Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Normativ Privind Proiectare Scoli Si Licee1
Normativ Privind Proiectare Scoli Si Licee1
Cuprins
* 1. GENERALITTI
* 2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA
* 3. CONDITIILE PRIVIND AMPLASAREA
* 4. CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.
* BORDEROUL ANEXELOR
* Anexa I - TERMINOLOGIE SPECIFIC
* Anexa II - SUPRAFETE DE TEREN RECOMANDATE PENTRU SCOLI
* Anexa III - CONTINUTUL TEMEI PROGRAM PENTRU SCOLI SI LICEE.
* Anexa IV - ELABORAREA SI APROBAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICO-
ECONOMICE
* Anexa V
* Anexa VI - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI PRIMARE
* Anexa VII - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI GIMNAZIALE SI LICEE
* Anexa VIII - GABARITE MOBILIER
* Anexa IX
* Anexa X - RECOMANDRI PRIVIND DISPUNEREA MESELOR MOBILE N SALA DE
CLAS
* Anexa XI - CERINTE MINIME PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE VIZIBILITTI
* Anexa XII - SPATII MINIME NECESARE N SALA DE CLAS N FUNCTIE DE
MOBILIERUL UTILIZAT (EXEMPLIFICARE PTR. 30 ELEVI)
* Anexa XIII - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI
MINIME NECESARE
* Anexa XIV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI
MINIME NECESARE
* Anexa XV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI ATELIERE
PENTRU ACTIVITTI PRACTICE DIMENSIUNI MINIME NECESARE
* Anexa XVI - ORGANIZRI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE SLI DE
SPORT
* Anexa XVII - UNITTI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE DIMENSIUNI
MINIMALE VESTIAR PENTRU ELEVE (2 CLASE)
* Anexa XVIII - SPATII AMENAJATE PENTRU ACCESIBILITATEA ELEVILOR
HANDICAPATI NEUROMOTOR N SCOLI
* Bibliografie
1. GENERALITTI
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul normativ cuprinde totalitatea instructiunilor, regulilor, ndrumrilor tehnice cu caracter
obligatoriu si recomandrilor optionale pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si exploatarea
constructiilor pentru scoli si licee, conform prevederilor din Legea nvtmntului 84/1995, din Legea
10/1995 privind calitatea n constructii, din Legea 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii
50/1991 privind autorizarea executrii constructiilor si din Hotrrea nr. 51/1996 privind unele msuri
pentru mbunttirea activittii de prevenire si stingere a incendiilor.
1.1.2. Prevederile prezentului normativ se refer la scolile si liceele ce se execut din fonduri de
stat sau din fonduri private si se vor aplica n mod corespunztor si la lucrrile de reparatii, de consolidri,
extindere sau de amenajri n cldiri existente destinate scolilor si liceelor.
1.1.3. Normativul stabileste cerintele de calitate, corespun-ztoare cldirilor pentru scoli si licee ce
trebuie proiectate, realizate si mentinute, la aceiasi parametri, pe ntreaga durat de existent a
constructiei.
1.2.2. n proiectarea si executia scolilor si liceelor se vor respecta cerintele de calitate ale
constructiilor stabilite de Legea nr.10/1995, si anume: rezistenta si stabilitatea; siguranta n exploatare;
siguranta la foc; igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatia termic, hidrofug si
economia de energie; protectia mpotriva zgomotului.
1.2.3. Cerintele de calitate ale constructiilor destinate scolilor si liceelor se refer att la
amplasament ct si la cldiri cu functiunile lor componente.
1.2.4. Termenii specifici activittii din scoli si licee folositi n prezentul normativ au definitia si
ntelesul prezentat n Anexa Nr. I.
1.2.5. Pentru cazurile n care tema de proiectare nu se poate ncadra n anumite prevederi ale
prezentului normativ, investitorul sau proiectantul se vor adresa Ministerului nvtmntului, prezentnd
fundamentarea strict a noilor propuneri n vederea obtinerii avizului.
1.3. Utilizatorii.
1.3.1. Utilizatorii scolilor si liceelor, realizate conform prezentului normativ, sunt elevii, cadrele
didactice, personalul administrativ si de serviciu care particip, organizeaz si desfsoar procesul
instructiv educativ conform planurilor si programelor de nvtmnt.
[top]
2.1.1. Planificarea, programarea pentru realizarea si finantarea costului noilor scoli si licee de stat
sau a reparatiilor, consolidrilor, extinderilor si amenajrilor la cldirile scolilor existente ale statului se
efectueaz pe baza Legii Finantelor Publice.
2.1.2. Programarea realizrii de noi scoli are la baz Nota de fundamentare privind necesitatea,
oportunitatea si capacitatea" pentru fiecare tip de scoal.
2.1.2.2. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea va cuprinde situatia scolilor
existente n localitate, cartierul sau circumscriptia scolar n care se propune construirea unei noi scoli sau
liceu, cu mentionarea capacittilor si strii fizice a cldirilor existente si orice alte elemente (probleme de
sistematizare,de demolri) care s justifice necesitatea si oportunitatea de realizare a noului obiectiv.
2.1.2.3. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea (mrimea) fiecrei scoli sau liceu nou propuse se
exprim n numr de sli de clas.
2.1.2.3.1. La determinarea mrimii scolii nou propuse pentru nvtmntul general obligatoriu se
va tine seama de urmtoarele:
numrul total al slilor de clas la scolile existente n circumscriptia scolar, cartierul sau
localitatea unde urmeaz s se construiasc scoala;
2.1.2.3.1.1. Dac > 2 si dac i" se mentine ridicat si n viitor, se propune construirea
unei noi scoli.
N.c1.e = numrul claselor de elevi existente n circumscriptia scolar, cartierul sau localitatea
respectiv;
n care.
Se va tine seama c n viitor indicele i trebuie s devin 1, adic o serie de elevi zilnic la o sal
de clas.
2.1.2.3.2. La determinarea capacittii altor scoli de tip liceu, scoal post liceal sau scoal
profesional, se va tine seama de motivatia socio-economic pentru realizarea de noi scoli de acest tip n
care nvtmntul nu este obligatoriu si de estimarea numrului claselor de.elevi n viitor ce ar urma s
frecventeze obiectivul nou propus; aceste date se obtin de la inspectoratul scolar.
< 2 n care
i = indicele de utilizare adic numrul claselor de elevi ce revin zilnic la o sal de clas;
Se tine seama c n viitor indicele i" trebuie s devin 1, adic o serie de elevi la o sal de clas.
2.2.2. Pentru estimrile prealabile a necesarului de construit se poate avea n vedere o arie util
de 133 mp/sal de clas si o arie construit, desfsurat de 205mp/sal de clas; indicii cuprind cota parte
din restul functiunilor din scoal, depind de tipul scolii (primar, gimnaziu, liceu, scoal post-liceal, scoal
profesional) si sunt invers proportionali cu mrimea scolii exprimat n numrul de sli de clas.
2.2.3. Suprafata necesar de teren pentru scoli se va ncadra n recomandrile anexei nr. II.
2.3.1. Elaborarea proiectelor pentru scoli si licee va avea la baz tema program prin care se
stabileste capacitatea, functiunile necesare desfsurrii procesului de nvtmnt, mobilierul si principalele
dotri.
2.3.2. Continutul temei program, schemele logice functionale si gabaritele minime sunt prezentate
n anexele nr. III si IV la XVIII.
2.4.2. n anexa nr. IV se prezint legile, hotrrile de guvern si ordinele n vigoare la data elaborrii
prezentului normativ referitoare la problemele prevzute la punctele 2.4.1.
2:5. Exploatarea.
2.5.1.2. Elevii vor fi instruiti asupra acestor norme de exploatare si se va urmri respectarea strict
de ctre acestia a normelor de prevenire a incendiilor si a normelor elementare de igien.
Programul de urmrire n timp a comportrii cldirii se refer la dou capitole majore si revine
conducerii scolii.
n conformitate cu STAS 2745/1990, verificrile topografice se vor efectua dup urmtorul program:
n perioada de executie:
la cota 0,00;
la darea n exploatare;
n perioada de exploatare:
la trei luni n continuare, dac raza tasrii este mai mare de 0,5 mm, n primii doi ani, sau
semestrial cnd rata tasrii este mai mic de 0,5 mm.
fisuri, crpturi;
2.5.3.3. Cldirile de scoli existente, cu pereti portanti din lemn sau schelet din lemn, au durata
serviciu 40 ani.
[top]
3.1.1. Amplasarea scolilor se va face n zonele si cartierele de locuinte pentru care s-a elaborat
nota de fundamentare a necesittii, oportunittii si capacittii prevzute la punctul 2.1.2.
3.1.2. Amplasamentul scolilor primare si gimnaziale va fi ales astfel nct elevii care vor frecventa
noile scoli s nu fie nevoiti s traverseze artere de circulatie major si de regul va avea acces de pe dou
strzi adiacente.
3.2.2. Mrimea terenului necesar va fi n functie de capacitatea scolii conform prevederilor din
anexa nr. II.
3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate la punctul
3.2.1.1. Se recomand s nu se depseac un grad de ocupare de 82% (teren amenajat fat de total
teren), terenul construit s nu depseasc 25% din terenul aferent si s nu scad sub 16%.
3.2.4.1. Regimul de nltime cu parter si trei etaje va putea fi adoptat n urma unei fundamentri
riguroase si numai cu avizul inspectoratului scolar pe baza certificatului de urbanism.
3.2.5. Distantele dintre cldirile scolilor si alte cldiri sau instalatii trebuie s respecte urmtoarele
conditii:
3.2.5.1. Din punct de vedere al protectiei antiseismice distantele ntre cldirile pentru scoli si alte
cldiri existente n afara sau n interiorul incintei, se stabilesc dup cum urmeaz:
1. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat fr msuri antiseismice (nainte de anul 1963),
distanta minim va fi de 1,5Hc (Hc - nltimea la cornis a cldirii existente).
2. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat cu msuri antiseismice (dup anul 1963), distanta
minim va fi cea prevzut n normativul P-100 pentru ltimea rosturilor antiseismice: aceast prevedere
se aplic si pentru constructiile existente proiectate fr msuri antiseismice dar la care s-au efectuat
lucrri de reducere a riscului seismic (consolidare).
3.2.6. Pentru amplasarea lesnicioas a celor patru zone prevzute la punctul 3.2.2.1., se
recomand ca forma n plan a terenului s fie un poligon regulat (ptrat, dreptunghi).
3.2.8. Se vor evita terenurile nguste pentru a permite orientarea laturii lungi a cldirii scolii pe
directia N-S astfel nct majoritatea slilor de clas s aib orientarea E-V.
3.3.1.1. La proiectarea cldirilor pentru scoli si licee se va tine seama de conditiile impuse de
zonarea seismic a teritoriului Romniei, att n ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere al valorilor
coeficientului Ks, ct si zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt Tc, asigurnd relatii
corespunztoare ntre coeficientii (Ks, Tc) si gradele de intensitate seismic pe scara MSK. n cazul
constructiilor pentru scoli si licee aflate n localitti la limita dintre zone se vor lua n considerare conditiile
cele mai defavorabile.
Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru instalatiile de nclzire si pentru instalatiile
ventilatie si conditionare a aerului (specifice perioadelor de iarn si var).
Amplasarea constructiilor pentru scoli si licee la baza taluzelor se va face dup asigurarea cu ziduri de
sprijin.
Amplasarea scolilor si liceelor la baza taluzelor asigurate cu ziduri de sprijin se poate face numai n
urmtoarele conditii:
stabilitatea zidului de sprijin este asigurat n mod corespunztor (inclusiv pentru actiunea
seismic cu coeficientul de important = 1,2);
pe taluz nu exist constructii sau materiale care pot cdea peste cldirea de la baza
taluzului.
Constructiile scolilor si liceelor vor fi amplasate de regul pe terenuri orizontale sau cu pante pn la 10%.
Alegerea amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei justificri tehnico-economice
iar proiectele vor contine msuri speciale sau solutii speciale n functie de configuratia terenului pentru
evitarea unor lucrri suplimentare.
Se va evita amplasarea scolilor si liceelor pe marginea superioar a taluzelor, maluri, rpe sau alte terenuri
neconsolidate care prezint pericol de lunecare sau surpare, n cazul n care considerente de ordin
urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua msuri complexe
pentru stabilizarea taluzelor.
Se va evita amplasarea constructiilor pe terenuri formate din umpluturi recente, neconsolidate, n zonele
de intensitate seismic D-E-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admis numai cu conditia
realizrii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, puturi) care traverseaz ntreg stratul de umpluturi.
Constructiile scolilor si liceelor nu vor fi amplasate pe terenuri despre care exist informatii c au suferit
crpturi sau deplasri importante la cutremure sau inundatii anterioare.
Propriettile terenului de fundare se vor stabili pe baz de probe geologice tehnice n conformitate cu
STAS 1242.
Valorile normale si valorile de calcul ale caracteristicilor gebtehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc
conform STAS 3300/2.
Cldirile pentru scoli si licee vor fi ncadrate n clasa de important conform Metodologiei de stabilire a
categoriei de important a constructiilor aprobat cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95.
Cldirile pentru scoli si licee nu vor fi amplasate n vecintatea constructiilor sau cldirilor a cror avariere
ca urmare a unor calamitti naturale (cutremure, inundatii, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate
produce degajri de substante toxice sau explozii. Distantele minime fat de aceste obiective se vor stabili
prin reglementri n functie de specificul sursei de risc si de specificul amplasamentului.
3.3.6. Puritatea aerului exterior.
3.3.6.1. Aerul exterior nu trebuie s contin substante toxice sau mirosuri poluante care s afecteze
sntatea sau confortul copiilor si a personalului.
n caz contrar se vor lua msuri de limitare a resurselor de noxe, sau se introduc msuri de purificare a
aerului.
Concentratiile maxime admisibile de substante chimice si pulberi, din atmosfera zonei, trebuie s se
ncadreze n limitele normelor sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului
Ministerului Snttii nr. 623/73.
Nivelul de zgomot exterior cldirii (definit conform STAS 6161/1) nu va depsi la limita amplasamentului,
valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45), stabilit prin STAS 10009/88, pentru zone de locuit.
n caz contrar se vor lua msuri suplimentare de protectie la zgomot a interiorului casei, sau de reducere a
cauzei de zgomot.
[top]
4.1.1. Generalitti.
Cldirile scolilor si liceelor vor fi concepute si realizate astfel nct s satisfac, cerinta de rezistent si
stabilitate n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea n constructii nr. 10/1995. Prin aceasta se
ntelege c actiunile susceptibile a se exercita asupra cldirii n timpul executiei si exploatrii nu vor avea
ca efect producerea vreunuia dintre urmtoarele evenimente:
3. avarierea unor prti ale cldirii sau a instalatiilor sau a echipamentelor rezultat ca urmare
a deformatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proportii fat
de efectul luat n calcul la proiectare.
Semnificatia termenilor utilizati n definirea cerintei de rezistent si stabilitate este dat n anexa nr. V.
Cerinta de rezistent si stabilitate se refer la comportarea elementelor componente ale cldirii n timpul
exploatrii, functie de conditiile din zon si anume:
terenul de fundare;
Factorii care intervin pentru asigurarea cerintei de rezistent si stabilitate pe baza conceptului de stri
limit sunt:
o propriettile materialelor;
o metodele de calcul.
Satisfacerea cerintei de rezistent si stabilitate n sensul prezentului capitol se realizeaz pe baza unui
complex unitar de msuri dup cum urmeaz:
a.1) limitarea capacittii cldirilor pentru scoli si licee situate n zonele seismice A si B, conform
mrimii rezultate din calcul;
a.2) amplasarea constructiilor de scoli si licee la distante de sigurant fat de constructiile care
contin surse de mare risc, n conformitate cu prevederile art. 3.3.
b) n proiectare, prin:
b.1) alegerea unor amplasamente favorabile n conformitate cu art. 3.2. si 3.3. din prezentul
normativ;
b.2) conceperea constructiilor astfel nct s se obtin o comportare favorabil a acestora precum
si a prtilor componente;
Solutiile constructive si materialele netraditionale" noi vor fi utilizate numai dup obtinerea unor agremente
speciale cu mentionarea posibilittii folosirii lor pentru constructiile de nvtmnt;
c) n executie, prin:
d) n exploatare, prin:
d.1) adoptarea msurilor necesare pentru a pstra nediminuat capacitatea de rezistent a cldirii
prin efectuarea lucrrilor de ntretinere si de reparatii curente necesare;
d.2) urmrirea n timp a strii cldirii si realizarea, n caz de necesitate a lucrrilor de remediere.
Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru calculul cldirilor scolilor si liceelor se face
conform STAS 10101/OA.
4.1.3.1. Valorile normate ale ncrcrilor utile distribuite pe planseele cldirilor scolilor si liceelor sunt
stabilite prin STAS 10101/2A dup cum urmeaz:
- poduri:
b) circulabile
Valorile normate se refer la ncrcrile utile curente si reprezint valori maxime n conditii normale
de exploatare. Valorile normate nu tin seama de:
Observatii:
a. ncrcrile pe acoperisuri si acoperisuri teras necirculabile nlocuiesc ncrcarea din zpad
numai dac sunt mai defavorabile dect aceasta,
c. Conditiile n care podurile si acoperisurile sunt considerate necirculabile sunt date n STAS
10101/2A1.
4.1.3.2. ncrcrile date pe peretii de compartimentare neportanti, cu greutate de cel mult 3 KN/m
se iau n considerare ca ncrcri uniforme distribuite pe planseu dup cum urmeaz:
Pentru peretii cu greutti mai mari, ncrcrile se vor determina conform datelor reale (ca
intensitate si pozitie).
4.1.3.4. Peretii de compartimentare neportanti vor fi verificati la cea mai defavorabil dintre
ipotezele de ncrcare:
b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (fort vertical) > 1.0 KN;
c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forta vertical > 2.0 KN/mp de suprafat - vertical
de perete.
4.1.3.5. Valorile normate ale ncperilor utile verticale si orizontale pe balustrade si parapeti la
cldirile caselor de copii se iau conform STAS 10101/2A1 dup cum urmeaz:
ncperile de mai sus servesc pentru calculul elementelor balustradei sau parapetului si se consider
aplicate pe mna curent a acestora. Actiunea vertical nu se va considera simultan cu cea orizontal.
4.1.3.6. Reducerea ncrcrilor utile pe elementele portante orizontale principale, pe elementele structurale
verticale si pe fundatiile acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2A1 cap. 6.
4.1.3.7. Valorile coeficientului de ncrcare (n) si cele ale fractiunii de lunga durat (n d) se stabilesc
conform STAS 10101/OA tab. 15 dup cum urmeaz:
b) ncrcri distribuite n lungul unei linii la balustrade, parapeti, pereti desprtitori, etc. orientate pe
directia vertical sau orizontal n = 1.2, nd = 0.
Observatii:
pentru verificare la starea limit a exploatrii normale sub efectul fractiunii de lung durat
a ncrcrilor.
Elementele nestructurale de constructie care trebuie s satisfac cerinta de rezistent si stabilitate se vor
ncadra n sistemele de tolerante prevzute prin reglementrile corespunztoare.
Pentru elementele de constructie din beton armat, beton precomprimat, otel si zidrie precum si pentru
terenul de fundare, metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limit.
Pentru calculul cldirilor cu pereti structurali n afara principiilor generale incluse n standardele mentionate
la 4.1.4. se va tine seama si de prevederile urmtoarelor reglementri tehnice:
Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglementrile tehnice specifice tipului de fundare
ales (piloti, coloane, barele, etc).
Pentru calculul constructiilor amplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine seama si de prevederile
urmtoarelor.reglementri tehnice:
Pentru scolile si liceele n care se amenajeaz la subsol adposturi de aprare civil se va tine seama si
de reglementarea:
P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil, n subsolurile
cldirilor noi.
Pentru calculul seismic al cldirilor de scoli si licee metodele prevzute n normativul P100- 92 art. 2.3. vor
fi utilizate dup cum urmeaz:
a) pentru toate cldirile este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curent (metoda A);
b) pentru cldirile repetabile cu structura din beton armat sau zidrie precum si pentru cldirile care
nu respect n totalitate prevederile referitoare la alctuirea de ansamblu din normativul P100-92
cap 4 se recomand folosirea metodei de proiectare bazat pe considerarea propriettilor de
deformare nelinear a structurii (metoda B).
Determinarea ncrcrilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de
rezistent se va face conform prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5.
Pentru cldirile de scoli si licee verificarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate se face cu criteriile
si parametrii de performant folositi pentru toate cldirile civile si industriale, precum si cu criteriile specifice
din prezenta reglementare.
Nivelurile de performant asociate satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate sunt cele corespunztoare
constructiilor din clasa de important II-III conform STAS 10100/0 Anexa A.
Nivelul de performant seismic al cldirilor scolilor si liceelor se stabileste prin ncadrarea n clasa de
important II-III n conformitate cu Normativul P100-92 art 5.3.3 si tab 5.1 (coeficientul de important =
1,2) si a Metodologiei de stabilire a categoriei de important a constructiilor", Ordin MLPAT nr.
31/N/02.10.95.
Acceleratia vertical (a n m/s2) a vibratiilor prtilor componente ale cldirii se limiteaz, n functie de
frecvent (f) dup cum urmeaz:
f = 1 4 Hz a = 10 -0.5 10-2;
f =4 8 Hz a = 5 x 10-3;
c) solidarizate cu structura,, dar dimensionate astfel nct fisurile produse de miscarea seismic s
fie limitate.
prin cdere partial sau total, s nu provoace pierderi de vieti omenesti sau rnirea
persoanelor si s nu mpiedice evacuarea cldirii sau accesul echipelor de interventie.
Aceleasi prevederi se aplic si elementelor adugate pe fatade (firme, plci comemorative, antene
de satelit, etc.,).
Comportarea la actiunea seismic a elementelor de constructie care nu fac parte din structura de
rezistent si pentru care nu se urmreste pstrarea integrittii dup cutremur, are ca obiect principal
asigurarea ancorrii elementelor respective de structur de rezistent pentru mentinerea stabilittii.
ncadrarea n categorii seismice a sistemelor de instalatii si echipamente din cldirile pentru scoli si
licee se face, n conformitate cu tabelul.
Nr
Categorie Categoria
Denumire Cldire Denumire
seismic seismica
0 1 2 3 4 5
Anemostate B
Sisteme
scoli Agregate B
de
1 A
licee Conducte, canale C
ventilare
Ventilatoare B
Iluminat de
sigurant.
Sisteme
scoli
de
2 A Lmpi fluorescente A
licee
iluminat
Lmpi
incandescente
Cazane
B
Retele de transport
Sisteme
ap rece/cald
de B
Pompe
alimentare scoli B
3 A Rezervoare
cu ap licee B
rece
Boilere verticale
B
si cald
Rezerv, de
C
dedurizare
B
Puturi de ap
Atunci cnd se amplaseaz n cldire instalatiile a cror avariere n caz de cutremur poate provoca
incendii, explozii, scurgeri de abur sau de ap fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent zonei ncperilor
n care se afl n mod obisnuit copiii, sli de clas, sli specializate, sal de sport, n zona spatiilor de
recreatie si n zona cilor lor de evacuare.
Pentru instalatiile si echipamentele ale cror elemente de prindere si/sau sustinere se livreaz de
ctre furnizor; acestea vor fi nsotite de documentele justificative privind rezistenta seismic a ansamblului
instalatii / prinderi.
Amplasarea si fixarea mobilierului prevzut prin prezentul Normativ n asa fel nct n cdere,
lunecare sau rsturnare acesta s nu provoace pierderi de vieti omenesti, rnirea persoanelor sau s
blocheze evacuarea din cldire.
Dulapurile din laboratoare, n care se afl substante care pot produce incendii sau degajri nocive,
vor fi ancorate.de pereti iar rafturile vor fi asigurate pentru a se evita rsturnarea recipientilor respectivi.
Msurile constructive pentru asigurarea stabilittii mobilierului n cazul unui cutremur sever vor fi
prevzute explicit n proiectele scolilor si liceelor. Aceste msuri se vor aplica si n cazul cldirilor existente
cu ocazia lucrrilor de reparatii curente.
STAS 10101/0A Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si
industriale.
STAS 10101/2A1 Actiuni n constructii. ncrcri tehnologice din exploatarea pentru constructii civile,
industriale si agrozootehnice.
STAS 10101/23A Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar n constructii civile si
industriale.
STAS 10107/0 Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea structurale elementelor de beton, beton
armat si beton precomprimat.
STAS 10107/1,2,3,4 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat.
STAS 10104 Constructii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor.
STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe.
P70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi cu umflturi si
contractii mari.
P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil n subsolurile
cldirilor noi.
Not:
Editiile (anii) de referint pentru normative se vor lua conform cu Lista reglementrilor tehnice n
constructii sau cu aplicare n constructii" n vigoare la data utilizrii normativelor.
n functionarea scolilor si liceelor se va respecta normativul privind proiectarea cldirilor civile din
punct de vedere al cerintei de sigurant n exploatare indicativ CE 1-95 care se refer la msuri necesare
pentru:
n afar de msurile prevzute de normativul CE 1-95, pentru scoli si licee se vor realiza si
urmtoarele:
La iesirea din incinta scolilor si liceelor se vor monta balustrade de protectie la limita
troturarului, care s limiteze iesirea brusc n carosabil;
n zone cu diferente de nivel, este interzis prevederea a mai putin de trei trepte.
Usile coridoarelor nu trebuie s fie batante, ele trebuie s se deschid n sensul iesirii din
cldire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autonchidere lent si alctuite din panouri pline,
cu ochiuri de lumin la partea superioar protejate cu ram metalic.
Usile vitrate vor fi prevzute cu geam securizat pentru a evita posibila accidentare;
Scara trebuie astfel rezolvat nct s asigure un spatiu liber de trecere fr risc de lovire;
Barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de 10 cm.
a) electrocutare;
c) explozie;
d) intoxicare;
e) contaminare;
n afar de msurile prevzute de normativul CE 1-95, pentru scoli si licee se vor realiza si
urmtoarele:
la partea superioar a gardului se vor prevedea elemente metalice ascutite sau srm
ghimpat;
numrul de utilizatori;
gabaritele conventionale.
Tipul spatiilor din scoli si licee, numrul de utilizatori pe fiecare tip mobilierul si echipamentul
necesar, modul de aranjare a acestora si gabaritele si dimensiunile minime sunt prezentate n anexele nr.
III si VI la XVIII.
Dotarea cu aparate, utilaje si alt material didactic pentru procesul de nvtmnt va fi prevzut n
concordant cu normativele de dotare elaborate de Ministerul nvtmntului.
Cerinta de calitate a constructiilor SIGURANTA LA FOC" impune ca solutiile adoptate prin proiect,
realizate si mentinute n exploatare, n caz de incendiu s asigure:
protectia ocupantilor, tinnd seama de vrsta, starea lor de sntate si riscul de incendiu;
protectia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor, evacuarea
ocupantilor si a bunurilor materiale.
4.3.1.1. ncadrarea ncperilor si a spatiilor din scoli si licee n niveluri de risc, are n vedere
activitatea desfsurat, densitatea sarcinii termice si alctuirea constructiv.
a. riscul obisnuit, cuprinznd cea mai mare parte a spatiilor destinate copiilor, cum sunt cele
destinate dormitoarelor, slilor de sport, joac, sli polivalente, si altele similare, n care densitatea
sarcinii termice este mai mic de 420 MJ/mp;
b. riscul mediu, cuprinznd n principal ncperi si spatii tehnice, cum sunt centralele termice,
gospodriile de cembustibil, buctrii, depozite pentru materiale combustibile etc., n care
densitatea sarcinii termice este cuprins ntre 420 si 840 MJ/mp;
c. riscul mare, n care sunt cuprinse ncperi si spatii cu densitatea sarcinii termice peste
840MJ/mp, situatii mai putin ntlnite la astfel de programe functionale.
4.3.1.3. n scoli si licee, riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - n conditiile asigurrii
functionalittii, prin limitarea surselor potentiale de aprindere si a materialelor si substantelor combustibile,
ncperile si spatiile scolilor si liceelor, n cea mai mare parte, se ncadreaz n riscuri obisnuite si numai
unele din ncperi n riscuri medii.
4.3.1.4. Este interzis folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile n alte locuri
dect cele special amenajate, n cantitti limitate si fr respectarea msurilor de prevenire si stingere
specifice.
4.3.2.1.1. Alarmarea - Timpul de alarmare este functie de modul n care se asigur perceperea izbucnirii
incendiului si realizarea alarmrii utilizatorilor. Atunci cnd se prevd instalatii automate de semnalizare a
incendiilor, intervalul de timp nu trebuie s depseasc 30 de secunde, iar n cazul neechiprii cu iristalatii
automate - prin msuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de ctre personalul
angajat, n maximum 60 de secunde.
4.3.2.1.2. Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru scolile
si liceele echipate cu instalatii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va asigura automat,
timpul admis fiind de maximum 30 de secunde.
4.3.2.1.5. Localizarea si stingerea - Timpul de localizare si stingere a incendiilor este functie de nivelul de
dotare si echipare cu instalatii de semnalizare si stingere a constructiilor, precum si de interventia fortelor
mobile ale pompierilor. De regul, timpul de localizare si stingere a incendiilor nu trebuie s depseasc 60
de minute.
4.3.3.1.2. Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intr n interior atunci cnd tmplria nchiderilor
exterioare este n pozitie nchis, nu va depsi un schimb de aer pe or.
4.3.3.1.3. Compartimentarea antifoc - Aria maxim construit la sol, admis pentru un compartiment de
incendiu va fi, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiilor, de:
1.400 m2 pentru gradul IV, cu un singur nivel si respectiv 1.000 m2 pentru cele cu mai multe
niveluri;
1.000 m2 pentru gradul V cu un singur nivel si respectiv 800 m2 pentru cele cu mai multe
niveluri.
4.3.3.1.4. Limita de rezistent la foc a elementelor care delimiteaz compartimente antifoc sau separ
spatii ale constructiei -Compartimentele antifoc se delimiteaz prin pereti antifoc realizati din materiale
incombustibile - clasa Co - avnd limita de rezistent la foc cuprins ntre 3 si 7 ore, n functie de
densitatea sarcinii termice a compartimentelor de incendiu. Peretii desprtitori ai diferitelor spatii
functionale au limite de rezistent la foc si clase de combustibilitate normate, n functie de gradul de
rezistent la foc al constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de separare, potrivit
reglementrilor. Toate ncperile destinate copiilor vor fi separate de restul constructiei prin pereti cu limita
de rezistent la foc de minimum 1 or.
- nivel curent: C0 C0 C0 C2 C4
- ultimul nivel:
Grinzi, plansee, C0 C0 C1 C2 C4
nervuri, acoperisuri,
teras: 1h 45' 45' 15' -
- nivel curent: C0 C0 C0 C2 C3
1h30' 1h 1h 30' -
- peste subsol:
4.3.3.1.9. Alertarea - Pentru anuntarea serviciilor mobile de pompieri n caz de incendiu se asigur
mijloacele corespunztoare, functie de fiecare situatie concret, care s permit alertarea n timp scurt.
4.3.3.1.10. Propagarea fumului - Limitarea propagrii usoare a fumului n spatii, ncperi, coridoare
si scri trebuie asigurat prin realizarea unor elemente desprtitoare corespunztoare (pereti, plansee) si
prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului n caz de incendiu.
n constructiile de gradul I-II de rezistent la foc, principalele elemente constructive trebuie s fie
din clasa Co - cu unele exceptii admitndu-se si C1 - si n mod diferentiat la constructii de gradele III-V fiind
permise clase de combustibilitate C1 la C4.
4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezult din materiale si elemente
de constructie, cu exceptia pardoselilor lipite si a tmplriei, trebuie limitat la 275 MJ/m 2, iar densitatea
sarcinii termice totale rezult din materiale si elemente de constructie, finisaje, mobilier si alte materiale
combustibile adpostite, s nu depseasc 840 MJ/m2.
Pentru constructiile de gradul III-V de rezistent la foc trebuie luate msuri corespunztoare care
s asigure siguranta acestora n caz de incendiu.
Decret nr. 290/1977 Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor.
Hotrrea nr. 51/1992 Unele msuri pentru mbunttirea activittii de prevenire si stingere a incendiilor.
MC din 03.03.1994 incendiilor aprobate prin ordin al ministerului de interne si al ministerului lucrrilor
publice si amenajrii teritoriului.
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
Norme C 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate n
constructii.
STAS 1478 Constructii civile si industriale. Alimentarea interioar cu ap. Prescriptii fundamentale.
STAS 6647 Msuri de sigurant contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor.
STAS 6793 Lucrri de zidrie. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii
generale.
STAS 8844 Msuri de sigurant contra incendiilor. Usi batante pe scrile de evacuare. Prescriptii
constructive mpotriva trecerii fumului.
STAS 3081 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori.
4.4.1.1. n toate slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt (sli de clas, cabinete,
laboratoare etc.) se va asigura un volum de aer de minimum 5 m3/pers.
4.4.1.2. Se recomand, urmtoarele concentratii admisibile n aerul ncperilor, ale noxelor emise
n cldirile destinate scolilor.
4.4.1.3.1 .Toate spatiile scolii vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilare trebuie s asigure o
premenire a aerului de cel putin 3 schimburi pe or n slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt,
viteza curentilor de aer nedepsind 0,3m/s.
existenta unor concentratii admisibile de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului
exterior;
4.4.1.3.4. n sala de educatie fizic si sport ferestrele cu parapete sub 2 m, vor fi prevzute pe o
singur latur (numai latura Nord), pe peretele opus, banda de ferestre va fi situat la partea superioar a
ncperii, pentru asigurarea ventilrii transversale.
Se recomand ca aria ferestrelor mobile (deschiderile de ventilare) s reprezinte cca. 1/10 din aria
total a ferestrelor.
4.4.1.3.5. Ventilarea mecanic se va asigura la laboratoarele de chimie care vor fi prevzute cu
nise de lucru. Se va considera o nis de 100 m3 de volum de ncpere de laborator cu urmtoarele conditii:
debitul de aer aspirat din nise se calculeaz pe baza unei viteze n deschidere de lucru de
0,25m/s. Cnd numrul de schimburi de aer pe or este mai mare de 15 se vor lua msuri speciale
de organizare a introducerii aerului de compensare;
conductele de aspiratie se vor executa din materiale rezistente la coroziune si vor fi izolate
termic;
STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de cldur din exterior. Prescriptii
fundamentale.
R 11573 Instalatii de ventilare. Ventilarea natural organizat a cldirilor industriale. Prescriptii de calcul.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
4.4.2.1. Echiparea scolilor cu instalatii si echipamente sanitare se va face conform prevederilor din
tem si STAS 1478.
4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de ap rece si cald de 60 C vor fi cele prevzute n STAS 1478
diferentiate pe destinatii si functiuni:
1. Scoli si licee 20 5
2. Sli de sport 50 20
4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentru apa potabil distribuit prin instalatiile sanitare (ap
rece si cald) sunt cele prevzute n STAS 1342.
pH 7 8
oxidabilitate (MnO4K/litru) 20
4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile
Normativului pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate"
indicativ C 90-83.
C 90 Normativ pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate.
STAS 1504 Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor si accesoriilor lor.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
4.4.3.1. n cadrul scolilor se va prevedea ndeprtarea manual, zilnic, sau pe msura producerii
lor, a tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor n cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l
conform STAS 8127).
4.4.3.2. Necesarul de pubele pentru scoli, este de 1-1,5 pubele/100 locuri, n cazul evacurii
gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
4.4.3.4. Distanta minim dintre platform si cldiri este de 10 m, iar amplasarea acesteia se va
face de regul la limita incintei.
Ra min
Nr.
Elementul de constructie
crt m/s
4.4.5.Iluminatul
4.4.5.1.1. ncperile scolilor trebuie s aib asigurat direct lumina natural. Pot face exceptie
ncperile la care se admit si iluminarea indirect sau artificial ca vestibuluri, holuri, coridoare, depozite.
4.4.5.1.2. n conditiile trii noastre considernd valoarea minim a iluminrii dat de bolta cereasc, de 4000
Ix, valorile minime ale iluminrii laterale E" precum si a coeficientului de iluminare natural e" sunt n conformitate cu
STAS 6221 urmtoarele:
0 1 2
4:4.5.1.4. Factorii de uniformitate a iluminatul natural sau mixt a ncperilor din constructiile de scoli trebuie s
se ncadreze n urmtoarele valori:
Factori de uniformitate
Nr Emin / Emed pe Emin / Emed pe
Destinatia ncperilor
crt planul de suprafata de lucru a
lucru ncperii
Sli de clas laboratoare,
sli de lectur, cabinet
1 0,65 0,50
medical, cancelarie,
birouri, sli de sport
0,25 pe supraf. de
2. Coridoare - scri -
circulatie
4.4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural n scoli se vor avea n vedere urmtoarele:
4.4.5.1.5.1. Ferestrele se aseaz pe una din laturile clasei, mobilierul dispunndu-se astfel ca
lumina s vin din stnga.
4.4.5.1.5.2. Plinurile dintre ferestre vor fi de maximum 0,5 din ltimea ferestrei.
Distanta de la tavan la partea superioar a ferestrei trebuie s fie mai mare de 0,30 m.
4.4.5.1.6. nsorirea ncperilor scolilor contribuie la satisfacerea cerintelor privind iluminatul natural,
confortul termic si conservarea energiei. Ptrunderea radiatiilor solare n ncperi este considerat ca
benefic pentru ocupanti din considerente de sntate si psihologice.
4.4.5.1.6.1. ncperile sunt considerate a fi suficient nsorite dac durata de nsorire n ziua de
referint, primvara si toamna (21 martie si 23 septembrie), este de peste dou ore iar unghiul de incident
al radiatiei directe este peste urmtoarele valori: 6 vertical, 20 orizontal.
4.4.5.1.6.2. Pentru diferitele ncperi ale casei de copii se recomand urmtoarele orientri:
4.4.5.1.7.1 Pentru crearea confortului luminos, n scopul reglrii iluminatului si strlucirii prin
variatia cantittii de lumin care ptrunde n clase, se vor prevedea perdele transparente, cu proprietti
dispersante.
Nivel de
Nr.
Denumirea spatiului iluminare Suprafat de. referint
crt.
Ix
0 1 2 3
Sli de clas 300
pe suprafata meselor
Depozit de material
7. 30 la nivelul pardoselii
didactic
4.4.5.2.2. Factorii de uniformitate a iluminrii pentru iluminatul normal sunt cei prevzuti la STAS
6646/3.
Pentru iluminatul local al tablelor se vor prevedea corpuri speciale cu lmpi fluorescente
care au posibilitatea reglrii orientrii n plan vertical. Acestea se monteaz deasupra tablei la o
distant de perete de cca. 75 cm. Iluminarea local a tablei usureaz citirea ct si evitarea
strlucirii din cmpul vizual al elevilor.
STAS 6221 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al ncperilor. Prescriptii de
calcul.
PE 136 - 88 Normativ privind folosirea rational a energiei electrice la iluminatul artificial si n utilizri
casnice.
STAS 3184 Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pn la 380V curent alternativ si pn la 250V
curent continuu si pn la 25A.
STAS 3185 ntreruptoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 11630/1 Tuburi pentru instalatii electrice clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale.
4.5.1. Scolile se ncadreaz n grupa II, cldiri sociale cu regim normal de temperatur si umiditate,
valorile temperaturii si umidittii relative de calcul a aerului interior fiind 18C si respectiv 60%.
4.5.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul ale aerului interior, pentru ncperi nclzite n
cldirile scolilor sunt urmtoarele:
Temperatura interioar
Nr
Denumirea ncperii conventional de calcul
crt.
C
4.5.1.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale
ncperilor n conditiile cnd reprezint media temperaturilor nregistrate timp de 24h la o distant de 2m
de peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii.
4.5.1.1.2 Diferenta maxim ntre temperatura de calcul conventional a aerului interior si temperatura
minim admis a suprafetei interioare a elementului de constructie, va fi urmtoarea:
- pereti 5,5C
- acoperisuri 4,5C
- pardoseli 3,5C
Grupa SISTEMUL
Agent termic Aparate de nclzire
STAS 1907-2 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Temperaturi interioare conventionale
de calcul.
STAS 7132 Msuri de sigurant la instalatiile de nclzire cu ap, avnd temperatura pn la 115C.
STAS 3417 Cosuri si canale de fum pentru instalatii de nclzire central. Prescriptii de calcul termotehnic.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
Nr
Unitatea functional Curba Cz" dB(a)
crt.
1 Sli de clas 35 40
3 Cabinete medicale 30 35
4 Cancelarii 35 40
5 Laboratoare 35 40
6 Birouri administratie 40 45
8 Bazin de not 45 50
4.6.2. Izolarea acustic a unittilor functionale din scoli mpotriva zgomotului provenit din spatiile
adiacente se asigur prin elemente de constructie (pereti, plansee, elemente de nchidere) a cror
alctuire este astfel conceput nct s se realizeze att cerintele impuse de structura de rezistent ct si
de conditiile de izolare acustic.
Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian 1-2 (Ea) si de impact Ii (Ei).sunt cele prevzute n
STAS 6156 - tabelul 5.
Sli de 56(+4)
85 56(+4)
Sli de muzic 53(+7)
muzic Sli de 61(+9)
6 90 61(+9)
sport 45(+15)
Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat n incinta scolilor trebuie astfel fcut nct nivelul de
zgomot interior n unittile functionale s nu depseasc valorile prezentate la punctul 4.6.1.
Amplasarea slilor de sport n scoli trebuie fcut de cte ori este posibil, astfel nct n spatiile
adiacente si deasupra sau dedesubt s nu fie dispuse sli de clas.
4.6.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior datorat actiunii concomitente a surselor de
zgomot si a agregatelor ce functioneaz n interiorul unittilor functionale (sau activittilor specifice) din scoli si licee
sunt, conform STAS 6156 tab. 4 urmtoarele:
1 Statie hidrofor 85 90
2 Central termic 85 90
3 Post transformare 55 60
4 Ateliere 80 85
5 Sal de sport 80 85
6 Bazin de not 80 85
4.6.4. Valorile admisibile pentru durata de reverberatie T m din unittile functionale ale scolilor si
liceelor, n domeniul de frecvent de 125...4000Hz se determin n functie de volumul ncperii si de tipul
acesteia conform STAS 6156.
STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social
culturale.Limite admisibile si parametrii de izolare acustic.
STAS 6161/1 Acustica n constructii. Msurarea nivelului de zgomot n constructii civile. Metoda de
msurare.
STAS 9783/0 Acustica n constructii. Parametrii pentru proiectarea si verificarea acustic a slilor de
auditie public. Limite admisibile.
STAS 10009 Acustica n constructii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban.
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului
P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia slilor de auditie public din punct de vedere
acustic
C 125 Normativ privind proiectarea si executarea msurilor de izolare fonic si a tratamentelor acustice n
cldiri.
[top]
BORDEROUL ANEXELOR
ANEXA XI Cerinte minime pentru realizarea unei bune vizibilitti. Parametrii spatiali pentru utilizarea
ANEXA XIII Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (sal de clas, cabinete).
ANEXA XIV Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (laborator fizic, chimie, cabinet fonic).
ANEXA XVII Unitti functionale pentru activitti sportive, vestiare, bazin pentru nvtat notul.
[top]
ANEXA nr. I
TERMINOLOGIE SPECIFIC
A:
Amenajarea scolar. Ansamblu de lucrri ce se execut de regul pe baza unui proiect si care au
drept scop transformarea unei cldiri cu alt destinatie initial pentru a fi folosit de o unitate de
nvtmnt; amenajarea scolar poate fi executat si la o cldire de nvtmnt pentru mbunttirea
conditiilor de confort, pentru a o moderniza sau a o prevedea cu functiuni sau instalatii care initial nu
existau.
Atelier de lucru manual. ncpere special amenajat, mobilat si dotat n care elevii din clasele
I-IV desfsoar activitti pentru deprinderea executrii unor lucrri manuale simple: cusut, brodat, mpletit,
tesut s.a.
Atelier scoal. ncpere (sau mai multe) n unitti de nvtmnt gimnazial, liceal sau profesional,
special amenajat, mobilat si dotat cu scule si masini unelte, n care elevii desfsoar instruirea practic
prevzut n planul de nvtmnt.
B:
Banca scolar. Pies de mobilier care constituie locul de lucru al elevului din cursul primar n
timpul orelor din scoal. Se compune din dou prti: partea pe care se aseaz elevul si pupitru pe care
acesta scrie sau citeste. De regul, banca scolar este pentru 2 elevi.
Baza sportiv scolar. Ansamblu format din sala de educatie fizic si jocuri sportive, terenuri
sportive n aer liber, constructii auxiliare pentru vestiare, dusuri, closete, cabinet medical s.a. destinate
activittii de educatie fizic si sport a elevilor.
Biblioteca scolar. Functiune special n scoli care, n functie de numrul elevilor dispune de
ncperi sau spatii pentru depozit de crti, lectur, fisier, cataloage.
Bufet n scoal. Una sau dou ncperi special amenajate si dotate unde elevii si pot procura n
pauze sandvisuri, prjituri, fructe sau buturi rcoritoare.
C:
Cabinet audiovizual. Functiune n scoal n care procesul de instruire se desfsoar intensiv prin
folosirea mijloacelor audiovizuale ca retroproiector, aspectomat, magnetofon, casetofon, picup,
magnetoscop, radio, televizor.
Cabinet tehnic scolar. Sal de specialitate n scolile profesionale si unele licee, cu dotare
adecvat pentru realizarea procesului de predare a cunostintelor tehnice, procese si fenomene tehnice si
tehnologii n domeniul organelor de masini, masini de ridicat, actionri electrice, protectia muncii etc.
Cancelarie. Sal n scoal dotat cu mese (cu sertare), scaune si dulap pentru cataloage, care
serveste ca loc de adunare zilnic a cadrelor didactice n pauzele ntre ore; este folosit uneori pentru
consilii si cercuri metodice.
Catedr. Pies de mobilier scolar traditional n sal de clas, constituind locul de lucru al
profesorului, const de regul dintr-o mas si un scaun asezate fie la nivelul bncilor fie pe un podium
nltat fat de la nivelul bncilor.
Capacitatea (mrimea) scolii. Numrul total de sli de clas din scoal n care se desfsoar
cursurile.
Clas de elevi. 1. Unitate de-baz a scolii compus din elevi de aceeasi vrst (sau foarte
apropiat), omogen, ca nivel de pregtire scolar. Clasa de elevi are maxim 25 elevi n scoala primar si
30 elevi n gimnaziu, liceu, scoal profesional si postliceal; acestia lucreaz dup aceleasi programe si
planuri de nvtmnt, cu acelasi nvttor sau aceiasi profesori.
2. Nivel de nvttur, de studii care dureaz n mod normal un an (cl. I-a, Il-a etc. dar si cl. V-a A,
V-a B, V-a C., etc.) n cazul claselor paralele.
Complex scolar. Ansamblu de cldiri scolare special proiectate si construite sau amenajate,
situate ntr-o aceiasi incint, n care se desfsoar activitti de nvtmnt si instruire, n care se asigur
cazarea si masa elevilor precum si activitti de educatie fizic, sport si petrecere a timpului liber.
Constructia scolar sau de nvtmnt. Cldire special proiectat si construit sau amenajat
destinat activittilor de nvtmnt (sli de clas, laboratoare) si activittilor de educatie fizic si sport (sli
de gimnastic si jocuri sportive).
Contingent scolar. Totalitate a elevilor care au aceiasi vrst, parcurg mpreun aceiasi clas, pe
care o absolv n acelasi an scolar.
Curte de recreatie. Suprafat de teren n jurul scolii destinat miscrii n aer liber a elevilor n
pauzele dintre ore. Curtea de recreatie trebuie s ndeplineasc conditii de mrime (n functie de numrul
de elevi), s fie nsorit si departe de sursele de poluare.
D:
E:
Efectiv scolar. Totalitatea elevilor care frecventeaz o unitate de nvtmnt sau numrul elevilor
la nivelul unei localitti, al unui judet sau la nivelul trii, n timpul unui an scolar.
F:
G:
Garderob scolar. ncpere sau spatiu special amenajat, unde elevii si las mbrcmintea de
iarn sau hainele de ploaie. Garderoba este organizat sub forma cuierelor n fiecare sal de clas (n
cldirile vechi de scoli), n dulapuri n perete pe coridor, sau garderob central pe etaj sau scoal (solutii
si tendinte moderne). Garderoba scolar trebuie s ndeplineasc cerinte de usoar accesibilitate, bun
luminare, ventilare si de securitatea hainelor.
I:
Investitii destinate nvtmntului. Totalitatea fondurilor alocate ori cheltuite prin bugetul de stat
n scopul mbunttirii sau extinderii bazei materiale a nvtmntului. Investitiile destinate nvtmntului
se refer la construirea, reconstruirea si modernizarea cldirilor, utilarea si dotarea cu utilaje, aparate,
materiale didactice, obiecte de inventar si la amenajarea terenurilor de recreatie si sportive.
L:
Laborator scolar, ncpere special proiectat sau amenajat, dotat cu instalatii, mobilier, aparate
si utilaje specifice, pentru desfsurarea de ctre elevi a unor lucrri practice din diferite domenii si
discipline stiintifice si tehnice. Laboratoarele pot fi de fizic, de chimie, de biologie, de rezistenta
materialelor, masini electrice s.a.
Liceu. 1. Cldire special proiectat sau amenajat, n care se desfsoar cursurile nvtmntului
liceal, n acest scop cldirea cuprinde functiuni specifice acestui nvtmnt: sli de clas cabinete de
specialitate, laboratoare, sal de educatie fizic si sport si anexe (cancelarie, birouri pentru secretariat si
directie, cabinet medical si stomatologic, bufet, spatii de recreatie, bibliotec s.a.).
2. nvtmnt specific care pregteste tinerii pentru intrarea n viata activ sau pentru accesul n
nvtmntul superior.
Mas de laborator. Element (pies) de mobilier specific, proiectat special si dotat cu instalatiile si
aparatura necesar desfsurrii experientelor ce se refer la o anumit disciplin stiintific.
Material didactic. Categorie de material intuitiv cu ajutorul cruia se pot realiza cerintele
transmiterii cunostintelor ctre elevi. Cuprinde totalitatea obiectelor de natura preparatelor reproducerilor
plastice, mulajelor, machetelor, sau hrti, glob terestru, diapozitive, diafilme, filme, benzi magnetice,
discuri, ierbare, colectii de roci, colectii de opere de art, albume s.a.
Mobilier scolar. Categorie a bazei materiale a nvtmntului constituit din ansamblul de piese
de mobil corespunztor activittii ce se desfsoar n fiecare functiune de nvtmnt (sal de clas,
laborator, bibliotec, etc). Mobilierul scolar se compune din piese destinate locurilor de lucru ale elevilor si
corpului didactic.
O:
P:
Plan de nvtmnt. Document scolar oficial, prin care sunt stabilite: obiectele care se studiaz
ntr-un anumit tip de scoal, succesiunea acestor obiecte pe ani de studii, numrul de ore repartizate
sptmnal fiecrui obiect n parte n fiecare an de studii si structura anului scolar.
Plan de scolarizare. Document scolar oficial n care este consemnat si aprobat n fiecare an
numrul de copii si elevi care vor fi cuprinsi n anul I al fiecrui ciclu de nvtmnt (clasa I-a primar, clasa
IX-a si anul I scoal profesional)
Planset special. Element de mobilier scolar destinat realizrii desenelor tehnice; se compune
dintr-o planset de lemn, montat pe un sistem de prghii metalice, care permite ridicarea, coborrea si
nclinarea plansetei, un brat articulat permite asezarea unei linii drepte din lemn n orice pozitie pe
suprafata hrtiei; elevul lucreaz n picioare sau asezat pe un taburet nalt plasat n fata plansetei.
Populatia scolar. Totalitatea elevilor din toti ani de studiu la nivelul unei unitti de nvtmnt, al
unei localitti, al unui judet sau al trii n timpul unui an scolar.
S:
Sal de desen. ncpere din scoal, special mobilat si dotat, n care se desfsoar orele de
desen.
Sal de muzic. ncpere din scoal, special mobilat si dotat, n care se desfsoar orele de
muzic.
Sal - cabinet de specialitate. ncpere din scoal special mobilat si dotat pentru desfsurarea
procesului de nvtmnt la o anumit disciplin (obiect) ca de exemplu: istoria, geografia, matematica etc.
Sal de educatie fizic si sport. Cldire separat sau corp de cldire, cuprins n constructia
scolii, cuprinznd sala de educatie fizic (gimnastic) si sport cu anexe specifice (vestiare, grupuri
sanitare, depozit de materiale sportive) special proiectate si realizate pentru desfsurarea activittii de
educatie fizic si sport a elevilor.
Spatiu de recreatie. Spatiu situat n cldirea scolii sau n afara cldirii, n care elevii petrec timpul
de pauz ntre orele de curs; n interiorul cldirii spatiul de recreatie poate fi situat la orice etaj, nchis pe
toate laturile (coridoare, holuri de recreatie), sau numai la parter, n care caz poate fi deschis pe una, dou
sau trei laturi; spatiul de recreatie n exteriorul cldirii se confund aproape n ntregime cu curtea scolii.
Stadionul scolar. Teren amenajat, destinat educatiei fizice si sportului elevilor. Cuprinde de regul
toate functiunile unui stadion sportiv (teren de fotbal, piste de alergri, zone de aruncri si srituri).
Structura anului scolar. Perioada anual a activittii de nvtmnt, mprtit, de regul n etape
de desfsurare a procesului instructiv-educativ denumite trimestre urmate de vacante.
T:
Tabl magnetic. Tabl de metal, asezat pe un suport sau fixat pe peretele clasei, destinat
prezentrii usoare a unor materiale ilustrative prevzute cu cte un mic magnet care le fixeaz pe
suprafata tablei. Se foloseste la clasele mici din scoal primar dar si n predarea limbilor strine.
Tabl scolar. Pies de mobilier, obligatorie n fiecare sal de clas, sal cabinet de specialitate si
laborator. Este fixat de regul pe perete dar uneori este asezat pe un suport (trepied); poate fi alctuit
din lemn, material plastic, metal sau sticl, este de culoare neagr sau verde, iar pentru scriere se
utilizeaz creta alb sau colorat.
Teren sportiv scolar. Suprafat de teren special amenajat si dotat pentru practicarea sportului
sau a unor jocuri sportive de ctre elevi. De regul terenul sportiv scolar face parte din curtea scolii.
U:
Z:
[top]
ANEXA nr. II
SUPRAFETE DE TEREN RECOMANDATE PENTRU SCOLI
Suprafata de teren
Nr Suprafata
ce revine pe loc de
Tipul de scoal total a
crt. elev n scoal
terenului mp
mp/loc
A. n mediul rural
[top]
T.P.2. Capacitatea pentru liceu, scoal post-liceal sau scoal profesional va fi determinat
conform punctelor 2.1.2.3.2. si 2.1.2.3.2.1. si nu sunt restrictii privind distanta de parcurs a elevilor de la
locuint la scoal.
T.P.3. Scolile prevzute la punctele 2.3.1 si 2.3.2. cuprind urmtoarele categorii de spatii conform
Anexelor nr. VI si VII:
sli destinate fiecrei clase de elevi - an de studiu, denumite sli de clas; n sala de clas
se desfsoar majoritatea orelor din procesul de nvtmnt;
sli n care clasa de elevi desfsoar unele ore prevzute n planul de nvtmnt;
acestea sunt slile specializate (cabinete) laboratoarele si slile de lucrri practice;
sli pentru educatie fizic si sport care cuprind sal de gimnastic, jocuri sportive si
eventual bazin de not;
bibliotec;
spatii de recreatie;
magazie materiale.
TP.3.1. Orice scoal va cuprinde n mod obligatoriu sli de clas, grupuri sanitare si vestiare,
cancelaria pentru profesori, birou pentru director si birou secretariat; numrul si tipul celorlalte sli, birouri
si alte spatii se va stabili de inspectoratul scolar judetean n functie de felul scolii (primar, gimnaziu,
primar si gimnaziu, liceu, gimnaziu si liceu, scoal post-liceal, scoal profesional) si numrul total al
claselor de elevi.
TP.3.2. Sala de clas va fi dimensionat pentru 25 elevi n scoala primar si pentru 30 elevi n
gimnaziu, liceu, scoal postliceal si scoala profesional, va avea o suprafat util de 1,80-2,10 mp/loc si
va respecta norma sanitar a Ministerului Snttii privind volumul de aer necesar (5,0 mc) pentru fiecare
elev. Slile de clas pentru nvtmntul primar (clasele I-IV), vor fi plasate numai la parter si vor fi
mobilate cu bnci fixe pentru cte doi elevi: bncile vor avea de regul dou dimensiuni: unele pentru talie
medie a elevilor din clasele a-I-a si a ll-a si altele pentru talia medie a elevilor din clasele a-III-a si a-IV-a
(vezi anexele VIII si IX).
Slile de clas pentru nvtmntul gimnazial (clasele V-VIII) si pentru liceu, scoal profesional si
scoal postliceal vor fi mobilate cu mese si scaune ce vor avea dou dimensiuni: unele pentru talia medie
a elevilor din clasele V-VIII si altele pentru talia medie a elevilor din liceu, scoal profesional si scoal
postliceal (vezi anexele VIII si IX).
Aranjarea bncilor sau meselor cu scaune si plasarea tablei vor fi astfel ca lumina natural s fie
din stnga. Fiecare sal de clas va dispune de vestiare, fie de dulapuri ventilate natural pe coridor, fie
centralizate pe scoal sau pe grupe de sli de clas, dispuse n afara cilor de circulatie.
T.P.3.3. Cabinetele (slile specializate) pentru istorie, geografie, informatic, muzic desen, limbi
strine vor fi dimensionate pentru 30 de elevi tinnd seama de specificul activittii; materialul didactic
necesar, hrti, globuri terestre, atlase, calculatoare, discuri si benzi magnetice, note si instrumente
muzicale, .plansete de desen, modele de ipsos, aparate audio pentru limbi strine s.a. vor fi pstrate chiar
n slile specializate, eventual ntr-un depozit anex. (Anexa nr. XIII).
T.P.3.4. Laboratoarele pentru stiinte fundamentale: fizic, chimie, biologie sau laboratoarele
tehnice si tehnologice se vor dimensiona pentru 30 elevi, tinnd seama de specificul fiecrei activitti si de
faptul c elevii trebuie s lucreze ei.nsisi; lucrrile pe care le efectueaz elevii sunt de tip frontal adic
toat clasa execut aceeasi lucrare. (Anexa nr. XIV).
T.P.3.4.1. Numrul fiecrui tip de cabinet (sal specializat) si de laborator se va stabili de ctre
Inspectoratul scolar judetean pe baza planului de nvtmnt, al orelor pe sptmn si al numrului
claselor de elevi astfel:
Ns.s.=
T.P.3.5. Sala de educatie fizic si sport va avea mrimea pentru desfsurarea jocurilor sportive si
va fi dotat cu anexe vestiare, closete, lavoare si dusuri pe sexe; 2 camere vestiar si dou grupuri sanitare
si un vestiar cu lavoar si dus pentru profesor (anexele XVI si XVII).
T.P.3.7. Biblioteca va avea o sal de lectur cu un numr de locuri egal cu 1/10 din capacitatea
scolii si un depozit de crti, discuri si benzi audio-video; n functie de mrimea scolii, biblioteca poate fi
prevzut cu o sal de lectur, si rafturi de crti la perete.
T.P.3.8. Grupurile sanitare pentru elevi cuprinznd closete si lavoare vor fi prevzute pe sexe iar
numrul obiectelor sanitare va fi conform Standardului de stat n vigoare (STAS 1478).
T.P.3.9. Cabinetul medical si cabinetul stomatologic vor avea dimensiunile si dotarea cu aparatur
prevzute de normele Ministerului Snttii.
n functie de mrimea scolii, se poate prevedea un cabinet stomatologic pentru mai multe scoli din
circumscriptia scolar respectiv.
T.P.3.10. Spatiile de recreatie din cldirea scolii se vor dimensiona dup urmtoarea regul: n
afara spatiilor de circulatie coridoare si scri, a cror ltime va corespunde normelor de evacuare n caz de
pericol, spatiile de recreatie vor cuprinde holuri, alveole de lumin pe coridoare si supralrgirea
coridoarelor astfel nct suprafata acestor spatii suplimentare s reprezinte pentru 50% din numrul
locurilor din slile de clas cte 1 mp.
T.P.3.12. Cancelaria profesorilor va avea aria de 2,0 mp x 1,5 x numrul slilor de clas din scoal;
va fi dotat cu mese cu sertare, la care, s poat lua loc membrii corpului didactic si un dulap pentru
cataloage.
T.P.3.13. Pentru director si director adjunct se va prevedea un birou cu aria de 12-16 mp., situat n
apropierea cancelariei profesorilor.
T.P.3.14. Secretariatul va avea dimensiunea de 20-35 mp. inclusiv spatiu pentru arhiv si va fi
plasat la parter usor accesibil din exterior.
TP.3.17.1. Alei pietonale pentru circulatie si accesul elevilor n scoal si la terenurile de sport.
T.P.3.17.4. nchideri (garduri) perimetrale incintei, executate din lemn, piatr, beton armat cu
panouri traforate, sau din metal, dublate de gard viu pentru control si paza incintei.
T.P.3.17.5. Amenajarea curtii scolii va cuprinde zona verde, zona curtii de recreatie din care o parte
acoperit si zona terenurilor sportive.
T.P.3.18. Inspectoratul scolar poate include n tema-program pentru scolile cu mai mult de 20 de
sli de clas, prevederea unei sli pentru activitti culturale.
T.P.3.19. Prevederea de adposturi de aprare civil va avea n vedere HGR 531/1992 si normele
tehnice pentru proiectarea si executarea acestora n subsolul constructiilor, indicativ P102-78.
[top]
Anexa nr.IV
ELABORAREA SI APROBAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICO-ECONOMICE
D.T.E.1.1. Fazele de proiectare sunt stabilite prin HG 727/93, Regulamentul anex, si anume:
studiu de fezabilitate;
detalii de executie.
studiu de fezabilitate;
Continutul fazelor de proiectare este precizat prin anexa la ordinul 792/13/N - 1994.
D.T.E.1.3. Executia lucrrilor pentru scoli si licee din fondurile statului, se adjudec pe baza
licitatiei publice ale crei documente se elaboreaz conform prevederilor din anexa la Ordinul 792/13/N din
20 iunie 1994 mentionat la punctul 2.4.1. si publicat n M.O.R. nr. 225 bis din 19 august 1994.
[top]
Anexa nr. V
1. TERMENI UTILIZATI N DEFINIREA CERINTEI DE REZISTENT SI STABILITATE.
R.S.1.1. Prin actiuni susceptibile de a se exercita asupra cldirii" se nteleg actiunile si alte efecte
care pot provoca eforturi unitare, deformatii sau o degradare a cldirii n timpul executiei sau utilizrii sale.
R.S.1.2. Prin prbusire se ntelege una din forme de cedare pentru care se definesc strile limit
ultime.
R.S.1.3. Prin deformatii de mrime inadmisibil" se ntelege deformarea sau fisurarea cldirii, sau
a unei prti a acesteia, care atrage anularea ipotezelor fcute pentru a determina stabilitatea, rezistenta
mecanic sau aptitudinea de exploatare a cldirii sau a unei prti ale acesteia sau care antreneaz o
reducere important a durabilittii cldirii.
R.S.1.4. Prin avarii rezultnd din evenimente accidentale de amploare disproportionat fat de
cauza lor initial" se ntelege avariile suferite de cldire, importante n raport cu cauza lor initial (provocat
de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic sau o consecint a unei erori umane) si
care ar fi putut fi evitate sau limitate fr ca prin aceasta s rezulte dificultti tehnice deosebite sau
cheltuieli inacceptabile.
R.S.2.1. Stabilitatea.
Rezistenta unei cldiri presupune excluderea oricror avarii provenite din eforturile interioare ntr-o
sectiune sau ntr-un element asa cum acestea rezult din propriettile geometrice si mecanice respective
(inclusiv din efectul degradrii n timp a acestor proprietti).
Rezistenta implic:
rezistenta ultim;
rezistenta n timp;
Rezistenta ultim se refer la capacitatea de rezistent fr atingerea sau depsirea strilor limit
ultime n conditiile unor intensitti de vrf ale actiunilor.
R.S.2.3. Ductilitatea.
R.S.2.4. Rigiditatea.
R.S.2.5. Durabilitatea
Durata de viat este perioada n cursul creia performantele cldirii vor fi mentinute la un nivel
compatibil cu satisfacerea cerintelor. Stabilirea duratei de viat corespunztoare (rational) din punct de
vedere economic presupune luarea n considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt:
costurile conceptiei, executiei si exploatrii;
acestor riscuri;
costul demolrii;
[top]
Anexa nr. VI
SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI PRIMARE
[top]
[top]
[top]
Anexa nr. IX
[top]
Anexa nr. X
RECOMANDRI PRIVIND DISPUNEREA MESELOR MOBILE N SALA DE CLAS
[top]
Anexa nr. XI
CERINTE MINIME PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE VIZIBILITTI
[top]
[top]
[top]
Anexa nr. XV
EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI ATELIERE PENTRU ACTIVITTI PRACTICE
DIMENSIUNI MINIME NECESARE
[top]
[top]
[top]
[top]
BIBLIOGRAFIE
1. RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE LA CONSTRUCTON ONU 1992
11. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN - Ralph Sinnot London 1985