Terapia iertarii metoda kahuna

Cand judec o persoana, acea persoana devine un ostatic al gandurilor mele.

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi,
pe buna dreptate, un miracol.
Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia
bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile. Violenta acestora era atat de mare incat, desi
purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai
multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o luna de lucru cu acest gen de
pacienti. In ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze
intr-un astfel de loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Haleakala Lew Len a
acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole.
Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti pacienti nu mai era nevoie de
catuse. Dozele medicatiei au scazut simtitor la majoritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora.
Dupa patru ani, pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de pacienti violenti.
Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai
pacienti. Mai mult, nici macar nu i-a vazut! Cerintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au
fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati.
Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane a declarat ulterior dr. Len.
Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe
tine.
In prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta
metoda pe mii de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale
prestigioase precum UNESCO si Natiunile Unite.
Dr. Len detine un doctorat in psihologie obtinut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dar el atribuie
remarcabilul sau succes ca psiholog clinician practicilor de vindecare traditionale invatate de la Morrnah
Nalamaku Simeona, o femeie kahuna.
Cine sunt kahuna? In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar kahuna prin pastrator al secretului,
expert, magistru. Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle
medieval. Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna. Termenul a devenit insa cunoscut ca
echivalent al samanului, vraciului, preotului.
Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze vindecari miraculoase, sa
influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc. Morrnah Nalamaku
Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili din Hawaii, fiind numita oficial in 1983 de catre
autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat Foundation of
I, o organizatie nonprofit menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna,
inainte ca acestea sa se piarda. Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata
cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii poarta denumirea de hooponopono, care s-ar putea traduce prin
a indrepta lucrurile, a corecta o eroare.

1
 Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maestra
in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda
simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti
in spiritul respectului pentru rational si stiintific.
Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi
cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra
reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.
In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru.
Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.
Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca
agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati
refulate.
Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui
nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi.
Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza
imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata.
Nu-i nimic in neregula cu erorile de judecata, declara cu umor dr. Len. Te pot omori, asta-i tot.
In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele
incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom
culege ceea ce am semanat.
Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate lucrand asupra ta. Nu este nevoie
sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele
pe care le poti obtine singur cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona.
Pentru kahuna, circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta.
Starea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din
jurul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am ajuns. Daca nivelul nostru de constiinta se modifica,
circumstantele exterioare se schimba rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ daca ne
asumam responsabilitatea pentru tot ce se intampla in viata noastra, pentru tot ce se intampla in jurul
nostru.
Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii Ce inseamna sa ne asumam 100%
responsabilitatea pentru absolut tot ce se intampla in viata noastra? Inseamna sa accepti faptul ca tu
insuti, nimeni altcineva, esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le
traiesti, afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare pentru
majoritatea oamenilor.
O idee foarte greu de digerat intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa
dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai
mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. Caci una
este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele
violente ale unor oameni cu care nu ai avut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este
ca locuiti impreuna in acelasi oras. Multi psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne
culpabilizeze in mod excesiv.
2
 Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim
lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii.
Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea
sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu
judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal viata noastra se poate schimba
radical.
Nu va faceti probleme. Inreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr.
Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau
responsabilitatea lui doar pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa. Problemele lor erau creatia sa
si de aceea tot ce a trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el
insusi gandurile care au generat acele probleme.
Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a
conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din
noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am determinat acel lucru
sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd.
Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate.
La urma urmei, toti am experimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau
foarte bine, reactii in care parca nu eram noi insine, nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o
situatie-limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui automat este: ce anume din
ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care
au produs respectiva problema. Dar cum putem sti care ganduri au creat acea problema? Nu va faceti
probleme, spuna dr. Len. O parte din voi stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea.
Cand judec o persoana, acea persoana devine un ostatic al gandurilor mele.
Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In
viziunea lor, care este comuna cu cea a tuturor religiilor, Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu
mai putem sa vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se interpune
gandul.
Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. Lumea este ceea ce
credem ca este, afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie
de huna. Psihologia moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii, de vreme ce afirma ca oamenii nu
reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor.
Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca
spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i
se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze
din ce in ce mai bine.
In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel
despre o persoana, acea persoana devine un ostatic al gandurilor mele.
Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va
comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia mea despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt
o consecinta a ceea ce gandesc despre acea persoana si trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru acest
lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana.
3
 Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa
stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii
lucrand doar asupra lui insusi. Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii? Am repetat
incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma, a declarat senin dr. Len. Asta-i tot.
De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa surpinda printr-o lovitura
puternica si neasteptata rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea
mult.
Mai exact, sunt prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi,
el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el,
din moment ce a declarat ca o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o.
CERE-TI IERTARE
De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental
etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea, care a atras problema, printr-un proces de cainta si iertare.
Imi pare rau. Te rog, iarta-ma. Imi pare rau pentru ca te-am facut ostatic al gandurilor mele si fiindca,
prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentul.
Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face
constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul,
vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne tocmai de minte,
temnicerul insusi.
Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi
Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este
bolnav, cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc.
Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune corpului: Imi pare rau ca ti-am facut rau prin
gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma. Si repetam acest lucru cu sinceritate pana problema dispare.
Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme
prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma.
Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata
este un sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca
vindecarea a inceput.
Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit
copiii.
Dar kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile
savante. Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase,
destepte, intelectualizate nu ajung la pacienti.
Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim
lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii.
Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea
sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu
judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal, viata noastra se poate schimba
radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi,
4
ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor, iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste
 semnificativ.
In loc de concluzie: Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu
bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-
uri. Una dintre ele se numeste The Four Things that Matter Most si se refera la cele mai frecvente
declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt:
IARTA-MA, imi pare rau !
TE IERT si MA IERT !
MULTUMESC !
TE IUBESC !
Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte pentru a folosi aceste declaratii
care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata.
Citeste si: Hooponopono iertarea care vindeca / La taifas psihoterapeut Radu Albota
Citeste si: Sa privim iertarea ca pe un dar divin / www.viva-natura.ro

Hooponopono Iertarea care vindec

Pentru o foarte lung perioad de timp, n Hawaii nu au existat boli mentale sau fizice majore, nainte de
afluxul de vestici n insule. In vremurile moderne i contemporane cu noi ns, populaia hawaiian a fost
expus i contaminat de tot ceea ce a adus cu sine civilizaia occidental i ca atare manifest exact
aceleai atingeri patologice, somatice i psihice, ca orice arcivilizat. In acest context care a impus
utilizarea lor pe scar larg, puternicele tehnici ancestrale de vindecare, cum este Hooponopono i
ntreaga cunoatere pe care o cuprinde, ies acum la lumin, fiind predate sub numele de Huna, sau
Secretele.
Preoii vindectori (Kahuna) din Hawaii au descoperit c relaia dintre vinovia perceput sau asumat
i pedeapsa autoimpus (ambele la nivel emoional), reprezint cauza numrul unu a apariiei unei
afeciuni psihice sau a bolii n corpul fizic. Ei au creat un ritual de vindecare, Hooponopono, menit s
repun lucrurile n ordine.
Hooponopono nseamn continuitatea fireasc a relaiilor. Este o tehnic extrem de eficient n cazul
traumelor sufleteti (att pentru subiectul acestora ct i pentru cel considerat responsabil de provocarea
lor) i al eliberarii de sentimentele de vinovatie. Uneori suferim pentru desprirea de o persoan drag,
chiar i dup muli ani de zile. Ne este foarte greu sa trecem peste iubirea care s-a sfrit, sau peste
moartea cuiva drag. Uneori chiar ne nvinuim pentru felul n care s-au derulat lucrurile, pentru ceea ce
am fcut sau pentru ceea ce puteam face dar nu am fcut.
Hooponopono pune capt acestor stri i ne ajut sa mergem mai departe, s depim perioada de
suferin. Durerea este natural i, spun unii, chiar necesar. Ins nvinuirea de sine, rzbunarea sau
depresia generat de suferin nu sunt. i, n mod cert, furia i vinovia nu fac dect s ne rneasc i
mai mult, att pe noi ct i pe cei din jurul nostru.
.Huna
Huna este sistemul de cunoatere care cuprinde strvechile arte hawaiiene de vindecare, principiile
spiritualitii i codul vieii corecte. Huna este echivalentul strvechilor nvturi ale multor alte
popoare indigene. In mod obinuit, Huna era numit Ho`omana, sau crearea energiei, folosirea Forei
Vieii pentru vindecare i evoluie. Huna a fost considerat un sistem de cunoatere psiho-spiritual, care
este aplicat pentru vindecarea minii, a trupului i a sufletului, i pentru conectarea cu spiritul.

5
Un Kahuna este Cel care detine Miestria Secretelor tuturor lucrurilor (echivalentul titlului de Doctor
n diverse tiine). In mod obinuit, ne gndim la Kahuna ca la un fel de preot sau vindector spiritual,
care cunoate misterele celor trei mini ale fiinei umane: Mintea Subcontient, Mintea Contient i
Sinele cel mai Inalt cu o contiin elevat, orientat spre dimensiunea spiritual a vieii.
Practicanii Kahuna tiu cum s foloseasc eficient diferite tipuri de energie (a se citi atenie i intenie)
pentru atingerea echilibrului i a vindecrii. i poate c merit menionat faptul c ei tiau aceasta cu
mii de ani nainte ca tiinele care studiaz mintea uman s descopere aceasta.
.Hooponopono
Inelegerea modului n care acioneaz cele trei mini (care compun modelul Kahuna al psihicului) a
determinat, probabil, iniierea ritualului Hooponopono, cheia oricrei vindecri. Hooponopono
nseamn, de fapt, s faci lucrurile aa cum trebuie, just, corect, din punct de vedere moral i social.
Procesul de vindecare Hooponopono implic iertare, armonizare, bunvoin i eliberarea urii i a
vinoviei i eliberarea de trecut. Kahuna consider c vinovia genereaz cele mai multe mbolnviri i
face ca lucrurile s mearg anapoda n viaa noastr. Vestea bun este c majoritatea vinoviilor
noastre nu este ntemeiat.
.Greeal i pcat
In Hawaii, se consider c exist trei feluri de greeli i c nu toate sunt pcate, dei noi avem tendina
de a le considera ca atare. Uneori avem tria de a ne recunoate greelile, ceea ce nseamn i c ne
asumm rspunderea pentru ele. Cu ceea ce etichetm ca pcat, ns, lucrurile stau cumva altfel: le
mpingem n jos, le respingem, le refulm n adncul fiinei noastre i n ntunecimile incontientului, de
unde ele ne fac s resimim nenumrate vinovii. i nu numai c le resimim astfel, ne comportm ca i
cum ne dorim pedepsirea vinovatului i a pctosului. i asta facem: ne pedepsim! i o facem uneori n
moduri att de subtile nct nu suntem n stare s nelegem de ce vieile noastre devin adesea un calvar.
. Mecanismul funcioneaz fr gre: odat ce acea instan a minii tale i-a dat verdictul vinovat,
ncepi imediat s ispeti.
i ghici cine este gardianul tu, torionarul tu, sau uneori, chiar clul tu? Tu nsui! Iar gndurile
tale devin instrumentele unei torturi rafinate care ncep s-i contorsioneze viaa i viitorul. Nu merit
s sau nu mi se cuvine sau nu am dreptul s sau nu sunt demn depesc cu brio pe
oricare dintre instrumentele (oricum, foarte ingenioase) pe care ai s le gseti n oricare din temniele
lumii sau donjoanele groazei, transformate sau nu n muzee.
Primul tip de greeal este Hala: s te abai de la cale, s comii erori, s faci o greeal sau s evii
adevrul. Fcnd astfel, poi, n mod necugetat, s rneti pe cineva, dar aceasta nu este un pcat.
Al doilea tip de greeal este Hewa: excesul i lcomia, greeal care de asemenea nu este un pcat, dei
este considerat mai rea dect Hala i, cel mai adesea, ne rnete i pe noi, dar, ntr-un anume fel, i pe
ceilali. Hewa include i situaiile n care, avnd nevoie, lum de la alii mai mult energie dect doresc
ei s ne ofere.
Cel de-al treilea tip de greeal i singurul care este cu adevrat un pcat este Ino, rnirea intenionat a
altei persoane i aciunile desfurate cu violen i ur.
(Putem constata din cele de mai sus c sexul nu este considerat n niciun fel un pcat, dac nu are
caracteristicile care s l ncadreze la Ino. Fac aceast remarc spre a observa una dintre diferenele
majore ntre acest sistem de cunoatere i de credine i sistemele lumii aa-zis civilizate, n care sexul
fiind unul dintre pcate, apare o categorie ntreag de noi vinovii i implicit de autopedepsiri).
Mai exist un alt fel de vinovie nentemeiat: prsirea, abandonarea unei relaii, faptul c nu acionezi
din iubire, sau c nu eti perfect. Ne auto-judecm cu asprime, i aceasta trimite un mesaj
subcontientului nostru, c nu suntem suficient de buni i c nu meritm prea multe. De aceea, nu ne
iubim pe deplin; iar pierderea iubirii este asociat, n mod frecvent, cu probleme de sntate, mbolnvire
i declinul calitii vieii.

6
.
Pcat Vinovie Iertare
Iertarea este necesar n toate cazurile. Trebuie s i iertm pe ceilali, i n acelai timp, este imperativ
pentru sntatea i starea noastr de bine, s ne iertm pe noi nine. Acesta este secretul vindecrii
depline. Poate uneori s mai fie nevoie de i altceva, dar cel mai adesea, ritualul iertrii, Hooponopono,
este suficient i are grij de rezolvarea tuturor problemelor.
Ino este, n mod cert, singurul tip de pcat care necesit iertare.
Dar ct de des ne ocupm de Ino?
Dac stm s ne gndim la asta, am putea avea surpriza s constatm c poate c nu am mai iertat pe
nimeni, nici pe noi nine, de foarte mult vreme. Poate c din vremurile inocente i naive ale copilriei.
Aadar, cam ct vinovie, a noastr n faa altora i a altora n faa noastr purtm cu noi?
Demult, cel mai faimos Huna din Vest scria:
Practicanii Kahuna tiau ceea ce psihanalitii au cercetat pn la disperare. Este vorba de faptul c,
atunci cnd un om a pctuit, iar Sinele inferior (Mintea subcontient) i Sinele mijlociu (Mintea
contient) sunt de acord c el a pctuit, Sinele inferior poate avea ideea fix c pcatul trebuie
pedepsit. In acest caz, Sinele inferior seteaz comanda de pedeaps, prin boal sau accidente.
Ideile fixe devin obsesii, iar vinovia creeaz obsesii subtile, neltoare, ntruct Sinele inferior nu are
capacitatea de a raiona. Dac Mintea contient preia ideea c persoana respectiv pctuiete i o
planteaz n Subcontient, i chiar i dac mai trziu se produc schimbri n Mintea contient,
Subcontientul poate nc s cread c a fost un pcat. Aceasta poate da natere bolii.
Examinai-v credinele i observai dac putei nceta s v mai nvinovii singuri. Folosii-v
contiina drept cluz i nu ca pe un gardian! Dac avei mustrri de contiin, acestea poart un
mesaj conform cruia mai avei posibiliti de evoluie. Considerai c ai acionat n cel mai bun mod pe
care l aveai atunci la ndemn, ntr-un scop bun i doar nu puteai vedea posibilitatea ca toat lumea
s ctige din acea situaie. Pe parcursul aciunilor voastre, dac intenia nu a fost s rnii pe cineva,
era, probabil, cea mai bun abordare pentru toi cei implicai. Cu toate acestea, chiar dac schimbarea
credinelor adnc nrdcinate nu se realizeaz btnd din palme, soluia exist: iertarea.
(Exist destul de multe ritualuri, tehnici, meditaii i procedee prin care putem obine i/sau acorda
iertarea. In acest material am prezentat viziunea asupra vinoviei i iertrii din perspectiva Huna-ei
hawaiiene).
.Iertarea de sine
Actul de a cere iertare i a repara nedreptile face parte i din cultura vestic i din majoritatea
religiilor. Il regsim n Ortodoxism (spovedania), n Catolicism (confesiunea i penitena), la Alcoolicii
anonimi (unul dintre cei 12 pai) i n familia noastr orice mam i nva copiii s cear scuze.
Judectorii cei mai nelepi joac, uneori, un rol de Kahuna, prin stabilirea unor ndatoriri reparatorii,
care nu numai c rspltesc victima, dar constituie un fel de vindecare i pentru cel care a greit.
Dac nu v putei convinge Subcontientul c nu ai pctuit, trebuie, i putei, s calmai lucrurile prin
cin: cernd iertare i fcnd un sacrificiu (probabil c nelegerea greit asupra sacrificiului uman n
Hawaii vine din aceast practic). Cnd spunem sacrificiu, ne referim la a renuna la ceva, la timp i
energie pentru a ndrepta lucrurile fa de cineva pe care l-ai rnit. De altfel, hawaiienii sunt nvai
nc din copilrie s ierte necondiionat pe oricine i s i cear scuze.
Emoiile reprimate, cum sunt vinovia i furia, dorina de rzbunare, creeaz adevrate toxine n corpul
nostru. Practicanii Kahuna spuneau c dei noi nu vrem s avem de a face cu ele, totui punem vechile
emoii negative n adevrai sculei negri, pe care i inghesuim n corpul nostru (metafizic sau eteric).
Ele blocheaz cile neuronale i energetice, astfel nct corpul nu se mai poate auto-vindeca, rezultnd
boala i depresia.
Iertarea de sine te poate vindeca. Iertarea altcuiva nu scuz aciunile acestuia i nici nu i diminueaz
puterea, ci te elibereaz. De ce? Pentru c, de fapt, te ieri tot pe tine: tu eti ceilali.

7
La nivel spiritual, toi suntem Unul.
i iat i vestea bun. Din punct de vedere spiritual, Mintea Subcontient este cea care comunic cu
Sinele nostru Superior, cu Creatorul i cu Universul. Mintea ta Subcontient (Sinele inferior) nu poate
face niciun ru Spiritului. In consecin, tu nu poi pctui fa de Dumnezeu. Mintea ta Subcontient
este prea mic pentru a putea face asta.
.

.
Nimic nu este
pcat, atta vreme
ct nu rnete pe
nimeni.
.