Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ref 000178
Ref 000178
Simbol : Cl
Z = 17
Masa atomica : 35,453
Grupa a VII-a principala, (a halogenilor)
Procedee tehnice.
Procedeul sintetic. Acidul clorhidric pur se obtine prin arderea
clorului cu hidrogenul. Aceasta reactie are loc cu mare violenta, fiind
initiata de actiunea luminii. Amestecurile de gaze prezinta un pericol de
explozie, ceea ce necesita precautii speciale :
H2 + Cl2 = 2HCl
In aceasta reactie apa are rol catalitic. Amestecul de hidrogen si clor
umed explodeaza la 250 oC si ramane inert pana la 450 oC in stare
uscata. Mecanismul reactiei fotochimice in lant este urmatorul :
Cl2 + hv = 2Cl
H2 + Cl = HCl + H
Gazele necesare se obtin prin electroliza solutiei de clorura de sodiu.
Proprietati chimice. Acidul clorhidric in stare lichida are o activitate
chimica slaba. Majoritatea metalelor se acopera cu o patura protectoare
de clorura fara a se degaja hidrogen. Sarurile sunt in general insolubile
cu exceptia carbonatilor care se transforma in cloruri. Acidul clorhidric
gazos reactioneaza cu oxigenul astfel :
4HCl + O2 = 2Cl2 + 2H2O (reactie reversibila)
Conversia acidului clorhidric in clor cu ajutorul oxigenului a castigat
importanta o data cu supraproductia de acid clorhidric, produs
secundar de la clorurarile organice (D.Kenneth si C.Rub 1946).
Aceasta reactie se realizeeaza la 250oC (in loc de 500 oC in
procedeul H.Deacon) cu catalizatori ca : Al2O3 , Cr2O3 ,
UO2(No3)2-Th(NO3)4. S-a folosit chiar clorura de cupru.
Metalele sunt transformate ,in general, de acidul clorhidric gazos in
cloruri cu degajare de hidrogen la anumite temperaturi.Astfel potasiul
se aprinde spontan la temperatura obisnuita. Acidul clorhidric gazor
ataca cuprul, argintul si bismutul care nu sunt atacate de solutiile sale
apoase decat in aer si in prezenta oxidantilor. Fierul, nichelul si
aluminiul sunt atacate la 300oC iar mercurul la 550 oC :
2HCl + Fe = FeCl2 + H2
Metalele mai putin electropozitive decat hidrogenul nu sunt atacate
dacat in prezenta oxigenului. Aurul si platina nu sunt atacate nici la
temperatura inalta. Acidul clorhidric are si proprietati reducatoare.
Dioxizii de plumb si mangan degaja clor din acidul clorhidric :
MnO2 + 4HCl = MnCl2 + 2H2O + Cl2
Sub actiunea acidului clorhidric oxizii se transforma in cloruri sau
oxicloruri, hidrurile in cloruri. Acidul clorhidric gazos reactioneaza cu
azotatii, hipocloritii si cloratii cu dagajare de clor si cu azotatii
percloratii si sulfatii cu formare de cloruri. Solutiile de acid clorhidric,
desi foarte stabile, sunt descompuse de lumina in prezenta
catalizatorilor. Acidul clorhidric in solutie apoasa ataca energic, la rece,
metalele care sunt mai electropozitive decat hidrogenul ( alcaline,
alcalino-pamantoase, magneziu, zinc, aluminiu, fier ) :
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2
Acidul clorhidric ataca aluminiul cu o viteza care depinde de viteza de
dizolvare a stratului protector de aluminiu. Celelalte metale sunt atacate
la rece numai in prezenta oxigenului :
2Cu + 4HCl + O2 = 2CuCl2 + 2H2O
Atacul este determinat de forta electromotoare sau potentialul de
electrod al metalului si hidrogenului. Acidul clorhidric in solutie apoasa
este puternic ionizat. Clorurile, sarurile acidului clorhidric, se obtin prin
actiunea acidului asupra metalului, bazei, oxidului, carbonatului sau
sulfurii.
Se obtine astfel clorura cu valenta inferioara. Prin actiunea clorului
asupra metalului se obtine o clorura anhidra in starea superioara de
valenta. Clorurarea se poate face cu clor si carbon asupra unui oxid.
Agenti cloruranti mai sunt : diclorura de tionil ,SOCl2 ,monoclorura de
iod ICl etc.
Clorurile alcaline si alcalino-pamantoase formeaza retele ionice. Cele
ala metalelor grele au o retea moleculara. Clorurile metalice se topesc,
in general, la temperaturi mai joase decat metalul fara descompunere.
Clorurile metalelor metalelor nobile se disocieaza reversibil. Sunt
insolubile clorurile de Cu(I) Hg(I) Ag(I) Au(I) Tl(I) Pb(II)
Proprietati fiziologice.
Acidul clorhidric din sucul gastric transforma pepsina, o enzima ce
contribuie la digestie in forma activa. Acidul clorhidric mai distruge
bacteriile de putrefactie si cele patogene care patrund in stomac. Acidul
clorhidric gazos are actiune coroziva asupre cailor respiratorii mai slaba
decat clorul.
Intrebuintari.
Acidul clorhidric se gaseste in comert diluat 12,2% si concentrat numit
acid clorhidric fumans (38%) . Alta data servea la prepararea clorului si
a derivatilor sai. Astazi serveste la prepararea clorurii de amoniu, de
zinc (II), la extragerea fosfatilor din oase, la purificarea negrului de
fum, in diferite industrii organice. Prin aditie la acetilena se prepara
clorura de vinil.
Combinatiile oxigenate ale clorului
Pozitia clorului in sistemul periodic ii permite sa-si manifeste 7 stari de
oxidare si se pare ca este singurul halogen la care s-a constatat acest
lucru direct sau indirect.
Dintre oxizii clorului sunt cunoscuti mai bine Cl2O, ClO2 , Cl2O6 si
Cl2O7 . Clorul formeaza cea mai completa serie de oxiacizi. El
formeaza acid hipocloros HClO , cloros HClO2 , cloric HClO3 si
percloric HClO4 . Stabilitatea acizilor hipoclorosi , hipobromosi ,
hipoiodos scade de la clor la iod. Marea stabilitate a oxiacizilor
superiori se poate explica prin formarea unor legaturi multiple.
Stabilitatea unor oxiacizi de acelasi fel reflectata de caldurile de
formare nu varieaza regulat.
Monoxidul de diclor. A fost descoperit in anul 1843 prin deshidratarea
unei solutii de acid hipocloros cu azotat de calciu sau pentaoxid de
difosfor. Monoxidul de diclor fiind o substanta endoterma este puternic
exploziv. Un volum de apa dizolva peste 200 de volume de Cl2O .
Solutia galben aurie contine acid hipocloros.
Cl2O + H2O = 2HClO (reactie reversibila)
Monoxidul de clor este anhidrida acidului hipocloros poate fi extras
dintr-o solutie de catre tetraclorura de carbon.Monoxidul de diclor
reactioneaza violent cu corpurile oxidante organice si anorganice se
aprinde in prezenta sulfului, selenului, fosforului, arsenului,
antimoniului si carbbonului. Explodeaza in amestec cu hidrogenul cu
amoniacul, hidrogenul sulfurat si oxidul de azot . Cu disulfura de azot
reactioneaza cu explozie :
CS2 + 3Cl2O = 2SOCl2 + COCl2
Acidul hipocloros.
Acesta poate fi obtinut prin reactia anhidridei sale cu apa .
H2O + Cl2O = 2HClO (reactie reversibila)
Reversibilitatea ecuatiei este indicata de mirosul puternic al oxidului
deasupra solutiei. Acidul hipocloros se poate prepara agitand un sfert de
ora un amestec de hidrat de clor cu oxid de mercur precipitat distilat la
0 oC si presiune redusa condensand vaporii de apa intr-o capcana la -20
o
C. Se obtine o soluti de HClO (25%) care se conserva la -10 oC.
Oxidul de clor.
In reatia dintre acidul clorhidric si clorat de potasiu se formeaza un gaz
numit euclorina si este considerat ca monoxid de clor. Oxidul de clor se
formeaza din clor atomic si oxid de diclor sau din oxigen atomic si
dioxid de clor :
Cl + Cl2O = ClO + Cl2
ClO2 + O = ClO + O2
Trioxidul de clor.
A fost descoperit in 1842 de E.Millon.
Acidul cloros.
Acidul cloros se obtine prin actiunea acidului sulfuric asupra cloritului
de bariu.
Ba(ClO2)2 + H2SO4 = 2HClO2 + BaSO4
Acidul cloros se poate obtine reducand dioxidul de clor cu apa
oxigenata :
2Cl2O + H2O2 = 2HClO2 + O2
Acidul cloros fiind un acid monobazic formeaza un singur fel de saruri,
numite cloriti.Cloritul de sodiu este folosit la decolorarea
celulozei, pentru albirea bumbacului si inului. Se utilizeaza la
decolorarea fibrelor poliamidice , a celor din poliacrilonitril si a
fibrelor poliesterice etc.
Dioxidul de clor.
Dioxidul de clor ClO2 a fost descoperit in anul 1815 de H.Davy prin
actiunea acidului sulfuric asupra cloratului de potasiu.
Dioxidul de clor este un gaz galben-verzui pana la rosu-galbui cu miros
patrunzator. Mirosul este similar celui al clorului sau ozonului. Gazul
se poate lichefia cu o culoare rosie-bruna cu punct de fierbere 110C.
Dioxidul de clor reactioneza cu apa cu formare de acid cloros si cloric :
2ClO2 + H2O = HClO2 + HClO3
Un amestec de fluor si dioxid de clor reactioneaza exploziv la 250C.
Dioxidul de clor serveste la albirea pastei de hartie, a produselor
alimentare ca faina, uleiuri, grasimi.
Este superior clorului si sloritilor, deoarece nu distruge materiile
respective.Are actiune bactericida si serveste la sterilizarea apei de
baut. Puterea sa dezodorizanta este mare. Este folosit pe scara redusa in
chimia organica de sinteza si analitica.
Acidul cloric.
Acidul liber HClO3 a fost preparat in anul 1812 prin actiunea acidului
sulfuric asupra cloratului de bariu.Acidul cloric consta in tratarea unei
solutii de clorat de bariu cu acid sulfuric diluat.
Ba(ClO3)2 + H2SO4 = BaSO4 + 2HClO3
Acidul cloric nu e cunoscut in stare libere. Solutiile diluate sunt
incolore, inodore, cele concentrate au miros picant. Acidul cloric este
puternic ionizat in solutie asa cum rezulta din determinarile de
conductibilitate electrica. El este considerat un oxidant energic. Ataca
metalele cu degajare de hidrogen. Este redus de oxidul de carbon si o
solutie de acid sulfuros :
HClO3 + 3SO2 + 3H2O = 3H2SO4 + H2
Acidul cloric este un monoacid. Cloratul de potasiu se foloseste la
fabricarea chibriturilor, expozibililor, a rachetelor de semnalizare in
pirotehnie etc.
Hexaoxidul de diclor.
Cl2O6 a fost descoperit in anul 1925.
Hexaoxidul de diclor este un lichid rosu inchis care fumega in aer.
Densitatea de vapori arata ca in stare gazoasa este total disociat in
trioxid de clor. In prezenta alcoolului explodeaza chiar la 78oC.
Deasemenea , explodeaza in prezenta lemnului si a altor substante
organice.
Heptaoxidul de diclor Cl2O7
Acest oxid este anhidrida acidului percloric.Desi este cel mai stabil
oxid al clorului, el explodeaza la incalzire sau prin socuri. Este un
lichid uleios care fierbe la circa 82 oC si se solidifica la 91,5 oC.
Reactioneaza violent cu iodul oxidandu-l la anhidrida ionica.
Acidul percloric. HClO4 a fost descoperit in 1816 , distiland un amestec
de perclorat de potasiu si acid sulfuric. Acidul percloric este un lichid
incolor foarte mobil, volatil care fumega in aerul umed prin fierbere la
presiune atmosferica se descompune partial. Distilatul se coloreaza in
rosu din cauza dioxidului de clor. El este foarte stabil in solutie diluata
chiar in prezenta reducatorilor. Este un agent clorurant si oxidant
energic. Acidul percloric si percloratii servesc la polarizarea
electrolitica a otelului a lamei nichelului, cuprului etc.
Cuprins
Clorul si compusii lui
Bibliografie
D.NEGOIU
TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA
EDITURA TEHNICA
1972