DIDACTICA EDUCATIEI FIZICE IN SCOLI SPECIALE

Jocuri dinamice adaptate la elevii cu deficienta de vedere

Din punct de vedere fizic, nevazatorii prezinta o dezvoltare fizica intarziata si mai putin armonioasa,
pentru ca lipsa vederii face inutila explorarea spatiului cu privirea mai ales in plan vertical, ceea ce duce
la scaderea tonusului muscular care asigura pozitia corecta a capului (la nevazatori capul este aplecat
spre piept). Din toate acestea, pot aparea deformari ale coloanei atat in plan frontal (scolioze), cat si
sagital (cifoze, lordoze).

Miscarile sunt lipsite de imaginea vizuala a efectuarii si afecteaza mai ales mersul. Automatismele
mersului trebuie stimulate, altminteri nu se formeaza. Mersul necesita stimulare si antrenament. Unele
caracteristici ale mersului slab stimulat se intalnesc si la ambliopi.

Unele cercetari comparative apreciaza ca la varsta intrarii in scoala primara intarzierea dezvoltarii
fizice la nevazatori ar fi de circa 2 ani. La varsta de 17 ani aceasta intarziere nu ar fi decat de circa 1 an,
in special in inaltime si greutate. S-a mai constatat o insuficienta dezvoltare a musculaturii, laxitate
musculara si ligamentara, aspect atrofic: membre subtiri, torace ingust; nivel mai scazut al fortei fizice
si al rezistentei.

Deficitul lor limiteaza miscarea, iar limitarea miscarii accentueaza deficitul: miscari retinute,
sovaitoare, economie de miscari. Deficitul apare pregnant si pe planul motricitatii manuale : la inceput
mainile nevazatorului sunt oarbe, adica el nu stie sa exploreze tactil-kinestezic, are dificultati in a
coordona miscarile celor doua maini pentru a apuca un obiect. Nivelul scazut al dexteritatii manuale se
datoreaza si lipsei unei conduceri vizuale a miscarilor mainilor.

Mersul nevazatorilor este descris ca fiind rigid, nesigur, ezitant, uneori cu capul inainte, ridicand
mult piciorul, asezand apoi talpa cu grija (mers de barza), cercetand solul cu varful pantofului,
prelungind sprijinul bilateral pe sol inainte de a face urmatorul pas. Bratele nu se misca simetric in
timpul mersului , ci atarna in jos.

Mobilitatea scazuta accentueaza dizarmonia dezvoltarii fizice. Nu sunt antrenate corespunzator

toate grupurile musculare, unele raman subdezvoltate.

Se pare ca nevazatorul capata mai greu constiinta propriului corp si reprezentarea acestuia, adica
ceea ce numim de obicei schema corporala. El nu se vede in oglinda, nu vede diferitele parti ale
corpului sau si raporturile acestuia cu obiectele inconjuratoare. Aceasta este o dificultate in construirea
identitatii sale corporale.

Ramanerea in urma in dezvoltarea fizica este insotita adesea de atitudini posturale deficiente : capul
si gatul aplecate inainte sau inclinate lateral, umerii cazuti, care cu timpul devin deprinderi.

La toate acestea se adauga uneori manierisme, ticuri, stereotipuri, uneori dizgratioase cunoscute sub
numele de blindisme : leganarea capului, a bratelor, a picioarelor, frecatul mainilor. Sunt miscari
parazitare, fara functie de comunicare cu mediul, foarte greu de dezradacinat. Ele apar pentru ca
nevazatorul nu are constiinta ca este vazut. Pentru a facilita integrarea lui printre vazatori, trebuie ajutat
sa se debaraseze de astfel de blindisme.

Pentru nevazatori, lipsa vederii inseamna lipsa unor stimuli ai miscarii, lipsa orientarii,
imposibilitatea prevenirii unor pericole ce l-ar putea pandi. El nu are controlul vizual asupra obiectelor
din jur si nici asupra propriilor miscari, pe care sa le corecteze pe parcurs. Aceasta ingradire a libertatii
de miscare si lipsa de independenta in miscare explica scaderea tendintei spre miscare si cresterea
tendintei spre sedentarism si pasivitate a unor copii nevazatori.

Educatia fizica are ca scop intarirea organismului si duce la o pregatire fizica buna, aducand
posibilitati pentru o dezvoltare fizica precoce, orientare spatiala optimizata si siguranta in miscare.

Constituirea unei dominante in viata individului are o influenta deosebita asupra organismului, dar
si asupra personalitatii. Vederea organizeaza si regleaza miscarea, postura, echilibrul, supletea, armonia
actelor motorii de conduita, pronuntia verbala, mimica si pantomimica. Pierderea vederii sau
diminuarea acesteia atrage dupa sine un dezechilibru deosebit de mare in activitatea nervoasa
superioara, in structurarea automatismelor, in starea ei morala, in integrarea sociala a acesteia.

Activitatea de educatie fizica si sport din scolile speciale pentru copii cu deficiente de vedere
acopera nevoia indispensabila de miscare, relaxare si divertisment si completeaza dezvolatarea
armonioasa fizica si psihica a individului.

La persoanele cu deficiente de vedere , are loc formarea si dezvoltarea unor reprezentari spatiale pe
baza explorarii tactil-kinestezice a obiectelor. Atentia si memoria sunt puncte forte ale acestor persoane.
Atentia este relativ bine dezvoltata, este favorabila unei bune evolutii a limbajului, orientand activitatea
mintala prin auditii. Memoria are calitati superioare, prin apelarea permanent la ea, realizeaza
antrenarea acesteia.

In plan fizic poate sa apara o dezvoltare dizarmonica, din cauza sedentarismului, bazat pe lipsa de
libertate in miscare si se datoreaza dezechilibrului intre fortele musculare care stau mai mult in repaus.

Exercitiile fizice sprijina formarea corecta a schemei corporale si a lateralitatii, formarea

reprezentarilor spatiale si temporale si, mai ales, a celor proprioceptiv kinestezice, necesare in
aprecierea corecta a distantelor, vitezei, fortei si anticiparea miscarilor urmatoare.
 Limbajul si activitatile trebuie sa fie diferite fata de cele impuse elevilor din scolile de masa, pentru
ca elevul cu deficiente sa fie capabil sa execute miscarile cerute in timpul orelor de educatie fizica.
Astfel fiecare elev trebuie stimulat sa participe la maxima lui capacitate la orele de educatie fizica si sa
desfasoare activitati cat mai diversificate.

Prin complexele de exercitii fizice adaptate posibilitatilor psihofizice si ritmului divers de

achizitionare se urmareste perfectionarea pe cat posibil a calitatilor motrice de baza : viteza,
indemanare, rezistenta, forta.

Competitiile si intrecerile sportive stimuleaza afectiv motivational copiii cu dizabilitati, de unde si

necesitatea ca profesorul sa puna un accent deosebit pe organizarea de stafete, jocuri, si concursuri
sportive scolare si interscolare.

Organizarea colectivului de elevi poate fi realizat prin intermediul urmatoarelor jocuri:

1. Joc Alinierea.

Profesorul si elevii se afla in sala. In momentul in care lectia trebuie sa inceapa, profesorul se va
alinia in stand, si va incepe sa bata din palme. Cate un elev, se va deplasa dupa auzul batailor de palme
spre profesor. In momentul in care profesorul este atins, elevul se aliniaza in stanga sa. In acest moment
profesorul inceteaza in a mai bate din palme, elevul care este acum aliniat va bate din palme, si tot asa
pana cand intreg colectivul se va alinia. La final, la semnalul profesorului (fluier) intreg colectivul va
aplauda.

Obiectivul acestui joc este de a- i ajuta pe acesti elevi cu deficiente sa se organizeze si pentru a-si
dezvolta coordonarea spatio temporala.
 Legenda:

- cercul rosu simbolizeaza profesorul

- cercurile negre simbolizeaza elevii
- iar <| )) simbolizeaza bataia din palme

2. Joc Culorile.

Elevii vor fi impartiti in patru grupe ( 3 3 2 2 ). Fiecarei grupe i se va atribui un numar ( unu,
doi, trei, patru). In cele patru colturi ale salii vor fi asezate patru persoane din afara colectivului
reprezentand ajutoarele profesorului. Fiecare persoana din cele patru colturi va fi insarcinata cu una din
urmatoarele actiuni: o persoana va bate din palme ( va reprezenta coltul rosu), o persoana va fluiera
(coltul galben), o persoana va suna dintr un clopotel (coltul albastru), iar cealalta va striga aici, aici,
aici (coltul verde). Jocul se va desfasura astfel: elevilor li se vor prezenta colturile cu caracteristicile
lor urmand sa execute comenzile profesorului. Comenzile profesorului vor fi urmatoarele: numarul trei
la coltul verde sau numarul unu la coltul rosu. Elevii se vor deplasa prin mers ascultand suntele ce
sunt emise. Jocul se termina cand fiecare elev ajunge la coltul unde a fost trimis. Elevii se vor realinia
conform primului joc.

Jocul are ca obiectiv

cunoasterea salii de catre elevi, orientarea spatio temporala, dar si dezvoltarea memoriei motrice, care
oricum este bine dezvoltata deoarece apeleaza des la ea.
 3. Joc Atentia.

Elevii sunt asezati in linie pe un rand. La comanda profesorului elevii executa urmatoarele exercitii:
la enuntarea cuvantului drepti! , elevii apropie picioarele, bratele sunt pe langa corp si ridica barbia.
La enuntarea cuvantului ne aliniem, elevii isi duc bratul drept pe sold, lundu-si astfel distanta fata de
colegul de langa el, iar la comanda pe loc repaus, elevii isi apropie picioarele, duc calcaiul piciorului
stang langa varful piciorului drept dupa care il departeaza la o latine de talpa. Profesorul va exersa de
cateva ori pentru o mai buna origanizare, pentru obisnuirea cu pozitiile fundamentale, dar si pentru
captarea atentiei.

Pregatirea organismului pentru efort

4. Joc Traseul.

Elevii sunt asezati de catre profesor in coloana. La fiecare colt al salii de sport se afla cate o
persoana din afara colectivului de elevi care reprezita ajutorul profesorului. La bataia din palme a celei
mai apropiate persoane de coloana formata din elevi, cel care se afla in capul coloanei se va deplasa la
pas spre locul de unde vine sunetul. Odata ajuns la primul colt, va incepe cealalta persoana din coltul de
langa sa bata din palme, astfel incat elevul sa reuseasca cu ajutorul elementelor auditive sa faca o tura
de sala, sa ocoleasca intreaga sala. La sosire il va astepta profesorul care- l va ajuta sa se pozitioneze
din nou in formatie. Cand cea de-a doua persoana va bate din palme, ce- l de- al doilea elev va porni si
tot asa pana ce intreg colectivul va reusi sa ocoleasca sala de doua ori.

Obiective: sa reuseasca sa se acomodeze cu sala, orientare spatio temporala.

 5. Joc Turneul.

Idem jocul patru, doar ca acum jucatorii se vor deplasa pana la primul colt in alergare usoara, de la
unu la doi in mers ghemuit cu atingerea palmelor pe sol (pentru siguranta), de la doi la trei, mers pe
calcaie, bratele intinse inainte, iar de la trei la patru, la pas.

Am inceput cu acomodarea cu sala, iar acum am introdus si exercitii( de la usor la greu, de la

simplu la complex), obiectivele fiind: elevii cu ajutorul perceptiei spatio temporala sa reuseasca sa
execute exercitii necesare pregatirii organismului pentru jocurile ce vor urma (efort).

Dezvoltarea calitatii
motrice indemanarea

- cu ajutorul mingii de
baschet putem face urmatorul joc:

6. Joc Baschet
 La inceput profesorul le va da fiecaruia cate o minge de baschet, sa puna mana pe ea si apoi sa
execute driblingul pe loc cu doua maini, dupa care ii va aseza pe toti sub forma de coloana intr-un capat
al salii, iar un singur elev in celalalt capat formand o linie imaginara dreapta. Elevului aflat in fata
coloanei, profesorul ii va inmana o minge de baschet, iar elevul aflat in partea opusa, la semnalul
profesorului (fluier) va incepe sa bata din palme astfel incat jucatorul cu mingea sa faca dribling cu
ambele maini pana la el si sa-i ofere mingea. In momentul in care nu se vor mai auzi batai din palme,
jucatorul aflat acum in capatul coloanei va incepe el sa bata din palme, astfel incat jocatorul care se afla
acum cu mingea in mana sa execute dribling cu doua maini inspre el. Jocul va continua pana cand
intreg colectivul va trece de doua ori prin traseu.

Obiective: sa reuseasca sa conduca mingea, sa- si dezvolte indemanarea precum si sa- si sa- si
acorde ajutor reciproc.

- cu ajutorul mingii de fotbal putem face urmatorul joc:

7. Joc Fotbal
 Jocul se va desfasura pe un perimetru de circa sase metri. Va fi compus din doua porti si sase
atacanti. Portile vor fi compuse din patru elevi astfel: doi elevi intr-o parte a perimetrului, iar
ceilalti doi in partea opusa. Se vor aseza in culcat facial fata-n fata prinzandu- se de mana dreapta avand
ca scop sa nu treaca mingea peste mana lor, corpurile lor reprezentand stalpii portii. Ceilalti colegi,
trei intr-o echipa, alti trei in cealalta vor fi atacantii. Deplasarea lor in teren se va face in 4 labe sau
prin tarare. Va fi introdusa mingea, iar jucatorul cu mingea va striga mingea la mine. In acest
moment coechipierii sai vor trebui sa strige sunt aici pentru a-l informa de locul unde trebuie sa
paseze mingea. Mingea va fi pasata doar prin rostogolire! De asemenea adversarii vor fi nevoiti sa
profite de conversatiile lor astfel incat sa intercepteze mingea. In momentul in care se apropie de poarta,
profesorul le va da indicatii : poarta la dreapta, la stanga.. . Profesorul ii va ajuta cu indicatii, sa
readuca mingea daca aceasta a iesit din perimetru, sa le ofere ajutor sau sa valideze cand mingea a intrat
in poarta. Jocul va dura 10 - 15 minute si se poate termina si egal. La sfarsitul jocului, jucatorii se vor
ridica in picioare si se vor aplauda reciproc.

Obiectivele jocului sunt dezvoltarea comunicarii intre ei , a spiritului de intrajutorare. Le-am

oferit sansa de a marca, de a se diferentia intre ei, le-am oferit competitia si bucuria de a se juca. Jocul
dezvolta indemanarea sau iscusinta.
 inistirea organismului dupa efort

8. Joc Foc, apa, avion.

Jocul se desfasoara in sala de sport si poate fi folosit ca si linistire a organismului dupa efort. Elevii
se plimba pe marginea salii cu mana pe perete ca punct de reper. La enuntarea cuvantului foc, elevii
trec in sprijin ghemuit cu palmele pe sol. La enuntarea cuvantului apa, elevii trec in stand pe varfuri,
bratele sus, iar la enuntarea cuvantului avion vor trece in culcat facial in extensie sa nu cada
avionul. La semnalul profesorului (bataie din palme) ei se vor plimba in sala dupa cum am amintit mai
sus. Jocul dezvolta memoria motrica precum si invatarea unor pozitii cum ar fi sprijin ghemuit sau
culcat facial.

Bibliografie

1. Rozorea, A., (1998). Deficienta de vedere. Abordare psihosociala si educatia terapeutica,

Bucuresti, Editura Pro Humanitate
2. Preda, V., (1993). Psihologia deficientilor vizuali, Cluj Napoca , Editura Multiplicare
3. Curriculum pentru copii cu deficiente ( dizabilitati ) severe si profunde Reprezentanta
UNICEF in Romania, Asociatia RENINCO Romania
4. http://www.referatele.com/referate/Deficienta_de_vedere2007-06-18.html
5. http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-primar-19-deficienta-de-vedere-p114096-t3