Rndunica

Pasre migratoare simbol al vestirii primverii.

n latin Hirundo rustica, randunica european are spatele i capul negru, burta
alba i o gus roie sub cioc. Cele dou pene lungi din coad pozi ionate n V o fac s fie
o pasre rapid i foarte aerodinamic (zboar cu 160km/h).
Fiind o pasre special, i face cuib n preajma omului (la geamuri, la stresina
casei, n poduri, chiar i n cas folosind pietricele mici i pmnt, cptu indu-l n interior
cu puf sau paie).
Randunica de hambar (Hirundo rustica)
nu doar ca este una dintre cele mai raspandite
specii de randunica ci este si una dintre cele mai
populare pasari din lume.
Istoric, acestea s-au inmultit in pesteri,
dar in zilele noastre isi construiesc cuiburile sub
stresinele cladirilor, iar asocierea acestora cu
habitatul uman este destul de obisnuita, de aici
si denumirea comuna a acestei pasari.
Aceasta pasare foarte populara este
admirata pentru agilitatea in zbor, folosindu-se
de corpul zvelt, aripile lungi si subtiri si coada
bifurcata.
Randunica are un penaj negru albastrui, gatul rosu si aripile negre, toate acestea in
contrast cu partea de dedesupt, deschisa la culoare. Atat masculul cat si femela au acelasi
colorit, dar la mascul coada este mai lunga.
Fiind un zburator foarte bun, randunica, este capabila sa faca intoarceri bruste in
timp ce vaneaza insecte. In mod normal acestea vaneaza singure in timpul zilei la
aproximativ 10 metri deasupra solului, dar insectele pot fi adunate si de pe peretii
structurilor artificiale in perioadele cu vreme rea.
Ambii parteneri coopereaza pentru constructia cuibului, iar masculul apara zona din
jurul cuibului de alte randunici sau alti intrusi. De obicei femela depune intre trei si sase
oua care vor fi clocite in cea mai mare parte de aceasta o perioada cuprinsa intre 13 si 16
zile. Puii sunt crescuti si hraniti de amandoi parintii si vor creste foarte repede, devenind
complet independenti la doar doua saptamani de la eclozare.
Pentru o pasare atat de mica, randunica parcurge distante impresionante pentru a
migra. Aceste pasari stau in zonele nordice in perioadele in care se inmultesc intre lunile
aprilie si octombrie, cand se vor aduna in stoluri foarte mari.
Migrarea spre sud, care se petrece toamna, poate dura cateva luni. Cele mai multe
randunici europene migreaza spre Africa, cele asiatice migreaza catre sudul Asiei si
Australia, iar cele din America de Nord migreaza spre America Centrala si de Sud.
Randunica se inmulteste in Europa, Asia si America de Nord, dar inainte de
instalarea iernii acestea migreaza spre sud petrecandu-si iarna in Africa, Asia de Sud si de
Sud-Est, Australia, Micronezia si in America Centrala si de Sud.
In trecut randunicile locuiau in zone muntoase si de coasta care aveau pesteri in
care sa-si poata face cuiburi. In zilele noastre datorita structurilor construite de om acestea
au la dispozitie mai multe obtiuni de a-si face cuib.

Acestea se hranesc de obicei deasupra terenurilor cultivate pana la o inaltime de

3.000 de metri. In Europa si in America de Nord randunicile se gasesc de obicei in zone
rurale deoarece aceste prefera sa cuibareasca in structurile fermelor, dar in Africa si in
Asia acestea prefera sa cuibareasca in orase aglomerate. In afara sezonului de
imperechere randunicile se aduna in zonele umede din apropierea apelor.
In acest moment randunicile nu sunt considerate amenintate sa dispara si nu fac
subiectul unor masuri speciale de conservare.
Despre randunica s-a aflat c pleac toamna n locuri mai calde unde hrana ei
principala, insectele, este din belsug.
Despre randunica se mai stie din btrni c ea vine de Buna Vestire sau
Blagovetenia, pe 25 martie, considerat din acest punct, vestitoarea primverii.
Dup locul unde le mai gsim n lume aflm despre randunica ca poate parcurge
peste 10.000 km. Acest drum lung uneori nu-l reu esc strbate, dar curiozitatea este c ea
poate zbura cu pestre 160 km pe or. Din cate se stie, o randunica traieste intre 4 si 8 ani.
Cuibul spune despre randunica ca este foarte priceput. Ea construieste un cuib n
maxim 10 zile.
Puii de randunica n general n numr de 4-6, dup ce nva s zboare, pleac,
anul urmtor ei cutndu-i propriul lor cuib! Cnd o randunica nu mai vine la cuibui ei
nseamn c a murit!
n unele zone se protejeaz cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei dac
se stric. Daca cuibul de randunica din grajdi se stric se spune c vaca d pu in lapte sau
nu mai d deloc.
n Estonia din 1960 randunica este considerata pasarea nationala, cum la
americani este vulturul.

Rndunica
de Elena Farago
Un biat i-o fat mic
Stau privind o rndunic,
i biatu' spune: - Mult
mi place s le-ascult,

Dimineaa, noi, din toate

Psrile-nti sculate,
Ne-nchinm spre rsrit,
Ciripind: zrr... bvidevit...

Ciripind, pe rndunele,
i pe alte psrele,
i mi-a da ce am mai bun
S pot tii i eu ce spun.

i apoi ncep codroii,

Cu cap sur, cu coade roii:
Ticc... tecc... tec... i, dup ei,
Prind brabeii mititei:

Rndunica l privete
i cu dragoste-i vorbete:
- S-i spun eu dac doreti,
Drag copil ce ne iubeti:

Cirip-ci... s ciripeasc,
Pn-ncep s se trezeasc
i-alte psri, care-n cor
i nal ruga lor.