UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-

MAPOCA
FCULTATEA: ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII
DISCIPLINA:TEHNOLOGIA PRODUCTIILOR APICOLE SO SRICICOLE

INMULTIREA
ARTIFICIALA A
MATCILOR

MOTOESCU DANA
RUXANDRA

-2009-
 Obtinerea artificiala a matcilor

Cresterea artificiala in familiile orfanizate

Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a

inmultit:
- Cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau
formam un roi artificial:
- pe 1 fagure cu miere,
- unul cu pastura si
- alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care
se muta pe un alt loc.
- Pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in
mijlocul cuibului (unde caldura este mai mare), din loc in loc,
stricam cate 2-3 celule.
- Dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri
(4-20) si distrugem botcile necorespunzatoare aparute pe
ceilalti faguri.
- Botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.
In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom
depasi numarul de 50-60 pe serie.

Cresterea artificiala in familii indelung orfanizate

In practica apiculturii moderne apare necesitatea cresterii

unui numar foarte mare de matci ca urmare a folosirii
metodelor intensive de productie, ca:
- stuparitul pastoral,
- folosirea familiilor ajutatoare (permanente, vremelnice etc.).
Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung
orfanizate se poate face cu conditia improspatarii periodice cu
faguri cu puiet capacit si faguri cu oua. In aceasta varianta
cresterea are un randament ridicat, sunt luate in crestere un
numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectata.

Cresterea matcilor in familiile cu matca

Prezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra

inceperii cladirii botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare.
Botcile sunt asezate intr-un compartiment (separat cu gratie),
intre 2 rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se
in cealalta parte a stupului.
In compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de
matca), puietul foarte tanar va atrage in exces albinele doici.
Pentru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult
de 30 de botci - la fiecare serie de crestere.

Cresterea matcilor in stupul orizontal

Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la

momentul potrivit sa atinga pragul de roire. In stupul orizontal
se pune o diafragma etansa, avand la mijloc o portiune de
gratie Hannemann, formand dincolo de ea un compartiment de
crestere ca si la metoda Joe Smith. In compartimentul mic,
langa gratie se aduc 2 faguri cu puiet capacit, langa ei se
aseaza rama port-botci (care are sub speteaza superioara o
fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - sipci port-botci cu
larve), urmata de 1 fagure cu puiet necapacit si 1 fagure cu
miere si pastura (in rama hranitor cu jgheab). In
compartimentul mare cuibul se aseaza langa gratie, urmat de
fagurii cu miere. Ambele compartimente se servesc de urdinisul
compartimentului mare.

Cresterea in orizontalul cu doua matci

Luam un orizontal pe 20-24 rame, in care sunt crescute 2

matci si-l compartimentam diferit.
Compartimentul A (compartimentul cu matca)
 Este situat in partea stanga a orizontalului, are urdinis, 2
rame (una cu puiet capacit si alta cu celule goale), 1 hranitor cu
miere si una din matci. Cele doua compartimente vor fi
despartite cu o diafragma etansa, prevazuta cu o portiune de
gratie Hanemann.
Compartimentul B (compartimentul de crestere si
imbatranire)
Este prevazut cu urdinis si va avea 6-7 rame cu puietul familiei,
o alta matca aflata intr-un izolator de rama si un hranitor uluc
de 0,5 litri (cu miere), marginit de o diafragma etansa si mobila.
Din 5 in 5 zile in acest compartiment vor fi adusi fagurii
insamantati de cele doua matci, carora li se vor da - la schimb -
faguri buni de ouat.
Compartimentul B devine compartimentul de crestere al
intregului complex (intre 10 iunie si 19 august).
- Dupa 15 zile de la inceperea operatiunilor compartimentul B
se orfanizeaza prin scoaterea izolatorului cu matca. Familia
orfanizata nu mai are puiet necapacit si dupa 24 de ore de la
orfanizare poate primi rama de crestere cu materialul biologic
in golul ramas in locul izolatorului scos. Fiind creata aceasta
stare, albinele doici din compartimentul de crestere percep mai
putin substanta de matca si se creeaza in randul lor dorinta de
schimbare linistita a matcii, aceasta devenind in mod aparent
necorespunzatoare pentru ele. Situatia fiind creata se introduc
larvele, la inceput mai putine, apoi mai multe, pe masura ce
procentul de acceptare creste. Pentru stimularea luarii in
crestere a larvelor, in cele 2 hranitoare ale compartimentelor A
si B se administreaza miere sau sirop .
- Mutarea ramelor capacite din compartimentul A in
compartimentul B (nu totdeauna este necesara mutarea) poate
coincide cu ridicarea botcilor "mature" gata de eclozionare
pentru a fi puse in custi de eclozionare.
- Din 10 in zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea
lor mai e nevoie de 2-3 zile pentru eclozionarea matcilor din
custi. Timpul necesar pentru "modelarea" inceputurilor de botci
este de circa 1 zi. In total 14 zile pentru fiecare generatie de
matci luate in crestere.
- Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat
dupa capacire, sunt date altor familii pana la maturizarea lor,
eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune.
- In cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca
necapacite, se pot pune intr-o rama izolator si aceasta se
introduce intr-o familie puternica cu matca.
Pentru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a
lucrarilor si programarilor la date fixe. La terminarea cresterii,
ce le doua familii pot fi refacute in vederea iernarii.

Cresterea matcilor in stupii verticali

La stupii verticali compartimentul B va fi situat in partea de

sus. Rama cu botci va fi amplasata intotdeauna intre un fagure
cu puiet tanar si un fagure cu pastura, acest aranjament
determinand albinele tinere, care merg sa se aprovizioneze cu
pastura, sa se opreasca si sa hraneasca larvele din botci.
Aranjamentul este urmatorul:
- miere,
- polen,
- larve de varsta 4-5,
- larve de varsta 1-2,
- rama cu botci,
- polen,
- larve de varsta 6-7,
- miere,
- hranitor.
Matcile obtinute pe aceasta cale sunt de buna calitate,
cantitativ mai multe si pot fi valorificate in diferite scopuri.
Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie
Hannemann, in parte acoperita cu carton, dar lasand un spatiu
liber la mijloc, se ridica 2 faguri cu puiet capacit. Se lasa loc
pentru rama port-botci dupa care urmeaza o rama cu puiet
larvar, si fagurii cu provizii. Stupul pregatit astfel se lasa 24 ore,
timp in care multe albine din cuib urca in corpul de sus.
Dupa 24 ore izolam cele 2 corpuri cu un separator dublu tip
podisor Snelgrove, timp de 1 ora (seara) dupa care se introduce
rama port-botci care va fi luata in crestere. Dupa o ora se
scoate separatorul dublu si se inlocuieste cu aceeasi gratie
Hannemann obturata si totul intra in normal, albinele
continuand sa hraneasca botcile

Tehnica cresterii artificiale a matcilor

 Impune folosirea a 4 categorii de familii de albine: FPM, FPT,
FPS si FPC.
Cresterea in functie de pregatirea larvelor sau oualor
Diferitele metode de obtinere a matcilor se practica in functie
de:
- nivelul de pregatire profesionala,
- nivelul dotarii materiale si
- numarul necesar a fi realizat.
In functie de pregatirea larvelor sau oualor, sunt folosite mai
multe variante:

Cresterea matcilor direct din ou (metoda rsi Pall

Zoltan)

Pentru obtinere oualor de varsta precisa este utilizata mai

intai Joe Smith.
Cresterea matcilor va fi inceputa cu transvazarea simpla,
botcile fiind incredintate unei colonii pornitoare.
Dupa 24 de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci
(cu ajutorul unei pensete fine) si inlocuite cu oua gata de
eclozionare. Cresterea matcilor din oua transvazate in ultimul
lor stadiu are o deosebita importanta, intrucat daca se intarzie
cu eclozionarea laptisorul se va invechi. Fiecare ou se
transvazeaza impreuna cu rondela lui, cu putin inainte de
transformarea in larva de o zi. Pentru luarea in crestere a oualor
transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de
o zi se folosesc starteri sau familii crescatoare orfanizate pentru
cateva ore.
Matcile obtinute prin aceasta metoda sunt de foarte buna
calitate dar metoda cere o foarte buna pregatire profesionala.
Simplificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa
ia in crestere ouale in pragul eclozionarii larvelor.
Varianta transvazarii larvelor

Transvazarea se recomanda a se face imediat dupa fasonarea

botcilor. Inainte de a planta larvele sa avem grija sa introducem
in fiecare botca o mica cantitate de laptisor de matca. Aceasta
operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula si prinderea
ei de fundul botcii artificiale, asigurand o amorsare sigura.
Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din
sarma otelita cu diametrul de 1,5 mm, lunga de 20 cm, avand
varful subtire pana la 0,2 mm si indoit intr-un unghi de 100 o.
Operatia trebuie sa se faca intr-o camera luminoasa, la
minimum 20 oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata,
pentru a nu se usca larvele.
Pe masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu gura in jos
pe o panza flanelata umezita cu apa calda pana la completarea
tuturor celor 30-60 de botci. Dupa completare, rama se duce la
stupul dinainte pregatit invelita intr-un prosop pentru a se feri
in timpul transportului de curentii reci si de soare.

Metoda Doolittle-Pratt (mutatia larvei in botci artificiale)

Botcile facute cu sablonul special modelator de botci se lipesc

pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie intr-o
rama portbotci. Inainte de introducerea larvelor in aceste botci
artificiale ele se dau 2-3 ore coloniei crescatoare, care se
obisnuiesc cu ele, le curata cu saliva, fiind apoi mai bine
acceptate.
Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucrarilor de crestere
orfanizam provizoriu un nucleu din stupina, pastrand provizoriu
matca intr-o colivie cu cateva albine. Stimuland nucleul orfan
albinele vor cladi botci. Dupa 3 zile eliminam botcile, recoltam
laptisorul si redam nucleului matca, introducand concomitent
cea mai buna matca din stupina in izolator. Timp de 36 de ore
ea va depune acolo oua, intr-un fagure curatat in prealabil de
catre albine. Dupa 3 zile, atunci cand larvele incep sa
eclozioneze din oua, apicultorul dilueaza cu putina apa distilata
laptisorul, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o picatura
cat un bob de mei. Apoi, din celulele fagurelui, cu ajutorul unei
spatule fine din sarma de otel, scoate larve abia eclozionate din
oua si le pune cate una in fiecare botca. Rama port-botci va fi
asezata in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata total
inainte cu 2 ore (lasata fara matca si fara puiet).
Albinele orfanizate vor lua in crestere botcile artificiale,
hranindu-le pana la maturitate etc.

Metoda W. Coffey (S.U.A.)

Este o metoda mai expeditiva, orfanizand temporar colonia de

crestere doar cu 30 de minute inaintea primirii botcilor, colonia
fiind stimulata puternic cu 4 zile inainte cu miere si pastura.
Matca va fi izolata cu puietul in corpul de jos, peste acesta
aflandu-se inca un corp care, la momentul orfanizarii va fi mutat
cu 30 cm in spatele corpului cu matca. Fagurii cu provizii din
acest corp vor fi scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat
de fagurii cu matca si puietul din corpul de jos. In acest fel,
stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara.
Stupul ramas va avea toata albina zburatoare, care se intoarce
la vechiul loc si fagurii cu provizii.
Pana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va
mai fi intarit cu albina tanara scuturata de pe inca 5-6 faguri cu
puiet larvar (luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au
fost izolate). Asezarea fagurilor in acest stup se face mai
distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa albina,
lasand loc pentru 2-3 rame port-botci cu larve transvazate care
vor fi introduse in stup dupa 30 de minute, fiecare bara port-
botci avand maxim 20 de botci, colonia fiind stimulata
permanent pana la capacirea botcilor. Daca avem nevoie de cat
mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru
crestere, dupa 24 de ore scotand ramele port-botci acceptate si
impartindu-le pe la diferite familii puternice, botcile fiind
crescute in prezenta matcilor izolate cu gratie in corpul de jos.
Pentru ca larvele botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din corpul
de jos se ridica in corpul de sus cate 2 faguri cu puiet larvar,
intre care vom incadra rama port-botci. Coloniile gazde vor fi
hranite tot timpul cu sirop si polen.
Metoda Heyrand

Consta in mutarea larvei o data cu celula ei.

Fagurele introdus in familia donatoare va fi stropit cu sirop
diluat, fiind ridicat la eclozionarea larvelor din oua. Celulele cu
larve vor fi decupate cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi
cilindrice de lemn, care au la una din extremitati cate un
triunghi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi
scurtate la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit, apoi vor fi
largite. Pana triunghiulara de tabla cu suportul respectiv si
celula lipita se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra
un hranitor jgheab, pe fiecare fata a unui astfel de fagure
plantandu-se cate 10 botci cu suporti. Fagurele port-botci se
introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata cu
2 ore inainte. Cand botcile ajung la maturitate se retrag cu
suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

Metoda Romanescu

Se fixeaza un fagure artificial pe suprafata unei placi de lemn

formate din cuburi imbinate, care pot fi apoi dezmembrate.
Placa cu fagurele pe ea, dupa ce a fost cladit bine, se introduce
in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. Dupa
ecloziunea larvelor din oua, suprafata fagurelui este aranjata
astfel incat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva.
Placa cu micile cuburi se intoarce astfel incat celulele sa vina cu
fata in jos si se introduce deasupra cuibului familiei crescatoare.
Metoda are avantajul rapiditatii si a faptului ca larvele nu sunt
scoase din mediul lor natural. Pentru practicarea ei avem
nevoie insa de unelte speciale, destul de complicate, metoda
detaliata fiind descrisa in lucrarea intitulata "Sistematizarea
cresterii reproducatorilor de albine", N. Romanescu, Bucuresti,
1948.
 Metoda simplificata de transferare a larvelor

Manuirea diverselor scule cu care aceste larve urmeaza sa fie

scoase din celule si depuse in botcile artificiale nu este chiar
simpla. Transvazarea poate fi executata insa si fara ajutorul
spatulei, cu ajutorul unui tub de plastic flexibil de aspirare cu
gura (cu diametrul de 4 mm, lung de 10-15 cm), la capatul
caruia se fixeaza, cu ajutorul unui colier confectionat dintr-o
pana de gasca (guler, inel de 7-8 mm lungime si 5 mm
diametru), o sita fina provenita dintr-un ciorap de matase (2
mm din lungimea colierului depasind capatul tubului). Larvele
care urmeaza sa fie transferate se identifica cu ajutorul unei
lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica
crestatura. Se introduce dupa aceea tubul pana in fundul
acestor celule si se suge usor larva (astfel incat sa se lipeasca
de sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca
artificiala, peste o picatura de laptisor diluat.
Pentru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre
colier si sita, este bine ca acest unghi sa fie nivelat cu propolis
moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul
sitei. Folosind acest dispozitiv, transferarea larvelor poate fi
executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu
vederea mai slaba.

Metoda R. Jordan-Volosyevici

Superioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului

ca pe fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor
ramane o cantitate de 3 ori mai mare de laptisor decat in cazul
botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. S-a
constatat, de asemenea, ca de multe ori, botcile crescute prin
transvazare sunt luate in crestere abia dupa 4-6 ore de la
transvazare, flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei
dezvoltari.
Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei
transvazari. Larvele acceptate, dupa 24 de ore, sunt inlocuite cu
altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de
elita. Astfel de larve, cu alimentatie abundenta sunt bine
primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie
incredintate coloniilor pornitoare.
Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se
obtina matci la fel de bune cu cele crescute de coloniile ce
roiesc.

Analizandu-se aceste rezultate s-a constatat

urmatoarele:

1. laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare

matci are in componenta sa mult acid pantotenic (cel mai activ
aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a
ovarelor, precum si a hormonilor sexuali);
2. larvele de 24 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu
corespunde intru totul viitoarelor matci;
3. oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa
treaca o perioada de acomodare si adaptare a larvelor la noul
mediu (10 minute - 5-7 ore);
4.daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca
un laptisor a carui dozare nu este corespunzatoare chimic si
calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albine
inlocuind aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care
larva nu se alimenteaza corespunzator.

Finalizarea lucrarilor pana la imperecherea matcii

- In ziua a 14 dopul cu botca se introduce in colivia de

eclozionare.
- In ziua a 15-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul
botcii.
- In a 16-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.
- In zilele 17-19 matca se hraneste si se maturizeaza. Este
indicat a nu se deranja.
- In zilele 20-21 matca face zboruri de recunoastere (se
imperecheaza de la 8 pana la 12 ori). A nu se deranja.
- In zilele 22-25 matca face zboruri de imperechere. Controlul
imperecherii se face numai dupa orele 17.
- In zilele 26-27 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca
in vederea inceperii ovulatiei.
- In zilele 28-31 matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor
se da unei noi familii de productie, iar in nucleu se incepe o
noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.

Metoda Joe Smith

Aceasta metoda industriala de crestere, presupune existenta

in stupina a cel putin 4-5 stupi bine populati (pe cel putin 2
corpuri fiecare), care sa furnizeze, cat timp tin operatiile de
crestere, albina tanara necesara.

La aplicarea acestei metode sunt folosite:

1. o colonie de selectie, producatoare de oua de varsta precisa,

intretinuta intr-un stup tip Dadant in pat cald, avand in peretele
din spate un orificiu de hranire cu un hranitor exterior;

2. o colonie pornitoare orfanizata cu 2 ore inainte, pentru

fiecare colonie pornitoare avand rezervate 2-3 colonii furnizoare
de albina tanara, care se schimba periodic (pe masura inaintarii
in varsta);

3. o colonie crescatoare foarte puternica cu gratie Hannemann

la urdinis. Toate aceste colonii sunt stimulate continuu, iar cei
4-5 stupi furnizori le alimenteaza permanent cu albina tanara
dupa necesitati.

Tehnica metodei

La inceput se pregatesc ramele speciale de ouat. Se iau rame

obisnuite, completand golul lor cu o scandura groasa de 20 mm,
in mijlocul careia taiem cate un dreptunghi cu latura orizontala
de 210 mm, iar inaltimea de 130 mm. Golul ramas in aceasta
scandura va fi ocupat de un mic fagure artificial lipit cu ceara
pe margini. In luna aprilie se introduc 2 astfel de rame langa
cuibul unei colonii pentru a fi cladite. Dupa cladire se retrag si
vor fi folosite la inceperea lucrarilor de crestere, fiecare colonie
crescatoare avand pregatite cate 2 rame de acest fel. Se desfac
din cuie cateva rame de stup, ale caror speteze superioare au
pe fata interioara cate un jgheab longitudinal de 3 mm (nut). In
acest nut se introduce marginea unei fasii de fagure artificial
lata de 60 mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita. Spetezele
cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pentru a fi cladite, dupa
care se retrag si se pastreaza intr-un stup gol.

Organizarea coloniei crescatoare.

Cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor,
colonia crescatoare trebuie sa aiba cel putin 3,5 kg albina, si
matca cea mai buna din stupina. Ramele stau in stup in pat
cald, colonia alimentandu-se prin orificiul facut in peretele din
spate cu cate 100 g sirop bogat in proteine, oferit in hranitorul
exterior. Cand dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca
albinele sa-si formeze un reflex conditionat de hranire. Cu 3-4
zile inainte de a porni cresterea matcilor, stupul se imparte in 2
compartimente neegale, cu ajutorul unei diafragme etanse
prevazute in partea de jos cu o gratie Hannemann lata de 3 cm,
pin care albinele celor 2 compartimente pot sa circule si sa
transporte in compartimentul mare hrana din hranitorul
exterior. Compartimentul de la peretele din spate va avea un
spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea va avea 8
rame.
Dupa 3-4 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele 2
compartimente, se prinde matca coloniei cu tubul de sticla si se
tine provizoriu la caldura corpului intr-un buzunar.
Compartimentul mic se goleste de rame, albinele scuturandu-se
in spatiul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere de pe
3-4 faguri cu puiet larvar si se introduce la mijloc 1 rama cu
puiet capacit cu albina insotitoare, incadrand-o cu 2 rame bune
de ouat, di cele completate cu scandura, dar cu fagurasii claditi
mai de mult. Eliberam apoi matca in compartimentul mic, care
se acopera cu un podisor etans, tip PFL. Neavand alt loc
disponibil, matca va umplea cu oua ramele infundate.
Stupul se hraneste in continuare de 2 ori pe zi ciocanindu-l.
Dupa 3 zile se retrage fagurele cu puiet din mijloc, indepartand
incet albinele si matca de pe el, acestea ramanand in
continuare in acelasi compartiment mic. Fagurele retras este
inlocuit cu o speteaza cu fasie de fagure nou lata de 60 mm,
cladita mai de mult. Pe speteaza se scrie data introducerii
acestei fasii. Dupa 24 de ore ridicam speteaza cu fasia cu oua
proaspete si o introducem in compartimentul cel mare, in
mijlocul cuibului, in locul ei introducandu-se pentru ouat o alta
fasie de fagure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi.
Cand s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care
se afla acum in compartimentul mare, se trece in stupul
pornitor, orfanizat cu 2 ore inainte. Dupa trecerea celor 2 ore,
se deschide stupul cu familia donatoare, se scot fasiile cu larve
in eclozionare din oua, se duc intr-o camera incalzita si fiecare
fasie se taie de-a lungul in cel putin 4 fasii inguste care se lipesc
cu ceara topita turnata pe sipci subtiri. Se scurteaza pana la
jumatate inaltimea celulelor, iar cu o mica spatula se elimina
larvele din 4 in 4 celule, pentru ca albinele sa formeze botci
numai din larvele ramase.
Intr-o rama goala port-botci se pun numai 2 astfel de sipci cu
larve in eclozionare, asezate la o distanta de 6 cm una fata de
alta. Golul de sub speteaza superioara a ramei port-botci cat si
golul de sub cea de-a doua sipca, se completeaza cu cate 2 fasii
de placaj.

Varianta fasiilor decupate cu oua sau larve

Metoda Miller

Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet

(fara albina), mai putin 2 faguri cu puiet in eclozionare, intre
care se introduce "rama de crestere" cu fagurii tip Miller de
forma triunghiulara cu baza de 5 cm (cca 4-5 bucati). Lateral,
de o parte si de alta se aseaza fagurii cu hrana, polen si miere.
Fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albinele
familiei. Familia fiind hranita din abundenta, cu rezerve
suficiente de pastura si polen, cu albina in excedent si cu o
matca capabila sa-si desfasoare activitatea (dar lipsita de
spatiu de ouat), in cca 3-5 zile rama "de crestere" va fi luata in
lucru. In momentul in care au fost depuse suficiente oua, rama
cu fagurele respectiv se va ridica si se va introduce intr-o
familie pornitoare (puternica), orfana complet si cu abundente
rezerve de pastura si miere. Dupa 9-10 zile, cele mai frumoase
botci se deprind usor de pe fagure si se folosesc in scopurile
dorite.
Metoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii
de matci, cu conditia ca familiile donatoare, pornitoare si
crescatoare sa fie asigurate in permanenta cu faguri cu puiet la
eclozionare si cu hrana din abundenta.
 Metoda Alley

Se da o rama cu fagure artificial (numai cu 2-3 sarme

orizontale) spre a fi cladita (unei colonii bune) fiind plasata in
mijlocul cuibului. Dupa 48 de ore este retrasa si introdusa in
mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stupina. Aceasta va fi
stimulata cu sirop iar rama va fi insamantata cu oua. Preferinta
albinelor de a creste matci in faguri noi se datoreaza faptului ca
ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul
bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala
a larvei si matcii. Cand din oua incep sa apara larve abia
vizibile, cu un cutit foarte bine ascutit (a carei lama se introduce
in apa fierbinte, se scoate si se sterge cu un prosop) se taie 1-2
fasii cu celule ce contin larve, taind 5-6 mm din inaltimea
celulelor, cu capatul rotund al unui chibrit strivind cate 2 larve
vecine, lasand neatinsa in celula ei larva a 3-a, largind celula cu
larva pentru ca albinele sa poata cladi usor botci spatioase.

Dupa terminatia operatiei de mai sus fasia cu larve se lipeste

in partea inferioara a unui fagure gol, cald, scurtat pana la
jumatate din inaltimea lui. In celulele fagurelui se toarna putina
apa indulcita cu miere, de care vor avea nevoie albinele doici la
elaborarea bogata a laptisorului, in momentul in care vor hrani
larvele din celule.
Rama cu fasia lipita se introduce apoi in mijlocul cuibului
familiei pornitoare puternice, orfanizata de matca si puiet cu 2-
3 ore inainte, familia pornitoare putand deveni si crescatoare in
cazul in care nu vom muta fagurele in alta familie crescatoare.

Metoda Caillas

Simplifica metoda Alley, introducand in cea mai buna colonie

1 fagure artificial. Dupa cresterea si insamantarea fagurelui, la
aparitia primelor larve acesta se decupeaza in partea de jos,
largeste din loc peretii celulelor cu larve din marginea taieturii,
colonia orfanizata de matca cladind botci acolo unde gasesc
celulele largite cu larve.

Varianta cresterii matcilor fara grefaj

Se alege o familie cu matca recordista careia i se da un

fagure gol si bine cladit, de preferinta alb, pentru depunere
oualor. Cand ouale incep sa eclozioneze (dupa circa 3 zile)
acest fagure este transferat in familia crescatoare pregatita cu
9 zile mai inainte (distrugandu-i toate botcile). Dupa 2 zile
controlam botcile trase, pe care le insemnam cu o tinta
deasupra lor. O saptamana mai tarziu, fagurele e controlat
iarasi si toate botcile nemarcate sunt distruse.

Metoda poloneza

Utilizeaza 3 colonii fruntase (1 donatoare, 1 crescatoare

mama, 1 crescatoare tata) pregatite din primavara prin
stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste
colonii sa fie pline pana la refuz de albine si puiet.

Colonia donatoare

Va primi la timpul oportun un fagure gol gata cladit, in care cu

un an inainte, spre sfarsitul verii, albinele au crescut 1-2
generatii puiet (avand grija ca acesta sa nu aiba miros strain).
Fagurele sa fie cald, fie ca a stat in acelasi cuib, dincolo de cel
cu pastura (langa diafragma) albinele curatindu-l partial, fie ca
a fost tinut in casa langa soba 2-3 zile.

Familia donatoare

Inainte de a fi introdus in mijlocul cuibului fagurele se

stropeste cu putina apa. Incepand cu a 2-a zi fagurele va fi
verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. Pentru usurarea
acestei operatii pentru acest fagure se lasa un interval putin
mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara a deranja prea
mult cuibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa
albina tanara.

Familia crescatoare

Se organizeaza odata cu inceperea eclozionarii primelor larve

din oua. Se ridica de acolo matca, tot puietul necapacit si fagurii
cu oua, formand un nucleu in stupina care primeste de la alti
stupi faguri cu provizii. Fagurii cu puiet se matura de albina
acoperitoare in propriul lor stup si se dau provizoriu altor familii
din stupina, in familia crescatoare ramanand toti fagurii cu puiet
capacit, miere si pastura, lasand in mijlocul cuibului un spatiu
pentru introducerea fagurelui pregatit special pentru cresterea
matcilor, hranind din belsug colonia orfana. Cu cat matcile
crescute vor fi mai putine cu atat vor fi mai bune.

Prelucrarea fagurelui

Dupa trecerea a 2 ore de la orfanizare, scoatem din familia

donatoare fagurele cu larve tinere, il periem de albine, il invelim
cu un prosop si il ducem intr-o camera calda, unde, cu ajutorul
unui cutit caldut taiem doua ferestre orizontale lungi aproape
cat lungimea fagurelui si late de cate 50 mm fiecare, intre
ferestre lasand un interval de 80 mm. Celulele cu larve, din
partea de sus a fiecarei ferestre, vor fi scurtate la jumatate din
inaltimea lor (cu un cutitas foarte taios si cald), dar numai pe
una din fetele fagurelui. Cu ajutorul unui bat de chibrit,
distrugem cate 3-4 larve in sir, lasand intacta pe cea de-a 4-a
sau 5-a (in functie de numarul de botci de care avem nevoie).
Celulele taiate ale caror larve au fost lasate se largesc cu
ajutorul unui largitor de celule pentru a inlesni albinelor claditul
botcilor. Larvele crescute pe marginea opusa a ferestrelor taiate
pentru a nu fi luate in crestere sunt strivite pe 2-3 randuri de
celule. Fagurele astfel prelucrat va fi dat coloniei pornitoare-
crescatoare care va fi zilnic stimulata cu sirop de cea mai buna
calitate (cu miere si polen). In felul acesta coloniile vor lua in
crestere 30-40 de botci din care vor iesi peste 12-13 zile matci
superioare, bine conformate si prolifice.

Altoirea botcilor naturale

In momentul in care varful botcilor prinde o culoare putin mai

deschisa, botcile cele mai mari si mai frumoase (care nu au fost
lovite sau turtite lateral - mai ales la varf) vor fi altoite in cea
de-a 14-a zi de la depunerea oualor, in stupii orfanizati cu 1 ora
inainte, unde vor mai sta pana la eclozionare inca 2 zile. Botcile
se decupeaza cu o mica portiune de fagure in jurul lor, ce le
serveste drept suport. Altoirea pe locul ales se face vertical,
decupand din fagurele cu puiet o portiune de forma si marimea
botcii (putin mai mare) si a suportului ce se introduce acolo.
Locul cel mai bun este intre coroana de miere si elipsa cu puiet,
suportul protejand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat
a se altoi deodata 2 botci pentru ca albinele sa o aleaga pe cea
mai buna, botcile fiind protejate si cu cate un manson de
protectie (din plastic sau colivie spiralata din sarma), avand
liber doar varful. In acest caz, introducerea botcii se poate face
concomitent cu orfanizarea, mai ales daca matca va ecloziona
curand.

Introducerea botcilor fara protectie

Unii apicultori introduc botcile fara protectie dupa o orfanizare

prealabila de 6 zile distrugand toate botcile formate si ridicand
laptisorul din ele (pentru ca albinele sa nu dea de gustul
laptisorului ce le deschide pofta). In momentul introducerii
botcii albinele coloniei primitoare vor fi hranite cu sirop. Dupa
introducerea botcilor stupul nu va mai fi deranjat, dar vom privi
urdinisul cu atentie cateva zile la rand. Albinele care nu au
botca sau matca atunci cand ies din stup se intorc din zbor
privind urdinisul ca si cum au pierdut ceva, se urca pe peretele
frontal si au o usoara ezitare, daca sa intre sau nu in stup atunci
cand vin in zbor spre casa.
In cazul in care avem mai multe botci vom introduce surplusul
de botci in coloniile cu matci, avand grija ca altoirea lor sa se
faca spre marginea cuibului protejate cu un tub de plastic mai
larg. Altoirea consta in suspendarea botcilor in pozitie putin
oblica (pentru ca sa poata fi observata cu usurinta iesirea
matcilor), in partea de sus, intre spetezele superioare a 2
faguri, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete si
amestecata cu putin propolis moale de speteaza superioara a
unei rame. Rama invecinata se indeparteaza putin pentru ca
albinele sa nu lipeasca varful botcii de ea. Coloniilor care nu
accepta asemenea botci si le rod lateral li se aplica alte botci.
Introducerea botcilor in coloniile neorfanizate reuseste in
prezenta unui bun cules.
Dupa 10 zile colonia va fi verificata, deschizand stupul foarte
incet, fara zgomot si fara fum, ridicand rama pe care a fost
altoita botca. Daca aceasta va fi gasita roasa lateral se va da o
noua botca sau matca.

Pastrarea botcilor disponibile

Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute
botci din stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru
fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu varful in jos, ferite
de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn
incalzit. Adancim degetul aratator in rumegus, in adancitura
formata introducand un cornet ca un degetar facut din hartie
cerata infasurata in jurul degetului. In cutie vor exista mai
multe compartimente pregatite in acest fel, fiecare
compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si
intuneric. Unii apicultori folosesc vata care insa se lipeste de
varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia
cu botci va fi dusa intr-o camera calda, unde se face altoirea pe
fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile pentru
a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. Daca numarul
botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau
micronuclee pentru imperecherea matcilor eclozionate, formate
in acest scop. Dac tot mai raman botci aceste se introduc in
colivii de pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care
albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand
la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de 2-3 zile
pana la folosire.

Reguli de baza in cresterea artificiala a matcilor

 Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei
de roire naturala (mai-iulie). Cu toate acestea, este de dorit sa
fie inceputa cat mai timpuriu (cu cel putin 30 de zile inainte de
inflorirea salcamului).
- Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si
crescatoare sa fie mentinute cat mai active.
- De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a
nucleelor de imperechere, iar cu 48 de ore mai inainte de
eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de
imperechere.
- La 9-10 zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in
familiile pastratoare sau in nucleele de fecundare
- Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si
familia orfanizata crescatoare vor fi unificate (in vederea
unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand 4-5
picaturi pe o bucata de vata cu care se vor tampona cele 2
adaposturi de albine).

Pentru reusita operatiei:

- se vor indeparta diafragmele familiei orfane;

- ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului;
- in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului
(cu matca pe rama din mijloc);
- nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de
ramele cu puiet (periate de albine) care la orfanizare erau
necapacite (date spre crestere altor familii);
- stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa 2-3 zile;
- atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet, botcile
trebuiesc decupate cu multa ceara la baza, pentru a permite
fixarea in ramele de nucleu, imediat deasupra puietului (pentru
ca matca sa iasa direct pe puiet), la de 5-8 cm de leatul
superior (fiind protejate de eventuale raciri);
- daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi
asezate in cutii tapetate cu vata sau introduse in buret (in
pozitie verticala), cu orificii special confectionate, ferite de
expunerea la soare si de mirosurile toxice.
Larvele sunt mai rezistente decat se admite in general; in
laborator 50-90% din larve pot sa traiasca la temperatura
camerei 24 de ore. In practica se estimeaza ca larvele se
dezvolta normal chiar daca sunt tinute 5 ore in afara familiei,
mai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata.
Nu trebuie insa expuse la soare pentru a nu se usca laptisorul.
Cresterea se poate prelungi si in luna august cu conditia folosirii
la crestere a unor familii imputernicite cu faguri cu puiet si
hranite suplimentar cu turte de miere si sirop.

Familiile de prasila donatoare (mame)

Sunt familiile de albine (alese pentru furnizarea larvelor) din

lotul de prasila (LP), depistate cu insusirile cele mai bune.

Familiile de prasila tata

Se recomanda sa existe 1 familie crescatoare de trantori

pentru fiecare 50-100 de matci. In cazul inceperii lucrarilor
extratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu 15 zile mai
devreme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de trantori pusi
in mijlocul cuibului, acestea se izoleaza pe fagurii respectivi cu
gratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic).

Starterii

Sunt familiile pornitoare orfanizate total (cu cel putin 2-3 ore
inainte de introducerea botcilor). In centru familiei pornitoare
orfanizate se aseaza 1 fagure gata cladit cu apa indulcita in
celule. In dreapta si stanga acestui fagure se lasa loc ca sa
incapa cate o rama, dincolo de acest spatiu asezandu-se, de o
parte si de alta 1 rama cu miere si 1 rama cu pastura (total 3
rame - 2 spatii goale). Spatiile laterale se marginesc cu 2
diafragme.
Popularea cu albina a starterului, in cazul in care nu este destul
de puternic, se face scotand disponibilul de albina tanara din
stupii furnizori (care au matcile izolate in corpurile de jos),
apicultorul luand orice fagure din corpul de sus, aflat deasupra
gratiei izolatoare de matca. Pentru a asigura albina tanara in
corpurile de sus ale stupilor furnizori se va ridica zilnic in corpul
de sus cate 1 fagure cu puiet capacit in eclozionare, punand in
loc 1 fagure pregatit pentru ponta matcii. In cazul in care
starterului i se va da spre pornire 50 de botci va trebui sa aiba
cel putin 2 kg de albina tanara (popularea starterului facandu-
se in functie de numarul de botci luat in pornire).
Urdinisul se va tine inchis timp de 2 ore iar albinele scuturate,
provenite de la 2-3 familii furnizoare, se naclaiesc cu miere in
vederea infratirii prin lingere reciproca.
Cele 2 rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in
starter, unde raman 24 de ore, dupa care sunt trecute in
familiile crescatoare (pentru continuarea cresterii pana la
eclozionarea matcilor).
Familiile pornitoare nu pot fi folosite decat pentru 6 cresteri
consecutive, cand se schimba cu altele noi formate, sau, in
cazul folosirii permanente, acestea primesc din 4 in 4 zile rame
cu puiet capacit gata de eclozionare.

Familiile crescatoare doici (de finisare) trebuie sa aiba:

- insusiri valoroase,
- multa miere necapacita,
- multe albine tinere,
- multa pastura si polen.
Pentru a fi siguri ca familiile de finisare au suficienta albina
tanara, le intarim zilnic cu cate 2 faguri cu puiet capacit si
albina insotitoare ridicati din stupii furnizori, pe o perioada de 4
zile, dupa o stropire cu sirop parfumat. In fiecare stup crescator
se introduce zilnic numai cate 1 rama cu 2 sipci port-botci cu
larve, ridicata din starter, retragandu-se din margine 1 fagure
cu hrana. Atunci cand larvele cu botci sunt capacite putem
introduce cea de-a doua rama port-botci scoasa din starter.
Botcile vor fi verificate din 24 in 24 de ore, cele mici si botite
fiind eliminate. Rama port-botci va trebui sa aiba (pe speteaza
superioara) notata pozitia ei fata de mijlocul cuibului, pozitie
care nu va fi niciodata schimbata, indiferent de cate ori va fi
scoasa rama. Manuirea ramelor port-botci se va face cu toata
atentia, fara lovituri, zdruncinaturi, evitand verificarile in zilele
cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt capacite.
Cu 1-2 zile inaintea eclozionarii (cand nu mai pot apare
transformari negative ireversibile), botcile sunt transferate in
custile de eclozionare (tip Zander), in vederea implantarii in
nuclee de imperechere suficient de puternice (pentru a asigura
temperatura optima).
Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu
gratie nu da rezultate bune. Colonia de finisare trebuie sa fie
independenta, puternica si orfana, cu albine care circula in stup
fara intermitente si alimentata mereu cu hrana si cu puiet
capacit. De aceea este indicat ca ramele port-botci sa fie puse
intotdeauna in corpul inferior, stupii de crestere fiind totdeauna
bine impachetati pentru a feri botcile de variatiile bruste de
temperatura (acestea fiind foarte sensibile).

Izolarea botcilor in colivii de protectie

Botcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi

atacate de prima matca eclozionata. Pentru preintampinarea
pierderilor ele se pun cu 2 zile inainte de eclozionare, in cate o
colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr-o mica
scobitura de la fundul coliviei matcile gasesc cateva picaturi de
miere amestecata cu hrana proteica. Prin plasa de sarma a
coliviilor matcile sunt hranite de albinele doici. Coliviile de
pastrare sunt asezate intr-o rama speciala, denumita rama port-
colivii cu 2 stelaje basculante, unde ele stau insirate pe 2
randuri.
Coliviile de pastrare raman in coloniile crescatoare cel mult 3-
4 zile pana la amplasarea in nucleele de imperechere, coloniile
pastratoare fiind hranite din abundenta cu hrana proteica.
Pentru introducerea in nucleele de imperechere se recomanda
scoaterea matcilor din coliviile de pastrare si introducerea lor in
colivii automate de introducere a matcilor, respectand regulile
de introducere si inlocuire a matcilor.