Sisteme de montă la ovine

Ovinele sunt animale a căror activitate de reproducţie se împarte în două sezoane, strâns
legate de durata zilei lumină. Sezonul principal este cel de toamnă, când lumina descreşte
până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte, iar cel secundar este primăvara când
lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport.

La ovine poate fi practicat unul din următoarele sisteme de montă:

Monta naturală liberă constă în întreţinerea berbecilor cu oile la păşune (1/30), pe toată
durata campaniei de montă. Asigură o bună fecunditate (cca 90%), în primele trei săptămâni,
după care aceasta scade treptat ajungând la sfârşitul campaniei de montă la 40-50%. Dacă
păşunea se întinde pe o suprafaţă mare numărul de oi/ berbec scade la 15-20.
Rezultatele sunt mai slabe la sfârşitul sezonului de montă datorită epuizării fiziologice şi
sexuale a berbecilor în urma montelor efectuate şi a luptelor pentru ierarhie. Astfel, masculii
cu coarne sau mai viguroşi, în vârstă de 4-5 ani, devin dominanţi şi efectuează un număr mult
mai mare de monte comparativ cu cei fără coarne şi/sau tineri care stau la marginea turmei.
Monta naturală liberă cu grupe de rotaţie se foloseşte de crescătorii care au
posibilitatea schimbării periodice a berbecilor. În acest sens efectivul de berbeci
prevăzut pentru o turmă, se împarte în două: o grupă, care montează în turmă 3-7
zile şi o grupă în refacere, ce cuprinde masculi întreţinuţi în boxe individuale hrăniţi
stimulativ cu masă verde, fân şi concentrate la discreţie. Prin acest sistem de
montă berbecii din turmă sunt tot timpul în condiţie de reproducţie, asigurând o
fecunditate potenţială de 92-95%.

Monta naturală în harem se practică de către crescători cu efective de oi mai mici

(100-150 oi) asigurând un berbec la un grup de 40-50 oi care vor păşuna separat pe
parcele îngrădite. Această metodă are avantajul că se cunoaşte originea (mama şi
tata) produşilor, dar nu se poate aplica la efective mari datorită costului ridicat cu
parcelarea păşunii. Fecunditatea este bună, pe toată durata sezonului de montă,
oscilând între 90 şi 95%.
Monta naturală dirijată presupune efectuarea montei de două ori pe zi (dimineaţa
şi seara) dar, asigură cea mai ridicată fecunditate (93-98 %). Oile în călduri se
depistează cu ajutorul berbecilor încercători şi apoi se repartizează berbecilor
pepinieri după o listă de potrivire a perechilor. Monta naturală dirijată se realizează
prin intervenţia crescătorului care imobilizează oaia pentru montă sau o introduce
într-o boxă unde se găseşte berbecul nominalizat şi aşteaptă până se efectuează
monta. Acest sistem necesită un consum mare de muncă pentru depistarea,
aducerea în boxe şi eliberarea oilor, dar se obţin indici de reproducţie superiori şi
totodată se cunoaşte originea produşilor.

Monta naturală dirijată în harem se practică pentru oile cu temperament vioi şi

sperioase (Ţurcană) care se lasă mai greu montate în prezenţa crescătorului.
Berbecii sunt cazaţi în boxe mari (3 x 4 m) unde se introduc zilnic 1-4 oi în călduri. În
dimineaţa următoare oile sunt scoase în turmă şi se aduc cele depistate în ziua şi
noaptea ce a trecut.
 Însămânţarea artificială (I.A.) asigură avantaje genetice deosebit de importante,
dar cu riscul unei fecundităţi mai scăzute. În principal calitatea materialului seminal
destinat I.A. este dependentă de metoda de prelucrare, numărul de spermatozoizi pe
doză şi volumul dozei.
a). Metoda de prelucrare a materialului seminal. Însămânţarea artificială se
poate efectua cu spermă brută, diluată, diluată-refrigerată şi diluată-congelată.
În cazul folosirii la I.A. a spermei brute proaspete se indică inocularea a 0,1-0,2
ml spermă care să conţină circa 250 x 106 spermatozoizi.
Dacă numărul de berbeci valoroşi este insuficient şi berbecii existenţi au o spermă
cu o concentraţie şi o mobilitate foarte bună, se poate executa diluţia spermei în raport
de 1:1 până la 1:2 cu lapte integral sau ecremat pasteurizat la 95-97 0C, timp de 10
minute. Sperma astfel diluată trebuie să conţină minim 150 x 10 6 spermatozoizi. Se
păstrează maxim 10 ore şi se inoculează tot o doză de 0,1-0,2 ml.
b). Numărul de spermatozoizi inseminaţi contribuie într-o mare măsură la
realizarea unei fecundităţi ridicate.
Astfel fecunditatea creşte semnificativ la oile sincronizate cu FGA odată cu mărirea
dozei de spermatozoizi inseminaţi de la 50 x 106 la 400 x 106 spermatozoizi.
Fecunditatea cea mai bună la I.A. cu spermă diluată se obţine la o desime de 250 x
106 spermatozoizi/doză.
c). Volumul dozei de însămânţare influenţează de asemenea fecunditatea. În
cazul dozelor cu spermă rară, creşterea volumului dozei este condiţionată de
particularităţile cervixului la ovine. Majoritatea autorilor susţin că volumul unei doze
trebuie să fie cuprins între 0,1 şi 0,25 ml.
 Cunoscând aceste detalii, crescătorul de capre se întreabă: montă naturală sau
artificială ? Pentru ca alegerea să fie mai uşoară expun comparativ, în cele ce
urmează, câteva din avantajele şi dezavantajele celor două forme de montă.

- Simplicitate. Oile se montează natural de secole. Aplicarea însămânţării artificiale

presupune dobândirea unor cunoştinţe referitoare la utilizarea echipamentului şi manipularea
materialului seminal.
- Sincronizare - fecunditate. Durata căldurilor la oaie este de 24-48 de ore, iar materialul
seminal, inoculat natural, este activ în tractusul genital femel aproximativ 24 de ore după
montă ceea ce influenţează pozitiv fecunditatea. La IA materialul seminal este viabil după
decongelare un timp limitat, motiv pentru care trebuie inoculat cât mai repede. Momentul
optim de însămânţare este la sfârşitul căldurilor.
- Preţ. În general preţul de achiziţie a unui berbec utilizat la montă naturală este de peste 2,5
ori mai mare decât pentru o oaie. Costul unei monte depinde de valoarea berbecului şi de
cheltuielile cu întreţinerea lui. Când optăm pentru însămânţare artificială trebuie să ştim că
valoarea iniţială a echipamentului este destul de ridicată, însă odată ce avem echipamentul
necesar, însămânţarea artificială este mai puţin costisitoare decât monta naturală.
- Întreţinere. Berbecul consumă mai multe furaje decât oile. Are nevoie de garduri mai solide
si nu poate fi cazat în apropierea femelelor. La monta artificială avem nevoie doar de spaţiu
pentru depozitarea echipamentelor de lucru.
- Valoare genetică. Prin IA se pot folosi paiete de la diverşi berbeci de înaltă valoare
genetică care se află la distanţe foarte mari de fermă. Progresul genetic este mai rapid decât
la monta naturală. Se poate opta şi pentru achiziţia unor berbeci cu un genofond valoros pe
care să îi întreţinem în fermă şi să îi folosim la însămânţări artificiale.