See: www.veterinarypharmacon.com Prof. Dr. Romeo T.

Cristina

C.2.
Administrarea &
Ptrunderea medicamentelor n organism
 MEDICAMENT
ADMINISTRARE

ABSORBIE

Ptrunderea medicamentu lui

n snge sau limf

TRANSPORT
DISTRIBUIE

Locul de aciune
Farmacoceptori
Prezena medicamentelor
n celule i esuturi IVAZIA

DEPOZIT ARE EVAZIA

METABOLIZARE

EXCREIE

Schema Invaziei i Prezena metaboliilor i / sau a

Evaziei medicamentelor n urin, fecale,
(Cristina R.T., 2000) bil etc.
Termenul de form de administrare (de dozare)
desemneaz preparatul farmaceutic n care se
gseste principiul activ si care se administreaz n
organism sub aceast form.
Pentru a exercita efecte terapeutice,
medicamentele trebuiesc puse n contact nemijlocit
cu organismul, mai precis cu celulele sensibile ale
organismului.
Acest contact se poate realiza pe ci de acces
variate denumite: ci de administrare.
 Alegerea cii de administrare a medicamentelor se
face n functie de:
- propriettile fizico-chimice ale substantei,
- locul actiunii,
- starea animalului si
- viteza si intensitatea cu care dorim s actioneze
medicamentul

Calea de
administrare
 Perioada care se scurge din:
momentul administrrii substantei
si

pn cnd ncepe actiunea sa = perioad de latent

Calea de
administrare
 Mrimea perioadei de latent e n functie de calea de
administrare si depinde de:
viteza de absorbtie,
durata transportului n mediile lichide organice,
durata difuziunii n tesuturi,
timpul necesar producerii modificrilor biologice
care declanseaz efect terapeutic.

Calea de
administrare
 T B

Loc A D Loc
de Mediu intern de Efect
adminis trare (snge, limf) aciune biologic

A = vitez de absorbie
T = timp de transport L= A+ T+ D + B
D = timp de difuziune
B = timp de declanare al modificrilor biologice

Corelatia dintre
difuziunea n tesuturi
si
instalarea efectului
 Calea de administrare
a unui medicament are important deosebit
pentru reusita tratamentului si trebuie aleas cu
discernmnt.
Astfel, dac e nevoie de actiune farmacodinamic
urgent se va alege calea i.v., dar n acelasi timp
trebuie tinut cont c pe aceast cale medicamentele
ajung foarte rapid n contact cu tesuturile, deci
actiunea poate deveni brutal, ca atare, periculoas.

Calea de
administrare
 Unele preparate medicamentoase nu pot fi
administrate dect pe o singur cale:
- Suzotrilul se administreaz strict i.v.,
- Acaprinul, strict s.c.
Uneori efectul medicamentos variaz n functie
de calea de administrare.
Sulfatul de magneziu, de exemplu, administrat:
- pe cale enteral = efect purgativ, pe cnd
- parenteral = efect deprimant al SNC.

Calea de
administrare
 Tratamentul local sau topic
este reprezentat de:
- aplicarea de pulberi sau unguente pe piele,
- instilarea de picturi n ochi sau n urechi,
- injectarea de solutii sau formelor moi prin mamelon,
- introducerea de pesarii n lumenul uterin.

Calea de
administrare
Aplicatiile locale
pun remediul n contact direct cu locul de actiune n
concentratia cea mai ridicat posibil si reduc riscul
afectrii altor organe.
n multe din aceste cazuri nu se doreste dispersarea
medicamentului prin absorbtie la locul de aplicare.
n mod contrar,
cnd se urmreste un rspuns generalizat sau
sistemic, sau cnd organul tint se afl la distant
fat de locul de aplicare, absorbtia medicamentului
este esential.
 Absorbtia
este procesul prin care medicamentul :

iesit din formularea farmaceutic,

trece de la locul de administrare

in Fluxul sanguin.

Calea de
administrare
 Efectul sistemic
se poate obtine prin administrarea preparatelor
medicamentoase oral sau parenteral.
ca atare, modul de preparare a remediului va
determina calea de administrare.
de exemplu, absorbtia percutanat este suficient
pentru a asigura efectul sistemic al produselor
ectoparaziticide de tip pour-on (ex: Ivomec pour-on).

Calea de
administrare
 Formulrile medicamentoase
sunt preparate tinndu-se cont de consideratiile
biofarmaceutice si farmacocinetice, iar selectarea
remediului de electie de ctre clinician se face n
functie de intensitatea si durata efectului dorit.
Fiecare cale de administrare are propriile avantaje
si dezavantaje, iar natura si numrul diferitelor
bariere membranare pe care medicamentul
trebuie s le traverseze influenteaz n mare parte
rata absorbtiei.

Calea de
administrare
 Dozele
Variaz n functie de calea de administrare.
Uneori aceste variatii sunt foarte mari:
De ex. doza de strofantin la iepure/kgc. este de:
- 0,0003 g, pe cale i.v.,
- 0,001 g, pe cale s.c. si
- 0,040 g pe cale oral,
raportul de 1:3:133 ntre aceste ci fiind sugestiv.

Calea de
administrare
 Cile de administrare se mpart n dou grupe:
ci naturale si
ci artificiale.
Cile naturale
cuprind administrri de medicamente la nivelul
suprafetelor cu care, n mod fiziologic,
organismul vine n contact cu mediul exterior.
Acestea sunt pielea, mucoasele:
- aparente (conjunctiv, nazal, bucal, vaginal)
- inaparente (bronhic, traheal, esofagian, gastric, intestinal).
Cile naturale mucoase
- aparatul digestiv,
- respirator,
- genito-urinar,
Calea de - sinusul galactofor si
administrare - conjunctiv.
 Cile artificiale, poart si denumirea de parenterale
(para = dincolo de; enteron = intestin).

Ele presupun formarea unei solutii de continuitate

prin care substanta activ se va introduce n derm,
s.c., n muschi, vene, artere, cavitti seroase si
diferite organe:
i.d.,
s.c.,
i.m.,
i.v.,
i.a.,
Cile artificiale sunt intraosoase,
ci create artificial
pentru intraarticulare,
introducerea intrasinoviale.
medicamentelor n
organism.
 Cile artificiale
au nceput s fie folosite odat cu inventarea
seringii de ctre Pravaz(1835) si au menirea de a
pune medicamentul n contact direct cu tesuturile
din interiorul organismului, evitnd astfel
barierele externe.
Cile de administrare se mai pot clasifica n:
- ci interne (oral si rectal) si
- ci externe (toate celelalte ci).

Calea de
administrare
 Absorbtia
are rol mai important cnd farmaconul nu este
injectat direct n fluxul sanguin si atunci se bazeaz
pe procesele fizice de difuzie si distributie, care
sunt influentate de procese biologice active (ex.
transport contra gradientului de concentratie al
potasiului, transport selectiv al glucidelor etc.).
Viteza de absorbtie depinde de:
- calea de administrare,
- forma de preparare si
- propriettile fizico-chimice ale farmaconului.
Absorbtia
 Absorbtia moleculelor de farmacon se consider
ncheiat atunci cnd acestea ating locul de actiune
sau patul vascular.
Factorii care favorizeaz n principal absorbtia:

mrimea moleculei,

polaritatea sczut,

liposolubilitatea ridicat,

irigarea sanguin bogat si

permeabilitatea bun a locului de administrare.

Calea de
administrare
 Calea oral
este mult mai folosit n medicina uman dar este
curent si n medicina veterinar unde, cel mai
adesea, trebuie fcute administrri fortate.
Calea oral este util pentru medicamentele fr
gust sau cu un gust care poate fi mascat, n special
pentru administrrile n mas (n furaje sau n apa
de but).
Astfel se administreaz:
biostimulatori,
substante antihelmintice si coccidiostatice,
antiinfectioase,
vitamine,
Cile sruri minerale, etc.
interne
 Cile Mecanismul de absorbie pe cale oral

interne Calea oral - dezavantaje:

n tubul digestiv medicamentele sufer numeroase
modificri (ex: penicilina G, adrenalina, majoritatea
hormonilor - inactivri determinate de HCl- gastric).
Modificrile mucoaselor digestive (ex: gastro-
enterita) duc la modificarea ratei absorbtiei,
instalndu-se fenomenul de malabsorbtie.
MECANISMUL SEDIUL
Difuziune pasiv Gur (G), stomac (S), intestin subire (Is), intestin gros (Ig), rect (R)
Absorbie prin
G,S,Is, Ig, R
conexiune
Transport activ S, Is, Ig
Transport pasiv Is
Tonic Is
Pinocitoz Is, Ig, R
 Remediile pentru administrrile orale n medicina
veterinar includ:
- solutii,
- suspensii,
- mixturi,
- pilule,
- capsule,
- comprimate,
- pulberi,
- granule,
- boluri si
- premixuri.
Mucoasa bucal
desi nu este o mucoas profilat pe absorbtie,
Cile permite absorbtia substantelor hidrosolubile.
interne
 Administrarea medicamentelor la viel n lapte

Administrarea cu pistolul dozator la ovine i

drencher simplu.
Sistem de adpare VAL-Watering Systems
adaptabil la instalaia de administrare a
medicamentelor tip Medicator
 Dintre portiunile mucoasei bucale,
mucoasa sublingual,
subtire si bogat vascularizat, absoarbe cel mai bine.
Calea perilingual sau sublingual
se foloseste exclusiv n medicina uman pentru un
numr relativ mic de substante (ex: nitroglicerin, trinitrin,
izoprenalin, hormoni sexuali, etc).

Cile
interne
 Medicamentele absorbite n cavitatea bucal
scap de actiunea sucului gastric si intestinal.
La rumegtoare
timpul de contact al substantelor cu mucoasa
bucal este mai lung dect la celelalte specii.
Calea oral
utilizat si cu scopul obtinerii unui efect local, n
cazul unor afectiuni ale cavittii orale sau
faringiene.

Cile
interne
Tehnica administrrii pastelor orale

Administrarea bolurilor la ovine

 Capacitatea rumenului este considerabil (zeci de
litri), iar pH-ul (de 5,5-6,5) i confer capacitatea de a
functiona ca o capcan ionic pt. medicamentele cu
caracter alcalin.

Cile
interne
 activittile fermentative si populatiile microbiene
specifice influenteaz la rndul lor stabilitatea
chimic a unor medicamente (ex: cloramfenicolul,
tetraciclinele, sulfamidele si trimetoprimul etc.).
Gradul n care medicamentele administrate pe
cale oral pot scpa de reflexul de regurgitare va
determina pH-ul mediului n care acestea sunt
introduse, (atta timp ct pH-ul abomasal are
valoarea 3).

Cile
interne
 Mucoasa prestomacelor are o mare capacitate de
absorbtie.
n rumen se pot absorbi numeroase medicamente
din grupul
vitaminelor B (tiamina, riboflavina, acidul pantotenic, acidul
nicotinic, ciancobalamina),

alcaloizi (cofeina, stricnina),

sulfamide,
antipirina,
albastrul de metilen,
alcoolul si amoniacul,
Cile srurile minerale (Na, K, Cl, Ca, Mg), etc.
interne
 Medicamentele administrate pe cale oral
pot evita reflexul de regurgitare prin nchiderea
gutierei esofagiene, astfel nct ele vor ajunge direct
n omas sau abomas.
n procesul de absorbtie

componenta nedisociat este cea

care ptrunde liber cf. gradientului de concentratie.

Componenta disociat
va fi supus restrictiilor prin sarcini electrice si ca
Cile atare, nu se absoarbe.
interne
 Mucoasa gastric la monogastrice,
starea stomacului, poate determina ntrzierea
absorbtiei, datorit hrnirii,
De exemplu:
pilorul poate fi nchis pentru o perioad de timp
dup hrnire, astfel nct medicamentele
absorbite n mod selectiv de ctre intestinul
subtire va fi ntrziat.

Cile
interne
 Cunoscnd constanta de disociere a
medicamentelor (pKa) i pH-ul compartimentului
din tubul digestiv, putem calcula procentul de
absorbie utiliznd ecuaia Henderson-
Hasselbach:
acizi slabi: pKa = pH + log (Cn/Ci)
baze slabe: pKb = pH + log (Ci/Cn)
unde: Cn = concentraia neionizat
Ci = concentraia ionizat

De exemplu, sulfadimerazina, (sulfamid) avnd

pKa=7,4 se va regsi n rumen (pH=5,4) aproape
n totalitate, nedisociat, ce-i va permite o bun
absorbie.
Cile
interne
 Pentru a fi absorbit, un medicament trebuie s fie
solubil att n picturile de grsime ct si n faza
apoas a continutului intestinal.
Compusii insolubili nu se absorb, (ex: sulfatul de bariu).
Mucoasa gastric
este o mucoas secretorie si nu absorbtiv!
Din aceast cauz, absorbtia la acest nivel este n
general redus si lent.
Totusi, o serie de substante se absorb
(ex: aspirina, alcoolul, cofeina, stricnina, vitamina PP).

Cile
interne
 Starea de plenitudine a stomacului
influenteaz mult absorbtia.
n stomacul plin medicamentul intr n combinatie
cu unele substante organice.
Absorbtia este mult bun cnd stomacul este gol.
Substantele acoperite cu straturi de cheratin,
gluten, salol, gelatin formolat, nu se dizolv n
stomac, din aceste substante preparndu-se
comprimatele si pilulele enterosolubile.

Cile
interne
 Durata absorbtiei gastrice
este dependent de o serie de factori:
tipul substantei medicamentoase (liposolubil, hidrosolubil),
mrimea particulelor,
constanta de ionizare,
pH-ul continutului gastric,
starea fiziologic (vascularizatie, secretie, tonus, motilitate) si
starea de plenitudine.

Cile
interne
 Substantele liposolubile
se absorb cu usurint, n timp ce substantele
hidrosolubile se absorb mai greu (sub form
ionizat acestea nu se absorb deloc).
Coeficientul de disociatie a medicamentelor (pKa) si
pH-ul continutului gastric sunt factori importanti n
absorbtie.
La pH puternic acid al sucului gastric se absorb mai
ales acizii slabi si nu se absorb bazele.

Cile
interne
 Astfel, n mod normal n stomac se vor absorbi
bine acidul salicilic, aspirina, barbituricele, care la
acest pH nu disociaz dect ntr-un procent foarte
redus.
De exemplu:
Dac se ia distributia teoretic a unui medicament
acid slab avnd pKa = 4, se constat c n stomac
(pH = 1), 99,9% va fi nedisociat si se absoarbe,
numai 0,1% va fi ionizat, n timp ce n plasm
lucrurile se prezint exact invers.

Cile
interne
 Absorbtia medicamentelor poate fi grbit sau
ntrziat si prin alte mijloace.
Astfel, administrarea concomitent de solutii
izotonice la temperatura corpului grbesc absorbtia
prin solvent drag (antrenare prin solvent).
De exemplu:
alcoolul, saponinele, srurile biliare, produc
hiperemia mucoasei gastrice crescnd astfel
absorbtia.

Cile
interne
 Deoarece pH-ul gastric este de obicei situat ntre
1 si 3, iar cel intestinal depseste valoarea de 5,
este de asteptat ca rata absorbtiei aceluiasi
medicament, din cele dou localizri, s varieze
foarte mult.
Diferenta va depinde de pKaul medicamentului.

Cile
interne
Influena pH-ului asupra ionizrii electroliilor slabi
% NEDISOCIAT
pKa - pH
Acid slab Baz slab
-3 0,10 99,90
-2 0,99 99,01
-1 9,09 90,91
-0,7 16,60 83,40
-0,5 24,00 76,00
-0,2 38,70 61,3
0 50,00 50,00
+0,2 61,30 38,70
+0,5 76,00 24,00
+0,7 83,40 16,60
+1 90,91 9,09
+2 99,01 0,99
+3 99,90 +0,10
 Mucoasa esofagian
nu conteaz pentru absorbtie.
n cazuri deosebite (n diverticolul esofagian la
psri sau n obstructiile esofagiene la
mamifere) poate apare absorbtia datorit
stagnrii ndelungate a medicamentelor.
Mucoasa intestinal
referitor la capacitatea de absorbtie a
medicamentelor, intestinul se comport ca o
membran lipoid cu pori si sisteme de
transport.
Cile
interne
 Absorbtia
Se poate petrece pe toat lungimea intestinului,
intestinului
indiferent de diferentele de ordin histologic sau de
pH ntre diferitele segmente ale organului.
n cazul medicamentelor administrate pe cale oral,
vascularizatia bogat si suprafata mare de absorbtie a
stomacului si a intestinului subtire le confer
proprietatea de a fi cele mai importante locuri de
absorbtie.

Cile
interne
 Mucoasa intestinal este locul de electie al
absorbtiei, fiind profilat pe aceast functie.
Suprafata mare (prin prezenta numrului mare de
vilozitti si microvili), vascularizatia bogat (vase
sanguine si limfatice) asigur o mare capacitate
de absorbtie.
Mecanismele de absorbtie prin mucoasa
intestinal se grupeaz n dou categorii:
pasajul nesaturabil (transport pasiv);
pasajul saturabil (transport activ).
Majoritatea medicamentelor se absorb prin
Cile difuziune pasiv n sensul gradientului de
concentratie (pe baza legii lui Fick).
interne
 Corelatia dintre pH-ul mediului intestinal si pKa-ul
substantelor medicamentoase este de mare
important n absorbtie, pe baza ecuatiei
Henderson - Hasselbach.
n intestin se absorb n special bazele slabe cu pKa-
ul sub 8 si, n oarecare msur, acizii organici cu
pKa peste 3.
Absorbtia prin mucoasa intestinal este selectiv.
Astfel, dintre substantele anorganice se absorb
cel mai usor ionii monovalenti, n timp ce ionii
bivalenti se absorb mai greu.
Substantele organice se absorb bine sub form
nedisociat liposolubil, n timp ce substantele
care disociaz puternic se absorb mai greu.
Cile
interne
 n cazul administrrii unei substante care se
absoarbe preponderent n intestin, starea de
plenitudine a stomacului poate determina
ntrzierea manifestrii efectului acesteia.
Mucoasa intestinal lezionat absoarbe
neselectiv.
n cazul unor gastroenterite hemoragice,
substante care n mod normal nu se absorb, dect
n proportie foarte redus (actionnd local), pot
trece n circulatia general producnd intoxicatii
(ex: nitrofuranul, furazolidona, antihelminticele
etc.).
Factorii care influenteaz circulatia sanguin si
motilitatea intestinal pot grbi sau ntrzia
absorbtia.
Substantele care produc vasoconstrictie
Cile intestinal scad absorbtia, n timp ce vasodilatatia
interne se coreleaz cu o absorbtie mai rapid.
 Absorbtia intestinal influenteaz si modul de
actiune al medicamentelor.
Astfel, streptomicina administrat pe cale oral
va actiona local n tubul digestiv, absorbindu-se
doar n proportie de 5% (dar la cine pn la
10%) si nu poate fi folosit pe aceast cale
pentru infectiile generalizate.
Substantele absorbite n stomac si intestin ajung
prin circulatia port la ficat unde ntlnesc
bariera hepatic.
Aici o parte din medicament este metabolizat si
apoi eliminat, o parte intr n circulatia general
si o parte este eliminat prin bil, ajungnd din
nou n intestin, formnd circuitul gastro-entero-
hepatic.
Cile Ex. Tetraciclinele intr n circuitul entero-hepatic
interne si se pot cumula n organism prin supradozare.
 Prin mucoasa intestinului gros se absorb resturi
de medicamente care nu au fost absorbite n
intestinul subtire si substantele cu molecula mic.
Mucoasa rectal este utilizat pentru absorbtie
fiind considerat cale intern.
Substantele administrate pe cale rectal (clismele,
supozitoarele) se absorb si trec n venele
hemoroidale posterioare de unde ajung n vena
cav, ocolind astfel bariera hepatic.
Aceasta are drept consecint o mai rapid difuzare
n ntregul organism si o ntrziere a metabolizrii.
n medicina veterinar se folosesc administrrile
rectale att sub form de clisme, ct si
supozitoare, de obicei la animalele de companie
(dar nu numai).
Cile Cloralhidratul, de ex, se administreaz adesea sub
form de clisme, ca narcotic la cal, sau ca antidot
interne n intoxicatiile cu stricnin la cine.
 n concluzie, absorbtia la nivel intestinal este
dependent n principal de urmtorii factori:
propriettile fizico-chimice ale moleculei, cum
ar fi mrimea, solubilitatea, gradul de disociere al
acizilor sau bazelor, pretabilitatea pentru un
anumit mecanism fiziologic de transport etc;
forma si disponibilitatea galenic a preparatului
(solutie, pulbere, tablet, drajeu) si caracteristicile
acestuia cum ar fi:
- mrimea particulelor,
- viteza de descompunere a preparatului,
- consistenta formei medicamentoase (masa de
ncorporare la drajeuri, excipientul) etc.
Cile
interne
 starea functional a tractului gastrointestinal:
- starea de plenitudine,
- pH-ul gastric si intestinal,
- gradul de irigare cu snge a tractului intestinal,
- viteza tranzitului intestinal,
toate acestea stabilind timpul de contact al
medicamentului cu mucoasa intestinal.
Dup absorbtie, farmaconul paseaz ficatul (prin
circulatia portal), unde acestea pot fi modificate
sau captate datorit first pass efect.
Doar n cazul absorbtiei medicamentului la
nivelul mucoasei bucale sau esofagiene
(administrrile bucal sau sublingual, rar)
Cile precum si la nivelul mucoasei rectale,
rectale transportul
interne nu are loc prin circulatia portal.
 Cile
Practica arat c, dup
interne
administrarea rectal
concentratia sanguin nu este previzibil si de
cele mai multe ori ea este mult mai mic dect
cea necesar.

n cazul n care o substant este descompus

rapid n ficat, poate apare o diferent
semnificativ ntre efectele determinate de
aceast substant administrat sublingual sau
enteral.
Administrarea
pe ci externe
 Calea inhalatorie
cale important de administrare a anumitor
medicamente, mai ales a celor din sfera
anesteziologiei.
Pe aceast cale se administreaz la animale
substante active sub form gazoas, lichid, rar
particule solide foarte fine.
Absorbtia se poate produce la nivelul cilor
respiratorii sau n alveolele pulmonare.
Mucoasa respiratorie prezint avantajul unei
suprafete mari de absorbtie, cu vascularizatie
Mucoasa bogat si contact nemijlocit al capilarelor
sanguine cu epiteliul alveolar.
respiratorie
 Pe aceast cale se administreaz substante
gazoase cum ar fi oxigenul, bioxidul de carbon sau
amestecul CO2 (5%) si O2 (95%), cunoscut sub numele
de carbogen.
Bioxidul de carbon este stimulatorul fiziologic al
centrului respirator. Inhalat n concentratie de
5% din aerul atmosferic va creste frecventa si
amplitudinea miscrilor respiratorii.
Medicamentele volatile sunt administrate n mare
parte pe cale respiratorie.
n narcoz sunt folosite curent o serie de
substante, cum ar fi: cloroformul, eterul, clorura
de etil, halotanul.
Numeroase uleiuri volatile (ex. eucaliptolul,
Mucoasa gomenolul, se aplic local sub form de picturi n
respiratorie mucoasa nazal (erine) sau se administreaz sub
form de inhalatii sau fumigatii.
 Inhalatiile
sunt forme de administrare n care substantele
volatile sunt antrenate cu ajutorul vaporilor de ap
si sunt inspirate n cile respiratorii.
Fumigatiile
presupun arderea unor substante antiseptice pe un
corp solid ncins si inhalarea lor sub form de fum.
Aerosolii
sunt particule mici lichide sau solide suspendate n
aer si administrate pe cale respiratorie.
Profunzimea de ptrundere a aerosolilor
n interiorul aparatului respirator depinde de
mrimea particulelor. Astfel:
peste 30m rmn n cavitatea nazal, faringe, laringe
ntre 20-30m n trahee,
Mucoasa 10-20m n bronhii,
bronhii
3-5m n bronhiole,
respiratorie cele sub 3 ptrund n alveolele pulmonare.
 Dimensiunile optime pentru penetrare n
alveolele pulmonare sunt de 1 -3 m.
Particulele mai mari nu pot ptrunde, iar cele sub
1m sunt prea usoare si se vor elimina prin
expiratie.
Injectiile intratraheale,
n care substanta este depus pe mucoasa cilor
respiratorii, iar dup asezarea animalului n
decubit lateral pe un plan nclinat este lsat s se
scurg prin declivitate n pulmon, sunt considerate
tot administrri pe cale respiratorie.
Astfel se administreaz sol. Lgol n dictiocauloz
la ovine, mai rar la vitei (iod 1,0; iodur de potasiu 1,5; ap
Mucoasa distilat ad. 1500,0) prima oar ntr-un pulmon, iar la 24

respiratorie de ore n pulmonul opus.

 Administrarea intratraheal.
-puncia i introducerea cateterului;
- traseul cateterului n trahee.

Instalaii de inhalat.
- pt. animale mari (Nebul 101)
- animale de talie mijlocie (Nebul 81)
Pulverizatoare orale cu dou i tei faze
 Absorbtia
prin mucoasele aparente
 Medicamentele depuse pe mucoasele aparente se
absorb n mod diferentiat.
Mucoasa conjunctival
Este usor permeabil pentru medicamente.
Este utilizat pentru aplicatii locale, n special
antiseptice, chimioterapice, antibiotice, anestezice
si modificatoare ale pupilei (miotice, midriatice).
Administrrile se fac sub form de colire.
Solutiile trebuie s fie neutre si izotone.
Mucoasa nazal
Utilizat pentru aplicatii locale sau pentru
inhalarea unor uleiuri volatile pe cale respiratorie.
Ea absoarbe foarte bine unele medicamente si se
poate folosi la animalele mici pentru tratamente
Mucoasele generale.
aparente
 Mucoasa vaginal
este putin permeabil pentru medicamente, dar
poate fi traversat de unele substante liposolubile.
Mucoasa uterin,
mai ales n puerperium, absoarbe destul de bine o
serie de chimioterapice, antibiotice sau alte
substante aplicate cu scop local.
Mucoasa mamar
este utilizat de regul n tratamentul mamitelor.
Medicamentele antiinfectioase introduse n sinusul
galactofor actioneaz mai mult local, dar prin masaj
Mucoasele al mamelei ptrund ascendent si partial se resorb.
aparente
Absorbtia
prin piele
 Pe lng efectul superficial, absorbtia se poate
produce dup aplicarea anumitor medicamente
pe piele, cu toate c secretia sebacee si epiteliul
cheratinizat limiteaz penetrarea liposolubilelor.
Penetrarea
medicamentelor prin derm este favorizat de
formulrile care contin diferite grsimi sau
solventi organici si de prezenta foliculilor pilosi si
a secretiei glandelor sebacee.
Administrarea local
este caracterizat prin concentratie ridicat a
farmaconului si care poate determina efectul
terapeutic, doar la locul aplicrii, n timp ce
cantitatea de farmacon absorbit n organism
Administrarea este foarte redus.
prin piele
 Medicamentele ptrund greu prin piele fiind
nevoite s strbat o dubl barier format dintr-
un strat hidrolipidic si o barier hidroelectrolitic,
ntre care se gseste un gel protidic.
Traversarea se face n mod diferit, n functie de
propriettile fizico-chimice ale substantelor si
solventul n care sunt nglobate, de grosimea pielii
si bogtia n foliculi pilosi.
Principalul mecanism de pasaj este difuziunea
pasiv, dar pot interveni de asemenea transportul
activ si pinocitoza.
Difuziunea pasiv a medicamentelor se poate
realiza pe dou ci principale:
Administrarea - calea transepidermic si
- calea transfolicular.
prin piele
 Clasificarea excipienilor n funcie de factorul de acantoz
(Cristina, 1996)

MEDIU
NEACANTOGENE PUTERNIC ACANTOGENE
ACANTOGENE
uleiul de silicon, cetaceul, uleiul de
eucerina anhidr i hidratat,
susan, metilceluloza, alcool stearilic,
vaselina, vaselina galben, axungia, uleiul de
alcool cetilic, parafina, glicerina,
grsimi msline, uleiul de parafin, sorbitol
propilenglicol, stearina, lanolina
animale (70%), acid undecilenic, unt de cacao
hidratat (50%), ceara, PEG 400, 1500,
70%
4000
 Gradul de Direcia
DinForma
interior spre exterior
farmaceutic i Aciunea Stadiul de
aciune n curentului
modul de aplicare Vehiculului mbolnvire
adncime (fluxului)
Pudr Rcoritoare Acut
Compres deschis Decongestionant
Compres umed Superficial
Soluie Din interior
Acut Emulsie U/A spre exterior
Antiinflamatorie
Suspensie-emulsie
U/A(past emolient)
Unguente hidrofile Subacut
(emulsie U/A)
Hidrogeluri Din exterior Congestionant
Paste spre interior
Unguente
Penetratia creste
emulsificanteA/U
inflamatia
Lipogeluri
Pansamente ocluzive Cronic

Clasificarea formelor farmaceutice

dup: gradul de penetrare, aciunea vehiculului i stadiul afeciunii
(Cristina, 1996)
 Calea transepidermic (transcelular)
este important prin suprafata sa mare.
mare
Ea presupune:
- traversarea filmului lipidic de la suprafat si
- ptrunderea prin sau ntre celulele stratului cornos
al epidermei.
Substantele neionizate,
neionizate cu un coeficient de partaj
echilibrat n jur de 1 cu molecula mic traverseaz
mai usor calea transepidermic.
Administrarea
prin piele
 Calea transfolicular (intercelular)
se realizeaz prin epiteliul:
- folicului pilos,
- glandele sebacee si
- canalele glandelor sudoripare.
Ptrunderea pe aceast cale este mai
usoar, dar suprafata de absorbtie este mult
mai mic n comparatie cu cea
transepidermic.
Traversarea cel mai adesea se face prin
difuziune pasiv.
Administrarea
prin piele
 Frictionarea pielii sau masajul favorizeaz
absorbtia percutan prin nlturarea stratului
cornos si prin activarea circulatiei locale.
Unguentele folosind excipienti cu mare putere de
penetrare, se absorb bine transcutanat actionnd
n profunzime.
Dimetilsulfoxidul (DMSO),
Dimetilformamida (DMFA) si
Dimetillactamidul (DMLA),
favorizeaz penetratia prin efectul emolient si
cresterea hidratrii stratului cornos, cu
distrugerea lui prin dizolvarea lipoproteinelor.
lipoproteinelor
Aceste substante nlesnesc absorbtia unor
medicamente (chimioterapice, antibiotice) cu
care se asociaz.
Administrarea
prin piele
 Schema de utilizare corect n tratamentul extern a preparatelor formate
din sisteme bi- sau trifazice
(Cristina, R.T. 1996)
LICHID

Stadiu veziculos Stadiu crustos

U/A

mixturi

Stadiu papulos Stadiu scvamos

emulsii
loiuni
Stadiu eritematos Stadiu lichenificat
A/U
pulberi paste unguente
FORMULRI SOLIDE GELURI PLASTICE
 Cile
parenterale
 Medicamentele administrate parenteral se resorb
neselectiv, fiind depuse direct n tesuturi sau n
patul vascular.
Administrarea parenteral
Dac prin administrri orale se ating concentratii
sistemice inadecvate (probabil datorit absorbtiei
incomplete sau datorit degradrii n intestin) va
fi necesar administrarea parenteral.
Preparatele destinate injectrii trebuie s fie:
apirogene si
sterile,
Cile ajustate la osmolaritatea si pH-ul organismului.
parenterale
 Valoarea Reacia
pH-ului Soluiei
sub 2 Puternic acid
2 4 Acid
4 6,5 Slab acid
6,5 - 7,5 Neutr
7,5 10 Slab alcalin
10 12 Alcalin
peste 12 Puternic alcalin

Valoarea pH-ului unei soluii

d indicaii asupra aciditii sau bazicitii ei:
 n general, instalarea efectului este:
- mai ntrziat n urma administrrii s.c.,
- mai rapid n cazul injectrii i.m. si
- imediat n urma administrrii i.v.
Administrarea parenteral evit dezavantajele
administrrii perorale, ns necesit o tehnic de
injectare steril.
Distribuirea cea mai rapid a unui farmacon se
obtine n cazul injectrii intravasculare (i.v., i.a., i.c.).
Cile parenterale elimin necesitatea ca
substanta medicamentoas s traverseze o
Cile mucoas, ca prim pas n procesul absorbtiei.
parenterale
 Evoluia concentraia seric
concentrailor
eficace n
funcie de
natura chimic a
principiului activ

timpul (h)

Calea i locul de administrare Vrf plasmatic

i.m.-muchii fesieri 3,9
i.m.-crup (fosa gluteal) 4,6
s.c.-crup 3,3
s.c.-lateral n spatele umrului 4,6
 Calea intradermic (i.d.)
Injectiile intradermice sunt utilizate n scop de
diagnostic, cum ar fi tuberculinarea la bovine,
pentru testarea sensibilittii la unele substante
medicamentoase sau cazul testelor alergice.
Calea subcutanat (s.c.)
Pentru administrrile de medicamente se aleg
locurile bogate n tesut conjunctiv lax mai
accesibile si putin traversate de vase mari si filete
nervoase.
Calea este aleas cnd este necesar absorbtia
mai nceat si continu a medicamentelor, cu
toate c de multe ori rata absorbtiei nu este mai
Cile mic dect n cazul injectrii i.m. (ex: fenilbutazona si
clordiazepoxidul).
parenterale
 Medicamentele sunt absorbite prin reteaua
capilar si efectul apare dup 10-15 minute.
Resorbtia este favorizat de hialuronidaz,
hialuronidaz care
poate fi adugat la solutia injectabil.
Ea depolarizeaz acidul hialuronic care compune
cea mai mare parte a substantei intercelulare.
Viteza de resorbtie poate fi mrit prin cldur si
masaj la locul injectrii.
Aceste msuri se pot aplica n cazul administrrii
de volume mari de solutii saline.
Cile
parenterale
Numrul Lungimea Indicaii Codul
1 0,90 x 40 i.m., i.v., venisecie galben
2 0,80 x 40 i.m., i.v., venisecie verde
12 0,70 x 30 i.m., i.v. negru
14 0,60 x 30 i.m., i.v. la animale mici albastru
16 0,60 x 25 i.m., i.v. la animale mici transparent
17 0,55 x 25 i.v., s.c. la animale mici i psri violet
18 0,45 x 23 i.v., s.c. la nimale mici i psri maron
20 0,40 x 19 i.m. la nimale mici i psri alb
 n ceea ce priveste mecanismul de absorbtie,
acesta este diferit la solutiile apoase si la cele
uleioase.
Solutiile uleioase ajung n vasele limfatice fie:
- penetrnd ca atare prin celulele endoteliale, fie
- traversnd pe rnd, nti substanta, apoi uleiul.

Cile
parenterale
 Solutiile hipotone
se absorb mai rapid dect cele izotone, iar
acestea, mai usor dect cele hipertone.
Medicamentele se solubilizeaz n mod
obisnuit n ser fiziologic sau ap distilat, mai
rar n polivinilpirolidon.
Pe cale subcutanat
se mai pot administra implanturi de tesuturi si
organe sub forma unor microcomprimate
hormonale cu absorbtie foarte lent.
Calea intramuscular (i.m.)
Medicul veterinar alege calea de administrare
intramuscular atunci cnd:
administreaz substante relativ iritante;
cnd rata de absorbtie a medicamentului n
Cile cazul administrrii s.c. este
parenterale nesatisfctoare;
 pentru administrarea preparatelor de tip depozit
(ex: fier-dextran la purceii cu anemie feripriv);
cnd substanta injectabil nu se afl sub form
de solutie adevrat ci, de ex. este o suspensie.
difuziunea solutiilor are loc pe o suprafat larg
iar echilibrarea osmotic n cazul solutiilor usor
hipertone se face rapid.
faptul c inervatia senzitiv este mai redus face
ca toleranta local s fie mai mare.
solutiile cu pH prea acid sau bazic, cele puternic
hipertone si cele caustice nu pot fi administrate,
administrate
pentru c produc: induratii, flegmoane, abcese
sau necroze
de altfel, la animale, spre deosebire de om,
Cile calea i.m. este mult mai dureroas.
parenterale
 i.m. se administraeaza substante medicamentoase
n solutii apoase, uleioase si suspensii fine.
Este calea de administrare a solutiilor uleioase si a
medicatiei de depozit (ex: procain-penicilina, benzatin-penicilina,
hormonii etc.).

Injectiile se fac profund intramuscular,

intramuscular fiind mai
putin dureroase si evitnd riscul introducerii
substantelor n vasele sanguine, cu accidentele
consecutive.
Administrrile i.m. se pot face la toate speciile n
mm. glutei si cei superiori ai coapsei; de
asemenea, se mai pot face administrri n mm.
cervicali superiori la porc, vac si cal.
Cantittile injectate ntr-un loc nu trebuie s
Cile depseasc 10-20 ml.
parenterale
 Calea intravenoas (i.v.)
Este cea mai rapid cale de introducere a
medicamentelor n circulatia general, deoarece
elimin necesitatea ca substanta activ s
traverseze bariera endotelial; ca atare, ntreaga
cantitate administrat este disponibil imediat.
imediat
Scopurile pe care le serveste calea i.v. sunt:
transfuzia de snge sau de plasm;
cnd e necesar un efect imediat (ex: borogluconatul de
calciu n tetania post-partum);

cnd un medicament e prea iritant pt. a putea fi

Cile administrat pe orice alt cale;
parenterale
 pentru controlul precis al dozrii (ex: anestezia general);
pentru administrarea pe durat mai ndelungat,
cu ajutorul unei canule intravenoase a
medicamentelor cu actiune tranzitorie (ex. heparina).
Conditiile specifice
pe care trebuie s le ndeplineasc o solutie
injectat i.v., pe lng cele uzuale (sterilitate,
apirogenitate) sunt urmtoarele:
s nu fie hemolitice, coagulante, precipitante,
s nu fie toxice pt. miocard,
s nu lezeze endoteliul vascular,
s nu produc embolii (sol. uleioase, emulsii, suspensii) si
s fie la temperatur apropiat de a corpului.
Cile
parenterale
 n medicina veterinar, ca exceptie este admis
injectarea i.v. a uleiului camforat, n terapia
colicilor la cal, doze mici (3-5 ml), injectat f. lent.
Calea i.v. permite administrarea:
-solutiilor iritante (ex: formol, cloral hidrat, neosalvarsan),
- hipertonice (ex: glucoz, clorur de calciu),
- alcaline (ex: sulfatiazol),
care nu sunt tolerate de tesuturi.
Se pot introduce i.v. substante macromoleculare:
- gelatinele (Marisang) sau
- dextranii (Vetoplasm)
- substituentii coloidali de plasm etc.
Injectarea se face de obicei n vena jugular:
- la cal, vac, oaie si capr.
Cile - la porc sunt accesibile venele auriculare,
parenterale - la cine si pisic vena cefalic si tarsal recurenta
 Animalele:
La natere = 75% ap,
Fetusul = 86%,
Embrionul = 95% din greutatea corporal
pe parcursul dezvoltrii i maturizrii, dezvoltrii scheletice i a
stratului adipos apa scade in organism.
Masculii au n esuturi mai mult ap dect femelele, iar cele supuse
regimului de ngrare, mai puin.
n esuturi repartiia este diferit:
esut nervos 90%,
epitelii 70%,
muchi 75%,
oase 25%,
tesut adipos 10%.
n funcie de specie: cabaline 67 %, bovine 64%, mgar 62%, ovine 61%,
caprine 59%, suine 50%.
Estimarea cantitii de ap din organism prin dou metode:
metoda apei grele (D2O) sau a apei tritiate (HTO).
Viteza de rennoire a apei reprezint "turn overul"
ei, la speciile de mamifere apa rennoindu-se
complet n 20 de zile.
zile
n 24 de ore "turn overul" este foarte variabil n
funcie de specie:
143ml / kgc la vac,
150ml / kgc la oaie,
73ml / kgc la capr,
75ml / kgc la mgar.
n funcie de scopul terapeutic urmrit, perfuziile
pot fi:
- cu electrolii;
- pt. stabilirea echilibrului acido-bazic;
- cu substane energetice i reconstituante;
- de soluii coloidale nlocuitoare de plasm;
- medicamentoase.
 Calea intraarterial (i.a.)
Se foloseste rar.
Dezavantaj: realizeaz concentratii mari de
medicament n anumite teritorii periferice.
Calea intraperitoneal (i.p.)
Frecvent folosit n medicina veterinar, mai ales
la cine, pisic, suine si tineretul animalelor de
talie mare, dar poate fi util si la alte animale.
Datorit suprafetei si a ratei mari de absorbtie a
peritoneului, aceast cale este avantajoas pentru
administrarea unor volume mari de lichid.
Injectiile:
Cile in fosa sublombar cu atentie pentru a nu injecta
parenterale preparatul ntr-un organ abdominal.
 Injectiile intratoracice si intracardiace
efectuate ocazional (eutanasia la animale mici)
Injectiile intratecale (subarahnoidiene)
presupun penetrarea membranei care acoper SNC
Injectia epidural
la bovine, n cazul ftrilor, cnd se doreste abolirea
contractiilor uterine. Anestezicul local este introdus
n spatiul dintre primele dou vertebre coccigiene.
Injectiile intraarticulare
cnd se doreste administrarea de preparate
antiinflamatorii sau antibiotice direct n spatiul
intraarticular (n special la cai).
Cile rectal, vaginal si intramamar
doar cnd terapia e necesar n regiunea respectiv
Cile
parenterale
 Preparat injectabil Preparat perfuzabil
Conin substane medicamentoase cu activitate Servesc mult mai rar ca mod de administrare a
farmacodinamic unui medicament
Pot avea ca vehicul, n afar de ap: uleiurile,
Vehiculul este exclusiv apa.
diveri dizolvani organici.
Substanele active pot fi dispersate i sub form Substanele active sunt dispersate molecular,
de suspensii. coloidal, foarte rar emulsii.
Administrrile se fac n volume mici, medii Se prepar i se administreaz n cantiti mari,
(uzual 1-20ml). (uzual de la 100 ml n sus).
Se pot administra pe cale i.m., s.c., i.v., i.d., i.p. Se administreaz strict pe cale i.v.
Durata administrrilor este scurt (secunde- Durata de administrare este lung (zeci de
cteva minute), deci mai comod al animale. minute, chiar ore), deci dificil la animale.
Izotonia este obligatorie, pH-ul 7,4 i compoziia
Izotonia i izohidria nu sunt obligatorii
ionic, ct mai apropiate de lichidele
ntotdeauna.
organismului.
Prepararea se face n flacoane sau ambalaje de
Prepararea se face n fiole, rar n flacoane, de 200-1000 ml, fr conservani. Pentru dializa
volume mici peritoneal ambalajele pot fi bidoane de 10-20
litri.
Teoretic condiia pirogenitii (mai ales la
Condiiile de preparare trebuie s asigure soluii
cantitile mici de soluie injectat) este mai
perfect sterile, fr substane pirogene.
puin important.

Diferenele dintre preparatele

injectabile i perfuzabile
(sintez, Cristina R.T., 1999)
V multumesc pentru atentie!