Sunteți pe pagina 1din 2

LEGENDA GHIOCELULUI de Eugen JIANU

x1v3821xr48ddg

Iarna in puterea ei: peste tot numai omaturi. Si intr-o buna zi, jriic,_a|b si plipjnd, ghiocelul isi
suna clopotelul.
- Cine indrazneste sa mi se impotriveasca? se burzului Baba Iarna scuturindu-si cojoacele de nea
si turturii de gheata. Abia dupa ce se uita bine-bine, jur-imprejur, a descoperit ghiocelul. Tu erai?
Tu ti-ai gasit sa mi te impotrivesti? Daca imi puri mintea cu tine o sa te inghet la noapte,
- Nu va miniati, baba Iarna si mos Omat, Ie-a spus ghiocelul. Mie soarele mi-a trimis veste
printr-o raza jucausa cerindu-mi sa ma arat lumii. M-am frecat la ochi si iacata-ma-s!
Si peste noapte, Baba lama si mos Omat au chemat gerul intr-ajutor. A mai suflat si crivatul.
- Unde esti ghiocelule? au chicotit cei doi. N-ai inghetat? Mai cutezi sa ni te ridici impotriva?
- Drept sa va spun, baba Iarna si mos Omat, mi-a fost tare-tare frig. Era cit pe ce sa ma smulga si
vintul. Abia m-am putut piti dupa un bulgare de pamint. Of, daca si la noapte o fi tot atit de frig,
voi muri inghetat!
Soarele auzind cu cita bunatate vorbeste ghiocelul vrajmasilor sai, i-a trimis in ajutor multime de
raze calde, intarindu-l.
Asa ca, de dimineata, alaturi, a putut vedea frati si surori rasarind printre petece de nea.
- Baba Iarna, mos Omat, rasunau clopoteii lor in poiana, Baba lama, mos Omat, hai sa ne jucam
de-a prin-selea!
... Asa s-a dovedit ghiocelul mai tare decat iarna, vadin-du-si rostul sau pe lume: acela de a fi
dintii floare care sa bucure omul.LEGENDA GHIOCELULUI
cats: POVETI PENTRU GEORGIANAdate: March 2nd, 2010Author: Botis Radu

A fost odat o Raz de Soare. Era chiar fata cea mai mic i rsfata a
astrului luminos. i tocmai pentru c era cea mai mic i mai rsfat, tatl ei o lasa s zburde
pe unde i dorea inima. i iat c ntr-o bun zi, Raz de soare a hotrt s se plimbe ntr-o
grdin. Acolo era Raiul pe pmnt, nu altceva: flori care mai de care mai colorate i mai
parfumate se unduiau sub adierea blnd a vnticelului cald de primvar!

- Ce-ar fi s aleg eu o floare frumoas pe care s mi-o prind n pr? A spus raza de soare. i,
repezita cum era, s-a npustit asupra grdinii, a cules o floare i s-a nlat din nou n vzduh.
Toate florile din grdina au privit mirate ctre cer i au nceput s murmure:

- Ai vzut-o? Era frumoas? Avea rochie de aur? Ce floare o fi ales prinesa?


- Cu siguran c a cules un trandafir, a spus un trandafir mare, catifelat i rou, pe care boabele
de rou strluceau ca diamantele n soare.

- Ba eu cred c a fost una dintre noi, a murmurat o lalea galben, iar suratele ei ddeau din capete
ncntate.

- Nici vorb de aa ceva! le-a retezat-o un crin mndru. A fost unul dintre frai mei. Nu vedei ce
frumoi i parfumai suntem?

Pn i o violet mic, dar ntr-adevr splendid, a susinut c Raz de Soare culesese o violet,
i nu altceva.

Numai ntr-un col cineva plngea. Era un ghiocel mic i firav, a crui codi fusese rupt de
trena rochiei de aur a prinesei.

Cum Raz de Soare nu era departe, l-a auzit i i-a prut tare ru. i a rostogolit pe obrajii ei de
aur o lacrim ca o perl, care a czut pe codia cea rupt a ghiocelului, vindecnd-o pe dat.

Dar nu a fost numai att. Prinesa Raz de Soare a venit lng ghiocel i i-a spus aa:

-Biata floricic firav, mi pare tare ru c te-am fcut s suferi! Ce dorin vrei s-i ndeplinesc
pentru a-mi repara greeal?

- Nu vreau nimic, a rspuns ghiocelul, lsndu-i frumosul capusor n jos.

- Nu vrei frumuseea trandafirului, parfumul crinului, strlucirea lalelei? A insistat Raza de


Soare.

- Bine, a ncuviinat ghiocelul. Dac vrei ntr-adevr s-mi faci un dar, d-mi voie s rsar primul
dintre toate florile, de sub zpad rece, iar parfumul meu abia simit s-i fac pe oameni s se
bucure i s tie c a venit primvara!

i chiar aa a fost. Raza de Soare l-a srutat pe Ghiocel i vraja a fost fcut. Apoi a disprut n
naltul cerului, de unde venise.

De atunci, Ghiocelul este prima floare care ne zmbete dintre peticele de zpad n fiecare
primvar, i toat lumea tie c vremea cea urt este pe sfrite.

O primavara plina de soare si un martisor !

Tags: ghiocel, primavara