În mitologia românească avem o mulţime de curiozitati despre randunica, această pasăre

migratoare simbol al vestirii primăverii.

În latină Hirundo rustica, randunica europeană are spatele și capul negru, burta alba și o gusă
roșie sub cioc. Cele două pene lungi din coadă poziționate în V o fac să fie o pasăre rapidă
și foarte aerodinamică (zboară cu 160km/h).
Fiind o pasăre specială, își face cuib în preajma omului (la geamuri, la stresina casei, în
poduri, chiar și în casă folosind pietricele mici și pământ, căptușindu-l în interior cu puf sau
paie).

13 curiozitati despre randunica – adevăruri,

mituri și legende

1. Despre randunica s-a aflat că pleacă toamna în

locuri mai calde unde hrana ei principala, insectele, este din belsug. Unii consideră că randunica
este cea care a invatat pe om conceptul de pasari calatoare în tarile calde.
2. Despre randunica se mai stie din bătrâni că ea vine de Buna Vestire sau Blagoveştenia, pe 25
martie, considerată din acest punct, vestitoarea primăverii.
3. După locul unde le mai găsim în lume aflăm despre randunica ca poate parcurge peste 10.000
km. Acest drum lung uneori nu-l reușesc străbate, dar curiozitatea este că ea poate zbura cu
pestre 160 km pe oră. Din cate se stie, o randunica traieste intre 4 si 8 ani.
4. Cuibul spune despre randunica ca este foarte pricepută. Ea construieste un cuib în maxim 10 zile
și curiozitatea este că mereu nu se întoarce doar în același loc, ci și la același cuib.
5. Puii de randunica în general în număr de 4-6, după ce învață să zboare, pleacă, anul următor

ei căutându-și propriul lor cuib! Când o

randunica nu mai vine la cuibui ei înseamnă că a murit!
6. Se spune că cel care îi strică cuibul, paralizează. Uneori randunelele se razbuna dându-i foc la
casă – aduce în cioc paie aprinse și dă foc casei celui ce i-a distrus cuibul în semn de răzbunare.
 7. Tatuajul cu randunica este foarte popular printre marinari. Se spune că își fac tatuaj o randunica
ca simbol al reușitei parcurgerii primilor 5000 de mile maritime (9260 km) și a doua tatuată
dupa 10000 de mile maritime (18520 km).
8. În unele zone se protejează cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei dacă se strică. Daca
cuibul de randunica din grajdi se strică se spune că vaca dă puțin lapte sau nu mai dă deloc.
9. În Estonia din 1960 randunica este considerata pasarea nationala, cum la americani este vulturul.
10. Rândunicile au adus Maicii Domnului vestea că fiul ei va învia la 3 zile după răstignire și pentru
aceasta au fost binecuvântate.
11. În colinde se spune că rândunicile l-ar fi trezit pe Dumnezeu din somn și de aceea ar fi fost
blestemate.
12. În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească
rândunicile pe post de mesageri militari (în loc de porumbei). Acesta a reusit sa le dreseze și
chiar să le isipească instinctul migrator!
13. O legendă despre randunica spune asa:

Inițial, randunica a fost o fată care păzea oile, îmbrăcată în haine de bărbat . Un tânăr
se îndrăgosti de ea și trebui să treacă prin mai multe teste pentru ca acesta să afle dacă e bărbat
sau femeie. Fata trecu cu bine următoarele probe:
*ea răspunse ca un bărbat la întrebarea dacă un anumit lemn e bun de furcă de tors sau de car;
*buchetul de flori care fusese pus sub perna ei și care trebuia să se ofilească până în zori, fu ținut
de câinele ei afară până în zorii zilei și se păstră proaspăt;
*în sfârșit, cei doi păstori trebuiau să se scalde împreună, dar fata sări în râu îmbrăcată și-l
trecu înot, pe malul celălat își scoase pălăria, iar păstorul îi putu vedea frumoasele cosițe afară.
Ciobanul încercă să o ia în căsătorie. Se deghiză, o atrase într-un car , unde se afla o furcă de
tors din aur, și porni cu mare viteză să o ducă la el acasă. Pe pod fata aruncă inelul în apă și
spunse că abia atunci va vorbi cu păstorul când el va găsi inelul. Acesta îl găsi și îi spuse
dezmierdând-o: ”Draga mea randunica, de acum vei vorbi cu mine…”, dar ea se prefăcu în
randunica și zbură pe geam.

Aceasta familie cuprinde specii de pasari raspandite aproape pe tot pamantul, excelente zburatoare,
avand corpul turtit si alungit, aerodinamic, cu aripile inguste si ascutite. Randunelele au ciocul mic,
dar gura prezinta o deschidere larga pentru a putea captura din zbor insectele, singura lor hrana.
Picioarele, mici, sunt folosite mai ales la cataratul pe ziduri, mai rar pentru a sta pe ramuri. Aceste
pasarele beau apa planand razant la suprafata ei. Majoritatea speciilor isi construiesc cuibul din
pamant, lipit de peretii zidurilor sau ai pesterilor, dar pot cuibari si in galerii sapate in maluri sau in
scorburile arborilor. Multe specii de randunele s-au adaptat la viata in localitati, traind in apropierea
omului.

Randunica poze, imagini, Hirundo rustica foto.

Randunica Hirundo rustica soseste la noi in tara in jurul datei de 12 aprilie, cand capriciile primaverii
aproape au trecut, iar insectele, singura ei hrana, umplu vazduhul. Mai intai viziteaza vechiul cuib
pentru a vedea in ce stare se afla, dar, din precautie, isi construieste in imediata apropiere unul nou.
S-a estimat ca, pentru a zidi un cuib, randunica executa aproximativ 1000 de zboruri, aducand in cioc
lutul amestecat cu paie. De cele mai multe ori, numai unul din parinti revine la vechiul loc de cuibarit,
perechea sa murind in drumul lung de migratie la ducere sau la intoarcere; in acest caz, cuplul se
completeaza pe loc.

Daca se intampla ca, dupa sosirea randunelelor la locul de cuibarit, sa vina un val de frig, care
nimiceste un timp minusculele insecte din aer, aproape nepercepute de ochiul omenesc, ele coboara
cateva sute de kilometri spre sud, unde, fiind mai cald, isi pot gasi hrana necesara, revenind la locurile
lor de reproducere de indata ce vremea se imbunatateste.

Dupa terminarea cuibului, femela depune 4-5 oua, albicioase, cu cateva puncte cafenii sau cenusii, pe
care le cloceste singura, fiind inlocuita de mascul doar pentru intervale foarte scurte. Masculul nu este
capabil sa cloceasca intrucat placa lui incubatoare de pe piept nu este functionala, deci nu poate
incalzi ouale. Anual au loc doua trei cuibariri.

Puii, care eclozeaza dupa 14-15 zile de incubare, sunt aproape golasi, avand doar putin puf. La varsta
de 22—24 de zile, ei devin apti pentru zbor, revenind la cuib numai seara.

Randunica vaneaza minusculele insecte numai din zbor, prinzandu-le cu gura larg deschisa. Tinuta
intr-o colivie, ea nu ar putea supravietui chiar daca ar avea la dispozitie insecte, deoarece nu le poate
lua de jos cu ciocul. Pentru a vana sute de musculite pe care sa le duca puilor, o randunica parcurge
zilnic sute de kilometri in zbor rapid, cu zigzaguri sau intoarceri bruste in loc, cand ras cu pamantul,
cand sagetand in inaltul cerului. Este o pasare cantatoare, care inveseleste cu trilurile ei si aspectul
frumos al acestei pasari calatoare.

Contrar afirmatiei sustinute privind stabilitatea conjugala a randunelelor, s-a constatat ca un cuplu se
mentine uneori numai pentru un cuibarit, urmatorul rand de pui fiind crescuti cu un alt partener. Nu se
stie inca daca aceasta schimbare nu este cumva determinata de moartea unuia din soti.