, cautandu- 1. C an d m ana
ei nu avea sa gSseasca fierbinteala corpului lui, urm a sa
se trezeasca, ridicandu-se in capul oaselor in pat i dan-
du-$i som noroasa la o parte parul m atasos de pe fa^a.
C an d avea sa -1vada langa fereastra, urm a sa coboare d in
pat i sa vina langa el, cuibarindu-se langa corpul lui gol
$i sprijinindu-?i adorm ita capul pe pieptul lui.
U n zambet slab ii poposi pe gura aspra. C e l mai pro-
babil, daca statea la fereastra indeajuns de m ult ca ea s i
se trezeasca, aveau sa se bage la loc in a?tem ut nu pentru
a dorm i, ci pentru a face dragoste. D upa cum Ii amirv
tea, M aris fusese conceputa exact cu o astfel de ocazie,
cand nu-?i putuse gasi lini$tea din cauza ca escadrila
de avioane a lui Jo e tocmai fusese trim isa peste ocean
in tim pul unui conflict izbucnit pe nea$teptate. Fusese
prima m isiune a lui Joe, iar W o lf fusese la fel de tensio-
nat ca in zilele cand luptase el insui In Vietnam .
D in fericire, el ?i M ary trecusera de vrem ea in care
pasiunea spontana putea da na?tere unui nou copil.
A cum aveau nepoti, nu propriii lor copii. Zece, la ul
tima num aratoare, mai exact. D ar in noaptea aceea era
agitat ?i ?tia $i de ce.
Lupul dorm ea intotdeauna mai bine cand tia unde
se aflau tofi puii lui.
N u conta ca puii erau adul^i, unii dintre ei avand pro-
priii copii. N u conta ca erau, fara exceppe, perfect capa-
bili sa aiba grija de ei in?isi. Erau a i lui, iar el era gata
s5 sara in ajutorul lor daca aveau nevoie de el. i ii pla-
cea sa $tie, in mod rezonabil, unde isi petreceau noaptea.
Nu avea nevoie s5 cunoasca exact locatia - erau unele
lucruri pe care era mai bine ca un p&rinte s& nu le stie
dar, daca tia in ce stat se aflau, de obicei acest lucru ii
era de-ajuns. Pe toti dracii, uneori s-ar fi bucurat ?i sa
stie prin ce fara rataceau.
De data aceasta nu Joe era cel care il nelinijtea. tia
unde era Joe - la Pentagon. Joe purta patru stele acum
i facea parte din Statul Major al armatei americane.
Joe ar fi preferat i acum sa urce in carlinga unei pa-
sari de o^el ?i sa zboare cu o viteza de doua ori mai mare
decat cea a sunetului, dar acea perioada din via$a lui
se incheiase. Daca tot era nevoit sa piloteze un birou,
atunci avea sa se asigure ca il pilota al naibii de bine,
in plus, dupa cum spusese chiar el odata, a fi casatorit
cu o femeie precum Caroline era mai dificil decat a se
afla in mijlocul unei batalii in aer, in inferioritate nu-
merica de unu la patru.
Zdmbetul lui W olf deveni mai amplu cand gandurile
ii alunecara spre nora lui. Inteligenfa unui geniu, docto
rate in fizica i in informatica, usor aroganta, oarecum
ciudata. Obfinuse licenp de pilot la scurt timp dupa
na?terea primului lor fiu, in ideea ca sofia unui pilot de
vanatoare trebuia sa $tie cate ceva despre pilotarea avi-
oanelor. Reu^ise sa obfina permisul de pilotare pentru
avioane de mici dimensiuni cam odata cu aparifia celui
de-al treilea fiu al lor. Dupa naterea celui de-al cincilea
fiu, ii spusese morocanoasS lui Joe ca renunfa la misiu-
ne, fiindca ii oferise cinci $anse ?i devenise evident ca
nu era in stare sa faca o fata.
La un moment dat i se sugerase cu amabilitate lui
Joe ca era mai bine ca sotia lui sa renunfe la locul ei
de munca. Compania la care era angajata se implicase
masiv in contracte cu guvernul, iar orice suspiciune de
favoritism ar fi daunat carierei lui. joe 151 indreptase
privirea ca de laser a ochilor lui albastri 1 reci spre supe-
riorii lui ?i spusese:
- Domnilor, daca am de ales intre sotia mea $i carie-
ra, va pun imediat la dispozitie demisia mea.
Acela nu era raspunsul la care se asteptaserS, iar
subiectul muncii de cercetare si dezvoltare intreprinse
de Caroline nu mai fu adus niciodata in discupe.
W olf nu-$i facea probleme nici in privinta lui Mi-
chacl. Mike era cel mai lini?tit dintre top copiii lui, de?i
la fel de concentrat. HotSrise inca de la o varsta frageda
ca voia sa se ocupe de o ferma i exact asta facea. Avea
o ferma destul de intinsa undeva mai jos, spre Laramie,
iar el $i sotia lui i$i cre^teau in tihn 5 animalele $i pe cei
doi fii.
Singura tulburare pe care o provocase Mike vreoda-
ta fusese atunci cSnd hotarise sa o ia de sope pe Shea
Colvin. W olf ?i Mary ii dadusera binecuvantarea lor,
dar problema era ca mama lui Shea era Pam Hearst
Colvin, una dintre fostele prietene ale lui Joe - iar tatal
lui Pam, Ralph Hearst, se opusese ideii ca scumpa lui
nepoata sa se marite cu Michael Mackenzie cu tot atita
inversunare ca atunci c3nd fiica lui fusese prietena lui
Joe Mackenzie.
Michael, cu hotararea si concentrarea ce il caracteri-
zau, ignorase intreaga furtuna. Singura lui preocupare
era sa se insoare cu Shea - sa ia naiba furtuna ce
izbucnise in familia Hearst. Blanda si tacuta Shea fusese
sfajiata, dar $i-l dorise pe Michael $i refuzase sa anuleze
nunta, a?a cum cerea bunicul ei. Pam insa?i fusese cea
care pusese capat situapei, intr-un final, infruntandu-?i
ratal in mijlocul magazinului lui.
-S h ea se va casatori oricum cu Michael, tunase ea,
cand Ralph ameninpise sa o excluda pe Shea din testa
ment daca se casatorea cu vreunul dintre barbatii din
neamul acela nenorocit. Nu ai fost de acord nici cu rela-
tia mea cu Joe, de?i era unul dintre cei mai decenfi bar-
liati pe care ii cunoscusem vreodata. Acum, Shea il vrea
pe Michael il va avea. Modifica-p testamentul, daca
a?a vrei. $ i tine-p strains in brafe ura, fiindca n-ai sa-p
mai strangi in brafe nepoata - nici stranepopi. Gandej-
te-te la asta!
A?adar, Michael se casatorise cu Shea, i, in ciuda
bombanelilor si a maraiturilor, batranul Hearst era ne-
bun dup 5 cei doi stranepop. Cea de-a doua sarcina a lui
Shea se dovedise dificila, si fusese cat pe ce sa-$i piarda
viafa i ea, ?i copilul. Doctorul ii sfatuise s5 nu mai faca
alp copii, dar ei hotarasera deja ca se multumeau cu
doi. Cei doi baiep crejteau preocupap de activitatile
legate de creterea vitelor si a cailor. Pe Wolf il amuza
gandul ca stranepotii lui Ralph Hearst purtau numele
de Mackenzie. Cine naiba i-ar fi imaginat asa ceva?
Josh, cel de-al treilea fiu al lui, locuia in Seattle cu
sotia lui, Loren, i cu cei trei fii ai lor. Josh era la fel
de pasionat de avioane ca Joe, dar el optase sa intre in
marina, in loc de aviatie, poate fiindca voia sa se afir-
me prin fope proprii i nu fiindca fratele lui mai mare
era general.
Josh era vesel $i bun la suflet, cel mai sociabil dintre
top, dar avea si el acea vana de hotarare indarjita. Sca-
pase ca prin urechile acului din accidental care il lasase
cu o articulatie intepenita la genunchiul drept i care in-
semnase sfritul carierei lui militarejti, dar, dupa cum
ii statea in fire, lasase accidentul in urma i se concen-
trase asupra a ceea ce se afla in fafa lui. La acea vreme,
in fafa lui se aflase doctorul lui - Loren Page. Nefiind
genul care sa se invarta in jurul cozii, Josh ii aruncase o
singura privire frumoasei $i inaltei Loren i i$i incepuse
manevrele de curtare chiar de pe patul de spital. Inca
purta carje cJnd se casatorisera. Acum, dupa ce i se n 3s-
cusera trei fii, lucra la o firma de aeronautica, punand
la punct noi avioane militare, iar Loren isi practica spe-
cializarea in ortopedie la un spital din Seattle.
Wolf tia unde se afla $i Maris. Singura lui fiica era in
acel moment in Montana, lucrand ca dresor la un fer-
mier specializat In creterea cailor. Se gandea sa se anga-
jeze in Kentucky, sa lucreze la o ferma de cai pursange.
Inca de cand fusese suficient de mare sa stea singura
in 5a pe un cal, ambipile ei se concentrasera toate in
jurul acelor animale mari i elegante. Mojtenise talen-
tul lui in materie de cai, fiind in stare sa imblanzeasca
si cele mai n 5rava$e sau In.capa0nate animale. In sinea
lui, Wolf credea ca Maris era, probabil, chiar mai talen-
tata decat el. Ceea ce putea ea sa realizeze cu un cal era
magie pura.
Expresia indarjita a lui Wolf se imblanzi cand se gan-
di la Maris, ii furase inima cu un singur deget inca din
clipa in care ii fusese pusa in brate, la doar cateva minu
te dupa nastere, cand ea ridicase spre el ochii intunecap
$i somnoroji. Dintre top copiii lui, ea era singura care
mo?tenise ochii lui intunecafi. Fiii lui semanau top cu
cl, cu exceptia ochilor lor albatri, dar Maris, care sema-
na cu Mary din toate celelalte puncte de vedere, avea
ochii tatalui ei. Fiica lui avea parul de culoare deschisa,
de un castaniu-argintiu, pielea atat de fina, incat parea
aproape translucida ?i era inzestrata cu hotararea ma-
mei sale. Masura cu totul un metru jaizeci i cantarea
vreo patruzeci i cinci de kilograme, dar Maris nu pnea
niciodata catu^i de pupn cont de fragilitatea ei; cand
se hotara sa faca un lucru, insista cu o incapafanare in-
cr,1ncenata pana reusea. Era mai mult dec&t capabila sa
le pna piept fraplor ei mai mari, mult mai masivi fi mai
dominatori.
Cariera pe care $i-o alesese nu fusese una uoara pen-
rru ea._ Oamenii aveau tendinfa sa presupuna doua lu-
cruri. In primul rand, ca nu facea decat sa se foloseasca
de numele de Mackenzie, iar in al doilea rand, c5 era
prea delicata pentru meseria ei. l$i dadeau seama in
scurt timp cat de tare se in^elasera in ambele privinfe,
ilar era o batalie pe care Maris era nevoita s-o duca la ne-
sfarfit. Insa nu se dadea batuta, ca?tigand treptat respect
pentru talentele ei personale.
Parcurgand in minte lista copiilor lui, ajunse la
Chance. La naiba, tia chiar ?i unde se afla Chance, ceea
i'e era mare lucru. Chance ratacea prin lume, de$i se
intorcea intotdeauna in Wyoming, la muntele pe care-1
considera singurul lui camin. Intamplator, chiar suna-
se in ziua respectiva, cu cateva ore in urma, din Belize.
11 spusese lui Mary ca avea sa se odihneasca vreo cateva
zile, inainte de a merge mai departe. Cand ii venise lui
rin d u l la telefon, W olf se indepartase de M ary cat sa nu
poata fi auzit ?i il intrebase meet pe Chance cat de grav
era ranit.
- N u prea rau, raspunsese Chance laconic. Cateva
copci si cateva coaste fisurate. U ltim a misiune a luat o
intorsatura cam neplacuta pentru mine.
W olf nu il intrebase ce presupusese ultima lui misiu
ne. Fiul lui mercenar indeplinea uneori sarcini delicate
primite din partea guvernului, aa ca Chance rareori se
oferea sa-i dea detalii. C ei doi barbafi aveau infelegerea
tacita de a nu-i permite lui M ary sa afle despre perico-
lele pe care Chance le infrunta cu regularitate. Pe langa
ca voiau sa o scuteasca de ingrijorare, stiau i ca, daca ar
fi aflat ca Chance era ranit, probabil ar fi sarit intr-un
avion ?i 1-ar fi adus acasa.
Cand W olf inchisese telefonul $i se intoarse, se lovise
de ochii bleumarin ai lui M ary a^intiti asupra lui.
- C at de grav e ranit? intrebase ea aspru, cu mainile
infipte in ?olduri.
W olf jtia ca nu era cazul sa o minta. In schimb, tra-
versase camera pana la ea i o trasese in brafele lui,
mangaindu-i parul matasos si cuibarindu-i corpul fragil
in soliditatea musculoasa a corpului lui. Uneori inten-
sitatea iubirii pe care o simfea fata de aceasta femeie
aproape il ingenunchea. Insa nu putea s-o apere de in
grijorare, aa ca ii oferea respectul sinceritafii.
- N u prea rau, dupa cum a spus chiar el.
Ea raspunsese instant:
- II vreau aici.
- $tiu, scumpo. Dar e bine. N u ne minte. In plus, il
cuno$ti pe Chance.
M ary incuviinfase din cap oftand, apoi i?i lipise bu-
zele de pieptul lui. Chance era ca o pantera eleganta,
salbatic i refuzand absolut orice fel de lanpiri. II aduse-
ser3 in casa lor $i il facusera parte din familie, legSndu-l
de ei cu iubire, jtiind ca nici un alt fel de legatura nu
1-ar fi putut (ine. $i, precum o creatura salbatica doar pe
jumatate tmblanzita, acceptase limitele civilizatiei, insa
11oar la nivel superficial. Cutreiera pam antul in lung
si in lat, dar intotdeauna se intorcea la ei.
Inca de la inceput insa, fusese neputincios in fata lui
Mary. Ea il inconjurase din prima clipa cu atata dra-
goste 51 grija, incat nu fusese in stare sa-i reziste, defi in
ochii lui caprui-deschis se reflectase consternarea, chiar
jcna resimtita din pricina atentiei ei. Daca M ary ar fi
plecat sa-l aduca pe Chance, acesta s-ar fi intors fara s i
cracneascS, dar ar fi intrat in casa afifand o neajutora-
til, u?or panicata, de genul, 0 , Doamne, scapa-ma de
asta . A poi ar fi lasat-o cuminte sa-i ingrijeasca rSnile,
sfl-1 rasfefe ?i, in general, sa-l sufoce cu grija ei materna.
Sa o priveasca pe M ary agitandu-se In jurul lui Chance
ilra una dintre cele mai amuzante ocupatii ale lui Wolf,
lia se agita in jurul tuturor copiilor ei, dar ceilalfi crescu-
ser5 cu aceasta atitudine si li se parea fireasca. Chance,
pe de alta parte, era un copil de paisprezece ani pe ju-
matate salbatic, atunci cand il gasise Mary. Daca avusese
vreodata o cas3, nu fi-o amintea. Daca avea un nurae,
11 u ?i-l cunoftea. Reufise sa se sustraga autoritaplor de
protecfie sociala, bine intenfionate, deplasandu-se in
perm anent, furand tot ce ii trebuia: mancare, haine,
hani. Era foarte inteligent ?i invapse singut sa citeasca
din ziare i reviste aruncate la gunoi. Bibliotecile deveni-
sera unul dintre locurile lui favorite pentru a-si petrece
rimpul, eventual chiar pentru a ramane peste noapte,
atunci cand reusea, dar niciodata vreme de doua nopfi
la rind . Din cate citise si din crampeiele de programe
relevizate pe care le vazuse, infelegea conceptul de fami
lie, insa doar atat $i era pentru el - un concept. Nu avea
incredere in nim eni in afara de el insufi.
Poate ca ar fi ajuns astfel la varsta adulta daca nu ar
(i contractat o gripa dezastruoasa. Intorcandu-se cu ma
fina de la munca, M ary il gasise zacAnd pe marginea
unui drum, incoerent fi incins de febra. D efi era cu trei-
zeci de centimetri mai inalt decat ea fi cantarea cu
vreo douazeci de kilograme mai mult, M ary reufise
cumva sa se lupte cu el si sa-l faca sa urce in camioneta
ei, ducandu -1 la clinica locala, unde doctorul Nowacki
descoperise ca gripa se complicase cu o pneum onie 51 tl
transferase rapid pe Chance la cel mai apropiat spital,
aflat la o suta treizeci de kilometri distanta.
M ary se intorsese acasa ji insistase ca W o lf sa o duca
la spital - imediat.
Chance era internat la terapie intensiva cand sosise-
ra ei. La inceput, asistentele refuzasera sa le dea voie
sa-1 vada, deoarece nu ii erau rude ?i, de fapt, nu ?tiau
nimic despre el. Serviciile de protecfia copilului fusese-
ra anun^ate si urma sa soseasca cineva sa se ocupe de
hartii. Acestea se dovedisera rezonabile, chiar amabile,
dar nu se a^teptasera sa aiba de-a face cu cineva ca Mary.
Ea ramasese neinduplecata. In cele din urma, asistente
le, epuizate ?i depafite de o vointa cu m ult mai puterni-
ca decat a lor, cedasera fi le permisesera lui W olf i lui
M ary sa intre in mica rezerva.
De indata ce il vazuse pe baiat, W o lf in^elesese de
ce M ary se ataase atat de tare de el. N u era vorba doar
despre faptul ca era grav bolnav, in pericol de moarte;
era, totodata, evident, partial amerindian. Probabil ii
amintea atat de mult lui M ary de propriii ei copii, incat
nu ar fi putut uita de el tot a?a cum nu ar fi putut uita
de nici unul dintre ei.
Ochiul expert al lui W o lf il studiase pe baiat asa cum
zacea acolo, atat de nemiijcat $i de tacut, cu ochii inchLji,
respirand gafait. Roseata aprinsa a febrei ii pata pometii
inalti. Patru recipiente diferite pentru perfuzii picurau
o so lu te intravenoasa in bratul lui musculos drept, care
era imobilizat pe pat. U n alt recipient atarna intr-o par
te a patului, masurand productia rinichilor lui.
Nu era pe jumatate amerindian, isi spusese Wolf,
Poate pe un sfert. N u mai mult de atat. Dar, chiar si asa,
nu incapea indoiala 111 privinta mostenirii lui. Unghiile
ii pareau palide pe fondul pielii bronzate a degetelor,
in timp ce acelea ale unui alb ar fi fost mai trandafi-
rii. Parul bogat, castaniu-inchis, lung pana la umeri, era
lins. Avea, in plus, pometi inalti, buze clar conturate i
nasul inalt specific. Era cel mai frum os baiat pe care
il vazuse W olf vreodata.
M ary se apropiase de pat, cu intreaga atenfie concert-
11 ,it5 asupra baiatului care z5cea bolnav 1 neputincios
p J a$ternuturile albe ca zapada. I?i pusese uijor mana
1 ;lcoroasa pe fruntea lui, apoi ii mangaiase parul.
- A i sa fii bine, murmura ea. O sa am eu grija de asta.
Baiatul deschisese pleoapele grele, cu un efort vizibil.
lYntru prima data, W olf ii vazuse ochii c5prui, aproape
iiurii, inconjurafi de cercuri maronii atat de intunecate,
incat pareau aproape negre. Confuz, baiatul i?i concen-
1rase privirea mai intai asupra lui Mary, apoi o lasase sa
alunece asupra lui W olf, ?i o scanteie de alarma intarzia-
se aprinsese in ochii lui. incercase sa se ridice in capul
naselor, dar era prea slabit chiar ?i pentru a-$i smulge
liraful prins de pat.
W olf se mutase de cealalta parte a baiatului.
- Nu-ti fie teama, spusese el incet. A i pneum onie ?i
i\?ti intr-un spital. A poi, ghicind ce se afla la baza re-
;n fiei de panica a baiatului, adaugase: N u o sa-i lasam
.sil te ia.
O chii aceia de culoare deschisa se oprisera asupra
1 hipului lui, ?i poate ca aspectul lui W olf il liniftise.
1iecum un animal salbatic, se relaxase treptat 5.1 alune-
1 use inapoi in somn.
In decursul saptamanii urmatoare, starea baiatului se
imbunatatise, iar M ary intrase plina de avant in actiu-
111.'. Era hotarata ca baiatul, care inca nu le spusese un
mime, sS nu ajunga in custodia statului nici macar pen-
tm o zi. Trasese sfori, harfuise oameni, apelase chiar la
|oe. cerandu-i sa-si foloseasca influenfa, iar tenacitatea
i*i daduse roade. C and baiatul fusese externat, se dusese
iioisa cu W olf ?i cu Mary.
Baiatul se obinuise treptat cu ei, de?i nu se aratase
ulisolut deloc prietenos, nici macar increzator. Le ras-
pnndea la intrebari cu un singur cuvant, daca era po-
bil, dar m iy o r b e a efectiv niciodata. M ary nu se lasase
i lescurajata. Inc 5 de la bun inceput, il tratase pur i sim-
plu pe baiat ca ?i cum ar fi fost copilul ei - i, in scurt
(imp, chiar devenise unul de-al lor.
Baiatul care fusese dintotdeauna singur se trezi brusc
aruncat in mijlocul unei familii numeroase ?i volatile.
Pentru prima data avea un acoperi? deasupra capului in
fiecare noapte, o camera doar a lui, mancare din belsug
in stomac. Avea haine atarnate in dulap ?i ghete noi in
picioare. Era inca prea sl&bit pentru a participa la sar-
cinile din gospodarie, a$a cum fSceau top ceilalp, dar
Mary incepuse imediat sa-i dea lecpi particulare pentru
a-1 aduce la acela^i nivel colar ca Zane, avand in vedere
ca ambii baiep erau de aceea$i varsta, din cate ii pu-
teau da seama. Chance se apucase de studiat cu lacomia
unui cafelu? flamand ajuns la sanul mamei, dar, din
orice alt punct de vedere, se incapa^nase sa pastreze
distanta. Privirea lui vicleanS ?i ferita observa fiecare
nuanta a relapilor de familie, raportand ceea ce vedea la
ceea ce cunoscuse in trecut.
In cele din urma, cedase in faa lor suficient cat s5 le
spuna ca i se spunea Haimana. Nu avea un nume adevarat.
Maris il privise cu chipul lipsit de expresie.
- Haimana?
Gura lui se schimonosise ?i paruse cu mult prea ba-
tran pentru cei paisprezece ani ai lui.
- Da, ca un caine vagabond.
- Nu, spusese Wolf, cad numele era un indiciu. $tii
ca ejti parpal amerindian. Mai degraba p s-a spus Hai
mana fiindca hoinareai far5 cas5 prin Oklahoma - ceea
ce inseamna ca ai, probabil, origini Cherokee.
Baiatul se muhumise sa-1priveascS, cu o expresie pru
denta, dar, chiar $i a$a, ceva din el se luminase la gandul
ca nu fusese comparat cu un caine al nimanui.
Relapile lui cu ceilalp membri ai familiei erau com
plicate. Cu Mary, ar fi vrut sa ramana rezervat, dar pur
$i simplu nu reu$ea. Ea il inconjura cu aceea^i grija ma-
terna pe care o acorda celorlalte progenituri ale ef^eea
ce il inspaiminta, de$i o savura, absorbind prin top po-
rii atenpa ei afectuoasa. Se ferea de Wolf, ca ?i cum s-ar
fi ajteptat ca barbatul cel masiv sa se repeada asupra
lui cu pumni si lovituri de picioare. Priceput in materie
li filbariciuni, W olf il lini?tise treptat pe baiat a$a cum
IV ca .ji cu armasarii, lasandu-1sa se obi^nuiasca, dandu-i
limp sit vada ca nu avea de ce sa se teama, apoi oferin-
i In i rcspectul ?i prietenia lui $i, intr-un final, afecfiune.
Midiael plecase deja la facultate, dar, cJnd se intor-
m sc acasa, facuse pur i simplu loc in cercul familiei lui
pentru nou-sosit. Haimana i$i permise sa fie relaxat cu
Mil# inca de la inceput, intuind acea acceptare tacita.
Sc infelegea bine $i cu Josh, dar Josh era atat de vesel,
Ini ai era imposibil sa nu te intelegi cu el. Josh ii asuma
. in ina de a-1 invi^a pe Haimana cum sa indeplineasca
inultitudinea de sarcini existente la o ferma de cai. Josh
lu u l care il inva^a sa calareascS, de$i Josh era, fara pu-
riinfl de tSgada, cel mai prost cal&ref din familie. Asta
mi insemna ca nu era bun, ci doar ca erau mai buni
i rilalfi, in special Maris. Lui Josh nu ii pasa, fiindca dra-
I'uMi-a lui cea mare erau avioanele, exact a$a cum fusese
jl a lui Joe, deci poate ca el se aratase mai rabdator cu
ile nou-venitului decat ar fi fost oricine altcineva.
Maris era ca Mary, li aruncase o singura privire baia-
mini $i il luase imediat sub aripa ei feroce de protec-
inare, fara a fine cont de faptul ca acesta era pe pufin
ill- doua ori mai mare ca ea. La doisprezece ani, Maris
rnasura sub un metru cincizeci i cantarea treizeci ?i trei
ill- kilograme. Dar nu conta pentru ea; Haimana deveni
al oi tot aa cum ?i fratii ei mai mari erau ai ei. Povestea
m-obosita cu el, il tachina, ii facea farse - pe scurt, il
iDtea din minfi, indeplinindu-si con?tiincioas3 rolul de
Mira mai micS. Haimana habar nu avea cum sa reacfio-
ncze in fata ei, tot asa cum nu tia cum sa reactioneze
la (A de Mary. Uneori o privea pe Maris ca i cum ar fi
lust o bomba cu ceas gata amorsata, dar ea fusese cea
are reu?ise sa-i smulga primul zambet, cu tachinarile ei.
lot Maris fusese cea care il detcrminase sa se implice
m conversable familiei: incet, la inceput, pana inva^a-
so cum tuncfionau familiile, cum schimburile de infor
m a l realizate prin discupi ii legau unii de altii, apo'
hi rot mai multa usurinpi. Maris Inca mai era ca-pabna
sa-l tachineze pana il scotea din sarite sau sa-i smulga
un hohot de r8s, mai repede decat oricine altcineva.
O vreme, W olf se intrebase daca intre cei doi avea sa
apara o atractie amoroasa dupa ce mai crefteau, dar
acest lucru nu se intamplase. Ceea ce venea sa demon-
streze cat de complet se integrase Haimana in familie;
amandoi se considerau pur fi simplu frate fi sora.
Situapa fusese insa complicata cu Zane.
Zane era, in felul lui, la fel de prudent ca Haimana.
W olf cunostea razboinicii, ca d fusese si el u nul dintre
ei, fi ceea ce vedea in fiul lui cel mai mic era aproape
inspaimantator. Zane era tacu t, intens, atent. Se mifca
precum o felinS, cu grape fi fara un sunet. W olf ifi in-
vapse top copiii, inclusiv pe Maris, strategii de autoapa-
rare, dar cu Zane era ceva mai mult. Baiatul se dedicase
artelor dc autoaparare cu ufurinta cu care ar fi incalfat
un pantof indelung purtat; era ca f i cum ar fi fost fScute
pentru el. Cand vonea vorba de tras la tinta, avea vede
rea unui lunetist fi rabdarea mortala specifics.
Zane avea instinctul unui razboinic: de a proteja. De-
venise imediat neincrezator fi prudent in fafa acestui
intrus ce ameninfa sanctitatea caminului familiei lui.
Nu se purtase urat cu Haimana. Nu il luase peste pi-
cior, nici nu se aratase f&pf dezagreabil, caci nu-i statea
in fire. In schimb, se finuse departe de nou-sosit, fara
a-1 respinge, dar cu siguranfS si farS a-1 primi cu brafe-
le deschise. Avand in vedere ca erau de aceeafi varsta,
acceptarea din partea lui Zane era cea mai importanta,
iar Haimana reacponase la raceala acestuia adoptand
aceeafi tactica. Se ignorasera reciproc.
In timp ce copiii se straduiau sa-fi lamureasca legS-
tura, W olf fi M ary facusera mari eforturi pentru a-1
adopta legal pe Haimana. II intrebasera daca asta era
ceea ce isi dorea, iar el raspunsese, tipic, ridicand din
umeri fi aruncandu-le un Sigur sec. Interpretand co-
rect raspunsul lui drept o rugaminte fierbinte, Mary ac-
celerase demersurile pentru a finaliza adoppa.
In celt din urma, aflasera ca procedura de adopfie fu-
h' m' apiobata exact in aceeafi zi in care Zane fi Haimana
irnjiscril sa rezolve situatia dintre ei.
fulfill fusese cel care ii atrase atentia lui Wolf.
I :i inceput, nu ii acordase atenfie, caci aruncase o
I >rlvn c fi o vazuse pe Maris asezata pe scandura de sus a
iMultilui, urmarind calma agitatia. Gandindu-se ca unul
I In i i c cai se tavalea in praf, W olf se intorsese la munca.
I > o i i ; 1 secunde mai tarziu insa, urechile lui fine surprin-
c|Pft sunetul unor gemete si un alt zgomot, ce aducea
nr.peer de mult a lovituri.
I i ivcrsase curtea pana ajunsese la celalalt fare. Zane
9I I iaimana se retrSsesera in coif, unde nu puteau fi va-
Ip d in casa, fi se snopeau reciproc in bataie cu salba-
ili ii', Wolf observase imediat ca ambii baieti, in pofida
Ii 'i iri loviturilor lor, se mulfumeau sa-f i imparta pumni,
lull isi ih| un stii de lupta mai convenfional decat tacti-
1 ilr mai rapide fi mai murdare pe care le tnvafasera tot
ilr 1.1 cl. Se sprijinise cu bratele de partea de sus agardu-
lui, l:1nga Maris.
( )e se intampla?
Llmuresc treaba cu o bataie, spuse ea pe un ton
in umi, fara a-fi lua ochii de la acfiune.
In scurt timp, Josh li se alatutase langa gard, fi urma-
1 iMTtt tofi bataia. Zane si Haimana erau amandoi baiefi
In,.Id fi musculosi, foarte puternici pentru varsta lor.
I 11 pi a era stransa, cei doi imparfindu-si pe rand pumni
In lafi. C in d unul dintre ei era pus la pamant, se ridica
>1 sc intorcea clatinandu-se la incaierare. Erau aproape
ilnisttu de tacufi, cu exceptia gemetelor involuntare fi a
iiinciclor produse de pumnii tari lovind carnea.
Mary ii vazuse stand langa gard fi venise sa vada ce
nHampla. Se oprise langa W olf fi isi strecurase mana
mica intr-a lui. W olf o simfise tresarind de fiecare data
:1nd o lovitura ifi atingea tinta, dar, cand o privise,
II vazuse pe chip expresia de profesoara exemplara si
aiuse c 5 Mary Elizabeth Mackenzie avea sa faca liniste
in . Iasa.
Ea ii lasase cinci minute. Hotarand, evident, ca inca-
ierarea se putea intinde pe cateva ore fi c5 ambii baiefi
erau prea incapatanati pentru a se da batufi, rezolvase
personal situatia. Folosind tonul clar fi vioi la care apela
la fcoala, le strigase:
- In regula, baief i, hai sa-i punem punct. Cina va fi pe
masa in zece minute.
A poi se intorsese calma in casa, pe deplin increzatoa-
re ca restabilise liniftea in fare.
Si chiar asa fusese. Redusese bataia la nivelul unei
sarcini sau a unui proiect, le daduse o limita de timp fi
un motiv pentru a-i pune punct.
Privirile ambilor baiefi alunecasera pentru o clipa
spre silueta m irunta ce se indeparta finandu-fi spate-
le drept. A poi Zane se intorsese spre Haimana, cu ra-
ceala ochilor lui albastri ftirbita oarecum de vanataile
din jur.
- IncS una, spusese el necrutator, f i ifi izbise pumnul
de fafa lui Haimana.
Haimana se adunase de pe jos, ifi indreptase umerii
fi ii platise cu aceeafi moneda.
Zane se ridicase, isi scuturase praful de pe haine fi ii
intinsese mana. Haimana i-o prinsese, defi se crispasera
amandoi de la durerea resimfita in incheieturile dege-
telor. I?i dadusera mana, se privisera ca egali, apoi se
intorsesera in casa pentru a se spala. In fond, nu mai era
mult pana sa se afeze la cina.
La cina, M ary ii spusese lui Haimana ca adopfia
fusese aprobata. Ochii lui caprui scinteiasera pe fafa in-
vinefita, dar nu spusese nimic.
- E jti un Mackenzie acum, declarase Maris satis-
facuta. Vei avea nevoie de un nume adevarat, a?a ca
alege-fi unul.
Nu se gandise ca alegerea unui nume avea sa presu-
puna o oarecare perioada de reflectie, dar, intamplator,
Haimana nu facuse decat sa arunce o privire in jurul
mesei, studiind familia in care ajunsese doar printr-un
noroc chior, fi un z; mbet marunt si amar ii inflorise in
colful gurii invinetite si umflate.
-C h an ce, spusese el, iar baiatul necunoscut ?i fara
111111k * deveni Chance Mackenzie.
Zane fi Chance nu se imprietenisera la cataramS ime-
dut dupa bataie. Descoperisera insa intre ei un respect
iproc, din care se nascuse ulterior i prietenia. De-a
Iniif.'iil anilor, devenisera atat de apropiafi, incat pSreau
i.i .c fi nSscut gemeni. Se mai bStusera ?i alta data, dar
ic ft 11 peste tot In Ruth, Wyoming, ca, daca cineva se
lc|;.i de vreunul dintre baiefi, era nevoit sa-i infrunte
|h* amandoi. Erau in stare sa se snopeascS reciproc in
io tate, dar, pe Dumnezeu, nimeni altcineva nu avea sa
<l liU.fi.
Iturasera in marina impreuna, Zane devenind ofifer
-I A L, in vreme ce Chance se incadrase in serviciile de
inlnrmafii ale marinei. Intre timp Chance se retrSsese $i
ii- lansase pe cont propriu, in vreme ce Zane era liderul
11 ftci echipe SEA L .
I re a ce il aduse pe W olf la motivul pentru care era
!Ulini$tit. Zane.
V intamplase de multe ori in cursul carierei lui Zane
j piarda legatura cu el, s nu tie unde se afla sau ce
I.lira. W olf nu dormise bine nici atunci. tia prea multe
despre trupele SEA L, caci le vazuse in acfiune cand lup-
i.isc in Vietnam . Dintre toate forfele speciale, trupele
LAL aveau cea mai buna pregatire, bucurandu-se de
un nivel de energie $i spirit de echipa demonstrate in
hi ma unor teste chinuitoare care fransesera barbafi mai
pup'n pregStip. Zane era remarcabil de potrivit pentru
.ii casta cariera, dar, in fond i la urma urmei, trupele
SI A L erau totuji formate din oameni. Oam eni care pu
le, in fi uci?i. $i, data fiind natura muncii lor, se aflau
.ii lesea in situateii periculoase.
Pregatirea din cadrul trupelor S E A L nu facuse decat
.I accentueze aspecte deja existente in firea lui Zane.
fusese $lefuit panS devenise o marina de lupta perfec-
i.l, un razboinic care, pe langa faptul ca avea o condi-
\ic fizica excelenta, ii folosea creierul mai mult decat
miifchii. Era cu adevarat letal acum, dar invapise sa-?i
lempereze caracterul fatal cu o atitudine mai relaxata,
astfel incat majoritatea oamenilor nu conjtientizau c5
aveau de-a face cu un barbat care ar fi putut sa-i ucida
in zeci de feluri diferitc, doar cu mainile goale. Avand
la dispozifie asemenea cuno^tinte $i abilitati, Zane
invafase sa adopte un calm imperturbabil care ii per-
mitea sa se stapaneasca. Dintre top copiii lui Wolf,
Zane era cel mai capabil sa aiba grija de el insu$i, dar
tot el era si cel mai expus pericolului.
Unde naiba era?
Se auzi zgomot de micare dinspre pat, $i, cind Wolf
i$i intoarse privirea spre el, Mary se strecura din aternu-
turi $i i se alatura la fereastra, incolacindu-$i brafele in
jurul taliei lui puternice ji zvelte $i cuibarindu-$i capul
pe pieptul lui gol.
- Zane? intreba ea incet in intuneric.
-D a.
Nu erau necesare alte explicafii,
- E bine, spuse ea, cu incredere de mama, Mi-a? da
seama daca nu ar fi.
Wolf isi pleca u$or capul $i o saruta, bland la inceput,
apoi cu o intensitate crescSnda. Ii rasuci corpul firav ast
fel incat s-o poata cuprinde mai bine in brafe i o simp
infiorandu-se cand se lipi de el, apasindu-ji ?oldurile
peste ale lui, cuibarind umflatura sexului lui in moliciu-
nea dintre picioarele ei. Existase pasiune Intre ei inca
de la prima intalnire, cu atatia ani In urma, iar trecerea
timpului nu le-o rapise.
O ridica in brafe $i o duse la pat, abandonandu-se
in moliciunea primitoare fi calda a corpului ei. Dupa
aceea insa, zacand somnoros langa ea, isi intoarse fafa
spre fereastra. inainte de a se cuiunda in somn, gandul
Il cuprinse din nou. Unde era Zane?
capitolul 1
'/ me Mackenzie nu era fericit.
Nimeni dintre cei aflafi la bordul portavionului
.mirnian Montgomery nu era fericit; ei bine, poate ca
Iit aiarii erau, dar chiar si acest lucru era indoielnic,
i .it i klrbafii pe care ii serveau erau posaci ?i agresivi.
N u i marinarii nu erau fericifi, nici tehnicienii radar
mi erau fericifi, nici artileristii nu erau fericifi, nici in-
I.ificeri.'jtii marini nu erau fericifi, nici comandantul de
drilfl nu era fericit, nici pilotii nu erau fericiti, nici
mn.indorul nu era fericit, nici capitanul-comandor nu
i i .i fericit, iar capitanul Udaka nu era nici el catui de
1'iiiin fericit.
Nelericirea insumatS a celor cinci mii de marinari
ii l-'Hi la bordul portavionului parea insa un marunfi? in
mparafie cu gradul de nefericire al locotenent-coman-
II. nmlui Mackenzie.
I 'apitanul il depa^ea in rang. Capitanul comandor
ll tlcpJl^ea in rang. Locotenent-comandantul Mackenzie
11 :.e adresa cu tot respectul datorat gradului lor, dar
11nl>ii barbafi erau deranjant de constienti de faptul ca
11 hcusera lata ?i in joc erau chiar carierele lor. De fapt,
i icrele lor se dusesera deja de rapa, probabil. Nu avea
' sc ajunga la curtea martiala, dar nici nu aveau sa se
mai bucure de vreo avansare in grad, iar pe viitor nu
ivrau sa mai primeasca decSt misiunile cele mai nepla-
t me, p;ina cand fie se retrageau, fie i?i dadeau demisia,
ilci:crea depinzand de cat de clar reu$eau sa priceapa
tluziile superiorilor.
t lupul iat ^i agreabil al capitanului Udaka era ge-
nl pe care responsabilitatea se putea intipari u$or,
tI n' acum expresia lui era incremenita intr-una de ac-
tt-piare mohorata cand intalni privirea inghetata a
Im orenent-comandantului. In general, ofiterii SEA L
ii starneau nelini^tea capitanului, caci nu avea incre
dere deplinS in ei ?i in felul in care operau in afara re-
glementarilor normale. Acest ofiter, in special, il facea
s3-$i doreasca din tot sufletul sa se afle altundeva - ori-
unde altundeva.
Facuse cunostinta cu Mackenzie anterior, cand atat
el, cat $i Boyd, capitanul-comandor, fusesera informal
in legatura cu exercitiul de securitate. Echipa SEAL
aflata sub comanda lui Mackenzie avea sa incerce sa
strapunga securitatea portavionului, testand slabiciu-
nile ce ar fi putut fi exploatate de catre oricare dintre
sutele de grupari teroriste atat de comune in prezent.
Era o versiune a exercifiilor cfectuate candva de SEAL
Team Six Red Cell, o echipa atat de faimoasa i atat
de rebela, incat fusese desfiinfata dupa $apte ani de
operare. Conceptul insa se pastrase, intr-o maniera
mai controlata. SEAL Team Six era o unitate antitero
secreta, i una dintre cele mai bune cai de a combate
terorismul era de a impiedica de la bun inceput pro-
ducerea de acte teroriste, in loc de a reacfiona la ele
dupa ce oamenii ii pierdeau viafa. Intotdeauna exis-
tau slabiciuni, puncte vulnerable - trupele SEAL nu
fusesera inca niciodata respinse complet, de$i atat co-
mandantii de la baza, cat i capitanii vaselor fusesera
intotdeauna anunfap dinainte.
La jedinta de informare, Mackenzie pastrase un ton
deta^at, dar agreabil. Controlat. Majoritatea ofiferilor
SEAL aveau o nota de salbaticie ?i duritate in personali-
tatea lor, dar Mackenzie paruse mai mult un infanterist
marin obisnuit, de o perfectiune demna de posterele
de recrutare, in costumul de un alb proaspat ?i cu atitu-
dinea lui de o politefe rece. CSpitanul Udaka se simfise
confortabil in preajma lui, crezand cu tarie ca loco-
tenent-comandantul Mackenzie era genul de ofifer
administrativ, mai degraba decat un membru adevarat
al salbaticelor trupe SEAL.
Se inelase.
Isi pastrase atitudinea politicoasa i controlul. Unifor
ma alba arata la fel de impecabil ca inainte. Dar nu era
iiinik' agreabil in vocea lui profunda, nici in furia rece
ii ii lumina ochii de un albastru-cenu$iu, facandu-i
' sdipeasci precum lumina lunii pe lama unui cupt.
Aim] amenintator din jurul lui era atat de intens, incat
,i|i11i.sese aproape palpabil, iar capitanul Udaka isi dadu
wama cS se in^elase amarnic in privinfa felului in care
ll judecase pe Mackenzie. Nu era nicidecum genul
i .no s;l piloteze un birou; era un barbat care trebuia tra-
i.ii. iutr-adevar, cu foarte multa delicatefe. Capitanul
m(i cS pielea ii era jupuita de pe corp, fasie cu fasie, de
I'I ivirea lui de gheata. Totodata, nu se simpse niciodata
ni.ii aproape de moarte decat in clipa in care Mackenzie
intinse in locuinfa lui dupa ce aflase ce se intamplase.
- Capitane, ai fost informat in privinfa exercipului,
Imse Zane rece. Top cei aflati la bord au fost anuntap
ii notificati ca oamenii mei nu vor avea nici un fel de
i me asupra lor. Explica-mi, atunci, cum naiba se face ca
ifoi dintre oamenii mei au fost impu^cap!
Capitanul-comandor, domnul Boyd, ii privi maini-
lr. Capitanul Udaka i$i simp dintr-odata gulerul prea
.nfmit, desi era deja descheiat, i singurul lucru care il
uloca era expresia din ochii lui Mackenzie.
- Nu exista nici o scuza, spuse el ragu$it. Poate ca g3r-
/ili- s-au speriat ?i au deschis focul fara sa se gandeasca.
I'nate a fost o reactie stupida, de aparare a teritoriului,
ii tentativa de a le arata baieplor celor rai din trupele
'AL ca nu pot, pana la urma, sa le strapunga securita-
irii. Nu conteaza. Nu exista nici o scuza.
Tot ceea se intampla la bordul navei lui era, in ultima
Instanta, responsabilitatea lui. Garzile care se grSbisera
i,i deschida focul aveau sa plateasca pentru gre^eala lor -
i la fel $i el.
- Oamenii mei strapunsesera deja securitatea vasului,
ipuse Zane incet, tonul lui facand sa i se ridice capitanu-
ni parul de pe ceafa.
-Sunt con^tient de acest lucru.
I:aptul ca securitatea vasului fusese penetrata era sare
Ih- ranile capitanului, dar nu conta absolut deloc in com-
Iuirape cu greseala enorma ce fusese facuta atunci cand
oamenii aflap sub comanda lui deschisesera focul asu-
pra ofiterilor SEAL neinarmap. Oamenii lui, responsa-
bilitatea lui. Nu il consola cu nimic nici faptul c5, dupa
neutralizarea a doi dintre membrii echipei SEAL, restul
ofiferilor, neinarmafi, reuisera rapid sa preia controlul
?i sa securizeze perimetrul. Ceea ce insemna ca garzile
care deschisesera focul avusesera parte de un tratament
brutal i se aflau acum in infirmeria navei, alaturi de cei
doi barbap pe care ii impujcasera. In realitate, expresia
tratament brutal11 era un eufemism pentru faptul c5
ofiterii SEAL ii snopisera in bataie pe oamenii lui.
Dintre cei doi membri ai echipei SEAL, cel mai grav
ranit era locotenentul Higgins, care incasase un glont in
piept i avea sa fi evacuat pe calea aerului spre Germania
imediat ce era stabilizat. Celalalt luptator SEAL, subofi-
fer Odessa, fusese impu^cat in coapsa; glonpil ii rupsese
femurul. i el avea sa fie dus in Germania, dar starea
lui era stabila, chiar daca temperamental nu. Doctorul
vasului fusese nevoit sa ii administreze sedative pentru
a-1 tmpiedica sa se razbune pe garzile batute, dintre care
doua erau inca incon^tiente.
Cei cinci membri ramaji ai echipei SEAL se aflau
in compartimentul de Planificare Misiuni, ratacind agi-
tap ca niste tigri furiosi i cautand pe cineva pe care
sa-1 chinuiasca doar ca sa se simta mai bine. Nu le era
permis sa paraseasca perimetrul, conform ordinului lui
Mackenzie, iar echipajul vasului se pnea foarte departe
de ei. Capitanul Udaka si-ar fi dorit sa poata face i el
acela?i lucru cu Mackenzie. Detecta in el o salbaticie
rece, ce se ascundea foarte aproape de suprafafa, sub
aparentul lui control. Avea sa plateasca amarnic pentru
esecul din noaptea aceea.
Telefonul de pe biroul lui scoase un tSrait aspru. Desi
se simp usurat de intrerupere, capitanul Udaka smulse
receptorul i latrS:
-A m dat ordine clare s5 nu fiu... Se opri, ascultand,
si expresia de pe fata lui se schimba. Privirea i se muta
asupra lui Mackenzie. Venim acum, spuse el i inchise.
Irimim o transmisiune codata pentru dumneavoas-
ii(i, ii spuse lui Mackenzie, ridicandu-se. Urgenta.
'rii.ire ar fi fost mesajul continut de transmisiune,
\piunul Udaka tl considera o amanare bine-venita.
capitolul 2
Barrie zacea intr-un intuneric aproape deplin, drape-
riile grele ce acopereau unica fereastra blocand cea mai
mare parte din lumina care ar fi putut intra, oricat de
pufina ar fi fost aceasta. Isi dadea seama ca era noapte;
nivelul de zgomot de pe strada se redusese treptat, ast
fel ca acum era, in cea mai mare parte, liniste. Barba
tii care o rapisera plecasera in sfarsit, probabil pentru
a dormi. Nu ifi faceau griji ca ar fi putut sa scape; era
goala pufca fi legata strans de patul de campanie pe care
zacea. Incheieturile mainilor ii erau prinse laolalta, bra-
fele trase deasupra capului fi legate de rama patului,
Gleznele ii erau si ele legate laolalta si prinse de cadru.
Nu putea sa se miste aproape deloc; toti muschii din
corp o dureau, dar cei ai umerilor ardeau mtr-atat incat
ajunsese la un pas de agonie. Ar fi tipat, ar fi implorat
sa vina sa-i dezlege careva franghiile ce-i fineau mainile
deasupra capului, dar ftia ca singurii oameni care ar fi
putut aparea ar fi fost cei care o legasera in pozitia aceea,
fi ar fi facut orice, ar fi dat orice ca sa nu mai fie nevoita
sa ii vada vreodata.
li era frig. Rapitorii nici macar nu se obosisera sS
arunce o patura peste corpul ei gol, fi era strabatuta in-
continuu de fiori prelungi, convulsivi, defi nu-si dadea
seama daca tremurul era ca urmare a racorii noptii sau a
focului. Ifi spuse ca probabil nu conta. Frigul era tot frig.
Incerca sa gandeasca, sa ignore durerea, sa nu se lase
prada focului i terorii. Nu ftia unde se afla, nu ftia
cum ar fi putut sa scape, dar, daca i se oferea chiar fi cea
mai mica oportunitate, avea sa fie pregatita sa profite
de ea. Nu avea cum sa evadeze in noaptea aceea; era
1.1 i,l mult prea strans, miscarile ii erau prea limitate.
I 1 i i .1 doua zi - o, Doamne, a doua zi...
Inmirca ii contracta gatul, aproape lasand-o fara aer.
A i li hi.) zi aveau sa se intoarca fiind insotiti de inca cine-
pri.soana pe care o a?teptau. Un fior violent o zgu-
1111 din tap pana in picioare cand se gandi la mainile
! i:ipre pe corpul ei gol, la ciupiturile, plesniturile
il |>l|>:iiml grosolan, ?i stomacul i se intoarse pe dos.
\i II vcmiitat daca ar fi avut ce sa dea afara, dar nu se
iil'mlsiTS sa o hraneasca.
Nu piitea sa mai treaca prin asa ceva din nou.
i uinva, trebuia sa scape de acolo.
' t lupta cu disperare sa-si inabueasca panica. Gan-
I<111K* ii goneau nebuneste in toate direcpile, ca niste
ci i i(r innebunite, in vreme ce incerca sa planuiasca,
i 'I- Ifmdeasca la ceva, orice, ce ar fi putut face pentru
ipara. Dar ce ar fi putut sa faca la cum zacea acolo
i mi i urcan cu picioarele legate, pregatit pentru cina
'lr /hi,i Recunostinfei?
Srntimentul de umilinfa ii ardea in tot corpul. Nu o
' inl.ucrfl, dar ii facusera alte lucruri, lucruri menite sa
i irjineze, sa o inspaimante $i s-o secatuiasca de energie.
\ li 'ii.i zi, cand sosea liderul lor, era sigura ca deznoda-
111>1111111 nu avea sa se mai lase a?teptat. Amenintarea vi-
"lullii, apoi actul propriu-zis aveau s-o distruga, lasand-o
11mlr ihila in mainile lor, disperata sa faca orice pentru
i rvna sa fie violata din nou. Cel pufin acesta era
I I ihil lor, credea ea. Dar a naibii sa fie daca avea sa le
I'll A jlicul.
fusese cufundata intr-o ceafa de teroare $i 50c inca
'lln i lipa cand fusese inhatata $i aruncata intr-o masina,
Im, mm z3cea acolo in intuneric, infrigurata, neferici-
m ji dureros de vulnerabila in goliciunea ei, simti acea
1 .i(;1 ridicindu-se - sau poate ca se mistuia. Nimeni
miiie cei care o cunosteau pe Barrie nu ar fi descris-o
.1 ii-mperamentala, insa ceea ce simtea acumulandu-se
In r. acum nu era ceva atat de volatil i de trecator ca o
'impla izbucnire de manie. Era furie, la fel de pura $i
plina de forfa ca un uvoi de lava croindu-?i drum
in sus din maruntaiele p 5mantului pana exploda in afa
ra $i matura totul in calea ei.
Nimic din viata ei nu o pregitise pentru ceea ce se
petrecuse in ultimele citeva ore. Dupa ce mama ?i frate
le ei murisera, se bucurase de un rasfaf $i de o protecpe
de care prea pufini copii avuseseri parte. I?i vazuse o
parte dintre colegele de scoala - majoritatea, de fapt -
chinuite de nefericirea promisiunilor parinte^ti incalca-
te, a vizitelor rare si stresante, a faptului de a fi ignorate
$i izolate, dar ea nu fusese ca ele. Tatal ei o adora, iar ea
$tia acest lucru. Era profund interesat de siguranta ei,
de prietenele ei, de ceea ce invata la scoala. Daca spunea
ca avea s i sune, atunci primea intotdeauna un telefon la
ora anunfata. Fiecare saptSmana ii adusese un mid
dar prin pota, necostisitor, dar ales cu grija. Infelesese
de ce i?i facea atatea griji in privinfa siguranfei ei, de ce
voia sa studieze intr-o coala exclusivista de fete din Elvel
(ia, cu securitatea asigurata de locatia izolata, in loc sa o
trimita la o $coala publica, cu talme-balme$ul asociat.
Ea era tot ce mai avea pe lume.
i el era tot ce mai avea ea pe lume. In copilarie, dup;l
incidentul care le injumatatise familia, se agafase tem 3-
toare de tatal ei timp de cateva luni, urmarindu-1 pas cu
pas cand putea, plangand nepotolita atunci cind mun
ca i-1 rapea. In cele din urma, teama ca avea sS dispar,1
i el din via^a ei palise, dar obi^nuinfa de protecpe exa-
gerata se TnstapJnise deja.
Avea douazeci si cinci de ani acum, era femeie in
toata firea, ?i, de$i in ultimii ani atitudinea lui p roteJ
toare incepuse sa o sufoce, ii placuse prea mult cursu!
lin al viefii ei pentru a protesta cu adevarat. Ii placea
munca pe care o facea la ambasada, atat de mult, incai
se gandea sa-^i construiasca o cariera propriu-zisa in
domeniul serviciilor externe. Ii placea sa joace rolu
de gazda pentru tatal ei. Isi cunotea la perfecfie inda
toririle ?i protocolul, i existau tot mai multe femei
ambasador pe scena internafionala. Era o comunitate
bogata ?i exclusivista, dar ea era potrivita pentru o asi
fel de cariera i prin temperament, si prin descendenp
I'i'ii calma, chiar seninS, $i inzestrata cu o fire politi-
>insft $i diplomats.
I Iar acum, zacind goals i neputincioasS pe un pat
>Ir campanie, cu vanatSi patandu-i pielea palida, futia
i- nrdea in ea era atat de profunda $i de primitiva, incat
ilnHea ca modificase ceva esenfial in ea, o transfer-
mure mareica a propriei firi. Refuza sa indure ceea ce
1 1 - acei necunoscufi malefici - planuisera pentru ea.
I >iuft hotarau sa o ucida, a?a sa fie. Era pregatita pentru
iik >;irte; indiferent cu ce aveau s-o ameninte, nu avea
.1cileze.
I Vaperiile grele falfaira.
Mi^scarea ii atrase atenpa, ?i arunca o privire^ spre
Inrastra, dar o facu din reflex, fara curiozitate. Ii era
I' i i atat de frig, incat nici macar un vdnt suficient de
I'Nicrnic sa mi$te acele draperii grele nu ar fi putut s-o
Hi rnsca ?i mai mult.
Vilntul era negru ?i avea forma.
Rtspirafia i se opri in piept.
I li mari muta silueta masiva $i neagra, silenpoasa ca
iimlirS, strecurandu-se prin fereastra. Nu putea fi om;
"iiiHMiii faceau un oarccare zgomot cand se mijcau.
1 n siguranta, in tacerea deplina a camerei, ar fi auzit
i ul ujor al draperiei cand se mi^case materialul sau
id1Jlil discret, ritmic, al respiratiei. U n pantof zgariind
i*11;111a, fo$netul hainelor, orice - daca ar fi fost om.
I'upii trecerea siluetei negre printre ele, draperiile
..... il:ur5 la loc perfect aliniate, astfel incat sa blocheze
npkt lumina; ramase o mica deschizatura intre ele, o
Ir pi. sturS ce permise intrarea unei raze de lumina de
i-i IniiD, de la stele sau de pe strada - orice ar fi fost -,
in iimi atenua intunericul dens. Barrie se stradui sa-i
in nitreze privirea asupra siluetei intunecate, $i ochii
mii 111;m in vreme ce-i urmarea inaintarea silentioasa
iiIii nu apcre. Nu ppa; oricine sau orice ar fi fost fiinfa
ipropia de ea, nu putea fi mai rau decat singurii
I ii I il r.ire ar fi putut sari la strigatele ei.
Imil* c.5 adormise, de fapt, i nu facea decat sa vise-
i i i Niguranfa nu i se parea real. Dar nimic din ceea
ce se petrecuse in acele ore lungi, ingrozitoare, de cand
fusese rapitS nu i se paruse aievea, $i ii era prea frig pen
tru a fi adormit. Nu, totul era cat se poate de real.
Fara un sunet, silueta intunecata se strecura pans
langa patul ei ?i se opri. Se inalta uriasa deasupra ei,
inalta $i puternica, i paru sa studieze privelijtea oferita
de goliciunea ei.
Apoi se mica din nou, ducandu-i mana la cap, $i i?i
dezveli chipul, tragSnd in sus pielea neagra ca $i cum ar
fi fost o simpla coaja de banana.
Era o masca. Fiind atat de extenuata, Barrie avu nevo
ie de o clipa pana sa gaseasca o explicate logica pentru
acea imagine de co^mar. Clipi spre el. U n barbat cu o
masca. Nici animal, nici fantoma, ci un barbat in carne
?i case. Ii vedea licarirea ochilor, ii distingea crejtetul
capului $i paloarea fefei, de$i parea bizar de masiv, intr-o
maniera care nu afecta nicidecum fantomatica grafie
silentioasa a micarilor lui.
Doar un alt barbat.
Nu intra in panica. Ajunsese dincolo de teama, din-
colo de orice altceva in afara de furie. Se mul^umi sS
ajtepte - atepta sa se lupte, ajtepta sa moara. Dintu
erau singura arma pe care o avea, aa ca urma sa se folo-
seasca de ei, daca putea. Avea sa sfajie carnea atacatoru
lui ei, sa incerce sa-i provoace rani cat mai grave inainte
de a muri. Daca avea noroc, poate reu^ea sa il prinda dc
gat cu dinfii ji sa-l ia cel pufin pe unul dintre acei tici-
loi cu ea in moarte.
Barbatul zabovi langa ea, studiind-o. Mainile ei le
gate ii stransera pumnii. Naiba sa-l ia! Naiba sa-i i;\
pe tofi!
Apoi barbatul se Iasa pe vine langa patul de campanic
$i se apleca in fata, apropiindu-i foarte mult capul dc
al ei. Surprinsa, Barrie se intreba daca intenfiona sa o
samte - era ciudat ca ideea i se parea atat de insuporta
bila - $i se pregati suflete^te, gata sa se repeada in sus
cand el se apropia suficient incat sa aiba $ansa sa ajungfi
la gatul lui.
-Mackenzie, Marina Statelor Unite, spuse el cu o
^Kipra muta care de-abia ii ajunse la ureche, aflata la
iloiir cafiva centimetri distanfa.
Vorbise in engleza, cu un accent american clar. Bar-
i Ii' ilesari violent, atat de uluita, incat ii lua o clipS sa
Inlcleaga ce ii spusese. Marina. Marina Statelor Unite.
Nu inai scosese nici un sunet de cateva ore, refuzind
it vorbeasca sau sa le raspunda in otice fel rapitorilor
ii, dar acum un sunet marunt, neputincios, ii scapa
lliilr c buze.
$$t, nu face zgomot, o avertiza el, cu aceea?i $oapta
11 1 1 1 . Chiar in timp ce vorbea, intinse mainile deasupra
pului ei, iar tensiunea din bratele ei se relaxa brusc.
Mu,, mi^care produse junghiuri de agonie in articulatii-
li- timerilor ei, inspira suierator, icnind taios.
Inabuji rapid sunetul, scrasnind din dinti pentru a
mi l.lsa sa-i scape strigatul de durere:
Scuze, ?opti ea cand ii recapata glasul.
Nu vazuse cufitul din mana lui, dar simfi raceala la
inri pe pielea ei cand barbatul introduse abil lama sub
l>i \uiri i taie in sus, simti smucitura uoara care ii
illiu-ra mainile. Incerca sa-?i miste brafele $i constata
\ im putea; ramasera intinse deasupra capului ei, fara
I I i ;1spunde la comenzi.
I l inijelese, fara a i se spune. Isi strecura cutitul in
n ,it a $i i$i a$eza mainile inmanu^ate pe umerii ei, fra-
m.lntandu-i ferm timp de o clipa inainte de a o prinde
I* nntebrate pentru a-i cobori bland brafele. Barrie ii
Pfi articulafiile cuprinse de flacari; era ca si cum bra-
Ir i-ar fi fost smulse din umeri, de$i el le trase atent
llnvr in jos, menfinandu-le aliniate cu restul corpului
I, prntru a-i atenua durerea. Barrie scrajni din nou din
luni, refuzand sa mai lase sa-i scape vreun alt sunet.
Iii .Tturi de transpiratie rece ii inflorira pe frunte si sen-
II i ile greata ii arse gatul din nou, dar indura in tacere
i ilnl ile durere.
I I iiji infipse degetele mari in capsula rotatorie umeri-
l"i ri, masand ligamentele $i tendoanele umflate $i du-
k niase, intensificand durerea. Corpul ei gol se intinse
Intr-un arc tensionat, palid, de suferin$, ridicandu-se
de pe patul de campanie. El o finu jos, apSsand nemilos
articulatiile $i muschii traumatizati, fortandu-i revi-
na. Lui Barrie ii era atat de frig, incat caldura ce emana
din mainile lui, dinspre corpul lui cand se apleca peste
ea era dogoritor de fierbinte pe pielea ei goala. Durerea
0 strabatu in fiori uria^i, inceto$andu-i vederea $i gandu
rile, $i prin aceasta ceata isi dadu seama ca tocmai acum,
cand avea cea mai mare nevoie sa ramana conjtienta,
urma sa lesine.
Nu putea sa-si piatda cuno^tinfa. Refuza s5 o faca.
Rezista cu indarjire, $i dupa doar cateva momente, care
parurS mult mai lungi, durerea incepu sa se retraga.
El i$i continua masajul intens, trecand-o prin agonie
i scotand-o la liman. Corpul lui Barrie se detensiona,
relaxandu-se pe patul de campanie, i incepu sa respire
pe gura, inspirand adanc $i prelung ca un om care toc
mai a terminat o cursa.
- Bravo, jopti el, dandu-i drumul.
Lauda aceasta scurta avu efectul unui balsam asupra
emotiilor ei ranite. Barbatul se indrepta ?i scoase din
nou cutitul, apoi se apleca peste piciorul patului de
campanie. Barrie simti din nou raceala lamei, de data
aceasta lipita de glezne, ?i o noua smucitura usoara, apoi
se trezi cu picioarele eliberate $i, involuntar, se stranse
intr-un ghem protector, corpul ei reacfionand fara in
strucpuni din partea minpi, intr-o incercare intarziats
si inutila de a se feri si de a-ji salva pudoarea. Coapselc
1 se stransera cu forta laolalta, bratele i se incruci^ari
peste sani, ascunzandu-i, ?i isi ingropa fa p in materialul
imbacsit al saltelei neinvelite. Nu era in stare sa ridi
ce privirea spre el; pur $i simplu nu putea. Lacrimile ii
ardeau in ochi, ii blocau gJtul.
- Ai fost rSnita? intreba el, soapta fantomatica manga
ind-o aspru pe piele ca o atingere adevarata. Poti umbla!
Nu era momentul potrivit sa se lase prada nervilot
ei traumatizati. Inca mai trebuiau sa iasa din cladin.
neobservafi, iar o criza de isterie ar fi distrus totul
IV.ine inghiti in sec de doua ori, luptandu-se sa-i tina
mli control emo^iile la fel de indarjit cum se luptase s5
!1111|Lczc durerea. Lacrimile se rev5rsara, dar se forts
'..i indrepte din pozi^ia ghemuita de autoaparare $i
I i coboare picioarele peste marginea patului de cam-
r uin Se ridica tremuratoare in capul oaselor ?i iji
iMipn.se sa il priveascS. Nu facuse nimic de care s5-i fie
11 i..l iic; avea sa treaca si peste asta.
Si int bine, raspunse ea, bucuroasS c5 tonul joptit
1 1 1 1 1 m i s tie situate i i ascundea slabiciunea din voce.
capitolul 3
C u pistolul in mana, Zane se mica in tacere prin cl;l
direa veche ?i darapanata, evitand gramezile de moloz 51I
piatra sparta. Se aflau deja la etajul superior, prin urm;i
re, cu except ia acoperiului, singura direcfie in care sc
putea deplasa era in jos. $tia deja unde se aflau ieirili
dar nu 51 unde erau baiepi rSi. i$i alesesera acea cladi
re doar ca ascunzatoare temporara $i o abandonaser.l
atunci cand crezusera ca victima lor scSpase? Sau er.
acesta locul lor de intalnire obi^nuit? Daca da, c&;i erau
in total? i unde erau? Trebuia sa $tie toate aceste detali
inainte de a risca sa o mute pe domniijoara Lovejoy
Nu mai ramSsese decat vreun ceas pana la ivirea zorilor;
hi'lmia s-o duca intr-un loc sigur pana atunci.
Sc opri intr-un punct in care coridorul cotea, lipin-
i lu sc de perete $i petrecandu-si usor capul pe dupa colt,
.Ii iar cat sa poata vedea. Era gol. Fara un sunet, avansS
I'! l>ol, verificand la fel de atent cele cateva camere ce sc
m ludeau din el.
trasese la loc cagula neagra si se manjise cu praf
IH ic bratele goale pentru a-?i atenua stralucirea pielii
.i Ii mai putin batator la ochi. Faptul ca ii daduse ca-
in.isa domnisoarei Lovejoy, ramanand cu bratele goale,
ll l;u use oarecum mai vizibil, dar considera cS brafele
i puternic bronzate nu erau nicidecum la fel de pro-
i'iii>il a fi observate precum corpul ei gol. Chiar $i in
l"-ti>a din camera in care fusese tinuta, vSzuse clar lica-
ilira palida a pielii ei. Cum nu-i vazuse prin preajma
biimcle, faptul ca-i oferise camaa lui fusese singurul
lin hi pe care 1-ar fi putut face. O vazuse tremurand de
11 im dovada a ocului, caci noaptea era calda -, si pro-
b.inil ar fi devenit isterica daca ar fi incercat s-o scoata
vl'- acolo a$a cum era, goala-puca. Fusese pregatit ca, la
oie, sa ii aplice o lovitura care s-o adoarma. Dar fu-
loarte curajoasa pSna in acel moment $i nici macar
(ipase cand el se inalfase pe nea^teptate deasupra ei
i i intuneric. Grafie simturilor lui atat de ascutite insa,
capitolul 5
Barrie... incepu el, pe un ton bland, iar ea stiu ca
.h im sa o refuze.
Nu! spuse ea cu inver^unare. Nu-mi spune ca ar
lini sa ma gandesc mai bine sau ca nu vreau de fapt
>.i ii fac. Stiu prin ce am trecut cu ticalofii aia. tiu ca
mi ma crezi, dar chiar nu m-au violat. D ar m-au privit ?i
in.in atins, iar eu am fost incapabila s3 ii impiedic.
.! i >i>ri $i inspira adanc, calmandu-se. N u sunt proasta.
Hu i a inca suntem in pericol, ca tu ?i oamenii tai afi
I'uii-a fi ranifi sau chiar uci$i incercttnd sa ma salva^i $i
.i i. putea ajunge d in nou in mainile lor. N u am facut
li,ii;o.ste niciodata, cu nim eni. N u vreau ca prima expe-
de genul asta d in via^a mea sa fie un viol, intelegi?
Nu vreau sa le dau satisfac^ia asta. Vreau ca prima mea
* I'i rii'n { d sd fie cu tine.
Ki'iijise sa il surprinda, constata ea, si remarcase deja
. 1 /line Mackenzie nu era genul de om a carui expresie
i ilrzvaluie prea m ult d in ceea ce gandea. Isi indrepta
!|. ill# , m ijindu-^i o ch ii ?i exam inand-o cu o privire
l-iiiiinzatoare.
Inientiona sa refuze, iar Barrie nu credea ca ar putea
**ij ! >rt a a$a ceva.
I;i dau cuvantul meu de onoare, izbucni ea dispe-
un Nu mi-au facut asta. N u pot avea vreo boala, daca
*>iii ir ingrijoreaza.
- N u , spuse el, cu o voce ce p irea brusc incordatil
N u asta ma ingrijoreaza.
- N u ma face s5 te implor, il ruga ea, frangandu-jl
mainile, con^tienta ca exact asta facea deja.
Apoi expresia din ochii lu i se inmuie, deveni mai calilfi
- N-am s-o fac, spuse el incet, ?i se ridica iute cu g ra(l
lu i felina, plinS de forta.
Era mult mai inalt decit ea, i, pentru o clipa, Barrii
simp atat de acut diferenta de marime dintre ei, incfn
se Intreba panicatS daca era o idee buna. A p o i Zaiu
trecu pe langa ea, oprindu-se langa patura, ingenuncln
i o netezi, dupa care se Iasa pe ea, intinzandu-se pe spa
te i privind-o cu un univers intreg de intelegere in pi i
virea lui usor distanta, pSrand imbstranita.
$tia. i, p 3 na nu citise infelegerea d in ochii lui, Barm
n ici macar nu fusese conjtienta de ceea ce avea nevou
cu adevarat. Dar, cand il privi intinzandu-se i punan
du-se la dispozipa ei, ceva se facu tandari in ea. E l s}U
Infelegea emopile ce o rascoleau in adancul sufletulm
in^elegea ce o adusese la el cu acea rugSminte fervennvj
surprinzatoare. N u era doar faptul cS ii dorea ca prim.i
ei experien^a sa fie d in propria ei initiative, cu bar!
tul ales de ea; rapitorii ii furasera ceva, iar el ii return,i
acel lucru. O legasera, o dezbracasera, o umilisera, iar ca
fusese incapabila sa li impiedice. Zane punea din nun
controlul In mainile ei, linijtind-o i, In acela^i timp, l;l
sand-o in mod subtil sa se razbune pe masculul specirl
N u voia sa zaca neajutorata sub el. Voia sa isi ofere in
mod controlat corpul, voia ca totul sa avanseze in ritnail
ei, nu al lui, voia sa fie ea cea care decidea cat de mull,
cat de departe, cat de rapid.
Iar Zane avea sa-i permita sa o faca.
I?i Iasa corpul in m ainile ei.
Barrie simp ca abia mai putea respira cand se lasfi |n
genunchi lan gi el. Pielea calda, goala, puternic brim
zata ii ispiti m ainile sa se apropie tot mai mult, pan)
cand acel impuls deveni mai puternic decat teama
iar degetele ei trecura uor peste abdomenul lui, pr
lioptul lu i. Inim a Ii bubuia nebune?te. Era ca si cum
hi li mangaiat u n tigru, con?tienta de cat era de peri-
i ulos acel animal, dar irezistibil fascinata de blana lu i
lu>l>ata. Voia sa simta acea forta sub maini. Atenta, Isi
llpi podul palmelor pe coastele lui, modeland carnea
li' sub mainile ei, sim tind rezistenta pielii Intinse peste
Imizile tari de muchi i, dedesubt, soliditatea oaselor.
>itea bubuitura ritmica a inim ii lui, dilatarea coaste-
I. ii cand respira.
Atat ritm ul inim ii, cat si cel al respiratiei pareau ac-
rlrrate. Barrie arunca rapid o privire spre fa(a lu i i
msi din pricina a ceea ce vazu acolo: fierbinteala din
m liii lu i intredeschi?i, culoarea aprinsa a buzelor lui.
i cum arata pofta trupeasca; ii vazuse partea bruta
le^ele rapitorilor ei, iar acum ii vedea partea placuta
l i Arne. O surprinse, caci, dintr-un motiv sau altul, nu
ln.ise in calcul factorul dorinfa cand ii facuse acea pro-
I'iiiiore, iar m ainile i se desprinsera de corpul lui.
Iluzele lu i se intredeschisera intr-un semicerc amuzat
11' ilezvalui stralucirea dinplor lui albi, iar Barrie simp
11 inima. Zambetul lu i era chiar mai impresionant
ili-i At se a^teptase.
Ha, sunt excitat, spuse el incet. Trebuie sa fiu, altfel
1111 vom reusi.
Avea dreptate, desigur, iar Barrie rosi ?i mai puternic.
Ak i ora problema cu lipsa de experienta. Desi cuno^tea
mismele unei partide de amor, i se intamplase o
'l.iin sau de doua ori ca barbatul care o Insotea in seara
u i|iectiva sa o sarute cu o ardoarc neasteptata, stran-
pfld-o suficient de aproape de el cat sa-si dea seama ca
shi oxcitat, nu avusese totusi niciodata de-a face in mod
llii i t cu o erecpe - pana acum.
Ur aceasta se produsese la cererea ei. A runca o pri-
kirija spre partea din fa^a a pantalonilor lui, spre
ii-.ista ce se Impingea sa iasa prin material.
Nu trebuie sa facem asta, o asigura el d in nou, iar
h.ii i io se aprinse, trecand de la ezitare la hotarare.
Da da.
/.me iji duse mana la curea.
- A t u n c i ar fi m ai bine...
B arrie il op ri im pingandu-i m ainile in sus, coborfifl
du-le cu for^a de o parte f i de cealalta a capului lui.
-Lasa-m a pe m ine, spuse ea, m ai aspru decat ;n
fi vrut.
Era spectacolul ei.
- Bine, m urm ura el, si, d in nou, B arrie if i dadu sr.i
ma ca infelegea.
Era spectacolul ei, ea avea sa pastreze controlul, pan.i
la capat. Zane se intinse relaxat pe patura, inchizanJ
o ch ii ca f i cum ar fi intenponat sa appeasca.
Era m ai Ufor daca cia ca nu o privea, ceea ce fuscM-,
desigur, intenpa lu i. B arrie n u voia sa se dovedeasca start
gace, nu voia sa-fi scoata in evidenfa lipsa de experien^'
m ai m ult dec&t o facuse deja, p rin urmare, inainte dc ,i
pune mana pe curea, studie m ecanism ul de deschidin
tim p de o clipa, pentru a se asigura ca il in^elegea. Nu iyi
lasS tim p cat sa-fi piarda curajul. In tin se p u r f i sim
plu m 4 na, ii descheie cureaua si ii desfacu pantalomi
Pe sub pantaloni purta u n slip de baie negru. Nedunir
rita, Barrie se zgai la el. Slip de baie?
A p o i infelese. Era ofifer S E A L ; acronim ul insenin.i
Sea, A ir and Land. Era in largul lu i in oricare dimu
aceste elemente, capabil sa inoate kilom etri intrcci
C u m Benghazi era port m aritim , probabil afa se ini il
trase echipa lu i, dinspre mare. Poate folosisera u n fel il>
barca pentru a ajunge la farm, dar exista fi posibilitnu i
sa fi fost lasafi la o oarecare departare de port fi s;l Ii
strabatut restul distanfei inot.
Is i riscase viafa pe n tru a o salva, inca o m ai faoM
iar acum ii oferea c o rp u l lu i. T o tu l in ea se strand
puternic, f i in cep u sa trem ure sub v alu l de emo(n-
O , Doamne. Aflase mai multe despre ea insafi in c u im iI
u ltim e lo r douSzeci f i p atru de ore decat in tofi u i
douSzeci f i c in c i de ani de v ia 0 . Poate ca experu'fiS
o schim base. O ric u m ar fi fost, ceva se petrecusc in
ad an cu l ei, ceva de p ro p o rfii, ia r acum invS^a .....
sa gestioneze acea schimbare.
I I I daduse voie tatalui ei sft o invaluie intr-o patura su
nt.. de protecpe tim p de cincisprezece ani; n u putea
I I |}oarte pica pentru acest lu cru, fiind ca avusese nevoie
. I* ,K ea patura. D a r vremea aceea trecuse. Soarta o arun-
Jfur in viafa cu capul inainte, o smulsese d in coconul
11 protector, i, precum u n fluture, n u m ai putea sa-ji
iiiil.O inapoi firele de matase in ju ru l ei. N u putea decat
aiA .'Itoare spre zari necunoscute.
Isi strecura m ana sub elasticul slip u lu i de ino t $i Ince-
I >i| '.a l-l traga in jos pe ?olduri, cu tot cu pantaloni. Zane
if I i idica pelvisul de pe podea pentru a o ajuta.
Nu-i da jos complet, m urm ura el, pnandu-$i in
im nuare o ch ii in c h iji $i m iin ile relaxate langa cap.
M i ilescurc daca sunt prins cu p an talonii in vine, dar,
Iin ,1 a? fi com plet dezbrScat, m-ar incetini pupn.
In pofida em opilor, Barrie zambi ca reacpe la mere-
Ii i i ' 1 lu i suprema in forfele proprii, la u m o ru l lu i sar
in r . Daca nu ar fi fost atAt de st5 pan pe el, ar fi putut
ii ilescris ca arogant. N u avea absolut n ic i u n d u b iu le-
a ii dc abilitatea lu i de a lupta.
M ainile ei coborarS mangaietor pe fesele lu i c in d i
II. -.t recura sub haine. U n frison nea$teptat de placere o
ilxitu cand ii sim p fu n d u l rece $i neted, cu m uchii
iinnrdap. C un o scato rii in materie de fu n d u ri ar fi in-
liat-o pentru acel moment, ?i B arrie ?i-ar fi d o rit sa
\ curaj sa insiste m ai m ult in zona aceea, sa aprecieze
i r ile p lin aceasta perfecpune m asculina. In schim b, ii
n t i- hainele, coborandu-le pana la m ijlo cu l coapselor.
t nu- se relaxa, las 4 ndu-$i d in nou ?oldurile pe patura,
nu Barrie studie realitatea surprinzatoare a u n u i barbat
S"l. Citise carp care descriau excitapa sexuala, dar a o
lii cu o ch ii ei ?i de la m ica d is t a n t era cu m ult mai
Miiprcsionant $i m ai m inunat.
fV negandite, se intinse dupa el, ca $i cum m ana i-ar
M lust atrasa de u n magnet. II atinse, lasandu-?i u n de-
* i O alunece mangaietor pe toata lungim ea sexului lu i
Miinfifiat. Acesta pulsa ?i tresari, ca ?i cum ar fi urm arit
in.in^aierea. Zane inspira ?uierat. Reacpa lu i o incin-
i, (fi senzapa de stransoare d in piept $i d in tot corp ul
ei se facu d in nou simfita, apoi Incepu sa se relaxi
odata cu acea revarsare de fierbinteala. M ai Indrazneau
acum, i$i str4 nse degetele In ju ru l lui, oftand u?or dc
placere cand sim fi caldura de dincolo de raceala, o(<-
lu i de dincolo de pielea m 5 t5 soasa, pulsafia nestapanii.i
a sexului.
$ i I?i sim fi propria dorinfa, inundandu-i carnea <t
u n torent infierbantat, transform and hotararea ei fun
oasa Intr-un act de iubire. A$a trebuie sa fie, se gan
di ea u?urata; Impreunarea lo r trebuia sa fie marcai.i
de placere, nu de furie. $i nu voia sa mai a^tepte, im
voia sa-$i lase timp sa se mai gandeasca, altfel avea s;l si
piarda curajul.
Se urea rapid peste el, IncJlecandu-l, m inata acum
nu de furie fafa de alfi barbafi $i n ici de disperare. Do;ii
de placere, calda ?i dulce. Strangandu-i $oldurile Inin
genunchi, acfionand d in instinct, Ii inu m adularul gr<
in pozifie ?i se lasa u$or peste el, ghidand contopiiv.i
corpurilor lor.
Prim ul contact intre carnea lu i $i a ei se dovedi fin
binte, surprinzator, iar Barrie se ridicS instinctiv, fenn
du-se de atingerea necunoscuta. Zane tremura slab, n
Infiorare aproape imperceptibila, apoi ramase d in mm
nemi^cat intre picioarele ei, cu och ii in continuare in
chi$i, lasand-o sa avanseze in ritm ul ei.
Pieptul lu i Barrie era atat de contractat, incat dc-al
putea sa respire; inspira printre oftaturi scurte, A> H
contact, oricat de rapid, declan^ase o pulsafie insistcn
ta intre picioarele ei, ca ?i cum corp ul ei, dupa prim.i
reacfie speriata de respingere, ar fi ezitat, recunoscanid
instinctiv fem ininul $i m asculinul. Sanii i se tension.ul
$i se InfierbantarS sub m aterialul negru al cama^ii Iul
O atingere necunoscuta, da, dar profund excitants. I X.
rinta se incolaci In ea, torentul crescand In intensity
I$i spuse ca era pregatita pentru sentim entul ami
?i brusc de vulnerabilitate, pentru panica simfitS d.
corpul ei in fafa ameninpkrii penetrSrii, desi dorim.i
o mana exact spre acest lucru. C u m ai multa grija,
ajeza deasupra lu i d in nou, ram anand nemi^cata can.I
ll pozifLona la intrarea In corp ul ei si lasandu-$i greuta-
p i sa o traga in jos peste stalpul de came ce pulsa.
I 'isconfortul incepu imediat $i se dovedi mai rau
ill . .Ir se asteptase. Se opri, ing h ifind in sec, si incerca
>.\ -.i controleze reacfia de evitare a sursei durerii. Zane
. I p i r a adanc, remarca ea, desi era singura miscare pe
i .ne o facea. Se im pinse mai tare, scrasnind d in din^i
In lafa usturim ii asociate senzatiei de largire, apoi nu
*ul suporta i se ridica sm ucit de pe el. Durerea dintre
I'ii marele ei nu disparu, ci continua sa o mistuie.
Nu avea sa fie mai bine daca aftepta, i?i spuse ea. Era
in.ii indicat sa o faca odata. Respirand sacadat, se cobori
.lui nou peste el. O ch ii i se um plura de lacrim i ustura-
ne, incercand sa finalizeze actul. D e ce nu intra odata?
1'n siunea dintre picioarele ei era enorma, intolerabila,
fl im hohot de plans i se opri in gat c in d se ridica.
-Ajuta-mS, il im plorS ea, cu o joapta aproape
In.uidibila.
( k h ii lu i se deschisera lent, iar ea aproape tresari in
I i(,i focului palid ce ardea in ei. Zane nu mifcS dec^t
ii mana, dreapta. O atinse bland pe obraz, cu degetele
lili.uorite aspre ?i in fin it de tandre; apoi le las5 sa-i alu-
n a c in jos pe gatul ei, trecandu-le Ufor peste cSmasa
i'll iA la sanul ei stang, unde zabovira pret de o clipa su-
im anta asupra sfarcului ei, apoi coborara, intr-un final,
imtr picioarele ei.
I I mangaie u fo r ca o oapta. Zabovi intre picioarele
el, Marnind, atingand delicat, mangaind. Barrie incre-
iTu-ni, cu tot corpul in afteptare, concentrandu-se asu-
i i .i noii senzatii. O ch ii i se inchisera $i toate sim furile
i ir concentrara asupra m ainii lu i i asupra a ceea ce
(V ra aceasta, asupra felului in care o atingea. Era de-
llilus, dar nu... tocmai... suficient. O tachina ?i parea
.i I uromite mai mult, ceva mai bogat, m ai puternic - si
fr>nifi, degetul ce o mangaia u?or nu ajungea niciodata
*ii atinga exact unde voia ea. Barrie inspira adanc, sfar-
le ei ridicandu-se in acelafi timp. C o rp u l ii ramase
, Inlregim e in suspans. Aftepta, aftepta ca atingerea lu i
uoara sa o duc& bland la extaz, a?tepta... li mi?ca snl
durile, corpul ei cautand instinctiv, urm andu-i degen 11
Ah. Acolo. D oar pentru o clipa, acolo. U n geamatslali
i se forma in gdt cand placerea ii strabatu tot corpul
A^tepta ca Zane sa repete mangaierea, dar, in schiniii,
degetele lu i ocolira innebunitor de aproape locul, stai
nind-o, apoi retragandu-se. o ld u rile ei il urmara dm
nou, i fu d in nou recompensata cu acel fulger arzSrtu
de traire pura.
U n dans subtil ?i senzual incepu intre ei. E l com In
cea, ea il urma. Atingerile exact in locul potrivit d r v j
nira mai dese, placerea mai zguduitoare, crescand in
intensitate cu fiecare repetare. Intre picioarele ei, m.i
d u larul lu i inca mai cauta intrarea, fi, cumva, fieca*
mi^care a $ o ld u rilo r ei parea sa-l aduca o idee n u l
aproape de ea. C o rp u l ei se balansa, leganandu-se in
ritm u l antic al dorinfei, inalfandu-se i retragandu
in valuri. II sirnfea croindu-i drum in ea, sirnfea d isco*
fortul intensificat de miscarile ei... dar dorinfa o ispitt i
sa continue, precum o sirena, i, cumva, incepu sa simn
nevoia de a-1 avea in el, o nevoie atat de puternica, im .ii
durerea nu mai conta. l?i sp rijin i m ainile pe pieptul Im,
i direcpa mi^cJrilor ei se schimba, ridicandu-se $i colic
rand in loc sa se legene dintr-o parte intr-alta. Atingeiv.i
lu i se schimba si ea, apasand brusc direct in locul umlc
o dorea cel m ai mult.
Barrie i$i mu$ca buza ca sS nu strige. Degetul lu i mai
freca insistent, dezlanpiind u n torent, transformer* I
raul cald de placere in ceva salbatic ce ii scSpa compln
de sub control. Era atat de fierbinte, incat se sim;<-.i
mistuita de dorinfa, iar golul d in ea devenise durerm
Durerea nu m ai conta; trebuia sa primeasca nunui
decat ceea ce ii promitea corpul lui, ceea ce ii era ai.V
de necesar $i ei. Gem and uor, se apasa in jos, forfan
du-si carnea moale sa primeasca intrusul. Sim p rezistcn
fa, sim p membrana d in interior cedand; apoi, brn- .
sexul lu i fierbinte si um flat se_impinse in ea.
O duru. O duru foarte tare. Increm eni, i ochii i se m.i
r ir i de suferinfa. Privirile li se intalnira, a ei intunecan
ilnrere, a lu i arzatoare, reflectand dorinfa controlata
ii. rnilos- Brusc, Barrie deveni conftienta de cat era de
in i ..mat corpul musculos de sub ea, de cat ii era
.li Kivu sa-fi pastreze controlul. Dar ii promisese sa
ii Li.m- pe ea sa im puna ritm ul fi se tinuse de prom isiune,
ii ponand doar atunci cand ea ii ceruse ajutorul.
I ) parte d in ea voia sa inceteze, dar u n instinct mai
ilimd fi mai puternic o facu sa ramana deasupra lui.
Il iim p pulsand in interiorul ei, simfi reacfia corpului
tn'mgandu-se in juru l lui, ca fi cum trupul ar fi sti-
iii iniii bine decat mintea ce avea de facut - fi poate
. I ili r 15a era. Zane se tension^ fi mai tare. Pielea ii stra
in* r;i de transpirape, inim a ii bubuia in piept sub pal-
ci. Barrie fu strafulgerata de incantare la gandul ca
i barbat atat de viril, acest razboinic incredibil de
iiu ilo s, era la comanda ei, doar pentru acest inter-
<Ml dr timp rupt d in realitate. Se intalnisera cu doar
lirva ore in urma; nu mai aveau dec 5 t cateva ore p in a
iilinl, cel mai probabil, aveau sa se desparta pentru
icauna. Dar in acel moment era al ei, ingropat in ea,
mi avea de gand sa se lipseasca de nici u n moment
.Ilin acea experien^a.
B C e trebuie sa fac acum? fopti ea.
Continue sa te mifti, ii raspunse el tot in foapta, iar
r-i II asculta.
Si- inalfa. Cobora. Se ridica aproape complet de pe
I, apoi se Iasa sa cada pana jos. D in nou fi d in nou,
i 11if! uita de durere fi se abandona placerii primitive.
M m.i lu i ramase intre picioarele ei, continuand manga-
i ce o indem na sa mearga mai departe, defi nu mai
nv.i nevoie sa fie indemnata. Se mifca deasupra lui, tot
in ii repede fi mai repede, primindu-1 tot mai adanc in
<i C o rp u l lu i puternic se flexa in n e coapsele ei, arcuin-
In so, fi un marait ii vibra in gat. In clipa urmatoare, se
I1Hl i sa se intinda d in nou pe podea, legat de promisiu-
ui'ii pe care o facuse.
S ms. Jos. D in nou. i d in nou, intensitatea crescu pro-
jii'siv in ea, fierbinfeala devenind o febra insuportabila,
tensiunea acumulandu-se in arcuri tot mai stranse, panft
simfi ca avea sa se faca (Andari daca mai mi?ca un singm
m ujchi. Increm eni deasupra lui, scancind, incapabila s.i
se forteze sa treacS ultim ul obstacol.
M araitul vibra d in nou in gatul lui. Nu, era ceva mai
protund decSt un marait; era sunetul unu i vulcan uman
explodSnd din cauza forfelor acumulate inauntru. C o n
trolul lu i ceda, j i incepu sa se mite, strangandu-ji fern
ce ambele m aini pe soldurile ei si trSgand-o cu fortn in
jos chiar in clipa in care se arcui d in nou i se tnfipu-
In ea chiar mai adanc. N u mai intrase atat de profunil
pana atunci; nu il primise atat de mult in ea. Senzafil
era electrizantS. Barrie isi inabusi un tipat cand Zam
se convulsions sub ea, inalfandu-se intre coapsele ei, n
dicand-o astfel incat genunchii ei se desprinsera de pr
podea. C a p ul ii era dat pe spate, gatul i se incords snl>
forfa descatujarii, dintii i se dezgolira. Barrie simp in
rentul fierbinte al descatu$arii lui, il sim^i atat de adam
in ea, incat ii atingea insu^i miezul fiinfei, $i fu sufickin
pentru a o duce la punctul culminant.
U n fulger pur o sageta din cap p a n i in picioair
Se auzi fipand, un fipat sub(ire de extaz pe care nimii
nu 1-ar fi putut inabuji. Tofi mu^chii ei interiori se con
tractara in juru l lui, se relaxarS, il stransera d in nou, l,i
nesfarjit, ca 51 cum corpul ei ar fi baut dintr-al lui.
In cele d in urma, furtuna se potoli, lasand-o slab i1,1
51 tremuratoare. Oasele i se inmuiara, i nu mai reu^i .vi
stea dreapta. Neputincioasa, se prabu^i in fafa, intinzan
du-se peste el ca un castel d in car^i de joc surprins dr
un cutremur. EI o prinse, coborand-o u$or pana ajunsr
intinsa pe pieptul lui, ?i i$i incolaci bratele in jurul cl,
iar ea ramase acolo gafaind 51 hohotind. Nu inten(u
nase sa planga, nu infelegea de ce ii iroiau lacrinnli
pe fa^a.
- Zane, opti ea, dar nu fu in stare s5 mai adauge nimii
M ainile lu i mari ?i aspre o mangaiara linijtitor in mu
$i-n jos pe spate.
I ;t'i bine? m urm ura el, in vocea lu i profunda r 5-
,l, ceva infin it de v iril $i de intim, un ton subtil de
*jtilnlaipe $i posesivitate.
I l(i l ie ii inghiti lacrimile, for^andu-se sa fie coerentS.
D, raspunse ea, cu o voce subtire, inlacrimata.
Mti Minm ca o sa doara atat de tare. Sau ca va fi atat de
(hi in, adauga ea, fiindca plangea din ambele motive.
I i a ciudat sa constate ca fusese la fel de nepregatitS
I" ni i ii placere ca pentru durere. Se simfea copleitS,
1 apitolul 6
P.uu sa nu mai existe nici o clipa, tot restul zilei, in
..... .. nu faca dragoste, s& se odihneasca dupa ce toe-
mill IScusera dragoste sau sa fie pe punctul de a face dra-
ui inJ Zgomotele zonei de coasts ii inconjurau, mugetul
I'm ill vaselor, claxoanele camioanelor, sunetele lanfuri-
11'I {ii ale macaralelor, dar in interiorul acelei incaperi
u;e $i slab luminate nu parea sa existe nimic altceva
in; lume in afara de ei doi. Barrie se cufunda cu totul in
j 1111senzualitafii lui nestapanite 51 descoperi in ea o pa
wnin' ce o egala pe a lui. Necesitatea de a pastra tacerea
I flcu decat sa accentueze intensitatea.
/ line ii saruta vanataile de pe sani ?i ii supse sfarcurile
Cl 1'1 incepurS sa pulseze de placere. B irb ia lui, fepoasa
II p u za barbii, ii zgarie u$or s4 nii, abdomenul, dar
-ii ile fiecare data grija sa nu ii provoace durere, c 3 u-
1iml toate celelalte vanatai de pe corpul ei fi oferindu-le
<11 ln.fi omagiu tandru.
Spune-mi cum te-au ranit, ii murmura el, ?i am sa
1. vipdec.
La inceput, B arrie se sfii sa-i dezvaluie detaliile, d:
pe masura ce se scursera orele dupa-am iezii fierbinti, ur
el ii oferi placere dupa placere si o im bata cu excesul Jc
senzal;ii, incepu sa i se para in u til sa-i m ai ascunda cev.i
Sovaitor, se apuca sa-i sopteasca lu cru ri.
- Aa? intreba el, repetand actiunea care o suparasc J
doar ca de data aceasta n u m ai era la fel.
Ceea ce fusese gandit ca pedeapsa in m ainile rapiti n i
lo r deveni placere pura in m ainile lu i Zane Macken:i<
O mSngSie pana cand co rp u l ei uita toate acele atingni,
pana cand n u i-l m ai am inti decat pe el.
B arrie ii sopti u n alt detaliu, iar el i-1 ?terse ?i pe ai i-l.i
d in m em orie, in lo cu in d r&ul cu m ^ngaieri ce o diiMt.i
in m od repetat pe cu lm i senzuale. Nu-$i im agina cum .n
fi putut cineva s-o trateze mai tandru decat el - sail <n
mai m ulta incantare. Zane n u incerca s& a s c m Ji
cat de m ult ii placea sa o priveasca, sa o atinga, sa l:i< i
dragoste cu ea. I i savura corpul, contrastul dintre m
tun jim ile ei m oi si m asculinitatea lu i dura. Sentim entilf
de a fi in centrul u n e i placeri m asculine atat de intcnn
o excita pe Barrie, la fel $>i fascinapa lu i fata de texiiihi
p ie lii ei, fa$a de curbura sanilor, fai;a de teaca stramii
dintre picioarele ei. Zane o explora; o mangaie, se im .J
in sexualitatea ei. Zona d in ju ru l lo r era inca atai <1
aglomerata, incat n u indrazneau sa vorbeascS prea m u lt
com unicand doar cu trupurile.
D e trei ori, in tim p ce zaceau so m n o ro ji dupa ce 11
cusera dragoste, Zane se uita la ceas ?i se intinse .lii|i
casca radio. Transm ise u n singur clic, a?tepta, apm n
puse deoparte.
- O am en ii tai? intreba ea prim a data.
Zane incuviin^a d in cap.
-S e ascund, a$teapt3 sa ne putem intalni in siguran(.i
A p o i zgomotul de voci de afara deveni m ai puta m
c 3 nd se apropie u n grup de oam eni, iar ei tacura.
Dupa-amiaza se scurse, iar lu m ina incepu sa pilL
ca. L u i B arrie n u ii era prea foame, dar Zane insi.ii
sa m anance. E l !i trase pantalonii, ea se im braal ill
n o u cu cama?a. A van d acum o i;inuta m ai form.ili
ir iiji'zara u n u l langa celalalt pe patura fi term inara pai-
miii j i fructele, dar n ic i u n u l dintre ei n u m ai fu tentat
jlc Ufmza. A pa era calduta f i inca avea gust de chim ica-
lf I'.icrie se cuib ari in curba brafulut lu i, ingrozita de
uiliuliil plecSrii.
Vuia sa ajunga d in nou la siguranta si confort, dar
sta sa piarda aceasta apropiere de Zane, aceasta de-
i'iiiulinfa deplina, f i com pania lui, fi intim itatea lor.
ii uvea sa faca presiuni asupra lu i pentru a continua
u Ihw ; date fiin d circum stanfele, era p osib il sa se simta
i%|ionsabil f i sa considere c 3 era nevoie sa se indepar-
!r/r ireptat, iar ea n u voia sa-l puna intr-o asemenea si-
Daca dadea vreun semn ca dorea s5 o vada f i
Ii i i O aceea... o, atunci inim a ei ar fi plutit de fecicire.
I 'ar, chiar daca facea acest lucru, avea sS fie d ific il
I'tn im ei sa se vada cu regularitate. Zane nu era u n
4>in| 1I11 m ilitar, ci ofiter S E A L. O mare parte d in ceea
:t 1.1tea el n u putea fi pus in discufie. Avea o baza de
H rr .iparfinea, sarcini, m isiun i. Daca scapau cu bine,
[[rliotul pentru el nu se incheia aici. U n fio r de ra-
p . 1.1 ii cuprinse inim a cand se gandi la toate situatii-
li illii viito ru l lu i in care, fiind ca asa ii cerea profesia,
' sa pSfeasca voit si calm in calea m ortii. Era p osib il
I m tervalul petrecut ascunfi in acea incapere m ica sa
ii* npigiira ocazie cand ea putea sa stie cu certitudine ca
h .i n-afir f i in siguranfa.
In in a fi nesiguranta aveau s-o duca la u n pas de
til pierde m infile, dar urm a sS le lndure, era dispusa
1 iiulure orice in schim bul opo rtunitatii de a-1 vedea,
li ii se apropia de el. Relatia lor, daca avea sa existe una,
in Una sa progreseze in sens invers. D e regula, oame-
mi mai intai se intalneau, ajungeau treptat la incredere
ii nit pune, apoi deveneau iubiti; ei devenisera iu b ifi
Jprmipe imediat, iar acum aveau sa fie nevoiti sa se
fim ilisca, sa if i descopere toate ciud afeniile m arunte,
n b .il personal f i gusturile care ii individualizau.
I '11pa ce se intorcea, avea sa fie nevoita sa-l infrun-
pi ratal ei. Probabil era in n e b u n it de ingrijorare fi,
lnp.1 ce o vedea ajunsa cu bine acasa, el avea sa devina
si mai paranoic i obsedat. D ar daca Zane o voia, avi
fie nevoita sa raneasca sentimentele tatalui ei cu bin
?tiin p , pentru prima data in via^a ei; altcineva avea .% :
ia locul drept cea mai importanta persoana d in via(a >
Majoritatea p arinfilor acceptau ferici^i schimbarea d
via^a odraslelor lor, presupunand ca partenerul ales <
decent, dar Barrie tia ca, indiferent de cine s-ar iruli
gosti, tatal ei nu ar fi de acord cu el. in ochii lui, ni
u n barbat nu era suficient de bun pentru ea. Mai mu
ar fi de la bun inceput pornit cu inver?unare impon i
oricarui lucru care ar scoate-o de sub protecfia Ii
Ea era tot ce-i mai ramSsese d in familie, iar faptul
semSna foarte m ult cu mama ei nu facea lucrurile m
usoare. in calitate de ambasador, tatal ei avea o via^a
ciala foarte activa, dar nu iubise in toata via^a lu i do
o singura femeie - pe mama ei.
N u avea sa-i intoarca niciodata spatele tatalui i
fiindcS il iubea mult, dar, daca in joc era $ansa in
relafii cu Zane, poate chiar pentru toata viafa, trebuia
se indepSrteze de tatal ei cat de m ult era necesar, pai
ajungea sa accepte situapa.
l?i planifica via^a in ju ru l visurilor ei, i$i dadu ea si
ma cu ironie, cura^and firim iturile de paine de pc i
tura. A r fi fost mai bine sa ajtepte sa vada ce ii rezc.T
viitorul $i sa-?i bata capul mai degraba cu felul in ;c i
aveau s5 scape d in Benghazi.
- La ce ora plecam?
- D upa miezul noptii. Vom a$tepta ca majoritatea >
m enilor sa se retraga pe la casele lor. Se intoarse spre
cu ochii intredeschisi, expresie pe care ea invafase il<
sa o interpreteze drept semn al dorintei, $i, Intinzai
mana, incepu sa-i descheie cama^a. M ai avem cSi<
ore, $opti el.
Dupa aceea se intinsera u n u l langa celalalt, in cm
cSldurii, $i a^ipira. Barrie se trezi dupa o vreme, fara a
cat dormise, dar constata ca intunericul devenise apn
pe total. Dar, spre deosebire de noaptea trecuta, ca
zacuse in frig, prada unei terori insingurate, acum >
lipita de corpul lu i Zane, iar bratele lu i o fineau stia
1 ii| >111 ei se sprijinea pe um arul lui, un picior gol era
k n it peste oldurile lui. Se intinse put in $i casca, iar
lui se stransera mai tare, anuntand-o ca era treaz.
^1, ca nu adormise deloc, ci doar o (inuse in brafe
pilzise. Zgomotele de d inco lo de cladirea in ruina
li-.rrfl; chiar ?i cele de pe doc erau atenuate, ca ?i cum
Ijiiiiiii-ricul le-ar fi inabusit.
I it mai avem? intreba ea, ridicandu-se in capul
" i n lor pentru a cauta pe pipaite carafa de apa.
' ) i;,Isi $i bau; gustul nu era prea rau, decise ea. Poa-
l incepea sa se obi^nuiasca oarecum cu chimicalele,
"ii. arc ar fi fost ele.
/. ne indepSrta capacul de pe ceasul de mana pentru
< u'clc* cadranul lum inos.
lnc.1 vreo cateva ore. Trebuie sa iau legatura cu
\n in cateva minute.
I' Irrie ii intinse carafa cu apa, iar el bau. Se intinsera
i nou pe spate, iar ea se cuibari langa el. I$i puse mana
.pta pe pieptul lu i $i sim p bataia puternica, sanatoa-
If a inim ii lui. I$i im pleti lene degetele in parul lu i
iill>n fat, savurand diversele aspecte ale corpului sau.
C c se intam pla apoi? C a n d plecam, vreau sa zic.
Iifim d in ora, ajungem la punctul de intalnire
-a. i la rasaritul soarelui $i de acolo suntem preluafi.
Vi rhea de parea ar fi fost atat de simplu, atat de ujor.
Iii aminti de slipul de baie pe care il purta ?i ii inalta
'I "! pentru a se incrunta spre el, deji $tia ca nu o pu-
" i vnlea.
i punctul de intalnire e pe uscat?
Nu tocmai.
liHeleg. Sper ca ai o barci?
I fa o intrebare, nu o afirmafie.
Nu tocmai.
II prinse de parul de pe piept $i il trase ujor:
( V anume ai, mai exact?
An! Prinzand-o de mana, ii desfacu degetele d in pa-
"il lui $i ii duse palma la gura, trecandu-^i u?or buzele
i <iii' incheieturile degetelor ei. M a i exact, avem un Zo-
ilia ', o pluta gonflabila motorizata, de apte persoane.
A m venit cu echipa incompleta, cu doi oameni li|
deci suntem doar fase. Ifi vom gasi loc f i fie.
- M a bucur. Casca f i ifi cuibari mai bine capul in m n
b itura um arului lui. A i l&sat pe cineva in urm a penti u i
fi loc fi pentru mine?
- N u , spuse el scurt. Suntem in efectiv incomplet dm
cauza unei probleme de care va trebui sa m i ocup dii|
ce ma intorc. Daca ar fi existat vreo alta echipa dispimi
bila, n u ne-am afla aici, dar n o i eram cel m ai aprOtii*,
$i trebuia sa te scoatem de acolo rapid, inainte sa apur#
sa te mute.
T on ul lu i o descuraja sa intrebe despre problem*
care ii provocase o dispozifie atat de sumbra, dar il v
zuse in acfiune f i ftia ca nu ar fi vrut s3 fie finta Si I
lu i la intoarcere. A^tepta pana if i lua casca si vcril
situafia echipei lui, apoi reveni la intrebarile ei.
-U n d e mergem cu pluta Zodiac?
- I n largul m arii, spuse el sim plu. A nunfam pM
radio d in timp fi vom fi preluafi de u n elicopter dr j
Montgomery, u n portavion. D e acolo vei fi trimisa i ;i
cu un avion.
- C u m ramane cu tine? fopti ea. U nde vei merge?
M ai m ult nu indraznea s3 il intrebe despre planufj
lu i de viitor.
- N u stiu. Echipa mea facea exercifii pe Montgoim'r
dar asta s-a dus naibii acum, cu doi m embri rfumi
Va trebui sa p u n lucrurile la punct acolo, fi nu ftiu i (
va dura.
N u ftia unde u rm asa se afle, sau, daca ftia, refuzn
Ii spuna. N ic i n u daduse de infeles ca intentiona s;i i
sune, defi el ia unde avea ea sa se afle. Barrie inclii
o ch ii fi asculta indurerata tot ce-i spunea tacerea In
Durerea era m ai intensa decat se asteptase, dar 0
chise undeva in adancul ei. Avea sa iasa la ivealfl ml
tarziu, dar, daca nu-i mai ramaneau decdt cateva on-
compania lui, n u intenfiona sa le iroseascS plant;,m l
dupa visuri spulberate. Prea pufine femei aveau
de a cunoafte u n barbat ca Zane Mackenzie, cu atat m
p ufin de a-1 iubi. Ea era lacoma; il voia in intrr);m*
il I?/ tlorea totul, dar chiar fi bucata ce i se oferise era
/
hi*tI mult decat ce cunofteau majoritatea oam enilor - fi
mult putea.
ce o acoperea cu totul, iar parul ii era ascuns sub un
sal de bumbac. Picioarele ii erau protejate de balenn,
care ii erau p up n prea mari $i ii alunecau in permam-n
pi in sus ?i in jos pe calcaie, dar cel p u p n nu men"
desculta. I se parea ciudat sa fie imbracata, mai ales i u
atatea haine, de$i era complet goala pe sub tunica.
Zane se echipase d in nou cu toate uneltele $i arnu-li
lui, i, imediat ce facuse acest lucru, devenise in nul
subtil mai distant, afi^and un control aproape de gin <
$a, a?a cum fusese ?i in noaptea precedenta, cand o i .1
sise pentru prima data. Barrie intu i c 5 era cu sim(mil.
in alerta ?i ghici ca se concentra in intregime asupi 11
ceea ce avea de facut. II urma in tacere, pnandu-$i c;i|ml
usor inclinat, a$a cum ar fi facut o femeie musulmm,
tradiponalista.
Zane se opri la colful unei cladiri i se lasa pe vim-, I >
candu-i semn ?i ei sa ii urmeze exemplul. Barrie il mm 1
?i, ca mSsura suplimentara, i?i trase ?alul peste fapi.
- D oi, aici U n u . C e se vede? Vorbea d in nou pe ,u <
la$i ton ?optit ce de-abia ajungea pJna la ea, de$i se al h
chiar in spatele lui. D upa o clipa, spuse: Ne intalnim in
zece minute.
Intoarse privirea spre Barrie.
- E in regula. N u trebuie sa trecem la planul C.
- Care era planul C? opti ea.
-S a ne luam talpa^ifa in Egipt, spuse el calm. A rm
bui sa fie la circa trei sute douazeci de kilometri spre c ,1
Era in stare sS o faca, isi dadu ea seama. A r fi 1u1.u
un vehicul 51 i-ar fi dat bataie. N ervii lu i erau pml
b il facup d in ofel. A i ei nu; tremura pe dinauntni
teama, dar se pnea tare. Sau poate nu era teama; |m
te era bepa pericolului $i a acpunii, euforia evcui [im
C a t timp mai erau in Benghazi, in Libia, nu sc5 p:i-.i 1'
cu adevarat.
Zece m inute mai tarziu, Zane se opri in umbra un
depozit paraginit. Poate ca i$i acpona casca radio; in in
tuneric, Barrie nu avea cum sa-si dea seama. Dar, luih.
cinci siluete negre se materializara d in bezna, i fu 1
conjurap inainte sa apuce sa clipeasca.
Hom nilor, ea e domni^oara Lovejoy, spuse Zane.
Ai uin, haideti sa ie$im naibii d in rahatul asta.
I 'u placere, $efule. U n u l dintre barbap se inclina
in lnfii lu i Barrie si ii intinse mana. Pe aici, dom nijoa-
ti I ovejoy.
IWiepi lui Zane aveau un soi de ardoare aspra pe care
lliinie o g5 si fermecatoare, de$i nu se lasau influenfap
i cand ii faceau treaba. C e i sase barbap incepurS
Im rliat sa se deplaseze intr-o ordine exact stabilita, iar
Inline ii zambi barbatului care vorbise, ocup 3 ndu-?i lo-
ul indicat de el in rand. Ea era in spatele lu i Zane,
nr mergea al doilea in ?ir, dupa un barbat ce se mica
im i de silentios ?i se contopea atat de bine cu umbrele,
Im At, chiar daca $tia ca era acolo, uneori nu reujea sa-1
iil.l, C e ilalp patru barbap se insiruira in spatele ei la
lw;infe variabile, $i isi dadu seama ca nici pe ei nu ii pu-
mzi. De fapt, era singura d in grup care producea
mm sunet, aa ca incercS sa fie mai atenta unde punea
Ill i<..irele incftltate in balerini.
Iji croira drum printre alei si se oprira intr-un final
I liic:1 un microbuz ponosit. C h ia r ?i in intuneric Barrie
lulyjfi scobiturile adanci si petele intunecate de rugina
' i livorau vehiculul. Se oprira langa el, iar Zane deschi-
i usa glisanta pentru ea.
( 'aleafca ta, murmurS el.
Hiirrie aproape rase cand o ajuta s5 urce in microbuz.
I Mi ,l nu ar fi avut experien^a in purtarea rochiilor lungi
m l, s-ar fi descurcat cu greu in tunica pana la glez-
m. , il;ir se purta ca o doamna d in secolul al XLX-lea aju-
jiil ,sA urce intr-o trasura. Barbapi urcara in urm a ei.
1In rrau decat doua banchete; daca existase vreodata o a
mi l.i in spate, fusese scoasa cu m ult timp in urma, poate
cu i D u a face loc pentru m arfuri. U n tanar de culoare
lil' fi musculos trecu la volan, iar Zane ocupa celslalt
I'., din fata. B arbatul straniu de silentios care servise
Ii I>t inainta? se strecura in stanga ei $i un alt ofifer
' V se ajeza in dreapta ei, plasand-o astfel cu grija
i un seif uman. Ceilalp doi ofiferi SEA L ingenuncheara
pe podeaua de lem n d in spatele lor, corpurile lor mm
culoase ?i echipamentele um pland spapul restrans.
-S a mergem, Iepura?ule, spuse Zane, iar taniUul
negru ranji $i porni motorul.
M icrobuzul parea gata sa-?i dea ultim a suflare, d:n
m otorul toarse.
- A r fi trebuit sa fii de fa^a noaptea trecuta, spu '
barbatul de culoare. A fost nasol pentru o clipa, foai
te nasol.
Vorbea pe u n ton entuziast, ca $i cum ar fi descris u-.i
mai reu^ita petrecere la care fusese vreodatS.
- C e s-a intamplat? intreba Zane.
-D o a r una dintre chestiile alea, ?efule, spuse bSrlu
tul d in dreapta lu i Barrie, cu o indiferenfa e v id e n t In
voce. U n u l dintre tip ii rSi a calcat pe Fantomatic, i.n
situa^ia a luat-o razna imediat.
Barrie petrecuse suficient tim p printre m ilitari pm
tru a ti ce insemna ca situatia sa o ia razna. Rama >
lini^tita i nu comenta.
- A calcat direct pe mine, spuse ofiterul S E A L din
dreapta ei pe un ton mahnit. A inceput sa scheauni11,i
o pisica oparita, tragand in tot ce mica $i in majoritair.i
lu cru rilo r care nu miscau. M-a cam enervat. Facu o
za. N-am de gand sa stau la inm orm antare.
- C a n d ne-ai dat semnalul, ne-am retras ?i am fiuin
ca apucafii, continua barbatul d in dreapta ei. Prolulul
reusisesi deja s-o scoti, fiindca au pornit pe urmele mu
tre ca ni$te copoi. A m stat ascuni, dar de cateva oti am
crezut ca vom fi nevoi^i sa ne croim drum cu foi(.i
Pe bune, au trecut efectiv peste n o i $i ne-au vanat in.i
t5 noaptea.
- Nu, noi eram inca inauntru, spuse Zane calm. I \ mi
ca ne-am strecurat in incaperea vecin 5 . N u le-a dat pi In
gand sa verifice.
Barbatii pufnira in r is veseli; chiar i tipul fantom.i
tic d in stanga ei reusi sa chicoteasca, dei nu pare;.....
sunet exersat suficient de des incat sa iasa bine.
Zane se intoarse i ii arunca lu i Barrie zSmbetnl Im
m ult prea scurt.
Vrei sa fac prezentarile sau preferi sa nu-i cuno^ti pe
i i vagabonzi urat mirositori?
Amiosfera d in m icrobuz chiar mirosea ca aerul din-
ii mi vestiar, doar ca mai rau.
I''it prezentarile, te rog, spuse ea, iar zambetul i se
,i(i clar in voce.
Ame arata spre sofer.
Antonio W ithrock, marinar aspirant. E l e la volan
tc.it in copilarie obisnuia sa distruga m asini pe dru-
mill I neasfaltate d in sud, asa ca il consideram capabil sa
I a ilrscurce in orice situatie.
I >oamna, spuse m atinarul W ith ro ck politicos.
In dreapta ta se afla sublocotenentul Rocky Green-
n;, adjunctul meu.
I Joamna, zise i sublocotenentul Greenberg.
In stanga ta, m arinarul aspirant W instead Jones.
Acosta m orm ai ceva im posibil de descifrat.
Spune-i Fantoma sau Fantomaticul, nu W instead,
I * lrtii(';'i Zane.
I )oamna, spuse m arinarul Jones.
In spatele tau sc afla m arinarii Eddie Santos, medi-
I ill ifostru, si Paul Drexler, lunetistul echipei.
I doamna, spusera doua voci d in spatele ei.
Ms bucur sa va cunosc pe top, zise Barrie, cu o
I >lih rritate evidenta. I$i antrenase memoria la nenum&-
I iii lf dineuri oficiale, deci retinuse fara probleme nu-
| "i' lf lor. Inca nu asociase n ic i un chip cu num ele de
I irn iiis sau Drexler, dar, dupa nume, ii spuse ca Santos
I i i I'lobabil hispanic, a$a c 5 avea sa-1 deosebeasca u$or.
i 'fvenberg incepu sa-i povesteasca lu i Zane detaliile
I i "i ce se intamplase. Barrie asculta fara a interveni.
I LJi-vilrul era ca acea cursa in miez de noapte p rin Ben-
I f 'i|;i i se parea p u p n ireala. Era inconjurata de barbap
I map pan& in d inp, dar treceau printr-o zona destul
|> li Insufletita pentru acea ora tarzie d in noapte. Erau
iilii' masini pe strazi i pietoni pe trotuare. O p rira la
I ui.ifor, cu celelalte m asini d in ju ru l lor. Soferul,
I v i i l i o c k , fredona ceva in barba. N im e ni nu parea
ingrijorat. Lum ina sem aforului se facu verde i miml
microbuz inaint&, fara a li se acorda vreo atentie.
Cateva m inute mai tarziu, iesira d in oras. D in can.I
in cand, Barrie vedea licarirea M editeranei in dreapil
lor, ceea ce insemna ca mergeau spre vest, spre cennul
zonei de coasta a Libiei. Pe masura ce lum inile pfi I it .1
in spatele lor, incepu s5 se simta amenta de extenuan
Cele cateva momente de somn de care se bucurase (umi
zi, intre episoadele de amor, nu fusesera de-ajuns i>rn
tru a compensa epuizarea provocata de stres. Insfi mi
se putea imagina sprijinindu-se pe n ici u n u l dintre I .'u
bafii de langa ea, asa ca se forfa sa stea cu spatele drr|.i
51 si-si tina ochii deschisi.
Banuia cS era destul de zdravan amenta de tot ce
petrecuse.
D upa o vreme, Zane spuse:
- O chelari rosii.
Barrie era atat de obosita, inc&t se intreba dacA cm
un fel de cod sau daca intelesese ea gresit. N ici una dm
variante nu era cea buna, evident. Fiecare barbat sau-..
cate o pereche de ochelari d in rucsac i i-i puse. Zane li
arunca o privire i ii explica:
-R o $ u l i(i protejeaza vederea pe timp de noapir
0 sa lasam vederea sa ni se obijnuiasca acum, inainte < .
Iepurajul sa stinga farurile.
Ea in c u v iin fi d in cap si inchise ochii, pentru a-^i .1|i 1
ta propria vedere sa se adapteze. I?i dadu seama im.
diat cS, daca voia sa ramana treaza, sa inchida oilm
indiferent d in ce motiv, nu era tocmai o idee buna, ii.n
i$i simfea pleoapele atat de grele, incat nu reu$i sa I.
mai deschida. C a n d se trezi, m icrobuzul se legana pi
01 dintr-o parte intr-alta, aruncand-o mai intai pi u
Greenberg, apoi peste Fantomatic. Buimaca de soum
incerca sS ramana dreapta, dar nu parea sa reuse.i-. (
sa-si gaseasca echilibrul - sau ceva de care sa se Jin
Tocmai era pe punctul de a aluneca pe podea, cand
tebraful Fantom aticului a p iru brusc in fa^a ei ca o I mi
de fier, fixand-o la locul ei pe bancheta.
- M ulfum esc, spuse ea amefita.
O ricand, doamna.
I a un moment dat in timp ce ea dormea, Iep u raju l
Mlnsose intr-adev&r farurile, i coborau u n dig in intune-
Mi ( 'lip i surprinsa spre ceva stralucitor ce se intrevedea
in l.ifa lor; pentru o fractiune de secunda, fu cuprinsa
ill' panics ?i de confuzie, apoi recunoscu marea, licarind
U lumina stelelor.
Microbuzul se opri brusc.
Capat de linie, anunfa Iepurasul vesel. A m ajuns
mim la ascunzatoarea unei B G M . Asta e termenul
fnilitar pentru barca gonflabila mica, ii arunca el pes-
u- iimSr lu i Barrie. Chestiile astea sunt prea sofisticate
k n lr u a fi num ite pur $i sim plu plute.
/.me pufni. Barrie ii am inti ca exact aja descrisese el
iinlurcapunea, drept o pluta.
I land ii privi ie$ind d in microbuz, avu impresia ca
i .Ir argint-viu alunecand p rin crapaturi. Daca existase
u i n n bee functional in plafon cand trupa S E A L pusese
mana pe vehicul, se ocupasera de acest detaliu, caci nu
= aprinse nici o lum ina cand u$ile se intredeschisera.
I miomaticul se strecura pe langa ea, ceea ce era mare
lui m pnand cont de echipamentul pe care il cara, iar,
*Imi Greenberg deschise u$a glisanta cativa centimetri,
| miomaticul aluneca pe burta prin mica deschizatura.
II v.v;u pentru o clipa, apoi disparu. Barrie se zgai la u$a,
fci\rlqj|Jnd pe deplin cum i$i ca^tigase porecla. Era, fara
imlniala, fantomatic.
I vilalp iejira d in microbuz in acela$i fel; era ca $i
...... ar fi fost facup d in apa, si, la deschiderea u$ilor,
> ii Ii scurs pur i sim plu afara, atat erau de fluizi ?i de
<ili nuo$i. Doar Iepurasul, soferul lor, ramase in urma
m I Vi rrie. Statu nem ijcat Intr-o tScere absoluta, cu pis-
h I ii I in mana, exam inand metodic coasta Invaluita In
i fiia. C u m el pastra tacerea, Barrie t3 cu si ea. Cea mai
m;l cale de a nu le crea probleme, ii spuse ea, era de
urma exemplul.
Nr auzi o m ica bataie scurta in geam, iar Iepura?ul
f Iti:
Ilib e r . S5 mergem, dom nijoara Lovejoy.
Barrie se tari intr-o parte pe bancheta p 4 na ajunse l.i
usa, in vreme ce Iepura$ul se strecura ca u n peste pe pi >i
tiera soferului. Zane o a$tepta, deschizandu-i u?a m;il
larg, $i intinse mana pentru a o stabiliza cand ajimsr
la sol.
- M a i rezisti? o intreba el incet.
Barrie confirm a d in cap, neindraznind sa vorbeasi .i,
caci era atat de obosita, incat cuvintele aveau sa-i ias.i,
inevitabil, impleticite.
C a de obicei, Zane paru sa infeleaga fara a i se s p u n e
- M a i tine-te tare inca vreo ora, apoi te vom d u n
in siguranta la bordul portavionului. A tu n ci vei puie.i
sa dormi.
Fara el, insa; era ceva de la sine inteles. C h ia r daa-! i
fi intentionat sa continue relatia lor, de?i nu daduse nu.l
un semn in acest sens, nu avea s-o faca la bordul navrjJ
A r fi renunfat sa doarma pentru totdeauna daca ar II
putut amana momentul in care avea sa fie nevoitS
admita ca relafia lor fusese pentru el doar ceva trecaixir,
nascut atat d in intimitatea fierbinte in care i$i petrer i
sera ziua, cat i ca urmare a solicitarii ei.
N u avea sa planga; nici macar nu avea sa proteste e.
i$i spuse ea. Fusese al ei timp de o zi, tim p de o zi in fli
d ib il de senzuala.
Zane o conduse la faia ingusta $i pietroasa de pl.i|.i
unde fusese amplasata barca gonflabila intunecata. I Vi
laid cinci barbafi se adunasera in ju ru l ei in pozipi ,spi
cifice, fiecare stand cu spatele spre barca f i pnSnduii
arma pregatita, studiind concentrati im prejurim ile.
Zane o urea in barca gonflabila $i ii arata undi i
stea. Barca se legana in apa cand barbafii o im pinsu n
incet de pe mai. C a n d apa ajunse in dreptul pieptulu)
lu i Santos, cel mai scund dintre ei, sarira tofi in barca <n
o miscare pe care o exersasera de atatea ori, incat pai
de-a dreptul banala. Fantom aticul porni m otorul apn u
pe silentios $i indrepta barca spre largul marii.
In acel moment, u n bubuit uria izbucni in spaiel.
lor, $i se dezlanfui iadul.
barrie recunoscu rapaitul taios al armelor de foe au-
I. inure $i se intoarse pe jumatate pentru a privi in urma.
nu i$i puse mana pe capul ei $i o impinse la fundul
i m i , rasucindu-se ?i scotandu-?i in acelaji timp arma
capitolul 7
Iilna sS aterizeze avionul In Atena, Barrie plansese
i ii mlduf atat de mult, incat ochii i se umflasera de abia
i vedea. M aiorul Hodson incercase totul pentru a o
linljri, apoi pentru a o consola; o asigurase ca nu facea
iln.1t sa indeplineasca ordinele i ca avea sa afle mai
tfluiu cum se simfea ofiferul SEAL. Era normal sa fie
npArata. Trecuse prin multe, dar avea sa se bucure de
i rn mai buna tngrijire medicala...
I S n d auzi a$a ceva, Barrie sari d in scaunul incon-
l>ii Iabil de plasa, singurul existent in avionul de trans-
1nit marfa.
Nu eu sunt cea care a fost impu^cata! tipa ea. N-am
ftiivoie de ingrijire medicala, fie ea cea mai buna, cea
in.ii proasta sau mediocra! Vreau sa fiu dusa oriunde e
lui Zane Mackenzie. N u ma intereseaza ordinele tale!
Maiorul Hodson paru profund jenat. Trase de gule-
fu! nniformei.
-D o m n io ara Lovejoy, im i pare rau. N u pot face ni
m ic in aceasta privin^a. V a prive$te unde mergefi dtip.i
ce aterizam $i tatal dumneavoastra se va convinge i a
suntefi bine.
Expresia lu i spunea clar ca, d in punctul lu i de v o ir
re, n-avea decat sa se duca direct in iad. Barrie se asiv n,
respirand gafait ?i tergandu-?i lacrim ile. N u se mai pm
tase niciodata a?a, in toata viafa ei. Fusese intotdeaun
o doamna impecabila, gazda perfects pentru tatal ei.
N u se mai sim;ea deloc doamna acum; se simfea >.1
o tigroaica feroce, gata sa faca bucap pe oricine i-ai Ii
stat in cale. Zane era grav ranit, poate chiar pe patul >l<
moarte, iar neghiobii aceia nu-i dadeau voie sa fie l.in
ga el. Naiba sa il ia de protocol m ilitar $i naiba sa <> 1.1
de influenza a tatalui ei, cSci ambele o smulsesera *In
langS el.
O ricat de mult $i-ar fi iubit tatal, ?tia ca nu avea s.i I
ierte niciodata daca Zane murea, iar ea nu era ao>L
N u conta ca el nu stia despre Zane; nim ic nu conta in
comparape cu groaza teribila ce se intrevedea in fa(a 41
Doam ne, nu -1 lasa sa moara! N u ar fi putut inilm 1
a$a ceva. A r fi preferat sa moara ea de mana rSpitonJM
ei decat sa tie c 3 Zane murise pentru a o salva pe ea
Zborul dura mai putin de o ora jumatate. Avionul >ll
transport marfa ateriza cu o bufnitura aspra ce o mu
tura in scaunul ei d in plasa, apoi rula pe pista o vreim
ce ei i se paru interm inabila. In cele d in urma, se opfi
iar m aiorul H odson se ridica, vizibil ujurat sa scape Ii
povara neplacuta.
O u?a fu deschisa $i o scara mobila fu adusa pan;i U
ea. Strangand tunica neagra in ju ru l ei, Barrie iesi
lum ina intensa a soarelui d in Atena. Era dim im m|'
in toata legea acum, si caldura incepea deja sa creasi .1 in
intensitate. C lip i ?i ridica o mana pentru a-$i proir|,i
ochii. Avea impresia c 5 trecuse o ve^nicie de cand siain
se in lum ina soarelui.
O lim uzina gri cu ferestre vopsite in negru aijirpi i
pe pista. U^a se deschise larg, $i tatal ei sari din ma.sins
uitand de demnitate si luand-o la fuga spre ea.
Barrie!
I a(a Ii era brizdata de semnele a doua zile de ingri-
JCraie i de teama, dar expresia lu i era una de usurare
ipmape disperata cand urea grabit treptele pentru a o
*uprinde in brate.
Barrie incepu sajplanga d in nou - sau poate n ici nu
iprise vreodata. Ii ingropa fafa in costumul lui, ag&-
.imlu-se de el cu m aini disperate.
Trebuie sa ma Intorc, hoboti ea, cuvintele iejindu-i
'bia inteligibile.
Brafele lu i se stransera mai tare in ju ru l ei.
Gata, gata, scumpo, ii $opti el. E$ti in siguranta
u imi, $i n-am sa mai las sa fi se intample nim ic, fi-o jur.
Ii due acasJ...
Barrie clatina violent din cap, incercand sa se des-
lunula d in im brafijarea lui.
Nu, spuse ea gatuit. Trebuie sa ma intorc pe Montgo-
mny. Zane... a fost impu^cat. A r putea m uri. O , Doam-
nr. irebuie sa ma intorc acum!
Totul va fi bine, croncani el, conducand-o in jos pe
.111 cu un braf petrecut in ju ru l um erilor ei. Te ateap-
i.i un doctor...
Nu am nevoie de un doctor! spuse ea cu inver^u-
ix smulgandu-se de langa el. N u mai facuse a$a ceva
iil> iodata, iar pe chipul lu i se putea citi socul. Barrie i$i
.I.1iIu parul la o parte de pe fap. Masa incalcita de par
fin mai fusese pieptanata de doua zile i era uda de tran-
i|.|ia(ie $i de apa sarata. Asculta-ma! Barbatul care m-a
ilvat a fost impu^cat. A r putea muri. Inca era in operate
1ml m aiorul H odson m-a format sa urc in avionul asta.
Virau sa ma intorc pe vas. Vreau sa ma asigur ca Zane
i ne bine.
W illiam Lovejoy i$i prinse ferm fiica de umeri, con-
liii :lud-o pe pista pana la lim uzina care ii ajtepta.
Nu trebuie sa te intorci pe vas, scumpo, spuse el
liuljiiror. A m sa-i cer am iralului Lindley sa afle cum se
iiiiir barbatul respectiv. E u n u l dintre m em brii echipei
' I A I., presupun?
Barrie confirm a d in cap amortita.
-N u ar avea nici un rost sa te intorci pe vas, sum
sigura ca intelegi asta. Daca a supravietuit opeta^iei, v.i
fi transportat pe calea aerului la un spital militar.
Daca a supravieplit opera1^iei. Cuvintele se mfipM'
rS In ea ca un cutit, fierbinte si t&ios. Isi str&nse pumnu,
fiecare fibra a fiintei ei cerandu-i imperios sa ignore Inn
ca, sa ignore incercarile de a o linijti. Trebuia sa ajuni:
la Zane,
capitolul 8
Doua luni mai tarziu, $eriful Zane Mackenzie si .11 >
gol la fereastra frumoasei casute in stil spaniol, cu ilmiJ
dormitoare, pe care si-o cump3 rase in sudul Arizjn. 1
Privea afara de?ertul luminat de luna, priveliftea trr. in-l
in el ceva salbatic si fierbinte. Pregatirea de lupi.n
' 'I \L il invatase sa se adapteze la orice mediu, iar clima-
nil fierbinte i uscat nu il deranja.
I Mata ce se hotar&se sa renun^e la cariera militara,
Im riirile se ajezasera rapid in viata lui. Afland ca in-
iHiona sS se retraga din marina, un fost membru al
a liipei SEA L care facea parte acum din staff-ul guver-
iiMiorului din Phoenix il sunase $i il intrebase daca ar fi
iNirresat sa execute ultimii doi ani de mandat ai unui
pul care murise inainte de incheierea acestuia.
I ,1 inceput, Zane fusese surprins $i confuz; nu se gan-
ll-.i- niciodata sa intre in randul fortelor de ordine. Mai
mull, nu $tia nimic despre legile statului Arizona.
Nu-ti face griji in privinfa asta, spusese prietenul
lui, relaxat. Functia de serif e una politica, i, de cele
h i m i multe ori, sarcinile sunt in cea mai mare parte ad
capitolul 9
Tatal ei ajunse la ei $i o impinse pe Barrie deopan
- T u cin e ejti? In treb a el, pastrand acela^i to n tfiii
Zane il studie rece pe barbatul care avea sa-i il v
na socru.
- Zane Mackenzie, raspunse Intr-un final, dupS a i
incheie examinarea.
Fa^a lui bronzata era impasibila, dar in ochii lui li.
rea ceva patrunzator ce o facu pe Barrie sa con5t H.n1
zeze cat de periculos putea fi acel barbat. Gandul nu
inspaimanta; date fiind circum stance, acea calitau- n
exact ceea ce Ii trebuia ei.
W illiam Lovejoy fusese alarmat, dar acum fafa ii >1
veni pamantie, iar expresia ii incremeni. Spuse infi |
Sunt sigur ca intelegi ca nu e bine pentru Barrie sa
Ii' ivvnda. Incearca sa lase acel episod in urma...
/ ilie isi desprinse privirea de pe Lovejoy, mutand-o
upra lui Barrie, care tremura vizibil, fixandu -1 cu ochi
n-izi rugatori. Nu i?i daduse seama cat de verzi erau
hi liii ei - verzi ca adancul padurii - sau cSt de expresivi.
I n- pflru nu ca il ruga sa se poarte frumos cu tatal ei, ci
null degraba ca ii cerea ajutorul, in legatura cu un ami-
mil lucru. Instinctele lui razboinice fura starnite, simtu-
dir ridicandu-se la urmatorul nivel de acuitate. Nu stia
let ce anume ii cerea Barrie, dar avea sa afle, imediat
11- ft zolva situapa de moment. Sosise timpul sa-1 anunfe
festul ambasador care era exact pozipa lui.
Ne casatorim, spuse el, continuand s-o priveasca
Barrie, i intrerupse astfel explicatia neobosita a am-
Imsadorului cum ca ar fi fost mai bine daca ar fi pie-
mi imediat.
Vocea lui de otel, care obtinuse instant atentia
i Ii if mai m ortali luptatori de gherila din lume, rasu-
iiii Slios peste explicatia pompoasa i condescendenta
.1 lui Lovejoy.
Ambasadorul tacu, ?i o expresie de panica Ii aparu
Iifnr ru o clipa pe chip. Apoi spuse:
- Nu vorbi prostii, spuse el pe un ton tensionat. Barrie
no sS devina sotia unui marinar care se crede special
l u r fiindca e un asasin profesionist.
Pilivirea calma a lui Zane se muta de la Barrie la ta-
lit ci ?i capata o raceala polara, albastrul palind Intr-un
uijiu ce stralucea ca ni$te achii de gheapi. Lovejoy
f t i ii fara sa vrea un pas in spate, fata devenindu-i din
c ipitolul 10
ll:nrie se casatorea cu el fiindca i$i dorea protecpa
Iul Gandul il macina pe Zane pe toata durata zboru-
ul Indelungat pana la Las Vegas. Barrie statu in tacere
l*i el, appind uneori, vorbind doar daca o intreba
-va. Era trasa la fata din cauza ca traise in tensiu-
iar acum, ca se mai relaxase, corpul ei ceda in fafa
m riuiarii. In cele din urma, adormi adanc, cu capul
Itjimt pe umarul lui.
Sarcina o epuiza si ea. Nu vedea inca nici o schiml'.m
fizica la ea, dar cei trei frap mai mari ai lui produsiv,. i*
suficienp copii cat sa $tie cit de obosite erau intonic m
na femeile in primele luni - sau cel pupn cat de olx i-.lt
fusesera Shea $i Loren. Pe Caroline nimic nu reusi\t i
o incetineascS, nici macar cei cinci fit.
Cand se gandi la copil, fu strabatut din nou ilr
posesivitate feroce. Copilul lui cre^tea in ea. Ar fi mu
s-o ridice in poala lui i s-o imbrap$eze, dar un ........
aglomerat nu era locul potrivit pentru ceea ce avea I I tn
minte. Acele activitap trebuiau amanate pana dupa . u
remonia de nunta, cand ajungeau intr-o camera pnv.n.1
de hotel.
O dorea chiar mai mult decat o dorise p 5 na atuiu I
Cand Barrie ii deschisese usa ?i o privise in m liii
ei verzi naucip, excitapa lui fusese atat de intenvi |i
de urgenta, incat fusese nevoit sa se stapaneasca sa mi
se intinda dupa ea. Doar vederea tatalui ei, apropim
du-se de ei, il determinase sa se abpna.
Nu ar fi trebuit sa a^tepte atit de mult. A r fi tiiLmi
sa vina dupa ea de indata ce fusese in stare sa se drpl.i
seze. Barrie traise in teama si abordase situapa in am >
maniera in care o facuse $i in Benghazi: cu o lmn
rare calma.
Nu voia s-o mai $tie inspSimantata niciodata.
Sosirea Iepura^ului i a Fantomaticului la par{-iiK4
cu mai multe niveluri, in masina lepurasului persmn
lizata de el insu^i, un Oldsmobile 4 4 2 din 1 9 6 9 , In
ca o reuniune. Barrie iejise impleticindu-se din in
inchiriata, cu un strigat de fericire, ii imbrap?ase mm
ziasta i fopaise in jurul celor doi luptatori SEAL. I mm
amandoi discret inarmati, remarcase el aprobator. Emu nu
bracap in civil, purtandu-?i cama^ile nebagate in p.m
taloni, pentru a ascunde armele de foe varate sul> I>
fe $i in dreptul jalelor. In mod normal, cand nu n m
in timpul serviciului nu umblau inarmap, dar Z;im. I.
explicase situapa i ii lasase pe ei sS decida cum s.'i
pregateasca, avSnd in vedere ca nu mai era superim"!
Im. DupS cum le statea In fire, ei se pregatisera pentru
; >i Iar. Propria lui arm a inca se odihnea intr-un toe sub
:)k11i stangS, acoperita cu un sacou lejer de vara.
- Nu va facep nici o grija, doamna, ii spusese lini^ti-
ii ii Fantomaticul lui Barrie. O sa va ducem pe dumnea-
' n.istra $i pe seful la aeroport teferi $i nevatamafi. Nu
tmsra nimic in afara N A SC A R care sa poata fine pasul
i ii ma?inup Iepurajului.
-Sunt sigura ca nu, raspunsese ea, studiind majina.
Iflrea multumitor de banak; Iepura^ul o vopsise
Inir-un gri-deschis ?i nu avea mai mult crom decat daca
iiliiii ar fi ieit din fabrica. Dar huruitul profund al mo-
i<>1111ui lasat la ralanti nu aduce deloc cu sunetul facut
Jr un motor standard, iar anvelopele erau late, cu cane-
lur i ce pareau moi.
-Sticla antiglonf, metal armat, spusese Iepura?ul
fiiAndru, in timp ce-1 ajuta pe Zane sa mute bagajele ei
In portbagajul ma^inii lui. Tabla de ofel ar fi fost prea
hum pentru viteza pe care mi-o doresc, a?a ca am optat
pm rru noua generate de materiale destinate armuri-
Inr pentru corp, mai u$oare $i mai puternice decat
Ki'vlarul. Inca mai lucrez la ignifugare.
Am sa ma simt in perfecta siguranfa, il asigu-
puse ea.
C 3 nd se strecurase cu Zane pe bancheta din spate
.1 ma^inii cu doar doua portiere, ii $optise:
- Unde e Nascar?
I'antomaticul putea auzi caderea unui ac de la o dis-
1inta de $aizeci de metri. Se intoarse pe bancheta din
lii(;V chipul tradandu-i incredulitatea.
- Nu unde, doamna, zisese el, u$or ocat. Ce. NASCAR,
i urse cu automobile de serie.
I'iind un bun sudist, el crescuse cu astfel de curse $i
tr.i intotdeauna uluit cand dadea peste cineva care nu
ivusese parte de aceea^i experien^a la acest sport.
- O, spusese Barrie, oferindu-i un zambet drept scuzS.
Am petrecut mult timp in Europa. Nu tiu nimic despre
i urse in afara celor de Grand Prix.
Iepura^ul pufnise dispretuitor.
-M arin i de jucarie, spusese el indiferent. Nil |>ii
merge cu ele pe strazi. Cursele cu m ajini de serie, ;ilr,i
sunt curse adevSrate.
in timp ce vorbea, scosese monstrul inelator ilm
parcare, privirea lui agitata oprindu-se asupra fie d r a
detaliu din jurul lor.
- E u am fost la curse de cai, continuase Barrie, in
tr-un efort evident de a-i raseumpara gre^eala.
Zane abia isi stapanise un zambet cand ii auzisc in
nul serios.
- Calare$ti? o intrebase cl.
Atentia ei se mutase imediat asupra lui.
- O, da. Imi plac foarte mult caii.
- Vei fi o buna membra a familiei Mackenzie tnsj-am
n 5 , comentase Fantomaticul taraganat. $eful create i .il
in timpul liber.
In tonul lui rSsunase o notS de ironie, cad luptaiihII
SE A L aveau la fel de mult timp liber precum aveau i n
loare albinosii.
- Serios? il intrebase Barrie, cu ochii sclipind.
-A m cafiva. Vreo treizeci.
-Treizeci!
Barrie se lasase pe spate, cu o expresie de u?oarS mu
fuzie pe chip. Zane mfelesese la ce se gandea: era scum|'
$i s5 ai ?i sa ingrijeti un singur cal, cu atat mai inuii
treizeci. Caii aveau nevoie de mult pamant i de o 1n
grijire constants, lucruri pe care ea nu le asocia cu iih
fost ofi^er al marinei care facuse parte dintr-o unij>
antitero de elita.
- E o afacere de familie, ii explicase el, IntorcSnrlu ,*i
capul pentru a studia traficul din jurul lor.
-T otul e in regula, ?efule, spusese Iepura?ul. lV,n
daca nu cumva ne-au prins intro re(ea mobila de ui in'i
rire, dar nu vad cum ar fi fost posibil a?a ceva.
Nici Zane nu considera acest lucru posibil, a$a cn
relaxase. Organizarea unei re^ele mobile de supiav
ghere presupunea mult timp i coordonare, iar ruta in
buia cunoscuta din timp. Iepurasulurmaseuntraseu ;ii
li' ocolit pana la aeroport, incat orice eventual urmari-
mi nr fi fost de mult descoperit sau inlaturat. Lucrurile
ri.iu sub control - deocamdata.
Ajunsesera la aeroport fara incidente, desi, pentru
, ice eventualitate, Iepurasul si Fantomaticul ii escorta-
ji'fil pan 3 la terminalul de control de securitate. In vre-
mr ce Zane rezolvase in liniste sa poata trece inarmat,
| vl doi fosti membri ai echipei plecasera sa ia maina
hit hiriatS ?i sa o duca inapoi, dar la biroul agenfiei din
I'ulles, nu din National, de unde o inchiriase el. Doar
ii mica masura suplimentara pentru a-i intarzia pe po-
nfialii urmaritori.
Acum, ca se aflau in siguranta in avion, incepu sa-?i
l.ii a planuri pentru a pune capat situatiei.
I rima parte era u?oara. Avea sa-i ceara lui Chance sa
ulle in ce fel de incurcatura se bagase tatal ei; de dragul
elBpera ca nu era vorba despre tradare, dar, indiferent
ili' situatie, intenfiona sa ii puna capat. Chance avea
nu cs la informapi care ar fi facut de ru?ine agenfiile
n.i(ionale. Daca William Lovejoy ii vindea fara, avea sa
I ic infunde. Nu exista nici o alta opfiune. Zane 151 pe-
II raise viap. de adult oferindu-^i viata pentru a-?i apara
(.ii a, iar acum facea parte din fortele de ordine publica
capitolul 12
Barrie fu trezitS de senzafia de greafa, intense i
urgenta. J a jn i din pat $i fugi la baie, abia reu. m.l
sa ajunga ia timp. C an d termina de vomitat, se pr;'ihii;i
nlcita pe podea fi inchise ochii, incapabila s5 g 3 seasc 5
In ca suficienta energie cSt sa-i pese ca statea ghemuita
(joala pe podeaua unei toalete de hotel sau ca barbatul
i ;ire ii devenise so( cu mai pupn de douasprezece ore in
h i ina era martor la toate acestea. II auzi pe Zane dand
capitolul 13
N u avura nici m 3 car jum atatea de ora la care spn.i
se Zane.
T elefonul suna, iar el raspunse.
-R e ce p p o n a t, spuse el, p un an d receptorul la loc m
furca. Se ridica i se apropie de Barrie. Sosesc trupi l i ,
o anunfa el, saltand-o de pe scaun cu o m ana implacal a
la. Iar tu te vei m uta la alt etaj.
O dadea la o parte din calea pericolului. Barrie >
crispa, opunandu-se presiunii m ainii lui, infigandu
calcaiele in podea. Zane se opri $i se intoarse spre ca,
apoi i$i puse o m ana pe burta ei.
-T re b u ie sa mergi, spuse el, fara pic de em ofie.
Intrase in starea de spirit de lupta; chipul ii era impa
sibil, privirea rece i distanta.
Avea dreptate. D e dragul copilului, trebuia sa mear-
(,'5 . Isi puse m ana peste a lui.
- In regula. D ar ai sS-mi dai i mie u n pistol - pentru
orice eventualitate?
Zane ezita pentru o clipa, apoi intra in dorm itor de
tinde lua geanta cu haine. A rm a pe care o scoase era un
revolver com pact cu cin ci gloante.
- $tii sa-l foloseti?
Barrie isi inchise m ana in jurul patului pistolului,
.simpnd finetea lem nului.
- A m mai tras in finte de argila, dar n-am folosit ni-
l iodata un pistol. A m sa ma descurc.
- N u are nici o camera goala i nici siguranta, spuse
cl, conducand-o afar& pe usa. Poti sa tragi coco$ul in
spate inainte de a apasa pe trSgaci sau poti sa folosesti
ceva m ai m ulta forta si sa apesi pur si sim plu pe tragaci.
Nu ai altceva de facut decat sa tintesti i sa tragi. E un
pistol de calibrul treizeci si opt, deci p ofi opri un inamic
ru el. Se indrepta rapid spre scari in tim p ce vorbea.
Deschise u$a de la casa scarii $i incepu s-o im pinga in
sus pe scari, p ajii lor rasunand cu ecou in buncarul de
beton. A m sa te bag intr-o camera goala de la etajul do-
uftzeci i trei, si vreau sa ram ai acolo pana venim dupa
line - fie C h an ce, fie eu. Daca oricine altcineva deschi-
de usa, impusca-l.
- N u tiu cum arata C h an ce, spuse ea pe nerasuflate,
- E brunet, cu ochii caprui-verzui. Inalt. A ta t de chi-
pe?, in c 4 t vei incepe sa salivezi la vederea lui. C e l putin
ii^a suspne el c 3 reacpo n eazi femeile.
A junsera la etajul douazeci si trei. Barrie gafaia pup n,
Zane deloc. In vrem c ce inaintau in tacere pe coridorul
Licoperit cu covoare, Barrie il intreba:
- D e un de tii care camere sunt goale?
Zane scoase o cartels electronica din buzunar.
- U n u l dintre oam enii lui C h a n ce a rezervat camera
iiseara i mi-a dat m ie cartela, ieri la cina. Pentru orice
eventualitate.
Zane avea intotdeauna un plan de rezerva - pentm
orice eventualitate. Barrie ar fi trebuit sa-i fi dat p.m.t
acum seama de asta.
Deschise u?a camerei 2 3 3 4 $i o conduse inauntin,
dar el nu o urma.
-In cu ie u?a, pune lantul $i stai aici linistita, spuse cl.
apoi se intoarse ?i porni rapid spre casa scarilor. Banu
ramase in prag, urmarindu-1. Zane se opri $i ii arunca i >
privire peste umar. Astept sa aud u$a Incuindu-se, spu ..
el Incet.
Barrie se dadu inapoi, rasuci incuietoarea 51 puse lainnl
A p o i se opri in m ijlocul camerei ordonate, cufundnri
In tacere, ?i se prabufi fara un cuvant.
Pur ?i simplu nu putea suporta. Zane infrunta m
buna $tiin{3 pericolul - de dragul ei iar ea nu putea \
ii fie alaturi. Nu putea fi langS el, nu putea sa-i pazeasi .1
spatele. De dragul copilului care crejtea in ea, fusese
exilata in acest colpor sigur, in vreme ce barbatul )
care il iubea infrunta gloanfele pentru ea.
Se a?eza pe podea, leganandu-se in fa^a si in spate,
cu bra^ele incrucijate peste abdomen, fredonand inivi
un cantec trist, cu lacrimile ?iroindu-i pe fa^a. Gri>a:a
resimfita cand se gandea la siguranta lui Zane era mai n-
ribila decat orice simfise pana atunci, mult mai teribih
d ecit ceea ce suferise in mainile rapitorilor ei, mai ten*
bila chiar decat atunci cand fusese impu^cat. C el pm in
atunci fusese de fa{a. Putuse sa-1 ajute, sa-1 atinga.
A cum nu putea face nimic.
Sunetul taios fi adJnc al unui foe de arma ce 1.1
suna ca un trasnet o facu sa tresara. D ar nu era un
tunet; cerul era lum inos $i senin. I$i lipi fata de w
nunchi, plangand mai tare. Se auzira din nou focuri dr
arma, de data asta mai pufin intense. O tuse ciudata.
U n alt tunet profund, apoi mai multe, succed 3 ndu-.se
cu repeziciune. Urmate de tacere.
Barrie se aduna ;i se tari pana in coltul indepart;n
al cam erei, retr 3 gandu-se in dosul patului. Se a$ez.i
cu spatele lip it de perete si cu bra^ele sprijinite pe
genunchi, p n an d ferm pistolul in dreptat spre uj;V
[