Manual de Formare Experti Romani

JAD Aciunea comun mpotriva violenei n familie, contract de finanare derulat n cadrul
Programului 29 Domestic and gender based violence, finanat prin Mecanismul Financiar
Norvegian
MANUALUL FORMATORULUI
Norvegian
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 3
I CADRUL LEGISLATIV NATIONAL IN DOMENIUL PREVENIRII SI COMBATERII VIOLENTEI IN
FAMILIE .......................................................................................................................................................... 6
II INSTITUII RESPONSABILE CU PREVENIREA I COMBATEREA VIOLENEI DOMESTICE IN
ROMANIA ....................................................................................................................................................... 9
III STATISTICI RECENTE RELEVANTE : ................................................................................................ 16
IV PREVEDERI PENALE I PROCESUAL PENALE N DOMENIUL VIOLENEI DOMESTICE ...... 26
ORDINUL DE PROTECIE ......................................................................................................................... 32
Instana competent ........................................................................................................................................ 33
Cine poate introduce cererea pentru emiterea unui ordin de protecie ......................................................... 33
Coninutul cererii pentru emiterea unui ordin de protecie............................................................................ 34
Procedura n faa instanei ............................................................................................................................. 34
V ORDONANA PREEDINIAL ........................................................................................................... 37
Instana competent ........................................................................................................................................ 37
Procedura de solutionare ............................................................................................................................... 38
Calea de atac ................................................................................................................................................... 38
VI INTERVENIA POLIITILOR N SITUAIILE DE VIOLEN DOMESTIC ............................. 40
Masuri de interventie la fata locului .............................................................................................................. 41
Reguli de baza pentru propria siguranta........................................................................................................ 45
Intervenia n situaii de criz ......................................................................................................................... 47
Intervenia n cazul persoanelor aflate sub influena alcoolului sau drogurilor........................................... 51
Dificulti n identificarea i separarea victimelor i a agresorilor n cazurile de violen domestic ......... 53
Identificarea i securizarea probelor ............................................................................................................. 54
Comportamentul fata de victime/audierea victimelor .................................................................................... 55
Modele de metode ale politiei in contextul violentei domestice ..................................................................... 59
VII ANEXE .................................................................................................................................................... 64
STUDIU DE CAZ .......................................................................................................................................... 64
MODELE DE ACTE PROCEDURALE ........................................................................................................ 66
FORMULARE DE EVALUARE A PARTICIPANILOR ......................................................................... 149
2
Norvegian
INTRODUCERE
Violena domestic este un fenomen global. Este prezent n fiecare ar, n fiecare clas
socio-economic, n orice etnie sau comunitate. Este un fenomen acceptat i scuzat n multe
comuniti i ignorat n altele. i are origine n inegalitatea de gen, femeile fiind considerate
inferioare fa de brbai, concepie nrdcinat nc din familie.
Violena domestic este o crim care afecteaz nu numai victimele dar i societatea ca un
ntreg. Are consecine resimite direct de ctre victime, sub aspect fizic, emoional, precum i
social, financiar dac lum n considerare costurile necesare pentru tratamentul medical acordat
victimei, scoas temporar din mediul profesional pentru a primi ngrijiri i servicii de specialitate
Obiectivul cursului/seminarului este de a transmite cunotine complexe despre diferitele
aspecte i laturi ale fenomenului violenei domestice, de a reflecta asupra atitudinii fiecrui
participant fa de acest fenomen, i de a extinde i mbunti gama de aciuni ntreprinse de
instituiile implicate.
La sfritul cursului, cursanii vor fi capabili s:
recunoasc definiii ale violenei domestice
descrie principalele date statistice despre incidena fenomenului
identifice diferite categorii de victime i infractori
analizeze nevoile specifice ale diferitelor categorii de victime
fac diferena ntre formele variate pe care le poate mbrca fenomenul violenei domestice
creeze un mediu propice pentru a ctiga ncrederea victimelor
evalueze riscurile implicate n cazurile de violen domestic n diferite scenarii
stabileasc msuri poliieneti pentru diferite scenarii n cazuri de violen domestic
3
Norvegian
ilustreze i s explice cele mai cunoscute mituri i concepii greite despre violen
domestic
dezvolte modele de cooperare i sprijin la nivelul mai multor agenii
s se raporteze la cadrul legal naional care se aplic n cazurile de violen domestic
s explice procedurile naionale de aplicarea a legii n cazurile de violen domestic
s analizeze procedurile corecte n abordarea cazurilor de violen domestic
s obin informaiile necesare n momentul primirii unui apel telefonic
s aplice n mod corespunztor legislaia naional atunci cnd investigheaz cazuri de
violen domestic
s pun n aplicare procedurile corespunztoare referitoare la tratarea victimelor, suspecilor
i martorilor
s documenteze n mod corespunztor cazurile de violen domestic
s furnizeze victimelor sprijinul i informaiile necesare
Metode de predare
Metodele i coninutul trebuie adapatate n funcie de nevoile grupurilor int.
n acest sens, se propun urmatoarele metode :
Expunerea
Discuie structurat
o Formatorul va expune coninutul cu continua implicare a participanilor folosind
ntrebri specifice
Brainstorming
Jocul de rol
4
Norvegian
Este de preferat ca aspectele specifice ale coninutului s fie transmise printr-o abordare
multi-disciplinar.
Propunerile referitoare la aranjarea coninutului, timpului alocat i metodelor sunt doar
sugestii. Acestea, precum i coninutul, pot varia, n funcie de necesitile identificate la nivel
naional, subliniind circumstanele i cerinele.
Urmtoarele idei v vor ajuta la crearea unei atmosfere de nvare care s menin interesul
i concentrarea participanilor active i s dea astfel rezultate:
Succesiunea cronologic: Este de dorit ca programul cursului/seminarului s fie mprit n
sesiuni de 90 de minute. Dup aproximativ 40 de minute, se acord o pauz de 5 minute. Circa 60 de
minute trebuie alocate mesei de prnz. Ar trebui alocat timp suficient discuiilor informale.
Schimbarea metodei: aproximativ la fiecare 20 de minute ar trebui s se schimbe tipul de
activitate, alternnd ntre faze active (discuii, jocuri de rol) i pasive( prezentri, discuii scurte).
Separarea fazelor individuale: prin schimbarea slilor sau a locurilor, de exemplu, se poate
indica participanilor faptul c o anumit activitate s-a ncheiat i se trece la urmtoarea.
Trecerea de la efort la relaxare: Fazele mai puin solicitante ar trebui s urmeze celor care
presupun un mai mare efort.
Pauze regulate: Nu depii timpul alocat cursului/seminarului dect dac situaia o impune
i numai cu acordul cursanilor.
5
Norvegian
I CADRUL LEGISLATIV NATIONAL IN DOMENIUL PREVENIRII SI COMBATERII

VIOLENTEI IN FAMILIE
- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata;
- Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile
ulterioare;
- Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor
infractiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea asistentei sociale nr. 292/2011;
- Hotararea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de
organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului,
republicata, cu modificrile si completrile ulterioare;
- Hotararea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
prevenirea si interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta
asupra copilului si de violenta in familie si a Metodologiei de interventie
multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in situatii de risc
de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii
romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state;
- Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind
aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei
victimelor violentei in familie;
- Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al
6
Norvegian
ministrului adminsitratiei si internelor si al ministrului sanatatii pentru aprobarea
Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie;
- Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administratiei si internelor, al ministrului
muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii privind aprobarea
Instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea
violentei in familie.
Lupta impotriva violentei in familie este plasata in paradigma protectiei drepturilor
fundamentale ale copilului si ale omului, astfel cum sunt acestea recunoscute de Conventia ONU
privind drepturile copilului, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene.
Totodata, exista o serie intreaga de recomandari internationale bazate pe o cazuistica
instrumentata la nivelul instantelor internationale, care plaseaza violenta in familie in contextul
practicilor si politicilor ce vizeaza sanatatea publica si lupta impotriva tratamentelor discriminatorii.
Prevenirea si combaterea violentei in familie se regaseste in toate normele juridice internationale
care au stat la baza elaborarii legislatiei romanesti in domeniu, printre care se regsesc:
- Carta Natiunilor unite 24 octombrie 1945;
- Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor (CEDAW),
adoptata si deschisa spre semnare de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1979 si ratificata de
Romania in 1981;
- Recomandarea Comitetului de Ministri catre statele membre nr. R(85)4 cu privire la violenta in
familie;
- Recomandarea Comitetului de Ministri catre statele membre nr. R(87)21 privind asistenta
victimelor si prevenirea victimizarii;
7
Norvegian
- Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei
Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989;
- Recomandarea Comitetului de Ministri catre statele membre nr. R(90)2 privind masurile sociale
referitaore la violenta in familie;
- Declaratia privind eliminarea violentei impotriva femeilor, adoptata de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite la 23 februarie 1994;
- Declaratia si Platforma de actiune adoptate la Beijing, in cadrul Conventiei Mondiale asupra
Femeilor, septembrie 1995;
- Recomandarea Consiliului Europei nr. R (2002)5 privind protectia femeilor contra violentei;
- Rezolutia Adunarii Generale a Natiunilor Unite nr. 61/143 privind intensificarea eforturilor in
vederea eliminarii tuturor formelor de violenta impotriva femeilor din 19 decembrie 2006;
- Rezolutia Consiliului Europei nr. R (2007) 1582 "Parlamentele unite in combaterea violentei
domestice impotriva femeilor;
- Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata de Adunarea Generala a
Organizatiei Natiunilor Unite la 26 septembrie 2007;
- Rezolutia Parlamentului European din 26 noiembrie 2009 referitoare la eliminarea violentei
impotriva femeilor (2010/C 285 E/07);
- Rezolutia Parlamentului European din 5 aprilie 2011 referitoare la prioritatile si structura unui nou
cadru al politicii UE de combaterea a violentei impotriva femeilor [2010/2209(INI)];
- Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a
violentei domestice (Council of Europe Treaty Series No. 210/2011).
8
Norvegian
II INSTITUII RESPONSABILE CU PREVENIREA I COMBATEREA VIOLENEI
DOMESTICE IN ROMANIA
Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin
structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii
violentei in familie. mpreun cu organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii
civile,ministerele si organele centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile
administratiei publice locale, vor desfasura activitati de prevenire si combatere a violentei in familie
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care
elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. Prin
structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de
integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.
Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au
responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea
fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a
activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor.
Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Adminitratiei si Internelor, elaboreaza si
difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si
in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative
pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie. Serviciul de probatiune din cadrul
tribunalului, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in
9
Norvegian
domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati
pentru infractiuni de violenta din familie.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si
programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala;
b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in
prevenirea si combaterea violentei in familie;
c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in
familie si sa sustina functionarea acestora;
d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie;
e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente
psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare;
f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in
familie;
g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri
de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor
juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in
familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al
cazurilor de violenta in familie.
Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze
sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie.
10
Norvegian
Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile
neguvernamentale, precum si cu orice alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile,
acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor menionate.
La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile
generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ,
care are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica,
al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al
organizatiilor neguvernamentale active in domeniu. Din echipa intersectoriala pot face parte, dar
fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, al unitatilor de medicina legala, precum si
ai altor institutii cu atributii in domeniu. Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a
activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre instutiile si evalueaza anual activitatea in domeniu.
Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in
familie vor avea urmatoarele atributii principale:
a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita;
culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la
informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora;
b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc
situatii de violenta in familie;
c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora
spre servicii de specialitate;
d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
11
Norvegian
e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii;
f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii:
g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social."
Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt:
a) centre de primire in regim de urgenta;
b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
c) centre de asistenta destinate agresorilor;
d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.
Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale
destinate victimelor violentei in familie. Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in
familie poti fi publice, private sau in parteneriat public-privat, pot fi infiintate numai de catre
furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii, prin hotarari ale consiliilor judetene sau,
dupa caz, a consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura
prin bugetele locale. Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor se
face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de
acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul
legal.
Centrele de primire in regim de urgenta, denumite adaposturi, sunt unitati de asistenta
sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire
si consiliere victimelor violentei in familie. Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata,
asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva
12
Norvegian
agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica,
potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. Primirea victimelor in
adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura
de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta
adapostului unde se gasesc victimele.
Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. Izolarea de agresori a victimelor se face cu
consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. Toate adaposturile trebuie sa
incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea
medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile
sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele
de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privati acreditati
Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala
de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea
juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor
violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora. Centrele de recuperare
pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de
munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru
integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate.
Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza
ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a
acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. Tratamentele
psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate
agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii.
13
Norvegian
Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala
in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere
psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie.
Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt centre de asistenta
sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta
sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere.
Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la
programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu
executarea pedepsei in evidenta carora se afla. Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii
la cererea partilor, conform legii.
Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie
este un document de viziune strategica pe termen lung, care ofera coordonatele majore de actiune in
sprijinul promovarii drepturilor victimelor, asigurarii securitatii si protejarii victimelor abuzurilor
familiale.
Cuprinde principiile de actiune, obiectivele generale si specifice relevante la nivel national,
aspecte practice si instrumente concrete de lucru utile pentru dezvoltarea planurilor de actiune
sectoriale, precum inventarul privind masurile preventive si de combatere obligatorii, indicatorii de
performanta asociati, structura standard a planului de actiune, mecanismul de coordonare si
monitorizare.
n elaborarea acestei strategii, s-a avut n vedere asigurarea complementaritii initiativelor deja
adoptate la nivel national, respectiv: Strategia nationala in domeniul protectiei si promovarii
drepturilor copilului si a Planului operational in perioada 2008-2013, precum si Strategia nationala
14
Norvegian
pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati si a Planului general de actiune pentru perioada
2010-2012.
Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru
perioada 2013-2017 si Planul de actiune pentru implementarea strategiei nationale pentru prevenirea
si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 stabilesc un set de masuri
destinate sa reduca sau sa contribuie la diminuarea actelor de violenta in familie, sa atenueze
sentimentul de insecuritate al victimei, precum si sa reduca riscul recidivei si facilitarea reintegrarii
sociale a persoanelor care au comis infractiuni de violenta in familie.
Odat cu adoptarea acestei strategii este subliniat importanta asigurarii unitatii cadrului
legislativ si institutional in domeniu si alocarea resurselor adecvate pentru o functionare eficienta a
institutiilor care lupta impotriva violenei domestice.
"Conventia privind preveniea si combaterea violentei impotriva femeilor si violentei domestice",
adoptata la Istanbul la 11 mai 2011, reitereaza recomandarea consolidarii politicii comprehensive si
coordonate in vederea prevenirii si combaterii tuturor formelor de violenta in familie, in special prin
imbunatatirea coordonarii la cel mai inalt nivel si elaborarea unei noi strategii multianuale solide
pentru a preveni si a pedepsi actele de violenta in familie.
Prezenta strategie asigura implementarea recomandarilor formulate in Conventie, incorporand
totodata recomandarile specifice formulate in Evaluarea privind implementarea Strategiei Nationale
de Prevenire si Combatere a Violentei in Familie 2005-2007, precum si contributiile provenind de la
alti reprezetanti ai societatii civile care au participat la elaborarea acestui document.
15
Norvegian
III STATISTICI RECENTE RELEVANTE :
n perioada 2004 2012, au fost nregistrate 940 decese urmare a conflictelor n familie;
n cursul anului 2012 au fost nregistrate 86.000 apeluri la numrul de urgen 112 prin care
au fost sesizate situaii de violen n familie;
n perioada 12.05.2012 30.09.2013 s-au nregistrat 2453 cereri de eliberare ordine de
protecie, peste 40% fiind admise.
n intervalul 2010 2012 2500 femei au ocupat 590 din locurile disponibile n adposturi,
durata medie a ederii acestora fiind ntre 7 i 160 de zile.
Conform Eurobarometrului 72.3 din 2010 Violena domestic mpotriva femeilor
coordonat de Comisia European, n Europa, o femeie din patru este victim a violenei domestice la
un moment dat n via.
ntre 6% i 10% din populaia feminin a Europei este afectat de violena domestic n
decursul unui an. Statisticile realizate de Agenia Naional de Protecia Familiei pn n 2009 i
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale n continuare, pe cazurile de violen n familie
nregistrate n perioada 2004-2011 indic un numr de aproximativ 82.000 de cazuri.
Distribuia victimelor violenei n familie n funcie de sex i vrst, n perioada 2006 2008,
arat c procentul femeilor, majore, victimizate prin violen n familie fluctueaz ntre 34,01% i
40,76% din numrul total al victimelor cu sex i vrst precizat adic ntre 3135 i 3816 femei
agresate anual au fost raportate Ageniei Naionale de Protecia Familiei care rspundea de
centralizarea datelor referitoare la violena n familie.
Procentul adulilor de sex masculin victime ale violenei n familie n aceti 3 ani oscileaz ntre
7,01% i 7,73%. Distribuia n funcie de relaia cu agresorul pentru aceiai 3 ani arat c ntre 49,46
16
Norvegian
% (2007) i 58,7% (2008) din cazuri s-au petrecut n relaii parteneriale (cstorie, logodn, relaii
consensuale), n relaii parentale incidena s-a plasat ntre 34 i 44%.
n ceea ce privete atitudinea fa de victimele violenei domestice n ara noastr, nc nu putem
vorbi de un progres semnificativ. Conform informaiilor din studiul avnd ca obiect cercetarea
cauzelor de violen domestic din anul 2008, efectuat de INML Mina Minovici Bucureti i
Centrului pentru Sociologie Urban i Regional, populaia din Romnia percepe violena domestic
drept un lucru comun, un procent destul de mare 60 % manifest toleran fa de
comportamentele violente adoptate n familie, care sunt considerate ca fiind justificate n anumite
situaii, fie n funcie de context, fie n general. Ca urmare, victimele aleg s nu mai acioneze
mpotriva agresorilor, aceast atitudine fiind justificat, pe lng complexul de factori i percepii
menionat, de lipsa de resurse care mpiedic victima s duc o via independent, de sentimentele
de ruine i stigmatizarea n comunitate, lipsa de informaii, de servicii sociale care s vin n
sprijinul su concret.
Se apreciaz c numrul real al victimelor violenei domestice este mult mai mare, fie
urmare a faptului c multe victime nu au posibilitatea de a intra n contact cu autoritile, ori nu
declar adevrata natur a problemei cu care se confrunt, fie urmare a dificultii raportrii i
centralizrii datelor statistice. De asemenea, autoritile folosesc terminologii diferite, clasificri
distincte pentru aceleai tipuri de aciuni, ceea ce ngreuneaz colectarea, nregistrarea i prelucrarea
datelor din domeniul violenei domestice, determinnd dificulti de corelare a datelor, lipsa unei
statistici conforme cu realitatea fenomenului, fie urmare a dublrii datelor, fie a lipsei totale a
acestora.
Privind evolutiv fenomenul violenei domestice, respectiv rezultatele sondajului CURS din
anul 2008 fa de un sondaj silimar realizat de IMAS n anul 2003, realizat n colaborare cu Centrul
17
Norvegian
pentru Parteneriat i Egalitate, constatm c ponderea situaiilor de violen domestic a crescut n
2008 fa de 2003 cu 4,1 %, n ultimele 12 luni ale perioadei de referin creterea fiind de 1,6%.
Sondajul de opinie CURS din anul 2008 relev faptul c mai mult de 1,2 milioane femei din
Romnia sunt victime ale violenei domestice n fiecare an; mai puin de 1% depun plngere penal
mpotriva agresorului. Rezult c n 45% din familiile din Romnia exist riscul exercitrii de
violene asupra minorilor, n 10% dintre familii manifestndu-se forme ale abuzului.
n anul 2011 Inspectoratul General al Poliiei Romne a raportat cu 9,46% mai multe situaii de
violen domestic fa de anul 2010, ceea ce demonstreaz o cretere a ncrederii publice n poliie.
Dintre infraciunile de violen domestic, 62% au fost soluionate de ctre unitile
teritoriale; dintre acestea, 22,61% au fost finalizate cu condamnri. Diferenele mari ntre aceste
procente, respectiv ntre cauzele penale nregistrate i cele soluionate cu trimitere n judecat este
explicabil prin numrul mare de situaii de mpiedicare a exercitrii aciunii penale urmare a
retragerii plngerii penale de ctre victim sau de refuzul de a depune plngere, justificat de
dificultile financiare, dependena emoional, lipsa resurselor personale i comunitare pentru a
sprijini victima.
Din statisticile Poliiei Bucureti n domeniul violenei domestice, realizate n cadrul
studiului din 2014, rezult urmtoarele:
- n anul 2014 au fost emise 210 ordine de protecie, cu 64% mai multe dect n anul 2013;
- numrul situaiilor sesizate a fost dublu n anul 2014 fa de 2013:
1700 cereri depuse la agenii de poliie local;
40% s-au repetat avnd acelai agresor;
83% din situaii s-au petrecut n locuina familiei;
34,9% din victime dein cel puin un act medical;
54% din victime au un nivel cel puin mediu de colarizare;
18
Norvegian
n 68,4% din situaii, alcoolul este cauz favorizant a abuzului;
47% din victime i-au retras plngerea.
n anii 2012 2014 se constat o cretere constant a numrului de inculpai trimii n
judecat i condamnai pentru infraciuni de violen mpotriva membrilor familiei, aa cum se poate
observa din analiza evolutiv a rapoartelor de activitate a Ministerului Public pe acest interval de
referin:
Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2012:
Violena n familie
n anul 2012 s-au nregistrat 440 inculpai trimii n judecat, adic 0,7% din totalul celor trimii n
judecat.
VICTIME ALE VIOLENEI N FAMILIE N ANUL 2012: TOTAL 1.857, DIN CARE 1.356
MINORI
Atrage atenia numrul mare de infraciuni grave comise ntre membrii familiei (omor, viol, loviri
sau alte violene i vtmare corporal), ceea ce impune cu necesitate aciuni de prevenire din partea
autoritilor i a organizaiilor neguvernamentale.
Infraciunile de violen intrafamilial svrite au avut urmtoarele consecine:
*Prini victime:
19
Norvegian
ii corporale i vtmrii corporale grave
*Soi victime:
victime ale lovirilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte
*Copii victime ale prinilor:
i, din care 95
minori
minori
20
Norvegian
e nerespectrii msurilor privind ncredinarea
minorului
*Frai i surori victime:
ontra persoanei, din care 9 minori
tor violene.
Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2013:
Violena n familie
n anul 2013 s-au nregistrat 1.080 inculpai trimii n judecat, adic 1,6% din totalul celor trimii
n judecat.
VICTIME ALE VIOLENEI N FAMILIE N ANUL 2013: TOTAL 2.148, DIN CARE 1.536
MINORI
Infraciunile de violen intrafamilial svrite au avut urmtoarele consecine:
*Prini victime:
21
Norvegian
ale omorului fapt consumat
*Soi victime:
lor contra persoanei, din care:
lor sau vtmrilor cauzatoare de moarte
116 minori
22
Norvegian
nerespectrii msurilor privind ncredinarea
minorului
r sau altor violene
Raportul de activitate a Ministerului Public pe anul 2014:
Violena n familie
n anul 2014 s-au nregistrat 1.459 inculpai trimii n judecat, adic 2,9% din totalul celor trimii
n judecat.
VICTIME ALE VIOLENEI N FAMILIE N ANUL 2014: TOTAL 1.459, DIN CARE 903
MINORI
23
Norvegian
Infraciunile de violen intrafamilial svrite au avut urmtoarele
consecine:
*Prini victime:
e din culp
*Soi victime:
e lovirilor sau altor violene
are 105 minori
24
Norvegian
iunii de rele tratamente aplicate minorilor
ime ale abandonului de familie, din care 778 minori
ontra persoanei, din care 13 minori
time ale lovirilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte
25
Norvegian
IV PREVEDERI PENALE I PROCESUAL PENALE N DOMENIUL VIOLENEI
DOMESTICE
Chiar dac violena domestic este o problem real i recunoscut ca atare n realitatea
romneasc, incriminarea formelor acesteia este de dat recent n legislaia noastr penal. Astfel,
violul ntre soi a fost introdus n anul 2000, agresiunea ntre membrii familiei fiind incriminat
distinct, de asemenea, dup acest an.
Legislaia penal cu prevede la acest moment infraciuni distincte de violen domestic,
aceast sintagm putnd fi aplicat unor aciuni ndreptate asupra membrilor familiei, n mediul
familial.
Pentru a identifica o fapt c fiind infraciune contra membrilor familiei, respectiv o
infraciune de violen domestic, ar trebui s rspundem la urmtoarele ntrebri:
Ce este violena domestic:
Ce forme are?
Cine sunt subiecii acestei infraciuni?
Legea 217/2013 cuprinde o definiie a violenei domestice, n acord cu termenii folosii n
conveniile internaionale adoptate de Romnia, respectiv:
violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de
autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie
impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau
suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte,
26
Norvegian
constrangerea sau privarea arbitrara de libertate.
Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si
libertatile fundamentale.
Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme:
a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte,
amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
b) violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de
tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa
asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor,
neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si
alte actiuni cu efect similar;
b) violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere
de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate,
inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte
actiuni cu efect similar;
d) violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare,
manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
c) violenta economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice,
inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de
prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea
dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra
bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si
27
Norvegian
nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte
actiuni cu efect similar;
d) violenta sociala - impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni,
interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in
locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect
similar;
e) violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-
spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de
familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii
la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect
similar sau cu repercusiuni similare.
Legea violenei domestice 217/2003 precizeaz aria de cuprindere a expresiei membru de
familie, ca fiind:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin
adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in
cazul in care convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate
intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea
sarcinilor profesionale.
28
Norvegian
Noul Cod Penal reia definirea expresiei membru de familie ntr-o form mai apropiat de
reglementarea din legea special, respectiv:
Prin membru de familie se nelege:
a) ascendenii i descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin
adopie, potrivit legii, astfel de rude;
b) soul;
c) persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i copii, n
cazul n care convieuiesc.
(2) Dispoziiile din legea penal privitoare la membru de familie, n limitele prevzute n alin. (1)
lit. a), se aplic, n caz de adopie, i persoanei adoptate ori descendenilor acesteia n raport cu
rudele fireti.
De asemenea, Noul Cod Penal introduce Capitolul III infraciuni svrite asupra unui
membru de familie:
Violena n familie
(1) Dac faptele prevzute n art. 188, art. 189 i art. 193 - 195 sunt svrite asupra unui membru
de familie, maximul special al pedepsei prevzute de lege se majoreaz cu o ptrime.
(2) n cazul infraciunilor prevzute n art. 193 i art. 196 svrite asupra unui membru de
familie, aciunea penal poate fi pus n micare i din oficiu. mpcarea nltur rspunderea
penal.
Uciderea ori vtmarea nou-nscutului svrit de ctre mam
29
Norvegian
(1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, svrit
de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac faptele prevzute n art. 193 - 195 sunt svrite asupra copilului nou-nscut imediat
dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic,
limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv, 3 ani.
Sub aspect procedural penal, instrumentarea cauzelor de violen domestic se supune
procedurii comune tuturor infraciunilor, aspectele deosebite constnd n administrarea
probatoriului.
Dificultatea administrrii probatoriului rezult, de cele mai multe ori din faptul c victima i
agresorul continu s locuiasc mpreun, cadrul procesual penal avnd posibiliti limitate pentru
luarea unor msuri preventive care s aib ca rezultat ndeprtarea agresorului din familie sau din
societate.
Iniierea de ctre organele de cercetare penal a procedurii emiterii ordinului de protecie n
cadrul unui proces penal nu s-a realizat pn n prezent n practic, ceea ce duce la concluzia c se
impune analizarea atent a cadrului legal, coroborarea textelor de lege n vederea aplicrii lor
eficiente.
n acest sens se impune familiarizarea organelor de cercetare penal cu aciunile ce pot fi
promovate n faa instanei civile, respectiv: procedura emiterii i aplicrii ordinului de protecie,
precum i cu ordonana preedenial.
30
Norvegian
31
Norvegian
ORDINUL DE PROTECIE
Conform art. 23 Legea 217/2003, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori
libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate
solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa
se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau
interdictii:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei
comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in
contact cu victima;
c) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima,
fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul
de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
d) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate
pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
e) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt
mod, cu victima;
f) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
32
Norvegian
g) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a
intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc
ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.
De asemenea, pe langa oricare dintre masurile dispuse cu ocazia emiterii ordinului de
protecie, instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica,
psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a
unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Judectorul stabilete durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie, fara a putea depasi 6
luni de la data emiterii ordinului. n lipsa unei dispoziii exprese referitor la durata msurilor,
acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Instana competent
Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza
teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima.
Cine poate introduce cererea pentru emiterea unui ordin de protecie
Cererea poate fi introdusa de victim personal sau prin reprezentant legal.
De asemenea, cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:
a) procuror;
b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu
atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie;
c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii
33
Norvegian
violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.
Coninutul cererii pentru emiterea unui ordin de protecie
Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere
prevazut in anexa care face parte integranta din legea 217/2003.
Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.
Procedura n faa instanei
Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind
obligatorie. Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.
La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare
prin avocat. Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este
obligatorie.
In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi,
pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.
Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor
legale privind protectia victimelor infractiunii.
Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare
necesita timp indelungat.
Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult
48 de ore de la pronuntare.
Victima poate renunta la judecarea cererii privind ordinul de protectie.
34
Norvegian
Ordinul de protectie este executoriu. La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile
cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea
vreunui termen.
Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen
de 3 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara
citarea lor.
Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata
unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. Recursul se judeca cu citarea
partilor. Participarea procurorului este obligatorie.
Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in a caror raza
teritorila se afla locuinta victimei si a agresorului.
Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute de lege se pune in
executare de indata, de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei.
Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in
orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al
familiei.
Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa
sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.
Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute de lege si dispuse prin ordinul de protectie constituie
infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un
an. Impacarea inlatura raspunderea penala.
35
Norvegian
La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de
protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau psihica
ori libertatea i-ar fi puse in pericol.
Persoana impotriva careia s-a dispus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima
poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse.
Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse;
b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta
forma de consiliere sau terapie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a
respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit legii;
c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei
sau pentru familia acesteia.
Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in
executare ordinul de protectie a carui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie.
Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care
necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea
publica locala cu atributii privind protectia copilului.
36
Norvegian
V ORDONANA PREEDINIAL
Ordonana preedinial este o procedur special, n baza creia instana, stabilind ca in
favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri
grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube
iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul
unei executari.
Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind
durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce
efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.
La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau
fara trecerea unui termen. Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra
fondului.
Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si
nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.
Instana competent
Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte in
prima instanta asupra fondului dreptului.
37
Norvegian
Procedura de solutionare
In vederea judecarii cererii, partile vor fi citate conform normelor privind citarea in procesele
urgente, iar paratului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o insotesc.
Intampinarea nu este obligatorie.
Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor. In caz de urgenta deosebita, ordonanta va
putea fi data chiar in aceeasi zi, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate pe baza cererii si
actelor depuse, fara concluziile partilor.
Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita
un timp indelungat. Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile. Pronuntarea se
poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la
pronuntare.
Calea de atac
Daca prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanta este supusa numai apelului in termen
de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara
citarea lor.
Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, dar numai cu plata
unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.
Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. In toate cazurile in care competenta
de prima instanta apartine curtii de apel, calea de atac este recursul.
Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie la executare.
La solicitarea reclamantului, pana la inchiderea dezbaterilor la prima instanta, cererea de ordonanta
presedintiala va putea fi transformata intr-o cerere de drept comun, situatie in care paratul va fi
38
Norvegian
incunostintat si citat in mod expres cu aceasta mentiune.
Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta
presedintiala, numai daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o.
Ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
Hotararea data asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare
de ordonanta presedintiala.
39
Norvegian
VI INTERVENIA POLIITILOR N SITUAIILE DE VIOLEN DOMESTIC
Intervenia Poliiei n cazurile de violen n familie urmrete urmtoarele scopuri:
a) prevenirea i reducerea fenomenului violenei n familie prin toate mijloacele legale
disponibile
b) garantarea proteciei i siguranei membrilor familiei care sufer de violen n familie, n
special copiilor, persoanelor n etate i celor cu dizabiliti;
c) garantarea respectrii prevederilor legislaiei cu privire la prevenirea i combaterea
violenei n familie i altor prevederi ale legislaiei naionale i tratatelor internaionale, la care
Romnia este parte;
d) atragerea la rspundere penal sau contravenional a agresorului;
e) reducerea recidivei i necesitii de intervenie repetat
f) prevenirea omorurilor i vtmrii corporale prin intervenia primar;
g) eficientizarea activitilor de prevenire general i individual cu subiecii violenei n
familie
h) abordarea multidisciplinar a cazurilor de violen n familie i referirea subiecilor
violenei n familie la serviciile sociale, acordate beneficiarilor din categoria vizat.
n exercitarea atribuiilor de serviciu, angajaii poliiei, abilitai cu competene n domeniul
prevenirii i combaterii cazurilor de violen n familie, vor desfura activitatea n baza respectrii
principiilor:
40
Norvegian
- generale: legalitii; respectrii demnitii umane; nediscriminrii i
egalitii de anse; promovrii valorilor non-violente la nivelul comunitii;
responsabilizrii; participrii; parteneriatului; confidenialitii.
- specifice: complementaritii dintre prevenire i combatere; securizrii
i proteciei victimei; prioritii interesului victimei i accesul la justiie; abordrii
multidisciplinare.
Masuri de interventie la fata locului
Intervenia reprezentanilor organului de constatare n soluionarea cazurilor de violen n
familie are loc n plan operativ, reacionnd prompt la informaiile, adresrile i sesizrile parvenite
n adresa organelor de poliie, respectnd prevederile legislaiei n vigoare i tratatelor internaionale
la care Romnia este parte, asigurnd respectarea drepturilor, intereselor i libertilor fundamentale
ale omului. Studiile au artat c majoritatea victimelor violenei n familie nu sesizeaz cazul de
violen dect dac este un caz foarte grav i dup o serie de acte de violen precedente. Aceasta
nseamn c toate sesizrile la poliie despre cazurile de violen n familie trebuie luate n serios,
fiind necesar i o intervenie prompt.
Intervenia poliiei trebuie s se bazeze pe dou principii: asigurarea siguranei victimei i
tragerea la rspundere a agresorilor pentru aciunile lor.
n soluionarea cazurilor de violen n familie angajaii poliiei vor asigura securitatea
victimelor, eliminnd pericolul n situaiile de risc, prin reinerea agresorului sau prin evacuarea
victimei i a copiilor cu acordul victimei i acordarea asistenei la plasarea acestora n centrele
specializate. Despre actele de violen n familie relevate i/sau soluionate, reprezentanii organului
41
Norvegian
de constatare vor informa asistentul social i dup caz alte autoriti abilitate cu competene n
domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie.
Respectnd principiul inviolabilitii domiciliului, n locuin se va ptrunde doar n
conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare. n cazurile n care aciunile agresorului prezint
pericol iminent pentru viaa, sntatea i bunurile victimelor, aciuni care pot fi soldate cu
consecine grave, poliia va interveni n for, dac prin alte ci nu este posibil curmarea acestora.
Victima i agresorul sunt audiai separat, n scopul evitrii tensionrii conflictelor i crerii
unui mediu sigur i contactului psihologic eficient. Ei urmeaz s fie informai referitor la
rspunderea penal sau contravenional. De asemenea, li se vor explica drepturile lor, inclusiv
dreptul de a beneficia de asisten juridic gratuit, precum i serviciile disponibile i organele ce
pot oferi astfel de servicii.
n cazul n care au avut loc acte de violen fizic, reprezentantul organului de constatare va
lua msuri pentru efectuarea examinrii medico-legale n vederea stabilirii gravitii leziunilor
corporale cauzate.
Primordial, n cazul aciunii poliiei, este protejarea tuturor persoanelor prezente la locul
operaiunii de eventuale rni sau viitoare ameninri. Acest fapt se refer la victime, copii, martori i
agresori, precum i la poliitii aflai la locul faptei.
nainte de cercetarea locului faptei, ar trebui s se obin urmtoarele informaii :
Motivul operaiunii
Persoanele implicate (numr, nume, adrese, date de contact, nevoi speciale
(persoane cu dizabiliti, imigrani), prezena copiilor, influena drogurilor sau
alcoolului)
42
Norvegian
Prezena sau absena agresorului/fptuitorului
Existena sau probabilitatea unor rni severe
Istoric al violenei domestice (i al altor infraciuni)
Existena ordinelor de protecie pentru una din pri
Poteniala posesie a armelor
Natura dinamic a operaiunilor poliiei impune ca aceste informaii s fie actualizate
constant Pe baza acestor informaii, ofierii de poliie se pot pregti psihic pentru aceste operaiuni
pentru a putea decide modalitatea de abordare, nainte de a ajunge la locul faptei. Mai mult, trebuie
s se tie exact ce responsabiliti au fiecare.
Cnd ajung la locul faptei :
Legitimarea i adoptarea unei atitudini calme ajut la linitirea atmosferei
Poliistul trebuie s se gndeasc la propria siguran, sigurana victimelor i a
altor persoane prezente
Trebuie verificat dac este necesar acordarea primului ajutor i/sau dac
trebuie chemat ambulana
n cazul n care sunt prezeni copii:
- poliistul trebuie s se prezinte, s vorbeasc cu copiii ntr-o manier
adecvat vrstei lor i s-i ndeprteze de zona periculoas;
- nu trebuie folosii ca interprei
- pe ct de mult posibil nu se folosete fora n prezena copiilor
se securizeaz locul faptei prin restricionarea accesului i prin acordarea
oricrui sprijin celor prezeni
43
Norvegian
se verific existena eventualelor rni, starea apartamentului, se consemneaz
orice comportament neobinuit al celor implicai sau stri de nelinite ale copiilor, precum i
orice declaraie spontan
se stabilete dac exist martori
se ofer agresorului posibilitatea de a prezenta propria lui versiune
victima este intervievat n legtur cu ce s-a ntmplat
victima va fi ajutat s socializeze, ntr-un loc de adpost pentru femei, etc, n
cazul n care i exprim dorina de a pleca din locuin
victima nu va fi lsat singur
n cazul n care agresorul a prsit deja locul faptei nainte de venirea poliiei, se va contura
un portret al agresorului i se va ncepe cutarea acestuia imediat. Se va acorda o atenie deosebit
siguranei victimelor (i copiilor) pn cnd agresorul va fi localizat.
Cercetarea la locul faptei ar trebui realizat dup urmtorul format:
investigarea locului faptei: se adun dovezi prin intervievarea celor prezeni i
prin fotografiere /nregistrare video
interogarea victimei, martorilor, agresorului
se face distincia ntre victim i agresor
Revizuirea operaiunii
Prin aceast revizuire se discut eficacitatea operaiunii, ce a decurs bine i ce trebuie
mbuntit, scopul fiind acela de a asigura o i mai bun pregtire a poliiei pentru urmtorul
incident.
44
Norvegian
n cazul n care o victim a fost de acord s apeleze la o instituie abilitat, aceast instituie
va fi informat imediat i va primi ajutor fr ntrziere. n plus, alte autoriti vor fi notificate (de
exemplu, centrul de ocrotire a copilului, n cazul n care sunt i copii implicai), i trebuie ntreprinse
toate modificrile necesare.
Reguli de baza pentru propria siguranta

Prioritatea numrul unu, n cazurile de violen domestic, este reprezentat de o intervenie
susinut i sigur a poliiei, n vederea ameliorrii situaiei, accentul punndu-se pe protejarea
victimelor, a copiilor acestora, a altor martori i a ofierilor de poliie implicai. ncrctura
psihologic a celor implicai n atacurile de violen domestic poate constitui un adevrat pericol
O atenie deosebit trebuie acordat regulilor de baz ce trebuie respectate atunci cnd se
intr n locuin, cnd intervine poliia n conflictele aprute ntre persoane, pentru a putea lua
msuri care s influeneze libertatea persoanei i pentru a putea derula interviurile cu cei implicai.
Pe scurt, poliitii aflai la locul faptei trebuie permanent s in cont urmtoarele elemente, pentru
propria siguran
nainte de a ajunge la locul faptei, poliistul trebuie s obin ct mai multe
informaii despre:
- motivul operaiunii
- locaie
- persoanele prezente la locul operaiunii
- informaiile pe care le deine deja poliia despre persoanele implicate
- eventuale arme deinute de persoanele implicate
s se pun de acord cu privire la sarcinile pe care trebuie s le ndeplineasc
fiecare n timpul operaiunii
45
Norvegian
s hotrasc ce msuri coercitive ar trebui luate n funcie de situaii
s se asigure c toi cei implicai au fost informai n legtur cu ntreaga
operaiune
poliistul nu trebuie s ptrund pe o proprietate nensoit
ajuns la locul faptei, poliistul trebuie s obin o prezentare pe scurt n
legtur cu urmtoarele:
- ci persoane sunt prezente i care este starea lor general, fizic i
psihic
- proprietatea/locaia
- eventuale obiecte folosite n timpul atacului (se strng)
s se asigure c iluminatul este corespunztor
s aib n vedere posibilitatea unui atac din partea persoanelor prezente sau
care fug de la locul faptei
s solicite ajutor, dac este necesar, s informeze, s asigure accesul i s in
legtura cu ofierii care asigur protecia lor
s solicite ajutorul interpreilor i a ofierilor specialiti, dac este necesar
s separe prile aflate n conflict
s supravegheze i alte persoane care par a nu fi implicate n conflict (se poate
ntmpla ca unele persoane s susin pe una din prile aflate n conflict)
s fie echidistant din punct de vedere profesional
s evite acele tipuri de comportament care ar putea prea provocatoare sau
care ar putea aduce atingere principiilor morale ale celor implicai (a se ine cont de
diferenele etnice i morale dintre oameni)
46
Norvegian
Intervenia n situaii de criz
Atunci cnd ofierii de poliie ajung la locul faptei, este adesea necesar ca acetia s
remedieze situaia conflictual pentru a putea preveni ulterioare incidente violente ntre toate prile
implicate (inclusiv comportament violent ndreptat ctre poliiti). Remedierea conflictului n acest
caz nu trebuie interpretat ca o simpl aplanare a unei dispute oarecare, ci ca o msur de a stopa
escaladarea situaiei, prin reducerea nivelului de tensiune, de agresiune i tendina de a se manifesta
violent a celor implicai.
Agresiunea poate fi rezultatul unei stri de nervozitate foarte mari. Un act violent este o
manifestare agresiv ce apare la finalul unei perioade de interacionare agresiv. Ofierii de poliie
trebuie s cunoasc condiiile n care apare comportamentul agresiv pentru a putea avea impactul
scontat asupra agresorilor.
Agresiunea este rezultatul unei nclcri directe sau indirecte a nevoilor de baz ale unui
individ. Aceste nevoi de baz se refer la:
nevoia de control i orientare
nevoia de garanie/angajament
nevoia de bun-dispoziie i de a evita neplcerile (frica, teama, durerea).
dorina de a-i potena respectul de sine
Exist o serie de modele de explicaii care se axeaz pe felul n care apar agresiunea i
violena. Pentru a obine o argumentare teoretic i o mai bun nelegere a modului de abordare a
fenomenului la care facem referire, ofierii de poliie trebuie s cunoasc destul de bine
mprejurrile intra-psihologice i inter-psihologice care conduc la manifestri violente i agresive.
Exist urmtoarele modele de teorie care explic agresiunea i violena:
47
Norvegian
agresiunea i violena ca rspuns instinctiv
violena ca o consecin a frustrrii i a rupturii care se petrece n mintea celui
care e capabil doar de o singur aciune
violena ca o form dobndit/nvat de comportament
violena ca rezultat al interaciunii ntre persoane
violena ca rezultat al unor relaii negative
Comportamentul violent i agresiv nu poate fi explicat de obicei n termeni uni-dimensionali,
ci este rezultatul unor cteva elemente care acioneaz mpreun.
Urmtoarele scopuri trebuie avute n vedere de ctre poliiti atunci cnd intervin n
rezolvarea unei situaii conflictuale:
ameliorarea comportamentului agresiv prin:
- reducerea nervozitii
- meninerea controlului
- meninerea/pstrarea respectului de sine
ntrirea motivaiei contra-agresiv
- inhibarea agresiunii
Condiia necesar prioritar pentru ca toate scopurile interveniei poliiei s fie atinse se
refer la faptul c mesajele transmise agresorului s fie clare i inteligibile. Astfel, poliitii trebuie
s foloseasc fraze clare, non-ambigue, ce sunt uor de neles, iar aceste mesaje verbale trebuie s
corespund comportamentului non-verbal al ofierilor.
Reducerea nivelului de nervozitate
48
Norvegian
Comportamentul agresiv i violent este asociat cu o cretere a nivelului de nervozitate, care
continu s persiste pentru o perioad de timp dup escaladarea violenei i produce o reducere a
capacitii cognitive a unei persoane. Acest fapt face i mai dificil stabilirea msurilor
comunicative de amortizare a situaiei. Pentru a mpiedica escaladarea unei situaii, este necesar
reducerea nivelului de nervozitate. Pentru a atinge acest scop, ofierii de poliie trebuie s fie
capabili s confrunte prile conflictuale ntr-o manier calm i sensibil. Pentru a putea avea o
reacie corespunztoare, ofierii de poliie trebuie s-i reduc propriul nivel de nervozitate iar
pentru a realiza acest fapt pot participa la cursuri referitoare la tehnici de reducere a stresului.
Meninerea controlului
n cazul n care agresiunea i violena sunt nelese ca o consecin a violrii nevoilor
indivizilor, utilizarea oricrei forme de for n intervenia poliiei reprezint o aciune care poate
crete nivelul agresiunii i nervozitii i este asociat cu pierderea controlului de ctre agresor.
Exist un conflict de interese ntre obligaia poliiei de a interveni i de a opune rezisten n
cazurile de violen domestic i necesitatea de a-i crea agresorului impresia c deine controlul, ca
msur de amortizare a situaiei. Raportul inegal de fore dintre agresor i poliie (care, n cazuri
extreme, pot recurge la violen) poate cauza stres, sentimente de nelinite i frustrare n cazul
agresorului, elemente ce conduc, pe rnd, la creterea nivelului de nervozitate i astfel mresc
probabilitatea unui comportament agresiv.
n cazurile posibile, ofierii de poliie ar trebui s foloseasc mijloace verbale pentru a-i
asigura agresorului un sentiment al controlului asupra situaiei, n scopul orientrii prin:
explicarea i punctarea a ceea ce se va ntmpla ulterior i consecinele
oferirea mai multor alternative din care agresorul poate alege
49
Norvegian
permiterea unor aciuni care nu prezint niciun risc
Adoptarea acestei abordri ar trebui s semnifice o disponibilitate ctre negociere i ar da
agresorului impresia c ei pot influena cursul evenimentelor.
Poliitii ar trebui s fie contieni c i ei pot avea sentimentul c pierd controlul,
sentimentul fiind determinat de fric i stres. Acest fapt poate fi rspunztor de tendina de a
adopta o abordare agresiv ndreptat ctre prile conflictuale.
Reflectnd asupra propriilor simminte, acionnd dup mai multe modele, nsuindu-i
strategii referitoare la modul n care trebuie abordate situaiile complexe i pregtindu-se
temeinic pentru operaiuni specifice, poliitii i pot ntri ncrederea n sine, ncrederea n
modul de aciune n cadrul operaiunii i pot reduce probabilitatea pierderii controlului asupra
situaiei.
Pstrarea respectului de sine
Atacurile verbale ndreptate ctre o persoan prin care se arat c acea persoan este
incompetent sau prin care acea persoan este prezentat ntr-o lumin nefavorabil pot atrage dup
sine manifestri agresive ale prilor aflate n conflict i, de asemenea, ale poliitilor. Critica
contrazice tendina general a oamenilor de a-i dori s-i poteneze propria valoare i s-i
protejeze respectul de sine. Atacurile ndreptate asupra spaiului privat al unei persoane i asupra
personalitii acesteia ar putea la fel de bine s provoace un rspuns agresiv deoarece se creeaz
impresia c acelei persoane i se fur propria integritate i nu mai este respectat, i c autonomia
personal este redus. Atunci cnd o persoan se simte vulnerabil n prezena altora, aceasta poate
recurge la violen pentru a-i salva identitatea social i pentru a demonstra trie, curaj i
capacitatea de a aciona n prezena oamenilor prezeni.
50
Norvegian
n momentul n care se pune problema interveniei poliiei n contextul escaladrii
violenei domestice, se recomand urmtoarele aciuni:
ndeprtarea altor persoane prezente
tratarea tuturor celor prezeni cu respect
dac e posibil, trebuie luat n considerare sigurana personal: se recomand
o discuie fa n fa cu agresorul (astfel, agresorul se va simi mai puin ameninat i,
mult mai probabil, va fi de acord cu soluiile non-violente)
evitarea cuvintelor critice n cazul n care exist o stare vdit tensionat i, pe
ct posibil, toate criticile s fie obiective i relevante
agresorului nu i se va vorbi la persoana a 3-a (acest lucru va fi perceput ca
degradant i accentueaz raportul neechilibrat de fore n relaie cu puterea)
n general, ofierii de poliie ar trebui s se abin de la a se implica n atacuri verbale i non-
verbale, care ar putea fi provocate de agresor n anticiparea unei confruntri violente cu scopul de a
asigura o poziie mai favorabil n cadrul situaiei.
Intervenia n cazul persoanelor aflate sub influena alcoolului sau drogurilor
Studii realizate au relevat faptul c 30-40% dintre agresorii de sex masculin i 27-34% dintre
agresorii de sex feminin comit violena domestic sub influena alcoolului.
Dac alcoolul atrage dup sine un comportament agresiv sau dac agresorii folosesc
consumul de alcool ca pe o scuz pentru comportamentul lor violent, au o importan secundar n
procesul derulrii operaiunii. n orice caz, exist o corelaie ntre consumul de alcool al agresorului
51
Norvegian
(n special dac este regulat i excesiv) i severitatea actului violent comis. Consumul de substane
ilegale coboar pragul inhibrii pentru a comite acte de violen.
Implicarea oamenilor care sunt bui sau sub influena drogurilor n situaii de acest gen, pot
reprezenta pericole considerabile pentru poliitii care sosesc la locul faptei i ngreuneaz
rezolvarea situaiei fr a face uz de for. De aceea, este indicat ca poliitii s afle tot ce se poate
despre persoanele implicate, de preferat nainte de a ajunge la locul faptei, i s fie pregtii ca, din
cnd n cnd, agresorul i victima s se comporte ntr-un mod neobinuit i neprevzut.
Consumul de alcool i de substane pot conduce la urmtoarele:
scade capacitatea de a vorbi coerent
scade capacitatea de a face asocieri
o prere exagerat de bun despre sine i disponibilitatea de a-i asuma riscuri
incapacitatea de a accepta argumente raionale
capacitate critic redus
un nivel mrit emoional (de aici rezult o agresivitate crescut)
diminuare a memoriei pe termen scurt i pe termen lung
capacitate cognitiv redus, ce rezult ntr-o incapacitate de a anticipa
consecinele propriilor aciuni)
n cazul consumului de alcool i droguri, pot aprea schimbri brute de dispoziie, iar
comportamentul persoanei poate trece de la un comportament linitit la unul agresiv.
n plus, persoanele aflate sub influena alcoolului sau drogurilor e posibil s nu simt niciun
fel de durere sau efectele stimulentelor i pot dezvolta un neateptat nivel de anduran. Lund n
52
Norvegian
considerare sigurana proprie a ofierilor i protejarea tuturor oamenilor prezeni, pot fi deduse
urmtoarele recomandri:
a se interaciona cu persoanele afectate, ntr-o manier clar, explicit i calm
a se ndeprta toate obiectele care ar putea aduce leziuni altor persoane
(victim, agresor, ali martori prezeni, ofieri de poliie )
acolo unde e posibil, oamenii afectai ar trebui s fie separai pentru a nu
provoca o dorin de a opune rezisten
n plus, nu ar trebui pierdut din vedere faptul c oamenii implicai ar putea fi
infectai cu HIV sau pot avea alte boli infecioase
Msuri de prevenire i proceduri similare ar trebui adoptate i n cazul persoanelor cu
afeciuni psihice sau prezint tendine de suicid.
Dificulti n identificarea i separarea victimelor i a agresorilor n cazurile de violen
domestic
n cazul violenei domestice, nu este ntotdeauna clar, nainte de a ajunge la locul faptei sau
cnd ofierii de poliie ajung la locul faptei, care dintre persoanele prezente este victima sau care
este agresorul. Acest fapt se ntmpl cnd ambii/cteva dintre persoanele implicate au rni severe,
se acuz reciproc sau nu vor s comunice (de exemplu, cnd alte persoane care nu sunt implicate
direct au anunat poliia).
Sunt rare cazurile n care ambele pri i-au cauzat, n mod contient, rni. n aceste cazuri,
comportamentul tuturor prilor implicate trebuie s fie sancionat. Oricum, n majoritatea cazurilor,
violena este aplicat de ctre agresor victimei; n cazul n care victima riposteaz, agresorul poate fi
i el rnit. Din aceast cauz, care poate prea iniial neclar celor din afar, exist riscul ca victima
53
Norvegian
s nu primeasc ajutorul care se acord n mod obinuit victimelor i chiar s fie tratat ca agresor.
Pentru a evita o victimizare secundar a victimei i pentru a evita pierderea ncrederii n aciunile
poliiei, este important identificarea victimei i a agresorului pentru ca toate persoanele implicate s
poat fi tratate n mod corespunztor.
Trebuie avui n vedere urmtorii factori:
trecutul persoanelor implicate, ce poate oferi date privind violena domestic
severitatea i natura rnilor persoanelor prezente (rni rezultate n urma
atacurilor/legitim aprare)
dac actul sau ameninarea cu violen a fost comise n legitim aprare
evaluarea locului faptei: exist concordane ntre modul n care arat locul
faptei i modul n care a fost descris de ctre cei prezeni
ce obiecte au fost distruse i cui aparin
aspectul fizic al persoanelor
semne de fric printre persoanele prezente, limbaj vulgar
declaraii ale martorilor
Identificarea i securizarea probelor
Deoarece violena domestic, n general, implic infraciuni n serie, este esenial
documentarea fiecrui caz n parte. Aceste informaii pot fi de mare folos poliitilor prezeni pentru
a se pregti pentru urmtoarele intervenii n cazul n care va mai avea loc un alt eveniment. Cnd
se pune problema urmririi penale, informaiile, documentele i probele adunate ofer o baz prin
care ntreaga dimensiune a atacurilor este nregistrat i poate fi evaluat.
Securizarea probelor ntr-un caz specific include urmtoarele aspecte:
54
Norvegian
cunoaterea identitilor tuturor persoanelor implicate
stabilirea persoanelor care au plecat de la locul faptei i unde anume au plecat
a nu se aduce nicio modificare aspectului locului faptei
asigurarea unei descrieri i a unei documentri detaliate cu privire la orice
elemente care au legtur cu persoane sau fapte ce pot constitui dovezi
fotografierea, n special, a rnilor, a daunelor
securizarea probelor (arme, droguri)
descrierea comportamentului persoanelor implicate (i a copiilor acestora,
dac este cazul)
a se stabili dac exist ali martori/vecini
dac este posibil, a se realiza interogarea tuturor persoanelor i martorilor
implicai
a se stabili dac victima a mai suferit i alte abuzuri i exist documente n
acest sens (scrisori de ameninare, jurnal, certificate medicale)
Comportamentul fata de victime/audierea victimelor
Audierea eficient a martorilor i victimelor la faa locului
n procesul cercetrii cazului de violen n familie, reprezentantul organului de constatare va
audia victima, agresorul, martorii oculari prezeni la faa locului, precum i ali martori n scopul
relevrii probelor care vor folosi la justa soluionare a cauzei i luarea deciziilor legale n funcie de
gravitatea faptei. Cercetarea cazului trebuie s urmreasc s ofere rspunsuri la ntrebri
fundamentale despre fapt i fptuitor. n acest sens organul de constatare va adresa ntrebrile ca s
55
Norvegian
lmureasc urmtoarele aspecte: Ce fapt s-a comis i care este natura ei? Unde s-a comis fapta?
Cnd a fost comis fapta? Cine a svrit fapta? Cum (n ce mod) s-a svrit fapta? Cu ajutorul cui
s-a svrit fapta? De ce i cu ce scop a fost comis aceasta?
n primul rnd, vor fi adresate ntrebri care vor proba identitatea prii vtmate i a
fptuitorului, solicitnd n acest scop actele de identitate ale acestora.
Agentul constatator va stabili natura relaiei dintre subieci (cstorii, divorai, concubini,
frai etc.). Aceast informaie este necesar pentru corecta calificare a faptei, n scopul deducerii
dac aceasta reprezint un caz de violen n familie, respectnd condiiile stabilite de lege.
ncadrarea faptei este condiionat de prezena subiectului calificat membru de familie.
n acest sens se va stabili dac victima i agresorul locuiesc mpreun sau separat ori dac
anterior au conlocuit mpreun. La probarea aspectelor de fapt vizate sunt importante mrturiile
depuse de ctre vecini, rude sau ali martori care cunosc relaiile dintre victim i agresor.
n cazul n care agresorul (fptuitorul) la momentul cercetrii la faa locului nu este prezent,
se vor cumula mrturii despre locul sau posibilul loc de aflare al agresorului. n funcie de
informaiile obinute, vor fi organizate sau ntreprinse aciuni urgente n vederea depistrii i
reinerii fptuitorului, precum i prevenirea repetrii actelor de agresiune. Obligatoriu prin audiere
se va stabili fiecare element al agresiunii (fizice, verbale, psihice, sexuale), n scopul determinrii
clare a gravitii faptei, precum i pentru dispunerea actelor de constatare necesare probrii
consecinelor i prejudiciului cauzat.
Pentru identificarea riscului la care este supus victima violenei n familie i posibila
evoluie a cazului n continuare, precum i pentru determinarea necesitii aplicrii msurilor de
constrngere, se va identifica orice agresiune care a avut loc anterior.
56
Norvegian
Are importan i stabilirea informaiilor despre toate locurile posibile de reedin a
victimei, precum i a agresorului, date cu privire la locurile de munc, datele privind instituiile de
nvmnt (grdinia, gimnaziul, liceul, colegiul, universitatea) frecventate de copii. Victima i
martorii oculari vor descrie bunurile care au fost distruse ca urmare a aciunilor de violen a
agresorului. Nu n ultimul rnd, procesul de cercetare trebuie s fie axat pe determinarea
circumstanelor i motivelor cazului de violen n familie. Se va determina ce a stat la baza
izbucnirii actelor de agresiune i contribuia fiecrui participant la evoluia acestuia.
Victima i martorii sunt audiai n scopul obinerii informaiilor despre prezena copiilor,
persoanelor cu dizabiliti sau vrstnice care au avut de suferit ca urmare a aciunilor violente ale
agresorului
Dup ce au fost supuse abuzului, victimele violenei domestice sunt ntr-o stare fizic i
psihic deosebit. n orice caz, acolo unde este posibil i rezonabil, trebuie fcute eforturi pentru a
audia victima imediat. Pe de o parte, victimele sunt de obicei mai dispuse s fac declaraii imediat
dup eveniment mai degrab dect la cteva zile dup. Pe de alt parte, declaraiile fcute de victim
(i de martori) pot oferi date importante n vederea evalurii riscului i planificarea msurilor de
siguran pentru cazul respectiv.
Poliitii care intervieveaz victima trebuie s adopte o atitudine sensibil i empatic pentru
a preveni o a doua victimizare.
Audiererile ar trebui s aib loc ntr-o camer linitit fr factori disturbatori. n cazul n
care victimele sunt imigrani sau strini, ar putea aprea probleme de comunicare. n astfel de
cazuri, trebuie s se apeleze la un interpret. Rude sau prieteni apropriai nu ar trebui niciodat
57
Norvegian
chemai pentru a asigura traducerea, deoarece, astfel, exist riscul de a se pierde sau ascunde
informaii preioase.
Interviul derulat cu victima cuprinde n mod esenial dou pri: mai nti, victima trebuie
informat cu privire la drepturile sale, informaii cu privire la aplicarea legii, alte date de sprijin i
prezentarea modalitii n care se aplic legea penal. Cea de-a doua parte cuprinde ntrebrile
referitoare la respectivul incident. Victima trebuie contientizat cu privire la faptul c trebuie s
existe elemente solide prin care s se fac acuzarea iar activitatea poliiei trebuie s par
transparent.
Poliitii trebuie s in cont de urmtoarele elemente atunci cnd intervieveaz victima:
pe parcursul interviului trebuie s aib o atitudine sensibil i de comptimire
fa de victim
dac e posibil, audierea s fie asigurat de o persoan de acelai sex
s evite terminologii specifice sau s explice ce nseamn
s reprime reprourile i ndoielile
s evite evalurile i judecile
s ofere victimei posibilitatea de a avea n preajm o persoan n care are
ncredere
s explice victimei c, pe parcursul audierii vor fi ntrebri chiar i de natur
personal
s se acorde suficient timp desfurrii audierii, s se acorde suficient timp
victimei pentru a putea spune ntreaga versiune, s asculte atent i s audieze victima
folosind ntrebri cu rspuns deschis despre:
58
Norvegian
o respectivul incident i evenimente anterioare care au condus la
infraciune
o abuzuri - dac e necesar se apeleaz la documentare criminalistic
o prezena copiilor
o alte daune
o disponibilitatea victimei de a consimi dezvluirea datelor personale
unor centre care intervin n cazuri de violen domestic
o o adres alternativ (pentru coresponden, somaii, alte msuri)
o istoricul abuzului (folosirea sau ameninarea anterioar cu violena cu
arme sau obiecte similare, existena armelor sau a altor obiecte periculoase)
o persoane (prieteni, cunotine) care ar trebui anunate sau ar putea oferi
adpost
Modele de metode ale politiei in contextul violentei domestice
Modelul austriac al expulzrii i interdicia de a intra n cas
Austria a fost prima ar care a introdus modelul expulzrii prin care cea mai mare
responsabilitate, n cazurile de violen domestic, o poart agresorul. Conform acestui model,
poliia poate expulza agresorul din apartamentul victimei sau poate emite un ordin de interdicie prin
care i se interzice ntoarcerea n apartament pentru o anumit perioad de timp (maxim 20 de zile).
Astfel victima are timp s-i revizuiasc situaia, s ia anumite decizii, s ia legtura cu avocai i
tribunale. Scopul stabilirii acestei perioade de timp este acela de a oferi victimei, n primul rnd,
posibilitatea de a beneficia de ajutor profesional. n general, ordinul de expulzare poate fi combinat
sau extins, potrivit dreptului civil, cu un ordin de protecie. n orice caz, acest ordin trebuie obinut
59
Norvegian
de ctre victim prin adresarea ctre o curte civil competent sau o curte care se ocup de dreptul
familiei.
Proiectul suedez referitor la video-documentare la faa locului
n cazul violenei domestice n special, exist adesea probleme serioase n momentul n care
se prezint dovezile pe parcursul cercetrii penale. Poliia depinde n majoritatea cazurilor de
disponibilitatea victimelor de a raporta agresiunile i de a depune mrturie mpotriva agresorilor. n
orice caz, foarte adesea, doar dup o perioad scurt de timp, victimele doresc s-i retrag
plngerea sau nu mai sunt dispuse de a face declaraii n cadrul anchetei penale. n unele cazuri,
ulterior, apar diferite variante ale faptelor.
Ca parte a unui model experiment, la o secie de poliie din Suedia ofierii de patrul au fost
echipai cu o camer de filmat. n cazurile de violen domestic, aceast camer a fost folosit nu
doar pentru a avea o imagine clar a locului faptei, a fost folosit i atunci cnd s-a luat prima
declaraie/interviul iniial victimei, chiar la locul faptei.
Imediat ce victima i agresorul au fost separai, victimele sunt ntrebate dac sunt pregtite s
ia parte la un astfel de interviu iniial folosind video tehnologia. Interviul are loc imediat la reedina
victimei. Camera video prezint de asemenea ntreaga situaie, de exemplu, o pies de mobilier care
ar fi fost aruncat sau distrus. Aceste nregistrri video nu sunt folosite iniial ca dovezi. n multele
cazuri n care victimele se ntorc la poliie la scurt timp dup incident pentru a-i retrage sau
modifica declaraia, sunt rugai s vizioneze, nc o dat, mpreun cu ofierii de poliie, primul
interviu dat n ziua n care a avut loc evenimentul. Multe dintre victimele care au avut aceast
posibilitate, de a-i revedea secvene cu situaia dramatic n care s-au regsit n momentul petrecerii
60
Norvegian
evenimentului/agresiunii, au fost dispuse apoi s continue cooperarea cu poliia pe parcursul
cercetrii penale. Acest fapt a dus la o reducere considerabil a cazurilor n care n urma cercetrilor,
agresorii au scpat nepedepsii din cauza lipsei disponibilitii victimelor de a coopera.
Sistemul VDyG, Spania
Spania ncearc n prezent s aplice Sistemul de Urmrire Integral n cazurile de violen
domestic i violen mpotriva femeilor (sistemul VDyG) ca model experimental. Acest sistem
cuprinde stabilirea/fixarea unei baze de date comune care s poat fi accesat de toate autoritile n
drept s conduc urmrirea penal din Spania, n care s se regseasc cazurile de violen
domestic, informaii despre respectivele infraciuni, victime i agresori, despre orice condiii i
ordine de protecie care ar putea exista pe teritoriul ntregii ri. n plus, sunt luate msuri pentru
rezolvarea situaiilor de criz. Este integrat n cadrul sistemului electronic o variant adaptat a
instrumentului de lucru SARA, ce se refer la evaluarea riscurilor. Victimele sau rudele acestora
sunt avertizate prin intermediul unui sistem de alert (mesaje textuale); de exemplu, atunci cnd un
condamnat este eliberat temporar pentru bun purtare sau eliberat din arest definitiv. Victimele sunt
dotate cu sisteme GPS prin care pot trage semnale de alarm atunci cnd se simt n pericol, poliia
avnd astfel posibilitatea de a localiza victima, de a aciona imediat i n acelai timp s aib acces
la toate detaliile cazului respectiv. Se ncearc i varianta de a dota i agresorii cu sisteme GPS.
Programul integrat de combatere a violenei domestice din Malmo, Suedia
Programul din Malmo a primit Premiul European pentru Prevenirea Criminalitii n 2007
pentru cel mai bun model de bune practici n stoparea violenei domestice. O serie de factori de
61
Norvegian
decizie locali se ntlnesc s stabileasc parteneriate pentru a stopa fenomenul violenei domestice i
pentru a da ocazia victimelor s vorbeasc deschis despre experienele lor. Fiecare instituie ofer
faciliti specifice pentru victime i fptuitor.
Instituii diverse angrenate n intervenia n timpul situaiilor critice:
o Adpost pentru femei
o Adpost pentru brbai
o Adpost pentru copii i tineri
o Adpost pentru femeile dependente de droguri i alcool
o Unitate special pentru cazurile de violen domestic la seciile de poliie i
asigurarea de aprtori specializai n cazurile de violen domestic pentru a ncuraja
victimele s raporteze experienele i s mreasc ansele de arestare a infractorilor
o Program pentru tratamentul i consilierea femeilor i copiilor afectai de
violena fizic i/sau sexual la spitalul universitar din Malmo
o Program de reconversie social al nchisorii locale pentru fptuitorii care au
fost acuzai de infraciuni privind violena domestic
De vreme ce proiectul a nceput n 1996, numrul femeilor care raporteaz cazuri de violen
domestic a crescut cu 50%. Proporia cazurilor n care agresorul a fost pus sub acuzare s-a dublat,
de asemenea.
62
Norvegian
63
Norvegian
VII ANEXE
STUDIU DE CAZ
Ana i Ion sunt concubini de 7 ani, avnd mpreun doi copii, n vrst de 7, respectiv de 5
ani. Ion este recidivist, fiind condamnat de mai multe ori pentru infraciuni de furt, tlhrie i
vtmare corporal. n timpul executrii ultimului mandat, de 3, 6 ani nchisoare pentru comiterea
infraciunii de tlhrie, Ana a rupt relaia cu Ion. S-a mutat cu cei doi copii la o prieten, ntr-un bloc
de garsoniere dintr-o zon marginal a oraului.
Dup ce a fost liberat condiionat, Ion a cutat-o i i-a cerut s reia relaia cu el, Ana
refuznd. ntre cei doi au avut loc mai multe certuri, Ion ncepnd s o amenine.
n seara de 03.04.2014, acesta a ateptat-o la grdinia de unde Ana a luat copilul cel mic, pe
strad i-a adresat ameninri cu moartea; a urmrit-o pn la intrarea n locuin.
A doua zi, Ana s-a prezentat la Secia V Poliie unde a depus plngere la ofierul de serviciu
mpotriva lui Ion pentru infraciunea de ameninare. A completat o declaraie de persoan vtmat
n care a descris relaia cu Ion i comportamentul acestuia fa de ea, preciznd c i este team
pentru sigurana sa i a copiilor. n aceeai zi, Ana a depus la Judectoria X o cerere de emitere a
unui ordin de protecie, primind termen de soluionare la 10.04.2014.
n seara de 05.04.2014, Ion a venit la apartamentul unde se aflau Ana, cei doi copii i
prietena concubinei lui care este si proprietara locuinei; a fcut scandal n faa blocului, cerndu-i
Anei s vin la el, a aruncat cu pietre sprgnd geamurile de la locuin i a ameninat-o cu moartea.
Ana a apelat numrul de urgen 112, un echipaj de poliie venind la faa locului i ncheind un
proces verbal de sancionare contravenional pentru Ion.
A doua zi dimineaa, Ana s-a deplasat la Secia V Poliie unde a completat plngerea,
sesiznd i faptele comise n seara anterioar. Pe drumul de ntoarcere, Ion a ateptat-o i a acostat-o
pe strad, i-a adresat ameninri cu moartea, a lovit-o cu pumnii i picioarele. La intervenia unor
persoane de pe strad, a plecat. Ana a fost transportat la spital cu o ambulan chemat de martori,
constatndu-se c a suferit leziuni ce au necesitat 4-5 zile de ngrijiri medicale pentru vindecare.
64
Norvegian
Dup ieirea din spital, Ana cu cei doi copii au plecat s locuiasc la tatl ei, ntr-un sat din
apropierea Iaului, spernd c Ion va renuna s o mai caute. La dou zile ns, acesta a venit, a
gsit-o singur n curtea locuinei i a ucis-o cu mai multe lovituri de cuit.
65
Norvegian
MODELE DE ACTE PROCEDURALE
ROMANIA
JUDECTORIA
BUCURETI, ..
TEL : -fax:
E-mail: .
Operator de date cu caracter personal - 10163 i 10164
DOSAR NR. ..
Data: 25.05.2015
CTRE,
SECIA .POLIIE
BIROUL ORDINE PUBLIC
Bucureti
Avnd n vedere dispoziiile art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 v naintm alturat ordinul de
protecie nr. .din 25.05.2015 emis n baza sentinei civile nr. 7259 din 25.05.2015, privind pe prtul-
agresor N. N., CNP: ., cu domiciliul n ., cetean ....
In temeiul art. 27 ind. 7 al. 2 si 4 din Legea nr. 217/2003 v solicitm punerea de ndat in executare
a prezentului ordin de protecie sub supravegherea politiei.
V rugm s procedai la luarea msurilor legale ce se impun i s ne confirmai primirea prezentei

nsoit de procesul verbal ntocmit de dumneavoastr cu ocazia punerii n executare a prezentei hotrri.
66
Norvegian
Preedinte, Grefier,
==============================================================
CONFIRMARE DE PRIMIRE
SECIA . POLIIE
Nr._____________________
Data ___________________
C A T R E,
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Biroul Executri Silite
Confirmam prin prezenta primirea ordinul de protecie nr. din 25.05.2015, emis n baza sentinei
civile nr. 7259/25.05.2015 privind pe prtul-agresor N. N..
Sef serviciu,
ROMANIA
JUDECTORIA SECTORULUI 3 BUCURETI
BUCURETI, STR. ILFOV NR. 6, SECTOR 5
TEL : 021.3132991-fax: 021.3132803
E-mail: judecatoria-sector3@just.ro
67
Norvegian
SECIA CIVIL
DOSAR NR. .
Data: 25.05.2015
ORDIN DE PROTECIE
NR. din 25.05.2015
emis n baza sentinei civile nr. 7259 din 25.05.2015 a Judectoriei Sector 3 Bucureti, executorie, privind
pe N. N., CNP: . cu domiciliul n , cetean ..
Avnd n vedere ordinul de protecie nr. din 25.05.2015 emis de Judectoria Sectorului 3 Bucureti
n baza sentinei civile nr. 7259/25.05.2015 mai sus amintite, n temeiul art. 23 al.1 lit. a, d i f din Legea nr.
217/2003:
ORDONM:
In temeiul disp. art. 23 al.1 din Legea nr. 217/2003:
Emite urmatorul ORDIN DE PROTECTIE prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la
data emiterii, dispune urmatoarele:
In temeiul disp. art. 23 al.1 lit. d din Legea nr. 217/2003:
Obligarea paratului-agresor N. N., CNP . sa pastreze o distanta minima de 50 m fata de

reclamanta-victim N.E., CNP .
Obliga paratul-agresor N. N. sa pastreze o distanta minima de 50 m fa de locuina prilor situat

n
Dispune evacuarea temporar a paratului-agresor din locuinta situat in domiciliul din .
In temeiul disp. art. 23 al.1 lit. f din Legea nr. 217/2003:
Interzicerea pentru paratul-agresor a oricarui contact cu reclamanta-victima, inclusiv telefonic, prin

coresponden sau in orice alt mod.
EXECUTORIU.
In temeiul art. 31 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul ordin se comunica de indata structurilor
Politiei Romane de la locuinta victimei si a agresorului.
68
Norvegian
In temeiul art. 31 al.2 si 4 din Legea nr. 217/2003 dispune punerea de indata in executare a
prezentului ordin de protectie de catre politie si, respectiv, sub supravegherea politiei.
Obliga paratul-agresor la plata catre stat a sumei de 100 lei reprezentand onorariul avocatului din
oficiu al paratului suportat din fondurile MJ catre Baroul Bucureti.
Cu drept de apel in termen de 3 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta public, azi, 25.05.2015.
PREEDINTE,
Operat n registrul de eviden i punere n executare a hotrrilor civile la
poziia nr. 22
69
Norvegian
ROMANIA
TEL : 021.3132991-fax: 021.3132803
DOSAR NR. .
Data: 05.06.2015
CTRE,
SECIA POLIIE

Avnd n vedere dispoziiile art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 v naintm alturat
ordinul de protecie nr. din 05.06.2015 emis n baza sentinei civile nr. 7954 din 05.06.2015,
privind pe prtul-agresor U. G.A., CNP: .., , cetean .
In temeiul art. 27 ind. 7 al.2 si 4 din Legea nr. 217/2003 v solicitm punerea de ndat in
executare a prezentului ordin de protecie sub supravegherea politiei.
V rugm s procedai la luarea msurilor legale ce se impun i s ne confirmai primirea
prezentei nsoit de procesul verbal ntocmit de dumneavoastr cu ocazia punerii n executare a
prezentei hotrri.
Preedinte, Grefier,
.
70
Norvegian
==============================================================
SECIA . POLIIE
Nr._____________________
Data ___________________
C A T R E,
Confirmam prin prezenta primirea ordinul de protecie nr. din 05.06.2015, emis n baza
sentinei civile nr. 7954/05.06.2015 privind pe prtul - agresor U. G. A..
Sef serviciu,
ROMANIA
TEL : 021.3132991-fax: 021.3132803
71
Norvegian
DOSAR NR. .
Data: 05.06.2015
CTRE,
POLIIA LOCALITII .

Avnd n vedere dispoziiile art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 v naintm alturat
ordinul de protecie nr. din 05.06.2015 emis n baza sentinei civile nr. 7954 din 05.06.2015,
privind pe prtul-agresor U. G. A., CNP: .., ., cetean ..
In temeiul art. 27 ind. 7 al.2 si 4 din Legea nr. 217/2003 v solicitm punerea de ndat in
executare a prezentului ordin de protecie sub supravegherea politiei.
V rugm s procedai la luarea msurilor legale ce se impun i s ne confirmai primirea
prezentei nsoit de procesul verbal ntocmit de dumneavoastr cu ocazia punerii n executare a
prezentei hotrri.
Preedinte, Grefier,

==============================================================
POLIIA LOCALITII .
Nr._____________________
Data ___________________
C A T R E,
72
Norvegian

Confirmam prin prezenta primirea ordinul de protecie nr. din 05.06.2015, emis n baza
sentinei civile nr. 7954/05.06.2015 privind pe prtul - agresor U. G. A..
Sef serviciu,
73
Norvegian
ROMANIA
TEL : 021.3132991-fax: 021.3132803
SECIA CIVIL
DOSAR NR. .
Data: 05.06.2015
ORDIN DE PROTECIE
NR. din 05.06.2015
emis n baza sentinei civile nr. 7954 din 05.06.2015 a Judectoriei Sector 3 Bucureti,
executorie, privind pe prtul-agresor U. G. A., CNP: ., .., cetean
Avnd n vedere ordinul de protecie nr. ..din 05.06.2015 emis de Judectoria Sectorului 3
Bucureti n baza sentinei civile nr. 7954/05.06.2015 mai sus amintite, n temeiul art. 23 al.1 din
Legea nr. 217/2003:
ORDONM:
Emite urmatorul ORDIN DE PROTECTIE prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6

luni de la data emiterii, dispune urmatoarele:
In temeiul disp. art. 23 al.1 lit. d din Legea nr. 217/2003:
Obligarea paratului-agresor U. G.A. CNP .. sa pastreze o distanta minima de 300 m fata de
reclamanta-victim U. N. CNP i fa de minora U. G. N., ns. la data de ..
Obliga paratul-agresor U. G. A. sa pastreze o distanta minima de 300 m fa de coala n
care nva minora- situat .i fa de domiciliul surorii victimei- .- domiciliat n
In temeiul disp. art. 23 al.1 lit. f din Legea nr. 217/2003:
Interzicerea pentru paratul-agresor a oricarui contact cu reclamanta-victima, inclusiv
telefonic, prin coresponden sau in orice alt mod.
In temeiul disp. art. 26 al.1 lit. h din Legea nr. 217/2003:
74
Norvegian
Dispune incredintarea provizorie(exercitarea autoritatii parintesti) cu privire la minora U. G.

N.., ns. la data de , catre reclamanta-victim.
Stabileste provizoriu locuina minorei la reclamanta-victima.
EXECUTORIU.
In temeiul art. 31 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul ordin se comunica de indata
structurilor Politiei Romane de la locuinta victimei si a agresorului.
In temeiul art. 31 al.2 si 4 din Legea nr. 217/2003 dispune punerea de indata in executare a
prezentului ordin de protectie de catre politie si, respectiv, sub supravegherea politiei.
Obliga prtul-agresor la plata catre stat a sumei de 200 lei reprezentand onorariul
avocatului din oficiu desemnat pentru aprarea sa, suportat din fondurile Ministerului de Justitie.
Cu drept de apel in termen de 3 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta public, azi, 05.06.2015.
PREEDINTE,
Operat n registrul de eviden i punere n executare a hotrrilor civile la

poziia nr. 24
75
Norvegian
Instituie - Judectoria BISTRIA
Titlu - EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECIE N CAZUL

CONCUBINILOR
Tip spe - Hotrre
Numr spe - 336/2014
Data spe - 17.04.2015
Domeniu asociat - Minori
Coninut spe - EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECIE N CAZUL
CONCUBINILOR
Prin cererea de chemare n judecat nregistrat la data de

10.12.2013 sub nr. de mai sus, reclamanta MC a solicitat n
contradictoriu cu prtul M,, emiterea unui ordin de protecie
mpotriva acestuia.
n motivare a artat c a ntreinut o relaie de concubinaj cu
prtul ncepnd din anul 2010 , relaia ncetnd n anul 2012. n
perioada concubinajului cei doi au locuit mpreun la locuina
reclamantei din B, str. NT, nr. 52. Destrmarea relaiei s-a datorat
prtului care este un individ violent i posesiv. Dup separarea de
prt a fost ameninat de acesta cu moartea i cu incendierea
locuinei, a lovit-o, njurat-o i insultat-o. Astfel a fost nevoit s
formuleze plngeri penale mpotriva acestuia i s solicite
intervenia organelor de ordine. n dosarul civil nr. 604/190/2013 a
obinut un ordin de protecie mpotriva prtului pentru o perioad
de 6 luni , n acest pronunndu-se sentina civil nr. 1130/2013
ale crei efecte erau ncetate la data promovrii prezentei aciuni.
Prtul nu a respectat ordinul de protecie menionat , fiind
ntocmite dou dosare penale n care acesta este cercetat pentru
svrirea infraciunii de nerespectare a hotrrii judectoreti.
n drept a precizat prevederile art. 26 din legea 21772003 i n
probaiune a solicitat proba cu nscrisuri i proba testimonial.
Prtul nu s-a prezentat la termenele de judecat nu a depus
ntmpinare, asistena juridic obligatorie i-a fost asigurat prin
avocat desemnat de Baroul B.N..
76
Norvegian
La termenul din 23.01.2013 instana a ridicat din oficiu excepia

lipsei calitii procesual pasive a prtului raportat la prevederile
art. 5 litera c din legea 217/2003, ocazie cu care reprezentanta
reclamantei a solicitat respingerea excepiei n timp ce
reprezentantul prtului i al Ministerului Public au solicitat
admiterea excepiei, instana rmnnd n pronunare pe excepie.
Analiznd actele de la dosar instana a reinut cu privire la
excepia lipsei calitii procesual pasive a prtului :
n cauz, aa cum prevede i denumirea Legii nr. 217/2003 ,
respectiv pentru prevenirea i combaterea violenei n familie,
domeniul de aplicare nu este unul general, ci privete violena n
familie.
Pentru aprecierea sferei persoanelor ce pot fi subiecte active i
pasive ale aciunii privind emiterea ordinului de protecie elocvent
este art. 5 din Legea 217/2003, care definete prin enumerare
noiunea de membru de familie, respectiv: ascendenii i
descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i
persoanele devenite prin adopie, potrivit legii, astfel de rude;
soul/soia i/sau fostul so/fosta soie; persoanele care au stabilit
relaii asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i copii,
n cazul n care convieuiesc; tutorele sau alt persoan care
exercit n fapt ori n drept drepturile fa de persoana copilului;
reprezentantul legal sau alt persoan care ngrijete persoana cu
boal psihic, dizabilitate intelectual ori handicap fizic, cu
excepia celor care ndeplinesc aceste atribuii n exercitarea
sarcinilor profesionale.
n cauz, conform susinerilor reclamantei, necontestate de prt i
dobndind valoare probatorie conform art. 255 alin. 2 din cod
procedur civil, prile au avut o relaie de concubinaj din 2010
pn n 2012, relaie care n prezent nu mai exist.
Astfel, analiza cu privire la excepie va privi litera c) a art. 5 din
Legea nr. 217/2003, care se refer la concubini. Analiznd din
punct de vedere literar textul amintit, s-a reinut c verbele folosite
n acest text sunt folosite la timpul trecut i respectiv prezent. Mai
exact, cnd legiuitorul se refer la persoanele cu relaii
asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i copii
folosete verbul la timp perfect compus , iar cnd se refer la
convieuirea lor folosete verbul la timpul prezent, respectiv
convieuiesc. Pentru ca prtul din prezenta cauz s aib
calitate procesual pasiv ar trebui s fie ndeplinite dou condiii :
77
Norvegian
1) s fi stabilit cu reclamanta relaii asemntoare celor dintre soi,

condiie ndeplinit n cauz i 2) convieuirea s fie actual,
condiie nendeplinit n cauz, conform susinerilor reclamantei,
necontestate de prt, relaia de concubinaj ntre pri s-a ncheiat
n anul 2012, n timp ce prezenta aciune a fost promovat n data
de 10.12.2013, la aproape un an dup ce relaia de concubinaj s-a
destrmat.
Reinerea instanei cu privire la faptul c prtul nu are calitate
procesual pasiv motivat de lipsa convieuirii actuale cu
reclamanta este ntrit de modul n care legiuitorul, referindu-se
la situaia dintre soi la litera b din art. 5 din legea 217/2003,
folosete pentru a defini noiunea de membru de familie
urmtoarea formulare: soul /soia i sau fostul so/fosta soie.
Este uor de observat c prin tehnica legislativ folosit,
legiuitorul, definind noiunea de membru de familie cu privire la
persoanele ce la un moment dat s-au cstorit, nu mai folosete ca
n cazul situaiei concubinilor sintagma final n cazul n care
convieuiesc. n consecin, dac legiuitorul ar fi dorit ca sfera
subiectelor pasive ale aciunii de emitere a unui ordin de protecie
s includ i fotii concubini, ar fi folosit ca n cazul soilor
noiunile de fost/fost ori ar fi folosit verbul a convieui la
formele de perfect compus i prezent alternativ , respectiv au
convieuit/convieuiesc. Astfel, este evident c prtul n cauz
nu are calitate procesual pasiv ct timp nu mai convieuiete cu
reclamanta, legiuitorul reglementnd expres n situaiile n care le-
a apreciat ca fiind supuse domeniului de aplicare a noiunii de
membru de familie cu privire la alte categorii de persoane, chiar
dac legtura dintre persoane nu mai este actual, prin folosirea
noiunii de fost/fost.
Avnd n vedere c reclamanta a pierdut procesul, aceasta a fost
obligat s suporte cheltuielile avansate de stat pentru asigurarea
asistenei judiciare obligatorie a prtului, i a fost obligat s
plteasc n favoarea statului aceste cheltuieli.
mpotriva sentinei expuse a declarat apel, n termen legal,
reclamanta MC, prin care a solicitat admiterea acestuia, anularea
hotrrii i, rejudecnd, s se resping excepia lipsei calitii
procesual pasive a prtului M i, n urma ncuviinrii
probaiunii testimoniale, s se admit aciunea introductiv ca
fiind ntemeiat, pentru motivele ce urmeaz.
Reclamanta a formulat cererea pentru instituirea unui nou ordin de
protecie mpotriva prtului, ntruct, dat fiind relaia lor de
78
Norvegian
concubinaj, prtul, dei ea nu mai dorete s convieuiasc cu el

dat fiind atitudinea sa agresiv, refuz cu obstinaie s accepte
ideea separrii, intr n locuina reclamantei cu cheie potrivit,
obligndu-o s l accepte ca i concubin, iar la refuzul reclamantei
o amenin, o lovete, motiv pentru care a i formulat mai multe
plngeri penale mpotriva prtului i a solicitat ordinul de
protecie att n urm cu un an (cnd i s-a admis cererea), ct i n
prezentul dosar.
Instana de fond a ridicat excepia lipsei calitii procesuale pasive
a prtului i a admis-o, respingnd cererea introductiv fr a
intra n judecarea fondului.
Apreciaz c hotrrea instanei de fond este greit. Este real c
prtul nu mai convieuiete n prezent cu reclamanta, dar aceast
situaie se datoreaz n mod exclusiv fricii acestuia de consecinele
legale ntruct a nclcat primul ordin de protecie. mpotriva
acestuia a fost pornit urmrirea penal n dou dosare penale
pentru nerespectarea hotrrii judectoreti
Totodat, reclamanta a formulat o nou cerere pentru emiterea
ordinului de protecie, tocmai pentru a-l determina s nu mai intre
peste ea n cas, s nu o mai hruiasc pe strad cnd se ntlnesc,
s nu o mai sune.
n nelesul art. 5 lit. c din Legea nr. 217/2003 republicat, sunt
considerai membrii de familie persoanele care au stabilit relaii
asemntoare acelora dintre soi, n cazul n care convieuiesc.
Aceast prevedere trebuie ns analizat n contextul emiterii
primului ordin de protecie, cnd prtul locuia n locuina
reclamantei, ns, n prezent, lipsa convieuirii se explic doar prin
prisma temerii acestuia de consecinele legii, altfel acesta ar intra
imediat n locuina acesteia, obligndu-o s l accepte mpotriva
voinei sale.
A depus la dosar rezoluia procurorului prin care s-a dispus
scoaterea de sub urmrire penal a prtului i aplicarea unei
sanciuni administrative (amend n cuantum de 600 lei) pentru
nclcarea primului ordin de protecie. n coninutul rezoluiei se
face precizarea c prtul M a intrat n curtea apelantei i (dei se
menioneaz c doar s-au certat, fr a se specifica motivul, ea i-a
interzis s intre n cas, el a refuzat) dac nu ar fi apelat serviciul
de urgen 112 cu siguran nu ar fi putut s-l opreasc s intre n
cas.
79
Norvegian
Din experiena anterioar, de cte ori a reuit s intre n cas, a

agresat-o cu intenia de a o omor. Nu de puine ori a strigat c va
muri din mna lui, c el va fi clul ei. n aceste mprejurri,
faptul c prtul nu a reuit s-i duc la bun sfrit intenia de a
locui n casa reclamantei (pentru c, n prezent, el este boschetar,
chiar dac are o adres de domiciliu) se datoreaz numai
interveniei poliiei, nicidecum altor mprejurri. Dac va ti c nu
mai are ordin de protecie, va veni direct, fr s mai atepte s-l
lase s intre.
A mai artat faptul c prtul este bolnav psihic, este luat n
eviden cu schizofrenie i, n plus, se mai i drogheaz, motive
suficiente pentru a o determina, n situaia n care se va merge pe
aceeai interpretare, restrictiv, ca i instana de fond, s se mute
din cas, altfel nu mai are curaj s locuiasc singur, tiind
nclinarea evident spre violen a prtului.
ntruct n dispozitivul sentinei atacate prima instan a indicat
calea de atac a recursului, iar reclamanta a declarat apel, tribunalul
a pus n discuia prilor natura cii de atac ce legal se poate
exercita n prezenta cauz, pe care a calificat-o ca fiind apelul,
interpretnd coroborat dispoziiile art. 30 alin. 1 din Legea nr.
217/2003 republicat cu cele ale art. 7 alin. 2 din Legea nr.
76/2012, nefiind incidente n acest caz prevederile art. 457 alin. 3
din Noul Cod de procedur civil.
Intimatul nu a formulat ntmpinare, nu s-a nfiat n instan i,
drept urmare, nu i-a exprimat punctul de vedere cu privire la
calea de atac declanat de reclamant.
Tribunalul a reinut c apelul nu este fondat, fiind respins ca atare.
80
Norvegian
Instituie - Tribunalul Teleorman
Titlu - EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECIE

Tip spe - Decizie
Numr spe - 158/2015
Data spe - 06.02.2015
Domeniu asociat -
Coninut spe - EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECIE
Prin decizia civil nr. 158/06.02.2015, tribunalul a respins, ca

nefondat, apelul declarat de apelantul-prt TMT.
Pentru a pronuna aceast hotrre tribunalul a reinut c, prin
cererea nregistrat la Judectoria RV sub nr. 2277/292 din 22
iulie 2014, reclamanta DV, n contradictoriu cu prtul TMT, a
solicitat emiterea unui ordin de protecie n ceea ce o privete pe
aceasta avnd n vedere c, n ultimele trei luni, a fost hruit i
ameninat n mod sistematic prin mesaje telefonice scrise i
apeluri, solicitnd ca prtul s fie obligat: s pstreze o distan
minim fa de aceasta; obligarea prtului la pstrarea unei
distane minime fa de locuina ei, aflat n RV i reedina din sat
BS, comuna C, judeul T, obligarea prtului de a nu se deplasa n
sat O, comuna O, judeul T i sat TM, comuna TM, judeul T,
frecventate de aceasta; interzicere oricrui contact, inclusiv
telefonic, prin coresponden sau prin alt mod de comunicare.
n motivarea cererii, reclamanta a artat c din anul 2011 i pn n
prezent a fost ameninat i hruit de fostul su so, prtul TMT,
acesta avnd mai multe dosare penale nregistrate la Politia RV.
Cererea nu a fost ntemeiat n drept.
n dovedire, reclamanta a depus urmtoarele nscrisuri: cerere
privind emiterea ordinului de protecie, copie de pe cartea sa de
identitate, copii de pe mesajele telefonice transmise de prt.
Prtul, legal citat, a formulat ntmpinare prin care a solicitat
respingerea cererii ca nefondat.
81
Norvegian
n motivarea ntmpinrii formulate, prtul a artat c mpotriva sa

nu poate fi luat niciuna dintre msurile prevzute de art.23 din
Legea 217/2013, privind prevenirea i combaterea violenei n
familie, pentru urmtoarele considerente: nu poate fi dispus
msura prev. de art.23 alin.1 lit.a ntruct de la data desfacerii
cstoriei nu mai locuiete cu reclamanta, n prezent locuind cu
prinii si n blocul J. 109; nu poate fi dispus msura prev. de art.
23 alin.1 lit. b ntruct nu a izgonit-o pe reclamant din locuina
acesteia; nu poate fi dispus nici msura de la lit. c pentru c nu
locuiete cu reclamanta; nu poate fi dispus obligarea sa la pstrarea
distanei minime fa de reclamant ntruct nu este un pericol
social pentru reclamant, nu a agresat-o, nu a pus-o n pericol, n
niciun fel. Distana dintre locuinele prilor este de, aproximativ,
100 m i, n cazul n care s-ar lua o asemenea msur ar nsemna s
nu mai poat intra n apartamentul n care locuiete. De asemenea,
avnd n vedere c este angajat la Depozitul I BS iar prinii
reclamantei au o cas la, cca, 50 m. de locul su de munc, cas pe
care reclamanta o frecventeaz des, luarea unei astfel de msuri ar
presupune s nu se mai poat prezenta la serviciu. Admiterea cererii
reclamantei l-ar pune, de asemenea, n imposibilitatea de a se
deplasa la locuina acesteia pentru a-i lua copilul. Arat prtul c
discuii contradictorii exist ntre pri nc din timpul cstoriei,
reclamanta cutnd tot felul de pretexte pentru a-l icana. Cu privire
la apelurile i sms-urile la care face referire reclamanta, arat c nu
au fost trimise de el iar nscrisurile anexate de reclamant nu au nici
un fel de for probant. Reclamanta a solicitat emiterea unui ordin
de protecie n scopul de a formula plngeri penale mpotriva sa, de
a-l lipsi de dreptul de a avea legturi personale cu minorul ntruct
intenioneaz s se mute n alt localitate mpreun cu actualul
concubin.
n drept au fost invocate disp.art. 205 Cod procedura civila
n cauz s-a ncuviinat pentru pri proba cu nscrisuri i
testimonial, cu martorii SC i OI.
Prin Sentina civil nr. 540 pronunat la data de 30 iulie 2014 de
Judectoria RV s-a admis cererea formulat de reclamant, s-a
emis ordinul de protecie n sensul obligrii prtului, pentru o
perioad de 6 luni, ncepnd cu data de 30 iulie 2014: s pstreze o
distan minim de 100 metri fa de reclamant, fa de locuina
acesteia din RV; fa de locurile pe care le frecventeaz reclamanta,
respectiv locuina numitului SC din satul O, comuna O, judeul T i
sat TM, comuna TM, judeul T. De asemenea, a fost obligat prtul
s pstreze o distan minim de 30 metri fa de locuina prinilor
82
Norvegian
reclamantei, din sat BS, comuna C, judeul T i i-au fost interzise

prtului orice contact, inclusiv telefonic, prin coresponden sau n
orice alt mod, cu reclamanta.
Prin Decizia civil nr. 294 pronunat la data de 24.10.2014,
Tribunalul T a respins excepia inadmisibilitii recursului
invocat de intimata-reclamant DV, a admis recursul recurentului-
prt TMT, a casat sentina recurat i a trimis cauza spre
rejudecare la aceeai instan.
Pentru a dispune n acest sens, n considerente, instana de recurs a
reinut c motivul invocat de ctre reclamant n sensul c nu pot fi
ascultai ca martori soul, fostul so, logodnicul ori concubinul,
potrivit art.315 pct.2 Cod procedur civil, este ntemeiat, SC fiind
logodnicul acesteia, instana de fond nesocotind dispoziiile legale
i procednd la audierea sa, declaraia martorului fiind
convingtoare pentru formarea concluziilor n temeiul crora a
admis cererea reclamantei.
Instana de recurs, considernd c aceast mprejurare echivaleaz
cu nesoluionarea fondului, a casat hotrrea primei instane
trimind cauza spre rejudecare la aceeai judectorie, n temeiul
art. 498 Cod procedur civil.
Urmare casrii, cauza a fost renregistrat la Judectoria RV sub nr.
2277/292/2014.
n rejudecare, reclamanta, n completarea probelor administrate, a
solicitat audierea martorei AAF, iar prtul a solicitat interogatoriul
reclamantei.
Referitor la nscrisurile depuse de ctre reclamant, anexate cererii
introductive, reprezentnd coninutul scris al mesajelor telefonice
transmise acesteia, prtul a solicitat s nu fie avute n vedere de
ctre instan ntruct nu sunt certificate pentru conformitate de
ctre reclamant.
Prin Sentina civil nr. 11 pronunat la data de 15.01.2015,
Judectoria RV a respins excepia invocat de prt privind lipsa
de interes a reclamantei n cauz, a respins cererea reclamantei DV
avnd ca obiect emitere ordin de protecie i a respins cererea
formulat de prt privind obligarea reclamantei la plata
cheltuielilor de judecat reprezentnd onorariu avocat.
Pentru a hotr astfel, instana de fond a reinut c, fa de data
sesizrii n cauz 22.07.2014, pn la data pronunrii instanei
15.01.2015, nu s-a fcut dovada c asupra reclamantei prtul a mai
83
Norvegian
exercitat acte de violen, nu mai exist starea de pericol impus de

legiuitor n vederea emiterii ordinului de protecie, cererea
introductiv formulat de reclamant n acest sens urmeaz s fie
respins.
Referitor la excepia lipsei de interes a cererii introductive invocat
de ctre prt prin aprtorul acestuia, n timpul dezbaterilor n
fond, urmeaz s fie respins, avnd n vedere att momentul
formulrii acesteia, raportat la dispoziiile art.245 - 247 Cod
procedur civil, ct i obiectul cererii introductive i motivarea n
fapt care justific interesul reclamantei n intentarea unei astfel de
aciuni, n doctrin interesul fiind definit ca reprezentnd folosul
practic urmrit de ctre cel care a pus n micare aciunea civil,
interes care trebuie s existe n momentul exercitrii dreptului la
aciune .
Privind cererea formulat de ctre prt, prin aprtorul su,
referitoare la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat,
onorariu avocat n cuantum de 500 lei, achitat cu chitana
nr.18/06.12.2014, Cabinetului avocat TVP, urmeaz s fie respins,
n temeiul art.453 Cod procedur civil, instana reinnd c,
raportat la data sesizrii n cauz, motivele care au generat sesizarea
instanei i probele administrate conduc la concluzia inexistenei
culpei reclamantei n generarea acestor cheltuieli de ctre prt.
mpotriva acestei sentine a declarat n termen legal recurs prtul,
solicitnd admiterea recursului, respingerea aciunii ca lipsit de
interes i obligarea prtei la plata cheltuielilor de judecat.
n motivare, a artat c, instana de fond a soluionat pricina dedus
judecii cu nclcarea flagrant a principiului repartizrii aleatorii
a dosarelor, principiu prevzut expres de art. 95 din Regulamentul
de ordine interioar al instanelor judectoreti.
n dezvoltarea acestui motiv recurentul a artat c la dosarul cauzei
nu exist nici un proces verbal de repartizare aleatorie a dosarului
iar dosarul soluionat de instana de fond nu a fost nregistrat n
ECRIS, astfel c hotrrea a fost pronunat de un alt complet de
judecat dect cel stabilit aleatoriu pentru soluionarea cauzei.
A mai artat c, n mod greit instana de fond a audiat martora
AAF, audierea acesteia fcndu-se cu nclcarea flagrant a
interdiciilor expres prevzute de art. 315 alin. 1 punctul 2 NCPC i
art. 315 alin.1 pct.3 NCPC.
84
Norvegian
O alt nclcare flagrant a regulilor de procedur a cror

nerespectare atrage sanciunea nulitii rezid n faptul c instana
de fond n mod greit a respins excepia lipsei de interes ca tardiv
formulat, fiind nerespectate dispoziiile art. 246-248 Cod
procedur civil potrivit crora excepiile absolute pot fi invocate n
orice stare a procesului chiar i naintea instanei de recurs.
A mai susinut c hotrrea instanei de fond a fost pronunat cu
aplicarea greit a art.23 din Legea nr.217/2003, ntruct n spe nu
s-a fcut dovada existenei unei stri de pericol la adresa
reclamantei nici pentru intervalul 14.04.2014-22.07.2014 i nici
ulterior acestui interval, fapt pentru care se impunea obligarea
reclamantei la plata cheltuielilor de judecat efectuate de recurent.
ntruct hotrrea a fost dat cu aplicarea greit a normelor de
drept material, se impunea i obligarea reclamantei la plata
cheltuielilor de judecat efectuate de acesta.
n drept i-a ntemeiat recursul pe dispoziiile art.488 alin. 1 pct. 2,
5 i 8 Cod procedur civil.
n dovedire a depus Ordonana de clasare din 29.01.2015 a
Parchetului de pe lng Judectoria RV.
Intimata prt nu a depus ntmpinare i nu s-a prezentat n
instan, dei a fost legal citat.
La termenul de judecat din data de 06.02.2015, instana din oficiu
a recalificat calea de atac formulat n cauz n raport de
dispoziiile art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2012 ca fiind apel, urmnd
a fi soluionat de completul de judecat format din primii doi
judectori ai completului de recurs, conform art. 99 alin. 3 din ROI.
Verificnd n limitele cererii de apel, stabilirea situaiei de fapt i
aplicarea legii de prima instan, tribunalul, va respinge apelul
declarat, pentru considerentele care vor succede.
n ceea ce privete motivul de apel prin care apelantul a
susinut c instana de fond a soluionat cauza cu nclcarea
flagrant a principiului repartizrii aleatorii a dosarelor prevzut
de art. 95 din ROI ntruct hotrrea a fost pronunat de un alt
complet de judecat dect cel stabilit aleatoriu pentru soluionarea
cauzei, se constat c este nefondat.
Potrivit art.99 alin. 6 din ROI aprobat prin Hotrrea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 modificat i
completat prin Hotrrea nr. 1049/2014, cauzele trimise spre
85
Norvegian
rejudecare dup desfiinare/casare revin la completul iniial nvestit,

dispoziiile art.98 aplicndu-se n mod corespunztor n situaia
existenei unui caz de incompatibilitate.
Incidentele procedurale referitoare la compunerea
completelor de judecat se vor soluiona cu respectarea normelor
de procedur i a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor, dup
blocarea completului nvestit iniial cu judecarea cauzei.
n cauz, completul iniial nvestit cruia i-a revenit dup
casare cauza spre rejudecare a formulat cerere de abinere conform
art.41 alin.1 Cod procedur civil, cerere admis prin ncheierea din
17.11.2014, care, dup ce a constatat incompatibilitatea completului
respectiv a dispus repartizarea din nou a cauzei , n sistem
informatizat, unui alt complet .
Urmare acestei ncheieri, cauza a fost repartizat aleatoriu
completului 7, mpotriva cruia apelantul a formulat cerere de
recuzare, cerere soluionat de completul imediat urmtor conform
art. 98 alin. 2 din Regulament i admis prin ncheierea din
15.12.2014, care a i dispus repartizarea aleatorie a cauzei unui alt
complet de judecat.
ntruct ncheierile prin care s-au soluionat incidentele
procedurale referitoare la compunerea completului de judecat i
s-a dispus repartizarea aleatorie a cauzei se afl n dosarul cauzei,
repartizarea cauzei s-a efectuat n sistem informatic prin programul
ECRIS iar modificrile aduse compunerii completului de judecat
i repartizrii cauzei au fost evideniate n programele informatice
de repartizare aleatorie se apreciaz c motivul invocat de apelant
sub aspectul nerespectrii principiului repartizrii aleatorii este
nefondat.
Nefondat este i critica referitoare la audierea martorului cu
nclcarea dispoziiilor art.315 alin.1 pct. 1 i 3 Cod procedur
civil.
Din economia dispoziiilor art.315 alin.1 pct.2 Cod procedur
civil rezult c nu pot fi audiai ca martori, rudele i afinii pn
la gradul al treilea inclusiv.
n spe, martorul audiat de ctre prima instan se afl n
gradul patru de rudenie, fiind verioara intimatei-reclamante, astfel
c nu sunt aplicabile dispoziiile mai sus menionate ce instituie o
incapacitate relativ a acestor persoane de a fi ascultate ca martori.
86
Norvegian
n ceea ce privete relaiile de dumnie cu apelantul i

legtura de interese cu intimata, instana de apel reine c acestea nu
au fost dovedite, apelantul rezumndu-se la o simpl afirmaie n
acest sens.
Cum relaia de rudenie, de dumnie sau legtura de interese
a martorului cu una din pri nu diminueaz valoarea probatorie a
declaraiei sale, de vreme ce probele nu au o valoare prestabilit, iar
lipsa de obiectivitate de care martorul poate fi suspectat poate fi
uor sesizat n contextul ntregului material probator se apreciaz
c i aceast critic este nentemeiat.
Referitor la excepia lipsei de interes, excepie de fond ,
absolut i peremptorie ce poate fi invocat de parte sau de instan,
n orice stare a procesului se apreciaz c n mod corect a fost
respins de prima instan n condiiile n care intimata a justificat
prin cererea formulat folosul practic ce ar decurge din promovarea
cererii, acesta fiind momentul n raport de care se prefigureaz
folosul efectiv pe care partea l-ar obine n ipoteza admiterii formei
procedurale exercitate.
Interesul trebuie apreciat aadar la momentul formulrii cererii
iar faptul c ulterior acesta nu mai subzist este de natur s atrag
eventual rmnerea fr obiect a cererii i nu admiterea excepiei
cu consecina respingerii cererii, fr a se mai proceda la cercetarea
cererii n fond.
Alturi de argumentele primei instane, la care tribunalul
achieseaz, se reine n raport de criticile formulate c n mod
corect, intimata, neavnd culp procesual nu a fost obligat la
plata cheltuielilor de judecat efectuate de apelant.
Potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedur civil, partea care pierde
procesul va fi obligat, la cererea prii care a ctigat, s i
plteasc acesteia cheltuieli de judecat.
Totodat, practica n aceast materie a CEDO statueaz n
sensul c partea care a ctigat procesul nu va putea obine
rambursarea unor cheltuieli dect n msura n care se constat
realitatea, necesitatea i caracterul lor rezonabil (cauzele C
mpotriva R, S mpotriva R, St i alii mpotriva R, R mpotriva R).
Raportnd dispoziiile legale menionate la soluia
pronunat de instana de fond se constat c n mod judicios, prima
instan a constatat lipsa culpei procesuale a intimatei, deoarece
cererea acesteia de emitere a unui ordin de protecie n scopul
87
Norvegian
obinerii unei msuri de protecie pentru viitor a fost respins n

raport de comportamentul apelantului fa de intimat ulterior
efecturii acestui demers judiciar, comportament care a determinat
instana de fond s constate inexistena n prezent pentru intimat a
unei stri de pericol pentru integritatea psihic a acesteia.
Avnd n vedere c ordinul de protecie nu poate fi instituit
dect dac msura este de strict i esenial necesitate pentru
protecia vieii, integritii sau libertii persoanei reclamante iar n
cauz prima instan a reinut inexistena unor manifestri
comportamentale ale apelantului apte n sine s afecteze
integritatea emoional a intimatei doar n perioada 22.07.2014-
15.01.2015, tribunalul, reinnd lipsa culpei procesuale n
generarea cheltuielilor de judecat efectuate de apelant, apreciaz
c i critica sub acest aspect este nentemeiat
Fa de considerentele expuse, n baza art. 480 alin. 1 Cod
procedur civil, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat, hotrrea
instanei de fond fiind legal i temeinic.
88
Norvegian
Instituie - Tribunalul Tulcea

Tip spe - Decizie
Numr spe - 720/2014
Data spe - 20.11.2014
Domeniu asociat -
Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei Babadag la data de

20.02.2014, reclamanta X a solicitat n contradictoriu cu prtul Y
emiterea unui ordin de protecie n sensul emiterii unui ordin de
protecie mpotriva fostului so Y cu acelai domiciliu, pentru ca
prin hotrrea s se dispun, cu caracter provizoriu, pe durata
maxim prevzute de lege, a urmtoarelor msuri :
1. Evacuarea temporar a fostului so din locuina familiei pe care
o dein n coproprietate n localitatea .
2. Reintegrarea sa i a copilului minor C n vrst de 12 ani n
locuina familial pe care am fost nevoii s o prsim datorit
atitudinii violente i amenintoare a prtului;
3. Obligarea prtului de a pstra o distan minim de 30 m. fa
de
reclamant i fa de copilul minor.
4. Interdicia oricrui contact, inclusiv telefonic sau prin mesaje
tip SMS
sau oricare alt form de coresponden a prtului cu reclamanta
sau cu
copilul minor.
n motivarea cererii, reclamanta nvedereaz c este desprit
prin divor de prt, divor ce a fost pronunat ca efect al voinei
comune a acestora n anul 2013, prin hotrrea de divor
domiciliul copilului fiind stabilit la reclamant. Pn la lichidarea
89
Norvegian
strii de indiviziune a rmas mpreun cu copilul n locuina

familial din localitatea Slcioara pe care o deine mpreun cu
prtul n coproprietate, ns dup pronunarea divorului prtul,
care are un psihic labil cu stri de pronunat depresie i cu ieiri
extrem de violente, a nceput s se comporte tot mai necontrolat.
Arat reclamanta c acesta aduce n locuin femei cu care nu se
sfiiete s se afieze chiar n ipostaze care nu trebuie s fie vzute
de copil. De asemenea, susine c are o atitudine tot mai violent,
ne amenin cu moartea iar pe reclamant a lovit-o de cteva ori.
De asemenea, prta relateaz c n ziua de 19.02.2014 att ea ct
i copilul i mama sa care locuiete au fost victimele violenei
prtului, acesta surprinzndu-le n una din ncperile imobilului
i lovindu-le, iar numai prezena acestora de spirit( au reuit s
fug) le-a salvat. Susine prta c le este ns team chiar pentru
viaa lor s se rentoarc acas i s locuiasc mpreun cu prtul.
Apreciaz reclamanta, avnd n vedere i antecedentele prtului,
c integritatea lor fizic, psihic, libertatea i chiar viaa le este
pus n pericol de actele de violen extreme ale acestuia motiv
pentru care solicit admiterea cererii.
Prtul, legal citat, nu a formulat ntmpinare, ns s-a prezentat n
faa instanei personal i prin reprezentant ales i a solicitat
ncuviinarea probei cu martori.
Prin sentina civila nr. 21/16.04.2014 Judectoria Tulcea a respins
cererea ca nentemeiata.
Pentru a se pronuna astfel prima instana a reinut urmtoarele:
Potrivit art. 5 din Legea nr. 217/2003, n sensul prezentei legi, prin
membru de familie se nelege:
a) ascendenii i descendenii, fraii i surorile, copiii
acestora, precum i persoanele devenite prin adopie, potrivit legii,
astfel de rude;
b) soul/soia i/sau fostul so/fosta soie.
Avnd n vedere faptul c prile au avut calitatea de so i soie,
acetia fiind divorai potrivit sentinei civile nr. 16/08.10.2013,
instana constat c sunt aplicabile n cauz prevederile Legii
217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003 persoana a crei via,
integritate fizic sau psihic ori libertate este pus n pericol
printr-un act de violen din partea unui membru al familiei poate
90
Norvegian
solicita instanei ca, n scopul nlturrii strii de pericol, s emit

un ordin de protecie, prin care s se dispun, cu caracter
provizoriu, una ori mai multe dintre msurile detaliate la literele a
h ale aceluiai articol.
n conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. nr. 217/2003
violena n familie reprezint orice aciune sau inaciune
intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare ori de aprare,
manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un membru de
familie mpotriva altui membru al aceleiai familii, care provoac
ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice, psihice, sexuale,
emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea
acte, constrngerea sau privarea arbitrar de libertate.
Prin urmare, reclamantul are obligaia de a dovedi actele de
violen exercitate asupra sa, caracterul intenionat al acestor acte
dar i starea de pericol n care se afl datorit acestor agresiuni.
Ordinul de protecie, avnd n vedere c este o msur restrictiv
de drepturi i c are caracter executoriu conform art. 29 din Legea
nr. 217/2003, nu poate fi emis dect n baza unor probe certe din
care s rezulte fr echivoc actele de violen fizic, psihologic
sau de alt natur, intenia agresorului n exercitarea acestor acte
precum i starea de pericol n care se gsete reclamantul datorit
acestor acte de violen.
Prin sentin civil nr. 16/08.10.2013 s-a pronunat divorul
prilor, acestea nelegndu-se s locuiasc n continuare n
acelai imobil.
n spe, reclamanta nvedereaz c este desprit prin divor de
prt, divor ce a fost pronunat ca efect al voinei comune a
acestora n anul 2013, prin hotrrea de divor domiciliul copilului
fiind stabilit la reclamant. Pn la lichidarea strii de indiviziune
a rmas mpreun cu copilul n locuina familial din localitatea
Slcioara pe care o deine mpreun cu prtul n coproprietate,
ns dup pronunarea divorului prtul, care are un psihic labil
cu stri de pronunat depresie i cu ieiri extrem de violente, a
nceput s se comporte tot mai necontrolat. Arat reclamanta c
acesta nu aduce n locuin femei cu care nu se sfiete s se afieze
chiar n ipostaze care nu trebuie s fie vzute de copil. De
asemenea, susine c are o atitudine tot mai violent, ne amenin
cu moartea iar pe reclamant a lovit-o de cteva ori. De asemenea,
prta relateaz c n ziua de 19.02.2014 att ea ct i copilul i
mama sa care locuiete au fost victimele violenei prtului, acesta
91
Norvegian
surprinzndu-le n una din ncperile imobilului i lovindu-le, iar

numai prezena acestora de spirit( au reuit s fug) le-a salvat.
Susine prta c le este ns team chiar pentru viaa lor s se
rentoarc acas i s locuiasc mpreun cu prtul. Apreciaz
reclamanta, avnd n vedere i antecedentele prtului, c
integritatea lor fizic, psihic, libertatea i chiar viaa le este pus
n pericol de actele de violen extreme ale acestuia motiv pentru
care solicit admiterea cererii.
Din ansamblul probator administrat n cauz, rezult c relaiile
dintre pri au fost bune pn n vara anului 2013. Astfel, din
declaraiile tuturor martorilor audiai n cauz (cu excepia
martorei D, care nu avea cunotin despre relaiile anterioare
dintre pri) relaiile dintre pri au fost bune pe tot parcursul
cstoriei, tensiunile ncepnd din vara anului 2013. Astfel, att
martora S ct i martora D arat c motivul nenelegerilor dintre
soi era gelozia, prtul reprondu-i reclamantei c are un amant
i c relaiile s-au deteriorat din momentul n care reclamanta a
nceput s aib o relaie extraconjugal.
Episodul suicidal invocat nu are nicio relevan n prezenta cauz,
acest incident neputnd fi ncadrat n categoria actelor de violen
care s pun n pericol integritatea fizic sau psihic a reclamantei
i a minorei. Motivul acestui act reprobabil nu-l poate cunoate
dect prtul, astfel nct orice depoziie a vreunui martor care s
ncerce s demonstreze acest fapt este fr relevan.
De asemenea, n cauza nu prezint relevan nici conflictele
prtului cu alte persoane ce nu se ncadreaz n noiunea de
membru de familie prevzut de art. 5 din Legea nr. 217/2003,
motiv pentru care a fost nlturata declaraia autentificat sub nr.
310/17.04.2014, ntruct nu are legtur cu obiectul cauzei. Pentru
acelai motiv instana nu a avut n vedere dect prile din
declaraiile martorilor care relateaz incidentele violente petrecute
ntre reclamant i prt, percepute n mod direct de ctre acetia.
Din adresa emis de Postul de poliie Jurilovca nr.
152399/14.03.2014 (fila 29), instana a retinut c prtul a fost
sancionat contravenional potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr.
61/1991 cu avertisment, acesta fcndu-se vinovat de acte de
violen verbale fa de fosta sa soie X, potrivit procesului verbal
seria PA nr. 1139253 din 27.11.2013.
n ceea ce privete sesizarea reclamantei din data de 26.09.2013
pentru motivul c reclamanta a fost agresat verbal i fizic,
92
Norvegian
instana nu poate reine acest eveniment ca fiind un act de violen

exercitat de ctre prt asupra reclamantei, ntruct incidentul a
fost soluionat printr-un proces verbal de mediere care nu a fost
depus la dosar, astfel nct instana nu poate trage nicio concluzie
cu privire la exercitarea de violene de ctre prt asupra
reclamantei.
Aceleai observaii vor fi fcute i cu privire la incidentul din data
de 28.01.2014 (sesizare fcut de ctre reclamant pentru motivul
c prtul a ascultat muzic la intensitate prea mare), cu
meniunea c cel n cauz a fost avertizat verbal i c, n opinia
instanei, ascultarea de muzic la intensitate mare nu reprezint un
act de violen care s pun n pericol integritatea fizic i psihic
a reclamantei i a minorei.
Din declaraia martorei D (fila 33) rezult c la sfritul lunii
septembrie 2013 a mers acas la prt pentru a-i da acestuia sfaturi
pentru amenajarea buctriei, deplasarea avnd loc dup ora
23.00. Cu ocazia acelei vizite, a fost agresat fizic de ctre
reclamant, fiind luat de pr de ctre aceasta. De asemenea, n
momentul n care prsea locuina, reclamanta a aruncat n
martor cu fructe, perie, lovind-o i provocndu-i vnti. De
asemenea, arat martora c n momentul n care se urca n main,
reclamanta a aruncat cu o crmid de BCA n direcia mainii,
lovind-o n partea din fa stnga sus, n zona oferului.
Totodat, martora relateaz un alt incident perceput direct, n
cursul lunii octombrie 2013, cnd martora a mers la magazinul de
construcii ce aparine prtului, iar reclamanta i-a adresat injurii,
s-a desclat i a aruncat cu nclmintea asupra ei i a intenionat
s arunce i cu o crmid, ns a fost oprit de prt. A declarat
martora c n timp ce pleca a fost ameninat de reclamant care i-
a spus c dac mai calc pe-acolo i sparge capul.
Din declaraia martorei S (fila 35) instana a reinut c relaiile
dintre pri erau tensionate, relatnd un episod ce a avut loc prin
luna septembrie/octombrie 2013 n care reclamanta dorea s
prseasc locuina, fr ns a relata instanei vreun incident
dintre reclamant i prt.
De asemenea, aceeai martor declar c prin luna
septembrie/octombrie 2013 martora a fost de fa la un incident
petrecut ntre pri relatnd c, ntr-o diminea cnd i era ru a
cerut reclamantei un ceai, iar aceasta a venit n magazin i i-a
adus, moment n care n magazin a intrat i prtul. Acesta i-a
93
Norvegian
spus reclamantei c nu are ce cuta n magazin, ntruct este al lui,

iar reclamanta i-a replicat c magazinul aparine ambelor pri. n
acel moment prtul s-a aruncat asupra reclamantei i a apucat-o
de pr i a trt-o prin magazin, iar copilul a intervenit ntre ei.
Afirm martora c prtul ar fi ameninat-o pe reclamant c o va
omor i el se va sinucide.
Din declaraia martorului G (fila 36) rezult c prtul a devenit
violent cu dou luni nainte de a fi dat afar, acesta adresnd
injurii att lui ct i reclamantei. Arat martorul c nu a asistat la
nici un episod de violen fizic ntre pri.
Un alt incident petrecut ntre pri a fost cel din data de
19.02.2014, n urma cruia reclamanta a hotrt introducerea
prezentei aciuni.
Din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 80/19.02.2014 depus
la dosar de ctre reclamant (fila 5) rezult c aceasta prezint o
tumefacie i dou echimoze, care au putut fi produse prin lovire
cu un corp dur, ce pot data din 19.02.2014, aceast leziune
traumatic necesitnd 1 zi de ngrijiri medicale de la data
producerii leziunii traumatice.
Din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 81/19.02.2014 depus
la dosar de ctre reclamant (fila 6) rezult c minora C prezint
patru echimoze i o excoriaie, care au putut fi produse prin lovire
cu un corp dur, ce pot data din 19.02.2014, aceast leziune
traumatic necesitnd 1-2 zile de ngrijiri medicale de la data
producerii leziunii traumatice.
Din declaraiile martorilor audiai (I, D i Q) n cauz rezult
faptul c n data de 19.02.2014 ntre cele dou pri a avut loc un
incident. Soacra prtului, martora D, declar c la acea dat s-a
deplasat la locuina fiicei sale i a fostului ginere, ntruct un vecin
i-a spus c fiica sa st fr cldur, martora mergnd acas la
acetia pentru a-i mpca. Cnd a ajuns acolo, prtul i-a spus c
lumina a fost ntrerupt, c centrala era nfundat i c nu putea s-
o desfunde. ntre timp, reclamanta a intrat n magazin, iar prtul a
exclamat uite mamaie, ea este cea care mi-a distrus familia.
Martora declar c prile au ieit afar i a mai vzut cum minora
C a srit n spatele tatlui su spunnd las-o pe mami, las-o pe
mami.
Martorul N (fila 34) declar c n urm cu aproximativ o lun-
dou acesta a fost de fa la ultimul incident violent petrecut ntre
pri, martorul gsindu-se n curtea locuinei lor. Arat martorul c
94
Norvegian
prtul se gsea n magazin iar fosta soacr a intrat n magazin s

vorbeasc cu acesta. n magazin a intrat i fosta sa soie, moment
n care martorul a auzit cum prile au nceput s se certe.
Martorul l-a auzit pe prt cum i-a cerut reclamantei s prseasc
magazinul, aceasta nu a ieit, , apoi prile au nceput s se
mping una pe cealalt i au ieit afar mpreun cu soacra. n
curte prile au nceput s se certe i s se mbrnceasc, prtul i-
a dat reclamantei dou-trei palme, iar fiica prilor a intervenit s-i
despart. Aceasta din urm a venit din partea dreapt prin spatele
prtului, l-a apucat de mn i a nceput s trag, moment n care
prtul s-a ntors i a lovit-o din greeal.
Din declaraia martorului N (fila 34) instana reine c reclamanta
adresa prtului cuvinte jignitoare cu orice ocazie, aceasta
purtndu-se urt cu clienii din magazin i chiar i cu martorul. n
acest sens, martorul a relatat un episod n care reclamanta i-a
aruncat ap n cap cu ajutorul unui lighean.
De asemenea, din declaraia martorei D (fila 47) instana reine c
la ultimul incident ce a avut loc ntre pri aceasta a auzit cum
reclamanta l amenina pe prt c-l va ine la distan de 30 m de
ea i de feti, ca s nu se mai ating de ea.
Minora C, audiat n camera de consiliu, (fila 49) a relatat c a
intervenit n conflictul din data de 19.02.2014, fiind lovit de ctre
acesta n timp ce ncerca s i despart prinii. De asemenea, a
declarat c a mai fost lovit de tatl ei o singur dat, cu mult timp
n urm i c i iubete tatl foarte mult.
Raportnd situaia de fapt rezultat din probele administrate la
prevederile art. 23 din Legea nr. 217/2003, prima instan a
constatat nentemeiat cererea reclamantei de emitere a unui ordin
de protecie.
Astfel, chiar dac reclamanta a dovedit trei acte de agresiune
(recunoscute la modul general i de ctre reclamant prin
interogatoriu fila 44) , i anume unul de agresiune verbal relatat
prin adresa emis de Postul de poliie Jurilovca nr.
152399/14.03.2014 (fila 29), altul de agresiune fizic i verbal
relatat de martora I (fila 35) i un al treilea tot de agresiune fizic
relatat de martorii N, D i B care a avut loc la data de 19.02.2014,
instana nu poate s nu observe c i reclamanta are un
comportament reprobabil, exercitnd la rndul ei violene fizice
asupra persoanelor din anturajul prtului (asupra martorei D), dar
i violene verbale asupra martorilor audiai n cauz (martorul N,
95
Norvegian
prieten cu prtul), precum i asupra prtului, aa cum rezult din

declaraiile martorilor D (fila 47). Mai mult dect att, reclamanta
a susinut prin cererea introductiv c prtul a exercitat violene
i asupra mamei acesteia, ns martora D, audiat n cauz (fila
47), nu a fcut nicio precizare cu privire la acest aspect, motiv
pentru care instana pune la ndoial justeea celor afirmate de
ctre reclamant.
Ulterior datei de 19.02.2014 reclamanta a prsit domiciliul
conjugal i nu a dovedit faptul c fostul so ar mai fi exercitat
asupra acesteia acte de violen sau ameninri care s
demonstreze existena unei stri de pericol actuale care s justifice
emiterea unui ordin de protecie.
Din probele administrate n cauz, prima instanta a mai constatat
c ntre cele dou pri exist nenelegeri i o stare conflictual
permanent, perpetuat n timp, aa cum rezult i din adresa nr.
152399/14.03.2014, stare conflictual aflat n atenia organelor
de poliie locale. Ambele pri, prin comportamentul lor icanator,
contribuie la meninerea acestei stri conflictuale, prile
agresndu-se reciproc att verbal ct i fizic, nenelegerile dintre
acestea culminnd cu introducerea prezentei aciuni.
Prin urmare, din moment ce nsi reclamanta exercit presiuni
psihice asupra prtului, provocndu-l pe acesta s adopte o
conduit necorespunztoare, instana nu poate reine c
integritatea fizic sau psihic ori libertatea reclamantei i este pus
n pericol prin actele de violen svrite asupra sa de fostul so,
din moment ce ea nsi adopt o conduit similar celei pe care o
reclam.
mpotriva acestei sentine civile a formulat apel reclamanta X,
criticnd-o pentru nelegalitate i netemeinicie.
n motivarea apelulului reclamanta arata c imediat dup ce
prtul a aflat de soluia pronunat de instana de fond s-a
pronunat n public c de acum suntem la mna lui c le va lsa
muritoare de foame i c se va rzbuna pentru c a ndrznit s-l
cheme n judecat.
Faptul c instana nu a admis aciunea atta timp ct la dosarul
cauzei sunt probe concludente c att reclamanta ct i copilul
sunt victime ale violenei exercitate asupra acestora de ctre fostul
so, c au fost alungate de la domiciliul comun iar n prezent sunt
nevoite s triasc din mila unor persoane strine de familie,
apreciaz c hotrrea pronunat nu a analizat cu echidistan
96
Norvegian
probele administrate fiind profund nelegal i n total contradicie

cu spiritul legii 217/2003, modificat, respectiv cu dispoziiile art.
27 din acest act normativ.
n cursul judecii a dovedit cu nscrisuri i martori c, att aceasta
ct i copilul au fost btute de nenumrate ori de prt i alungate
de acas c a fost ameninat cu moartea de prt de mai multe
ori;
Exist temerea rezonabil c prtul poate aciona violent
deoarece pe fondul consumului de alcool i al unor suferine
psihice motenite ncearc s-i fac ru i poate reaciona
imprevizibil. In acest sens s-au administrat dovezi c a avut trei
tentative de suicid dintre care dou prin spnzurare iar ultima dat
reclamanta i copilul l-au salvat de la moarte tind funia cu care se
spnzurase.
Existena unui singur act de violen n familie este suficient n
viziunea legiuitorului pentru ca instana s instituie, la cererea
persoanei vtmate, ordinul de protecie.
n cazul n spe s-au administrat probe din care rezult c
apelanta a fost victima mai multor acte de agresiune din partea
prtului care ultima dat nu a lovit-o numai pe aceasta ci a lovit
i copilul acestora. Numai la postul local de poliie sunt
nregistrate trei plngeri ale apelantei fiind deschis i un dosar
penal pentru lovire.
Pe fondul suferinei psihice dovedite combinate cu consumul de
alcool prtul, fiind convins c acum nimic nu-1 mai poate
mpiedica, poate face un gest necugetat cu consecine
iremediabile.
In consecinta s-a solicitat admiterea apelului si schimbarea
hotararii atacate in sensul admiterii actiunii si emiterii ordinului de
protectie.
Paratul intimat a formulat intampinare prin care a invocat exceptia
lipsei de interes in promovarea apelului, motivat de imprejurarea
ca apelanta s-a reintegrat in domiciliul conjugal, impreuna cu
minora.
La termenul de judecata din 18 sept. 2014 apelanta a formulat un
motiv suplimentar de apel sustinand ca hotararea atacata este
lovita de nulitate deoarece in cuprinsul acesteia nu a fost
consemnat cuvantul procurorului mentionandu-se numai
participarea acestuia la sedinta de judecata cand au avut loc
97
Norvegian
dezbaterile in fond a cauzei. In raport de acest motiv de apel s-a

solicitat admiterea apelului, anularea hotararii atacate si trimiterea
cauzei spre rejudecare.
Analizand cu prioritate exceptia lipsei de interes invocata de
paratul intimat, instanta retine urmtoarele:
Prin interes se nelege folosul practic, material sau moral, urmrit
de cel care a pus n micare aciunea civil, indiferent de forma
concret de manifestare a acesteia cerere n justiie sau aprare
de fond ori procedural. Interesul trebuie apreciat la momentul
formulrii cererii sau al invocrii aprrii.
Condiia determinrii interesului vizeaz stabilirea folosului
practic ce poate fi realizat de parte n concret n eventualitatea
admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalent cu
cerina existenei interesului nsui.
Excepia lipsei de interes este o excepie de fond (vizeaz
nclcarea cerinelor interesului condiie de exerciiu a aciunii
civile), absolut (se ncalc norme de ordine public) i
peremptorie (admiterea sa conduce la mpiedicarea soluionrii
fondului cererii).
Excepia procesual este mijlocul tehnic prin care se pun n
discuie anumite neregulariti, aceasta nu pune n discuie fondul
dreptului i se limiteaz la analiza elementelor formale ale
judecii, fie c acestea privesc regulile de procedur, fie regulile
privind dreptul la aciune sau componentele sale.
Excepia procesual poate prelungi judecata sau o poate ntrerupe
n stadiul n care se afl procesul n momentul invocrii, respectiv
soluionrii excepiei.
Dei i excepiile au fost incluse n categoria aprrilor, fiind
alturi de probe o specie a acestora, ntre acestea exist anumite
distincii.
In spe, excepia lipsei de interes invocat nu este o veritabil
excepie, ci este numai o aprare a prtului intimat fa de apelul
formulat de reclamant mpotriva hotrrii primei instane prin
care i s-a respins aciunea, aprri prin care invoc obieciuni
mpotriva fondului preteniei dedus judecii tinznd la
respingerea pe fond a apelului.
Examinnd hotrrea atacat, n raport de criticile aduse acesteia
prin apelul de fata, Tribunalul reine urmtoarele:
98
Norvegian
Referitor la motivul de apel prin carese susine c hotrrea

atacat este lovit de nulitate deoarece n cuprinsul acesteia nu s-a
consemnat cuvntul procurorului se constat c acesta a fost
formulat la data de 18.09.2014.
Potrivit art. 468 alin. (1) Cod proc. civil, termenul de apel este de
30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune
altfel.
Potrivit art. 470 alin. 1 lit. c) Cod proc. civ., cererea de apel va
cuprinde: c) motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz, iar
potrivit art. 470 alin. 5, n cazul n care termenul pentru
exercitarea apelului curge de la un alt moment dect comunicarea
hotrrii, motivarea apelului se va face intr-un termen de aceeai
durata, care curge, nsa, de la data comunicrii hotrrii.
Nemotivarea apelului atrage decderea n condiiile art. 470 alin. 3
Cod proc. civ.
In spe, termenul de apel este de 3 zile de la pronunare conform
art. 276 din Legea nr. 213/2003, ns acesta se putea motiva ntr-
un termen de 3 zile de la comunicarea hotrrii.
Comunicarea hotrrii primei instane ctre apelant s-a fcut,
conform dovezilor de la dosar, la data de 23.04.2014.
Formularea acestui motiv de apel s-a fcut cu mult peste termenul
prevzut de lege pentru motivarea apelului, situatie in care cu
privire la acest motiv de apel opereaz decderea n condiiile art.
470 alin. 3 Noul Cod de procedur civil.
Participarea procurorului la judecata cauzei la instana de fond
este obligatorie conform art. 273) din Legea nr. 217/2003 cu
modificrile i completrile ulterioare.
Potrivit art. 174 alin. 1 i 2 Cod proc. civ., nulitatea este
sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de
procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau
de forma.
Nulitatea este absolut atunci cnd cerina nerespectat este
instituita printr-o norm care ocrotete un interes public.
In conformitate cu dispoziiile art. 176 pct. 4 Cod proc. civ.,
nulitatea nu este condiionat de existena unei vtmri n cazul
nclcrii dispoziiilor legale referitoare la compunerea sau
constituirea instanei.
99
Norvegian
Potrivit art. 177 alin. 1 i 2 Cod proc. civ., ori de cte ori este
posibil nlturarea vtmrii fr anularea actului, judectorul va
dispune ndreptarea neregularitilor actului de procedura.
Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperit daca a intervenit
decderea ori o alta sanciune procedural sau daca se produce ori
subzista o vtmare.
Potrivit art. 178 alin. 1 Cod proc. civ., nulitatea absoluta poate fi
invocata de orice parte din proces, de judector sau, dup caz, de
procuror, n orice stare a judecii cauzei, daca legea nu prevede
altfel.
In raport de dispoziiile legale artate mai sus, instana constat c
nulitatea absolut poate fi invocat n apel de ctre parte n msura
n care hotrrea este susceptibil de apel, sub sanciunea
decderii, potrivit art. 470 alin. 3 Cod proc. civ. Ea poate fi
invocat i din oficiu de ctre instana de apel, ns aceasta
constituie un drept al su, iar nu o obligaie, prin raportare la
dispoziiile art. 479 alin. 1 teza a II-a din Noul Cod de proc. civil.
Cum n spe apelanta a invocat nulitatea absolut a hotrrii
atacate pentru neconsemnarea cuvntului procurorului peste
termenul prevzut pentru motivarea apelului cu privire la acest
motiv opereaza decaderea in conditiile art. 470 alin. (3) c.proc.civ.
Prin urmare, aceast neregularitate nefiind invocat nici de
instan din oficiu, ea nu poate face obiectul analizei hotrrii
atacate de ctre instana de apel.
Oricum, din copia electronic a nregistrrii edinei de judecat
din data de 15 aprilie 2014 i a notelor grefierului din edina din
data de 15 aprilie 2014 rezult c procurorul a participat la edina
de judecat i i s-a dat i cuvntul care ns nu a fost consemnat n
practicaua hotrrii primei instane.
Ct privete motivele de apel ce se refer la fondul cauzei, instana
constat c sunt nentemeiate.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 217/2003, n sensul prezentei legi,
violena n familie reprezint orice aciune sau inaciune
intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare ori de aprare,
manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un membru de
familie mpotriva altui membru al aceleiai familii, care provoac
ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice, psihice, sexuale,
emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea
acte, constrngerea sau privarea arbitrar de libertate.
100
Norvegian
Constituie, de asemenea, violen n familie mpiedicarea femeii

de a-i exercita drepturile i libertile fundamentale.
Din probele administrate n cauz nu a rezultat aa cum a reinut,
n mod corect prima instan, c integritatea fizic sau psihic ori
libertatea reclamantei este pust n pericol prin actele de violen
svrite asupra sa de ctre prt, neimpunndu-se emiterea unui
ordin de protecie.
Intre pri exist o stare conflictual permanent care ns este
generat i meninut i de comportamentul icanator al apelantei
fa de prt, de presiunile psihice pe care apelanta le exercit
asupra acestuia.
In concluzie, apelul a fost respins ca nefondat i pstrat ca legal
i temeinic hotrrea atacat.
101
Norvegian
Instituie - Judectoria Constana

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 597/2015
Data spe - 27.01.2015
Domeniu asociat -
Prin cererea nregistrata la Judecatoria C. sub nr. (...), reclamanta

M.L. a solicitat n contradictoriu cu prtul M.I.C. emiterea unui
ordin de protectie mpotriva fostului sot prin care sa se dispuna :
obligarea acestuia la pastrarea unei distante minime determinate
fata de reclamanta, copiii minori si mama reclamantei, fata de
resedinta reclamantei, a mamei sale si a copiilor situata n
Constanta, str. (...), fata de locul de munca al reclamantei (...) si
fata de unitatile de nvatamnt ale minorilor, respectiv (...), ambele
situate n Mun. Constanta, precum si interzicererea oricarui
contact.
n motivare, reclamanta a aratat ca a desfacut casatoria cu fostul
sot la data de 02.10.2013, n fata Notarului Public Felicia
Radulescu, din cauza crizelor de gelozie ale fostului sot, a
exceselor de personalitate, a batailor repetate si a actelor de
violenta fizica si verbala ndreptate mpotriva reclamantei la care
n ultima perioada asistau si minorii.
Ulterior divortului, arata reclamanta, viata acesteia a devenit un

calvar din cauza amenintarilor, sicanelor si actiunilor cu caracter
calomnios si denigrator venite din partea prtului. La data de
06.06.2014, prtul a amenintat-o cu fierul de calcat ncins iar la
data de 07.06.2014 a dat-o afara din casa mpreuna cu minorii. Cu
acea ocazie, un vecin a sunat la 112, copiii s-au speriat si au
nceput sa plnga, baiatul fugind n strada.
Reclamanta a sesizat si superiorii prtului din cadrul Brigazii de
Jandarmi Constanta pentru a discuta cu acesta.
102
Norvegian
Serviciul de urgenta 112 a mai fost apelat si ulterior din cauza

altor incidente cu prtul, fiind, de asemenea, formulate plngeri
penale. Acesta vine la reclamanta sa ia copiii dupa bunul plac,
dupa un program pe care numai prtul l ntelege si l respecta iar
minorii refuza sa mai fie nsotiti de catre tatal lor la scoala.
Prtul s-a deplasat nainte de Craciun la scoala fetei si i-a adus
reprosuri, i-a vorbit pe un ton agresiv, fata a venit speriata si
plngnd acasa. Prtul s-a deplasat si la unitatea de nvatamnt
unde si desfasoara activitatea reclamanta si i-a adus acesteia
injurii de fata cu elevii de clasa I si parintii acestora.
n drept, au fost indicate art. 23 si urm. din Legea nr. 217/2003,
republicata.
n sustinere, au fost depuse nscrisuri.
Cererea este scutita de plata taxei de timbru potrivit art. 26 alin. 2
din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei
n familie.
Legal citat, prtul a formulat ntmpinare prin care a solicitat
respingerea actiunii, ca nentemeiata.
n motivare, prtul a aratat ca, potrivit legii, principiul interesului
superior al copilului va prevala n toate demersurile si deciziile
care privesc copiii, ntreprinse de autoritatile publice si de
organismele private autorizate, precum si n cauzele solutionate de
instantele judecatoresti.
Cea mai mare parte a solicitarilor reclamantei se ntemeiaza pe
presupuse fapte din data de 06.06.2014, 07.06.2014, 13.08.2014,
singurul eveniment recent la care se face referire fiind cel dinainte
de Craciun.
Arata prtul ca nu se impune examinarea culpei n desfacerea
casatoriei partilor raportat la obiectul cauzei iar programul de
vizita a fost stabilit prin conventie notariala.
Se solicita analizarea posibilitatii reclamantei de a introduce
actiune si n numele mamei sale, S.M., avand n vedere ca nu are
calitatea de reprezentant al acesteia.
Se sustine n continuare ca prtul si iubeste enorm copiii, doreste
sa se implice n cresterea si educarea lor, nu numai din punct de
vedere material, prin achitarea pensiei de ntretinere. Reclamanta,
nsa, nu accepta legatura prtului cu minorii, urmarind sa l tina
departe de acestia. n ceea ce o priveste pe mama reclamantei care
103
Norvegian
locuieste mpreuna cu fosta sotie, prtul nu a avut nicio discutie

cu aceasta.
Reclamanta le-a inoculat copiilor ca la Cumpana, locul unde au
crescut ei, locuiesc cu prtul o alta femeie cu alti copii pe care
prtul i-ar iubi mai mult.
Prtul este cel care merge si ia copiii de la reclamanta de acasa,
si i duce ulterior acasa iar n vara anului 2014 a suportat costul
taberei.
n ceea ce priveste evenimentul din saptamna anterioara
Craciunului, prtul nu a fost anuntat cu privire la serbarea fiicei,
motiv pentru care, nereusind sa ia altfel legatura cu reclamanta, a
ales sa mearga la scoala unde lucreaza aceasta. ntruct a refuzat
sa iasa n hol, prtul a ntrebat-o din usa clasei de ce nu l-a
anuntat ca fiica lor a avut serbare. La acel moment, reclamanta a
nceput sa tipe spunnd ca nu are ce sa caute la locul sau de
munca.
La rndul sau, reclamanta a fost la locul de munca al prtului si
le-a spus sefilor si cunostintelor ca i asculta telefonul mpreuna cu
prietenii lui de la SRI, ca urmareste sa o omoare.
Mai arata prtul ca reclamanta le face ntotdeauna copiilor un alt
program, astfel nct acestia sa nu se ntlneasca cu tatal lor, asa
cum s-a ntmplat si anul acesta, pe 18 ianuarie, cu fiica lor.
n ceea ce priveste certificatul medico-legal depus de reclamanta
si prtul detine unul scos cu prilejul aceluiasi incident ntruct a
avut leziuni la nivelul fetei, membrelor inferioare si superioare.
n ceea ce priveste imobilul din str. () acesta este bun comun al
sotilor, fiind dobndit n timpul casatoriei prin contract de
vnzare-cumparare.
n ceea ce i priveste pe copii, daca erau amenintati, agresati fizic
sau verbal acestia nu ar fi acceptat sa fie condusi de prt la
scoala.
Prtul a asesizat Protectia Copilului pentru a verifica daca
minorii sunt bine ngrijiti de catre mama avnd n vedere absentele
frecvente ale acesteia de acasa seara pna trziu si chiar pentru
cteva zile.
n ceea ce priveste apelurile la 112, chiar prtul a apelat la acest
serviciu atunci cnd a considerat ca situatia degenereaza si ca nu
se ntelege cu reclamanta n privinta copiilor.
104
Norvegian
n sustinerea ntmpinarii, prtul a depus certificat medico-legal.

La termenul din data de 22.01.2015, S.M. a procedat la semnarea
cererii de chemare n judecata, aratnd ca si nsuseste aceasta
cerere.
Au fost ncuviintate si administrate probele cu nscrisuri,
interogatoriul partilor si testimoniala.
La data de 26.01.2015, s-a procedat la audierea minorilor n
camera de consiliu, conform art. 226 C.pr.civ.
Analiznd actele si lucrarile dosarului, conform dispozitiilor
legale aplicabile, instanta constata urmatoarele :
Reclamanta M.L. a fost casatorita cu prtul M.I.C. n perioada
25.10.2003 02.10.2013, din casatorie rezultnd minorii () si
()
Din declaratia martorei D.C., fina de cununie a partilor, instanta
retine ca reclamanta si prtul aveau o relatie normala de familie,
pastrnd fatada de familie fericita nsa, din primavara anului 2012,
comportamentul prtului s-a nrautatit. Reclamanta a fost
denigrata de prt, urmarita peste tot, i s-a facut scandal la scoala
si n locuri publice, s-a dus peste ea la locuinta actuala si chiar a
sarit gardul cnd nu i s-a deschis poarta. Martora a asistat personal
la o mprejurare n care prtul a urmarit-o pe reclamanta n trafic.
De asemenea, mama reclamantei a fost agresata verbal de prt.
Martora a vazut personal la reclamanta urmele de lovituri aplicate
acesteia de prt.
De asemenea, martora are cunostinta ca ultimul scandal facut de
prt a fost n weekend cnd copiii au refuzat sa iasa cu tatal lor.
n perceptia martorei, copiii si reclamantele traiesc ntr-o stare de
frica ce este cauzata de prt. Aceasta crede ca prtul vrea sa fie
n compania copiilor dar nu mai stie sa se comporte cu acestia.
Copiii i-au spus martorei ca i suna seara sa le spuna Noapte
buna dar uneori si la ora 23.00.
Martora (), psiholog de profesie, a constatat, initial n 2009, ca
minorul ()este usor timorat si retras, posibil din cauza atitudinii
sau uniformei tatalui. n anii urmatori, pastrnd legatura cu partile,
martora a concluzionat ca modul n care prtul interactioneaza cu
minorii le face rau acestora si chiar i-a explicat prtului ca o
consiliere psihologica ar putea fi binevenita pentru orice om
normal afectat de divort.
105
Norvegian
A mai aratat martora ca fiica partilor i-a comunicat de doua ori

telefonic ca vrea ca tatal sa o lase n pace. Prtul a abordat-o pe
martora chiar si n timpul noptii, pe facebook, spunndu-i ca
reclamanta nu este acasa, martora explicndu-i n mod repetat ca a
o supraveghea si a o urmari pe reclamanta tot timpul nu este
benefic. Prtul i-a comunicat martorei ca doreste sa se implice n
supravegherea copiilor.
Martora a aratat ca, n perceptia sa, copiii erau speriati ca tatal lor
este mereu nervos, ca tipa si nu i lasa n pace. Martora a vazut-o
pe reclamanta si vnata si cu buza sparta, aceasta povestindu-i ca a
fost agresata de sot si data afara din casa.
Retine instanta si sustinerile din declaratia data de martorul (),
propus de prt.
Acesta, n primavara anului trecut, a apelat la serviciul de urgenta
112 ntruct a auzit tipetele reclamantei din casa pe care ulterior a
si vazut-o plngnd. Cu acea ocazie, baiatul () a iesit din casa
plngnd, spunnd ca iar se cearta mami si tati.
Deosebit de relevante sunt, n opinia instantei, sustinerile
minorilor audiati n camera de consiliu, n absenta parintilor.
Cristian, n vrsta de 8 ani, a aratat ca nu vrea sa se mai
ntlneasca cu tatal sau pentru ca urla cu o voce de parca ar fi
viclean si rau , copilul punndu-si dopuri de urechi ca sa nu-l
auda.
Minorul nu mai doreste sa i duca tatal la scoala pentru ca urla si i
face de rs, i cearta fara motiv.
Acest aspect este revelat si de fiica partilor, (), n vrsta de 10
ani, care a aratat, de asemenea, ca ultimul scandal facut de tatal lor
a fost duminica, 25.01.2015, n fata casei.
Din sustinerile acesteia, instanta mai retine ca prtul a batut-o pe
mama lor, reclamanta, de mai multe ori, o data lasnd-o fara
cunostinta, de fata cu minorii. Pe (), tatal sau l-a batut chiar de
ziua lui iar pe () a numit-o catea .
Prtul i-a dat afara din casa de mai multe ori, a jignit-o si a
mbrncit-o pe bunica si i inspira o stare de teama.
Instanta are convingerea ca suferinta minorilor este reala si
independenta de eventuale influente ale mamei si bunicii asupra
acestora. Momentele n care copiii se simt bine n prezenta tatalui
lor sunt acoperite n mod covrsitor de cele n care sunt speriati
106
Norvegian
din cauza acestuia sau cel putin suparati ca le jigneste mama sau
ca tipa la ei n fata colegilor.
Din coroborarea probelor administrate n regim de urgenta n
prezenta cauza, rezulta, fara dubiu, starea de fapt reclamata, fiind
incontestabil ca prtul constituie o amenintare pentru reclamante
si minori.
n opinia instantei, s-a dovedit manifestarea din partea prtului a
trei tipuri de violenta, n sensul art.4 din Legea nr.217/2013:
violenta verbala (caracterizata prin adresarea printr-un limbaj
jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si
expresii degradante sau umilitoare), violenta psihologica
(constnd n impunerea vointei sau a controlului personal,
provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica) si violenta
fizica, n special fata de reclamanta M.L., violente care au dus la
grave perturbari desfasurarii normale a existentei reclamantelor si
minorilor.
Nu pot fi retinute sustinerile prtului conform carora la
evenimentul din iunie 2014 nu a fost nimeni de fata, cta vreme un
vecin, mator audiat n cauza, a auzit tipete, a sunat la 112 si
ulterior a vazut reclamanta si minorii plngnd. mprejurarea ca
martorul ()nu stie ca prtul sa fie violent nu reprezinta o
dovada n sine, raporturile cu acest vecin nefiind unele apropiate.
Faptul ca a apelat, nsa, la serviciul de urgenta, este o dovada ca
tipetele auzite i-au produs temerea ca n casa partilor se produce
un eveniment foarte grav care necesita interventia organelor de
ordine.
Faptul ca unele aspecte nu au putut fi dovedite, precum acela ca de
multe ori reclamanta M.L. a dormit cu minorii n foisor este firesc,
avnd n vedere specificul relatiilor de familie/convietuire care se
desfasoara n cadrul restrns, al locuintei, n absenta unor persoane
straine.
mprejurarea ca reclamanta a lasat minorii cu tatal pe perioada
pregatirii nmormntarii bunicii sale reprezinta, n opinia instantei,
o dovada ca aceasta nu i mpiedica pe copii sa aiba legaturi cu
tatal ci chiar i-a ncurajat n acest sens, contrar celor sustinute de
acesta.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea si

combaterea violentei n familie, persoana a carei viata, integritate
107
Norvegian
fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de
violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei
ca, in scopul nlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de
protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau
mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte
rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea
de nvatamnt a persoanei protejate;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin
corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
(3) Pe lnga oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1),
instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma
consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea
unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unei forme
de ngrijiri medicale, in special in scopul dezintoxicarii.
Considernd ca starea de fapt constatata reclama aplicarea
imediata a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru
prevenirea si combaterea violentei n familie, instanta urmeaza sa
dispuna n consecinta.
Drept urmare, instanta va admite cererea de emitere a unui ordin
de protectie formulata de reclamantele M.L. si S.M.n
contradictoriu cu prtul M.I.C.. Va emite prezentul ordin de
protectie pentru o perioada de 4 luni de la data pronuntarii
hotarrii, n sensul ca: va obliga pe prtul M.I.C. sa pastreze o
distanta minima de 100 m fata de reclamantele M.L. si S.M. si
fata de minorii (); va obliga pe prtul M.I.C. sa pastreze o
distanta minima de 100 m fata de resedinta reclamantelor si a
copiilor situata n Constanta, str. (...), fata de locul de munca al
reclamantei M.L., respectiv () si fata de unitatile de nvatamnt
ale minorilor, respectiv (), ambele situate n Municipiul
Constanta; va interzice prtului M.I.C. sa comunice cu
reclamantele M.L. si S.M.si cu minorii (), n orice mod, inclusiv
telefonic sau prin corespondenta.
Desi S.M. nu are calitatea de membru de familie, n sensul art. 5
din lege, instanta va emite ordinul de protectie si raportat la
persoana acesteia ca ruda a victimei M.L., conform art. 23 al.1 lit.
d) citat anterior.
108
Norvegian
De asemenea, prtul va fi obligat sa urmeze pe aceeasi perioada

de 4 luni, consiliere psihologica n ceea ce priveste relatia sa cu
reclamanta M.L. si cu minorii.
Pentru a stabili aceasta masura, instanta porneste de la
convingerea ca prtul si iubeste copiii si doreste sa se implice n
cresterea si educarea acestora.
Maniera de manifestare, nsa, a grijii paterne, este, n opinia
instantei, una incompatibila cu necesitatea asigurarii unui climat
potrivit pentru dezvoltarea mentala, morala, spirituala si sociala n
mod armonios a copiilor. Pentru a considera astfel, instanta retine
sustinerile martorilor si ale minorilor din care rezulta ca prtul o
denigreaza n mod constant pe mama copiilor n fata acestora, a
agresat-o fizic pe aceasta de fata cu minorii, tipa la copii si i face
de rs la scoala.
Faptul ca n conventia de divort s-a stabilit ca prtul va pastra
legatura cu minorii cel putin de doua ori pe saptamna la
domiciliul mamei nu i confera prtului dreptul de a uza de acest
drept n mod discretionar, cu ignorarea programului zilnic, a
activitatilor curente si mai ales a vointei minorilor.
n ceea ce o priveste pe reclamanta M.L., instanta apreciaza ca
prtul doreste sa exercite fata de aceasta o forma de control
permanent, sub pretextul preocuparii fata de ngrijirea copiilor.
n opinia instantei, aceste 4 luni mpiedica degenerarea
raporturilor dintre parti pna la un nivel care ar putea pune n
pericol nu numai integritatea fizica si psihica a persoanelor vizate
ci si viata acestora (prtul agresnd-o la un moment dat pe
reclamanta M.L. pna a lasat-o fara cunostinta, n fata minorilor),
fiind necesar a se interveni prompt pentru prentmpinarea unei
astfel de evolutii.
Pe de alta parte, acesta reprezinta, n opinia instantei si un timp de
reflectie pentru prt care va trebui sa acorde prevalenta
interesului superior al copiilor (invocat chiar de acesta prin
ntmpinare), necesitatii sprijinirii acestora pentru a creste si a se
dezvolta ntr-un climat echilibrat si armonios dar si dreptului la
respectarea vietii private a reclamantei M.L., consilierea
psihologica fiind un suport deosebit de util n acest sens.
Onorariul avocatului din oficiu n cuantum de 200 lei se va vira
din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Constanta pentru
avocat ().
109
Norvegian
Avnd n vedere ca prtul a pierdul procesul, n sensul art. 453

C.pr.civ., instanta l va obliga la plata catre stat a sumei de 200 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentnd onorariu avocat din
oficiu si la plata catre reclamanta M.L. a sumei de 1000 lei cu
titlul de cheltuieli de judecata reprezentnd onorariu de avocat.
Hotarrea este executorie si se va comunica de ndata catre Politia
Municipiului Constanta
Instanta atrage atentia prtului asupra dispozitiilor art 32 din
Legea nr. 217/2003 potrivit cu care ncalcarea oricareia dintre
masurile prevazute la art. 23 alin. (1) si dispuse prin ordinul de
protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotarrii
judecatoresti si se pedepseste cu nchisoare de la o luna la un an.
110
Norvegian
Instituie - Judectoria Constana

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 20/2015
Data spe - 06.01.2015
Domeniu asociat -
Prin formularul de cerere prevazut de art. 26 alin. 1 din Legea nr.

217/ 2003, nregistrat pe rolul Judecatoriei C la data de
23.12.2014, sub numar dosar ., reclamanta V.S. a solicitat, n
contradictoriu cu prtul V.C., emiterea unui ordin de protectie
prin care sa se dispuna:
a) evacuarea temporara a prtului din locuinta comuna;
b) reintegrarea victimei si a copiilor n locuinta familiei;
c) obligarea prtului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de reclamanta;
d) obligarea prtului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de copii victimei;
e) obligarea prtului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de domiciliul si locul de munca al reclamantei;
f) interdictia pentru prt de a contacta reclamanta, inclusiv
telefonic, prin corespondenta sau n orice alt mod;
g) ncredintarea copiilor minori catre reclamanta;
h) suportarea de catre prt a chiriei si/sau ntretinerii pentru
locuinta temporara unde victima si copii minori locuiesc din cauza
imposibilitatii de a ramne n locuinta familiala.
n motivare, reclamanta a aratat ca, nca din anul 2011, prtul -
sotul sau - a agresat-o fizic si psihic, chiar de fata cu cei doi copii.
Sustine reclamanta ca, la data de 21.12.2014, a fost agresata
verbal si fizic de sotul prt, dupa ce acesta s-a ntors acasa de la o
alta persoana,.
111
Norvegian
Cererea de chemare n judecata este scutita de taxa judiciara de

timbru, potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 217/ 2003.
Prtul a beneficiat de asistenta juridica din partea unui avocat
desemnat din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 27 alin. 4 din Legea
nr. 217/ 2003.
n cauza a fost administrata proba cu nscrisuri, ncuviintata
reclamantei, precum si proba testimoniala, fiind asculta, n calitate
de martor, numita G.D., la solicitarea aceleiasi parti.
Analiznd actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamanta V.S. este sotia prtului V.C., casatoria partilor fiind
ncheiata la data de 18.06.1994 , cei doi domiciliind la aceeasi
adresa, n ()
Procedura de fata este una speciala, reglementata de Legea 217/
2003 pentru prevenirea si combaterea violentei n familie, care
dispune, printre altele:
? Art. 3 - (1) n sensul prezentei legi, violenta n familie
reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia
actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau
verbal, savrsita de catre un membru de familie mpotriva altui
membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un
prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori
psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrngerea
sau privarea arbitrara de libertate. (2) Constituie, de asemenea,
violenta n familie mpiedicarea femeii de a-si exercita drepturile
si libertatile fundamentale.
? Art. 4 - Violenta n familie se manifesta sub urmatoarele forme:
a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal,
precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii
degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica - impunerea
vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune
si de suferinta psihica n orice mod si prin orice mijloace, violenta
demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari
verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii
personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel, precum si
alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica - vatamarea
corporala ori a sanatatii prin lovire, mbrncire, trntire, tragere de
par, ntepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, n orice forma si
de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor
accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect
112
Norvegian
similar; d) violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte

degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate n vederea
ntretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta
economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de
mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta
primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima
necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor
persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor
comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si
nocive n detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie
minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala -
impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de
prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de nvatamnt,
impunerea izolarii prin detentie, inclusiv n locuinta familiala,
privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni
cu efect similar; g) violenta spirituala - subestimarea sau
diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale
prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor
membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si practici
spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu
efect similar sau cu repercusiuni similare.
? Art. 5 - n sensul prezentei legi, prin membru de familie se
ntelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii,
astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c)
persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti
sau dintre parinti si copii, n cazul n care convietuiesc; d) tutorele
sau alta persoana care exercita n fapt ori n drept drepturile fata
de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana
care ngrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala
ori handicap fizic, cu exceptia celor care ndeplinesc aceste
atributii n exercitarea sarcinilor profesionale.
? Art. 23 - (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica
ori libertate este pusa n pericol printr-un act de violenta din partea
unui membru al familiei poate solicita instantei ca, n scopul
nlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin
care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre
urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii: a) evacuarea
temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca
acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea
113
Norvegian
victimei si, dupa caz, a copiilor, n locuinta familiei; c) limitarea

dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a
locuintei comune atunci cnd aceasta poate fi astfel partajata nct
agresorul sa nu vina n contact cu victima; d) obligarea agresorului
la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata
de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de
resedinta, locul de munca sau unitatea de nvatamnt a persoanei
protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa n anumite
localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le
frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui
contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau n orice alt
mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei
armele detinute; h) ncredintarea copiilor minori sau stabilirea
resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarre, instanta poate
dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a ntretinerii
pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti
membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza
imposibilitatii de a ramne n locuinta familiala. (3) Pe lnga
oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate
dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica,
psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control,
efectuarea unui tratament ori a unor forme de ngrijire, n special
n scopul dezintoxicarii.
? Art. 24 - (1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie
se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data
emiterii ordinului. (2) Daca hotarrea nu cuprinde nicio mentiune
privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte
pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Prin prisma acestor dispozitii se constata, cu titlu preliminar, ca
partile litigante sunt membrii de familie, n acceptiunea art. 5 din
Legea nr. 217/ 2003, situatie n raport de care sunt aplicabile
dispozitiile acestui act normativ.
Prin urmare, n dezlegarea pricinii se impune a se stabili daca
reclamanta a fost supusa la acte de violenta - n ntelesul art. 4 din
Legea nr. 217/ 2003 si daca starea de fapt dovedita impune
emiterea ordinului de protectie.
Din probele administrate n cauza, Judecatoria retine ca violenta
fizica invocata de reclamanta este dovedita, prin coroborarea
declaratiei martorei G.D. cu certificatul medico-legal nr. *** A2
agresiuni/ 2013 emis de Serviciul Judetean de Medicina Legala
Constanta la data de 06.11.2013. Este adevarat ca acest nscris
114
Norvegian
face referire la constatari din data de 05.11.2013, care nu sunt

recente, astfel ca, prin el nsusi, certificatul medico-legal exhibat
de reclamanta nu este de natura a convinge instanta de necesitatea
emiterii ordinului de protectie.
La rndul lor, nscrisurile depuse la dosar de reclamanta,
reprezentnd adrese de raspuns al Sectiei 5 Politie Constanta, fac
referire la sesizari promovate de aceeasi persoana mpotriva
sotului prt, n perioada noiembrie 2013 - aprilie 2014.
Judecatoria va avea nsa n vedere cele relevate prin declaratia
martorului ascultat n cauza, concluzionnd ca prtul a exercitat,
inclusiv n ultima perioada de timp, mpotriva reclamantei acte de
violenta fizica, verbala si psihologica, n mod obisnuit si repetat,
aducnd traiul comun la pragul suportabilitatii, n ceea ce o
priveste pe V.S.. Ambele parti au facut, de altfel, referire la
tentative de suicid ale reclamantei, cu ocazia concluziilor pe
fondul cauzei.
n aceste conditii, instanta apreciaza ca actele de violenta
manifestate de prt mpotriva sotiei sale sunt actuale si de natura
a putea conduce la punerea n real pericol a reclamantei. Mai mult,
ntruct asemenea fapte se consuma n interiorul familiei, cei doi
minori devin expusi si pe deplin influentabili, astfel ca se impune
si protejarea lor, prin nlaturarea pericolului.
n raport de circumstantele cauzei, avnd n vedere si faptul ca
prtul poate reprezenta un real pericol la adresa vietii, integritatii
fizice si psihice a reclamantei, ct si a integritatii psihice a
minorilor, Judecatoria apreciaza ca cererea de fata este ntemeiata,
astfel nct se impune emiterea ordinului de protectie cerut de
V.S., instanta urmnd a dispune:
- evacuarea temporara a prtului din locuinta familiei, situata n
municipiul Constanta, str. ()
- obligarea prtului la pastrarea unei distante minime de 200 m
fata de reclamanta si fata de domiciliul acesteia;
- interdictia pentru prt de a contacta reclamanta, inclusiv
telefonic, prin corespondenta sau n orice alt mod;
- ncredintarea catre reclamanta a copiilor minori V.R.A. si ;i
V.A.I.
Legat de masura evacuarii, instanta, contrar sustinerilor avocatului
din oficiu al prtului, o apreciaza ca fiind necesara, ntruct
115
Norvegian
tocmai convietuirea partilor, n aceeasi locuinta, este de natura a

crea starea de teama si de pericol n care traieste reclamanta. Or,
ntre dreptul prtului de a locui la domiciliul legal si siguranta
altei persoane care locuieste n acelasi imobil, prin prisma
dispozitiilor Legii nr. 217/ 2003 are prevalenta siguranta
persoanei. Pentru acelasi scop, se apreciaza necesar a se dispune si
urmatoarele doua masuri enumerate anterior.
n privinta cererii de obligarea prtului la pastrarea unei distante
minime de 200 m fata de cei doi minori, Judecatoria considera ca
o asemenea masura nu se impune, ntruct din probele
administrate nu a rezultat ca prtul ar fi exercitat mpotriva
acestora, n mod direct, vreo forma de violenta dintre cele la care
face referire art. 4 din Legea 217/ 2003. Violenta psihologica la
care ar fi putut fi expusi copii, din partea prtului, se manifesta
tocmai prin actele de violenta comise de V.C. mpotriva sotiei, n
prezenta fiilor.
Tot astfel, n ceea ce priveste locul de munca al reclamantei, se
observa ca reclamanta nu face dovada locului sau de munca,
printr-o adeverinta din care sa reiasa inclusiv denumirea si adresa
acestuia, iar pe de alta parte, obligarea prtului la pastrarea unei
distante minime de 200 m fata de reclamanta nsesi este
considerata suficienta, pentru a-i garanta acesteia siguranta
necesara.
Minorii vor fi ncredintati, pe durata valabilitatii ordinului de
protectie si nu mai trziu de mplinirea vrstei de 18 ani (n ceea
ce l priveste pe Vladescu Radu-Alexandru), mamei reclamante,
ntruct locuiesc la imobilul unde si are domiciliul V.S. si din
care V.C. va fi evacuat, aflndu-se n ngrijirea reclamantei.
n ceea ce priveste cererea de reintegrarea victimei si a copiilor n
locuinta familiei, instanta nu va dispune n acest sens, ntruct nu
ne aflam n situatia alungarii din locuinta a acestor persoane, astfel
ca nu se pune problema unei reintegrari.
n fine, cererea de obligare a prtului la a suporta plata chiriei
si/sau ntretinerii pentru locuinta unde reclamanta si copii minori
locuiesc, nu va fi ncuviintata, ntruct ipoteza prevazuta de text
face trimitere la o locuinta temporara si la imposibilitatea de a
ramne n locuinta familiala, ceea ce nu se confirma n cauza de
fata.
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie va fi de 4 luni,
perioada apreciata suficienta pentru ca prtul sa si revizuiasca
116
Norvegian
comportamentul fata de sotia sa. Desigur ca, n situatia n care

aceasta nu se va ntmpla, reclamanta are posibilitatea sa ceara
prelungirea masurilor dispuse. Totodata, prtul trebuie sa
constientizeze ca orice diferend ntre el si sotia sa trebuie
solutionat pe cale pasnica, prin nvoiala partilor, sau pe cale
judiciara, iar nu prin forta, cu exercitarea de actiuni violente.
Cererea reclamantei de obligare a prtului la plata onorariului de
avocat va fi respinsa, ntruct nu se dovedeste angajarea unei
asemenea cheltuieli, la dosar nefiind depuse nscrisuri n acest
sens.
Instanta va dispune ca onorariul avocatului din oficiu, n cuantum
de 200 lei, sa se plateasca din fondurile Ministerului Justitiei catre
Baroul Constanta, pentru avocat ****, iar prtul - cazut n
pretentii - va fi obligat la plata catre stat a sumei de 200 lei cu titlu
de cheltuieli judiciare, reprezentnd onorariu avocat din oficiu.
n baza art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/ 2003, prezenta hotarre
se va comunica de ndata catre Politia Municipiului Constanta -
Sectia 5 Politie.
117
Norvegian
Instituie - Judectoria Botoani

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 94/2014
Data spe - 16.01.2014
Domeniu asociat - Cereri
Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei Botoani n data de

xx.xx.xxxx, reclamanta R. M. a solicitat prelungirea ordinului de
protecie emis mpotriva prtului M. M., prin Sentina nr.
XXXX/xx.xx.xxxx a Judectoriei Botoani, instana urmnd a
dispune, pentru o nou perioad de 6 luni, msurile stabilite i
anterior, respectiv evacuarea agresorului din locuina comun,
obligarea prtului la pstrarea unei distane minime de 500 m fa
de victim i fa de copii acesteia, interzicerea oricrui contact
(telefonic, prin coresponden sau n alt mod).
n motivare, reclamanta arat c a obinut un ordin de protecie
mpotriva prtului, prin sentina menionat, dat fiind
comportamentul extrem de agresiv al acestuia. Dup pronunarea
hotrrii, prtul a prsit domiciliul dar nu a respectat i
interdicia de a-i contacta familia. Astfel, prtul i-a sunat soia,
ameninnd-o c va reveni la domiciliu, situaie n care, arat
reclamanta, aceasta ncearc un sentiment de team fa de ceea ce
se poate ntmpla, anume manifestrile unui comportament
deosebit de violent, verbal i fizic, fa de persoana sa i a celor
ase copii.
n dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu nscrisuri i a
probei testimoniale.
Din oficiu, s-a dispus ataarea dosarului nr. XXXXX/193/2012.
Prtul, legal citat, nu s-a prezentat n instan i nu a formulat
aprri scrise.
118
Norvegian
n temeiul art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 republicat, n

cauz s-a desemnat un aprtor din oficiu pentru prt.
Acesta din urm a solicitat respingerea aciunii, cu argumentul c
prtul nu se afl la domiciliul comun, c nu s-a apropiat de
familia sa n ultima perioad i c pretinsele ameninri telefonice
nu sunt de natur s alarmeze.
Analiznd actele i lucrrile dosarului, instana reine urmtoarele:

Prin Sentina nr. XXXX/xx.xx.xxxx, Judectoria Botoani a admis
cererea reclamantei R. M., emind un ordin de protecie
mpotriva prtului M. M. (n sensul evacurii acestuia din
imobilul comun, al interzicerii apropierii sale la mai puin de 500
m de reclamant i de copiii acesteia i al interzicerii oricrui
contact telefonic, prin coresponden ori similar, cu membrii
familiei), drept consecin a reinerii comportamentului agresiv al
acestuia i, ca atare, a existenei unei stri de pericol pentru
integritatea fizic i psihic a victimelor.
Ordinul de protecie astfel emis a produs efecte, n consens cu
prevederile legii speciale, pn n data de xx.xx.xxxx (6 luni).
Potrivit susinerilor reclamantei, prtul a respectat primele dou
msuri dispuse n privina sa, plecnd n strintate, dar a nclcat,
n mod repetat, interdicia de a contacta telefonic pe fosta soie i
pe copiii acesteia. Aa fiind i avnd n vedere ameninrile
pretins transmise de ctre prt, n chiar ziua ncetrii ordinului
dispus n octombrie 2012, reclamanta a formulat prezenta aciune,
solicitnd prelungirea tuturor msurilor protective stabilite
anterior.
Noteaz instana, fa de solicitarea concret a reclamantei, c
Legea nr. 217/2003 nu reglementeaz posibilitatea prelungirii
ordinului de protecie emis anterior. Dimpotriv, nsi limitarea
termenului pentru care se dispune acesta (art. 24 din lege) conduce
la concluzia c, pentru o nou serie de msuri de protecie, este
necesar o nou analiz a situaiei de fapt, n scopul de a se stabili
dac, la chiar momentul formulrii cererii, se ntrunesc condiiile
aplicrii dispoziiilor art. 23 din lege. Prin urmare, ceea ce solicit
i poate obine reclamanta este emiterea unui nou ordin protectiv,
prin raportare la starea de lucruri actual.
Se reine astfel, c la data formulrii cererii, prtul se afla n
strintate, situaie care s-a meninut pn n prezent i care
119
Norvegian
mpiedic, n chip obiectiv, exercitarea unor agresiuni directe

asupra fostei soii/a copiilor acesteia. Pe de alt parte, dat fiind
absena de la domiciliu/din localitate a prtului, primele dou
msuri solicitate (evacuarea, respectarea unei distane minime fa
de pretinsele victime) apar, deopotriv, lipsite de obiect i de
interes. Desigur, reclamanta a avut drept scop, la formularea
cererii, obinerea unei msuri de protecie pentru viitor, demers
care nu este, n sine, inadmisibil, dar care trebuie s justifice
condiia interesului, prin probarea iminenei situaiei
prejudiciatoare. Or, n cauz, s-a fcut vorbire despre o ameninare
de revenire la domiciliu, respectiv despre simpla posibilitate a
existenei/materializrii unei astfel de intenii din partea prtului,
la o dat neprecizat. n dosar nu s-au administrat probe care s
ateste, n chip ferm, cum i cnd urmeaz a aciona prtul.
Martorul audiat a descris aspecte cunoscute de la reclamant ori
percepute, n mod direct, din discuiile acesteia cu prtul, fr a fi
n msur s nlture posibilitatea ca ameninrile s fie/s rmn
la nivel pur declarativ.
Noteaz instana, n acest context, c prtul a prsit n mod
voluntar locuina i c nu a revenit n localitate de ndat ce s-a
scurs termenul de 6 luni stabilit prin precedenta hotrre, astfel
nct posibilitatea invocat nu poate fi nlturat.
Aa fiind, instana constat c n spe nu sunt date acte de
agresiune fizic i nici nu apare probat iminena unor astfel de
acte, astfel nct nu sunt ntrunite condiiile adoptrii primelor
dou msuri solicitate. Desigur ns, n situaia n care
ameninrile prtului s-ar materializa, reclamanta are posibilitatea
formulrii unor noi cereri n instan, pentru obinerea msurilor
corespunztoare.
n ceea ce privete agresiunea verbal i agresiunea de ordin
psihologic (adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum
utilizarea de insulte, ameninri, cuvinte i expresii degradante sau
umilitoare; impunerea voinei sau a controlului personal,
provocarea de stri de tensiune i de suferin psihic n orice mod
i prin orice mijloace, prin ameninri verbale, controlul vieii
personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel, precum i
alte aciuni cu efect similar art. 4 lit. a i b), instana reine c,
potrivit martorului audiat n spe, prtul a continuat, pe durata
producerii efectelor ordinului anterior dar i dup data de
xx.xx.xxxx, s-i contacteze telefonic fosta soie i, pe aceast
cale, s-i adreseze injurii i ameninri cu acte de violen,
inclusiv cu revenirea la domiciliu i cu alungarea, din acest spaiu,
120
Norvegian
a reclamantei i a copiilor acesteia. Urmare a acestor violene

verbale/ameninri, care se svresc n mod constant, reclamanta
ncearc o stare de ngrijorare, de team.
Apreciaz instana, fa de cele expuse, c n comportamentul
prtului se includ o serie de manifestri deviante, apte n sine s
afecteze integritatea emoional a reclamantei i a minorilor,
manifestri care se circumscriu fenomenului violenei n familie,
astfel cum a fost definit aceasta de ctre legiuitor (orice aciune
sau inaciune intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare
ori de aprare, manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un
membru de familie mpotriva altui membru al aceleiai familii,
care provoac ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice,
psihice, sexuale, emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea
cu asemenea acte, constrngerea sau privarea arbitrar de
libertate) i care atrag incidena prevederilor Legii nr. 217/2003,
inclusiv a celor relative la modalitile de ocrotire a victimelor
acestui fenomen emiterea ordinului de protecie, cu una sau mai
multe msuri dintre cele reglementate de art. 23 lit. a-h.
Cu aceste argumente, instana va admite n parte cererea analizat,
urmnd a emite ordin de protecie mpotriva prtului M. M., n
sensul interzicerii oricrui contact, inclusiv telefonic, prin
coresponden sau n orice alt mod, cu reclamanta i cu minorii.
Durata msurii astfel dispuse este de 6 luni, de la data emiterii
prezentului ordin, potrivit dispoziiilor art. 24 din lege.
Conform art. 29, prezentul ordin de protecie este executoriu de
drept, fr somaie sau fr trecerea vreunui termen.
n temeiul art. 31, prezentul ordin se va comunica IPJ Botoani.
Suma de 500 lei reprezentnd onorariu pentru avocatul desemnat
din oficiu, se va avansa Baroului de Avocai Botoani din
fondurile Ministerului Justiiei, urmnd a fi recuperat de la prt,
care va fi inut la plat n temeiul dispoziiilor art. II din Legea nr.
25/2012 raportate la art. 191 CPC.
121
Norvegian
Instituie - Judectoria Sectorului 3 Bucureti

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 9829/2015
Data spe - 14.07.2015
Prin cererea inregistrata pe rolul Judectoriei Sector 3 Bucureti,

la data de 29.06.2015, sub nr. ., reclamanta- victima I.G. n
contradictoriu cu prtul- agresor I.V.I. a solicitat emiterea unui
ordin de protectie pentru o perioad de 6 luni, prin care s se
dispun, evacuarea temporara a paratului din locuinta, obligarea
prtului la pstrarea unei distante minime de 300 m fata de
victim i minor, fata de locuinta si unitatea de invtmnt a
minorului respectiv Scoala Generala nr. .din Bucuresti, sector
3, interzicerea oricrui contact, inclusiv telefonic prin
corespondenta sau orice alt mod cu victima si minorul,
incredintarea minorului I.N. R., nscut la data de . ctre
reclamant, stabilirea locuintei minorului la locuinta reclamantei.
In motivarea cererii, reclamanta victim a artat c, paratul-
agresor este fostul sot, cu care a convietuit 18 ani. Din cstorie a
rezultat minorul I. N.R., nscut la . Cstoria a fost desfcut
prin divort conform sentintei civile pronuntata de Judectoria
Sectorului 3 Bucureti in dosarul . Datorit conflictelor si
situaiilor violente cauzate de parat a luat hotrrea s prseasc
domiciliul comun si s caute sprijin atat la organele de politie cat
si la alte cunostinte. Incepand cu data de 28.12.2012 si pana la
emiterea si punerea in executare a primului ordin de protectie a
locuit in adapostul Asociatiei ... In perioada in care a locuit in
adapost a formulat o cerere de emitere a ordinului de protectie.
La data de 25.01.2013 a fost emis ordin de protectie fata de
aceasta si minor, pentru o durata de 6 luni, prin care s-a dispus
122
Norvegian
reintegrarea in locuint iar paratul a fost obligat s respecte

restrictiile impuse de instan. Dup reintegrarea in domiciliu s-a
intlnit cu prtul ocazional, astfel c au hotrt s incheie
procesul de divort prin acord. La putin timp dup solutionarea
divortului, la insistentele prtului si impresionata de regretele pe
care le exprima pentru comportamentul sau, a acceptat s revin
in domiciliu. Perioada de liniste a durat foarte putin, paratul
continund s manifeste un comportament violent atat la adresa sa
cat si a copilului. Au existat multe incidente violente dup ce
paratul a revenit in domiciliu, au fost alungati si alergati pe strzi
desculti si cu haine de cas, au fost loviti cu brutalitate, injurati si
injositi de acesta. In luna februarie 2014, n urma unui scandal
paratul a luat un topor cu care a spart toate geamurile de termopan
ale casei ramanand in plin iarn fr geamuri. In toata aceasta
perioada s-a refugiat de multe ori la diferite cunostinte pentru
scurt timp pana se linistea paratul.
A luat hotrrea ca pentru a putea iesi definitiv din aceasta relatie
s plece din tara impreun cu minorul la sora sa stabilit in S.. Cu
greu a obtinut din partea paratului acordul de a parasi tara
impreun cu minorul ins in cele din urm in luna aprilie a plecat.
A revenit in tara impreuna cu minorul dup cateva luni, iar
comportamentul prtului a rmas acelasi. Rbufnirile violente au
inceput s fie din ce in ce mai frecvente si mai intense, prtul i-a
interzis s mai lucreze din cauza geloziei, o acuz zilnic c are
relatii extraconjugale cu diferiti barbai, chiar si cu agentii de
politie care se prezint la fata locului ori de cate ori au fost
solicitati, il injosea si ii adresa cuvinte urte minorului, ameninta
frecvent c ii omoar pe amndoi si c ar fi bine s plece definitiv
din cas, s uite de casa, iar in situatia in care se intorceau
ameninta c o vor gsi scrum.
In data de 13.12.2014, paratul aflat in stare avansata de ebrietate
a izbucnit nervos lovind-o cu pumnii si picioarele, nspustindu-se
asupra minorului, scuipnd, batjocorind in fel si chip. Minorul a
reusit s ias din casa dar s-a intors pentru a-si lua geaca si
incltmintea si s incerce s o scape pe aceasta din mainile
paratului. Dup ce au scpat s-au refugiat la o cunostinta iar din
data de 16.12.2014 locuieste impreuna cu minorul intr-un adpost
specializat pentru protectia victimelor violentei in familie.
Mai precizeaza ca paratul nu a repectat ordinul de protectie emis
impotriva sa i a venit acasa peste reclamanta, a sarit gardul i a
cazut incostinent fiind sub influenta bauturilor alcoolice, si de
nenumarate ori s-a prezentat pentru a tipa, urla si ameninta pe
123
Norvegian
reclamanta. SE arata ca in preeznt reclamanta aprimit de la

Politie un buton de panica .
La data de 21.01.2015 a fost emis un nou ordin de rotectie
impotriva paratului agresor , pe o perioada de 6 luni, insa nici
acesta nu a fost respectat, dovada fiid plangerile depuse la
SEctia . Politie si inregistrate sub nr. .
Cererea nu a fost motivata in drept, insa a fost formulata prin
completarea formularului ANEXA 2 la Legea 217/2003
actualizata.
In dovedire, a fost solicitate proba cu inscrisuri i proba
testimoniala cu un martor si a depus, in copie, sentinta civila nr.
, certificat medico-legal, sentinta civila , certificat nastere
minor, contract monitorizare i interventie rapida.
Prtul nu a formulat intampinare, nu s-a prezentat in fata
instantei, desi a fost legal citat telefonic de doua ori si a
comunicat ca se va prezenta .
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba
testimoniala, fiind audiat martorul .- fratele reclamantei (f.39).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine
urmatoarele :
IN fapt, reclamanta si paratul au calitatea de foti soti, fiind
divorai conform sentinei civile nr. pronunat de Judectoria
Sectorului 3 Bucureti n dosarul nr.. Din cstorie a rezultat
minorul I.N. R., ns. , a crui locuin a fost stabilit la mam.
DE asemenea, in dosarul nr. s-a stabilit exercitarea
autoritatii parintesti asupra minoruilui exclusiv de ctare mama ,
insa hotararea nu este definitiva.
Concomitent cu cererea de divor finalizat ulterior printr-un
divor ntemeiat pe acordul soilor, la data de 15.01.2013
reclamanta a formulat i o cerere de emitere a unui ordin de
protecie, admis prin hotrrea pronunat la data de 25.01.2013,
prin care, pe durata de ase luni, s-a dispus evacuarea temporar a
prtului-agresor, reintegrarea n locuin a reclamantei i
minorului, pstrarea unei distane minime fa de acetia, fa de
locuina, locul de munc al reclamantei i unitatea colar
frecventat de minor, interzicerea oricrui contact cu reclamata,
ncredinarea minorului ctre reclamant i stabilirea la aceasta a
locuinei copilului.
124
Norvegian
Ulterior, la solicitarea reclamantei, prin SEntinta civila nr. ..

pronuntata in dosarul nr. instanta a emis un nou ordin de
protectie in favoarea reclamantei, pe o perioada de 6 luni, fiind
interzis paratului agresor sa se apropie de locuinta reclamantei
si a minoruilui, sa se apropie de acestia la o distanta mai mica
de 300 m, si sa comunice in orice fel cu acestia. Ordinul a fost
incalcat de catre parat, acesta prezentandu-se la locuinta victimei,
in stare de ebrietate, facand scandal . La 06.02.2015
reclamanta a formulat plangere penala impotriva paratului
pentru nerespectarea interdictiilor impuse prin ordinul de protectie
emis impotriva sa .. plangere inregistrata sub nr. la
Parchetul de pe langa JUdecatoria Sectorului 3 BUcuresti , in
curs de solutionare.
Ca urmare a comportamentului reclacitrant si imprevizibil al
paratului, precum si al faptului ca acesta continua sa consume
bauturi alcoolice , deevnind violent si iresponsabil, reclamantei
i-a fost pus la dispozitie de catre Politie, pprin contract incheiat
cu societatea de paza si protectie BGS, un BUTON DE
PANICA.
Din audierea reclamnantei si din depozitia martorului , instanta
retine ca si in prezent reclamanta victima si copilul minor al
partilor ( care a sustinut evaluarea nationala pentru admiterea la
liceu in clasa a IXa ) sunt timoprati de prezenta paratului si
de amenintarile acestuia, ulterioare datei emiterii ultimului ordin
de protectie.
In drept, potrivit art. 3 (1) din Legea nr. 217/2003 pentru
prevenirea si combaterea violentei in familie, violena n familie
reprezint orice aciune sau inaciune intenionat, cu excepia
aciunilor de autoaprare ori de aprare, manifestat fizic sau
verbal, svrit de ctre un membru de familie mpotriva altui
membru al aceleiai familii, care provoac ori poate cauza un
prejudiciu sau suferine fizice, psihice, sexuale, emoionale ori
psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea acte, constrngerea
sau privarea arbitrar de libertate.
Art. 4. - Violena n familie se manifest sub urmtoarele forme:
a) violena verbal - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal,
precum utilizarea de insulte, ameninri, cuvinte i expresii
degradante sau umilitoare;
b) violena psihologic - impunerea voinei sau a controlului
personal, provocarea de stri de tensiune i de suferin psihic n
125
Norvegian
orice mod i prin orice mijloace, violen demonstrativ asupra

obiectelor i animalelor, prin ameninri verbale, afiare
ostentativ a armelor, neglijare, controlul vieii personale, acte de
gelozie, constrngerile de orice fel, precum i alte aciuni cu efect
similar;
c) violena fizic - vtmarea corporal ori a sntii prin lovire,
mbrncire, trntire, tragere de pr, nepare, tiere, ardere,
strangulare, mucare, n orice form i de orice intensitate,
inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrvire,
intoxicare, precum i alte aciuni cu efect similar;
d) violena sexual - agresiune sexual, impunere de acte
degradante, hruire, intimidare, manipulare, brutalitate n vederea
ntreinerii unor relaii sexuale forate, viol conjugal;
e) violena economic - interzicerea activitii profesionale,
privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de
existen primar, cum ar fi hran, medicamente, obiecte de prim
necesitate, aciunea de sustragere intenionat a bunurilor
persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi i dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor i resurselor
comune, refuzul de a susine familia, impunerea de munci grele i
nocive n detrimentul sntii, inclusiv unui membru de familie
minor, precum i alte aciuni cu efect similar;
f) violena social - impunerea izolrii persoanei de familie, de
comunitate i de prieteni, interzicerea frecventrii instituiei de
nvmnt, impunerea izolrii prin detenie, inclusiv n locuina
familial, privare intenionat de acces la informaie, precum i
alte aciuni cu efect similar;
g) violena spiritual - subestimarea sau diminuarea importanei
satisfacerii necesitilor moral-spirituale prin interzicere, limitare,
ridiculizare, penalizare a aspiraiilor membrilor de familie, a
accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase,
impunerea aderrii la credine i practici spirituale i religioase
inacceptabile, precum i alte aciuni cu efect similar sau cu
repercusiuni similare.
Potrivit art. 23 (1) din Legea nr. 217/2003, persoana a crei via,
integritate fizic sau psihic ori libertate este pus n pericol
printr-un act de violen din partea unui membru al familiei poate
solicita instanei ca, n scopul nlturrii strii de pericol, s emit
un ordin de protecie, prin care s se dispun, cu caracter
126
Norvegian
provizoriu, una sau mai multe dintre urmtoarele msuri-obligaii

sau interdicii:
a) Evacuarea temporar a agresorului din locuina familiei,
indiferent dac acesta este titularul dreptului de proprietate;
d) obligarea agresorului la pstrarea unei distane minime
determinate fa de victim, fa de copiii acesteia sau fa de alte
rude ale acesteia ori fa de reedina, locul de munc sau unitatea
de nvmnt a persoanei protejate;
f) interzicerea oricrui contact, inclusiv telefonic, prin
coresponden sau n orice alt mod, cu victima;
Raportand situatia de fapt la norma de drept mentionata mai
sus instanta urmeaza sa admita admita actiunea, considerand
ca integritatea psihica a reclamantei , este pus in pericol prin
actele de violenta verbala si psihologica comise de catre
paratul-agresor.
Ordinul de portectie are un scop exclusiv preventiv .
In consecinta, instanta va dispune fata de paratul agresor, pentru
perioada de 6 luni, urmatoareel masuri :
-Evacuarea temporara a paratului-agresor I.V.I. din locuina
situata in .
-Obligarea paratului-agresor s pstreze o distan minim de 300
m fa de reclamanta-victima I.G. i fa de minorul I. N. R.
-Obligarea paratului-agresor sa pastreze o distanta minima de
300 m fata de locuinta reclamantei-victime si a minorului, situata
in i fa de unitatea de nvmnt a minorului.
-Interzicerea pentru paratul-agresor a oricarui contact cu
reclamanta-victima i cu minorul, inclusiv telefonic, prin
corespondenta sau in orice alt mod.
-Incredintarea (exercitarea autoritatii parintesti) minorului I. N. R.,
ns, catre reclamanta-victim, cu stabilirea locuinei minorului la
reclamanta-victima, in ..
-IN baza art. 23 alin. 3 din Legea 217/2003 instanta recomanda
paratului agresor sa se adreseze medicului de familie pentru a
beneficia de tratament in vederea evitarii consumului de bauturi
alcoolice. Aceasta ultima masura este luata in vederea
rezolvarii pe termen lung a situatiei conflixctuale dintre parti,
deoarece din probele administrate rezulta ca paratul
127
Norvegian
obisnuieste sa consume in exces bauturi alcoolice, aceasta fiind

cauza violentei sale de comportament si limbaj fata de
reclamanta victima.
In ceea ce priveste onorariul avocatului din oficiu, instanta il
stabileste la suma de 200 lei , ce urmeaza a fi achitata de catre
Baroul Bucuresti din fondurile Ministerului Justitiei.
128
Norvegian

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 7954/2015
Data spe - 05.06.2015
129
Norvegian
Prin cererea nregistrat pe rolul acestei instane la data de

27.05.2015 sub nr. ., reclamanta-victim U.N.n contradictoriu
cu prtul-agresor U.G.A. a solicitat emiterea unui ordin de
protecie mpotriva prtului, prin care s se dispun obligarea
prtului la pstrarea unei distanei minime de 300 m fa de
victim, obligarea prtului la pstrarea unei distanei minime
determinate de 300 m fa de minora U. G. N., obligarea prtului
la pstrarea unei distanei minime fa de coala unde nva
minora coala nr. , interdicia pentru prt de a se deplasa n
anumite localiti sau zone determinate pe care victima le
frecventeaz ori le viziteaz periodic, respectiv locuina surorii
sale din ., ncredinarea i stabilirea domiciliului minorei la
mam, suportarea de ctre prt a chiriei i/sau a ntreinerii pentru
locuina temporar unde victima i copilul minor urmeaz s
locuiasc din cauza imposibilitii de a rmne n locuina
familial, respectiv obligarea prtului la plata a 500 lei pentru
ntreinerea minorei i a locuinei, obligarea prtului de a urma
edine de consiliere psihologic i recomandarea lurii unor
msuri n scopul internrii ntr-un spital de psihiatrie n vederea
stabilirii unui diagnostic i a tratamentului adecvat.
n motivare, a artat c este cstorit cu prtul din anul 2002 i
au mpreun o fiic n vrst de 14 ani. Relaia cu prtul nu a fost
niciodat una armonioas, prtul fiind ntotdeauna irascibil i
foarte nervos. A acceptat ieirile prtului pentru c fata era mic
i nu avea cine s o ajute, fiindu-i team c statul i va lua copilul.
Iniial soii au locuit cu mama prtului n aceeai curte, ns
aceasta a ales s plece din cauza comportamentului agresiv al
prtului pe care l avea i fa de propria mam. i cu restul
familiei sale prtul nu are relaii normale.
Dup ce s-a nscut minora prtul a nceput s fie violent i fizic.
Din discuia cu soacra sa, reclamanta a neles c prtul era
diagnosticat cu o tulburare de personalitate i episoade depresive,
urmnd un tratament pe care prtul refuza s l ia, fiind i
consumator de buturi alcoolice. De cte ori reclamanta i-a propus
s mearg la un spital de specialitate prtul a refuzat.
Pe fondul consumului de alcool i buturi energizante, starea de
nervozitate a prtului se accentua, adresndu-i reclamantei,
minorei, mamei prtului i vecinilor cuvinte greu de reprodus i
lovindu-le ori de cte ori avea ocazia. Aceste episoade aveau o
frecven sptmnal, ba chiar mai des. Prtul este taximetrist i
a avut probleme la firmele la care a lucrat din cauza conduitei
conflictuale i nerespectrii condiiilor contractuale. n prezent
130
Norvegian
lucreaz la firma de taxi . i a intrat n conflict cu toi vecinii din

nimicuri, existnd incidente cnd prtul i-a agresat fizic sau i-a
alergat cu maina pe strzi ameninnd c-i va clca.
A precizat c nu a apelat niciodat la sprijinul poliiei pentru c
tia c prtul este extrem de rzbuntor. A nceput s se
mbolnveasc cu tiroida, fiind foarte slbit i ajungnd s aib
pierderi scurte de memorie.
Agresiunile s-au intensificat n ultimele trei luni, ajungnd ca
aproape n fiecare zi s existe certuri i agresiuni fizice att asupra
reclamantei i a minorei. Prtul se poart urt cu minora, o pune
s i fac toate treburile, s i aduc tot ce are nevoie i dac nu
este mulumit de ceea ce ea face o scuip, o njur i o lovete de
mai multe ori pn ncepe s i curg snge din nas sau gur.
Prtul obinuiete s arunce cu ap rece pe reclamant i minor
dup ce le aplic lovituri pentru a-i reveni. n perioada cnd
minora a avut la coal sptmna altfel prtul nu a lsat-o s
mearg la activitile stabilite de dirigint i profesori i a obligat-
o s i fac treaba lui. Astfel de comportamente fa de minor
sunt la ordinea zilei. De cnd a crescut minora aceasta ncearc s
i ia aprarea mamei, dar de fiecare dat este i ea lovit.
Pe toat perioada relaiei, prtul a avut relaii extraconjugale. n
data de 09.05.2015 prtul a izbucnit dintr-o dat, a lovit-o cu
palmele pe reclamant i le-a cerut, ei i minorei, s plece de acas
pentru c el dorete s se nsoare. Nu le-a lsat s-i ia
mbrcminte i nici caietele i crile minorei. Reclamanta a mers
la DGASPC Sector 3 pentru a cere ajutor i de acolo au fost
direcionate la un adpost specializat pentru victimele violenei n
familie, unde locuiesc i n prezent. De atunci minora nu a mai
mers la coal de team ca prtul s nu i fac ceva, pentru c
acesta a mers la coal i a nceput s fac scandal ca s i spun
unde este fiica sa i de ce nu se prezint la coal. Profesorii au
sunat-o pe reclamant i i-au spus aceste lucruri, precum i sfatul
de a fi precaute pentru c prtul a ameninat c dac o prinde pe
fat o va bate pn cnd va spune unde locuiesc. Prtul a mers i
n la locuina sorei reclamantei s vad dac reclamanta i
minora sunt acolo.
A mai artat c fata este n clasa a VIII-a i risc s piard anul
colar i nscrierea la liceu.
Prtul vinde lucruri din cas pentru a-i procura igri sau
butur.
131
Norvegian
A menionat c n prezent nu are loc de munc.

n drept, cererea a fost ntemeiat pe disp. Legii nr. 217/2003.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 2 al.1, art. 2 ind. 1 lit. a,b,c, f, g art. 2 ind.
2 lit. a,b si art. 26 al.1,3 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea
si combaterea violentei in familie:
Art. 2. - (1) n sensul prezentei legi, violena n familie
Art. 26. - (1) Persoana a crei via, integritate fizic sau
psihic ori libertate este pus n pericol printr-un act de violen
din partea unui membru al familiei poate solicita instanei ca, n
scopul nlturrii strii de pericol, s emit un ordin de protecie,
prin care s se dispun, cu caracter provizoriu, una sau mai multe
msuri -obligaii sau interdicii.
Partile in litigiu au calitatea de soti, care s-au cstorit la data de
, iar din cstorie a rezultata minora U. G. N., ns. la data de .
Instana reine c pe rolul Judectoriei Sectorului 3 Bucureti a
fost nregistrat dosarul de divor i ordonan presedenial cu
nr.., ce se afl n procedura administrativ.
Instana reine c reclamanta-victim a prsit domiciliul conjugal
mpreun cu minora la data de 09.05.2015 i se afl n prezent
ntr-un adpost specializat pentru victimele violenei n familie.
Instana a dispus a se nainta la Registrul de Valori al instanei
plicul sigilat ce conine adresa actual a reclamantei i minorei, la
solicitarea reclamantei care a declarat c nu dorete ca prtul-
agresor s afle unde locuiete.
Din analiza materialului probator, instana retine c intre pri
exist in prezent o stare conflictual, reclamanta fiind nemulumit
de comportamentul violent al prtului, ce a determinat-o s i
solicite acestuia s prseasc domiciliul.
Din declaraia martorilor audiai, instana a reinut c nici unul nu
a asistat personal la scene de violen ntre pri, dar martorul
132
Norvegian
audiat la cererea reclamantei, fost chiria al prilor, a declarat c

tie c prile se certau i auzea din camera lui zgomote. Martora
audiat la cererea prtului a declarat c dup ce reclamanta a
plecat de acas la ajutat pe acesta fcndu-i de mncare i
curenie.
Instana a coroborat susinerile reclamantei-victime i minorei, cu
declaraia martorilor, din aceste rezultnd c paratul-agresor este
capabil de acte de violenta fizica si verbala cu caracter grav fata
de un membru al familiei sale, respectiv fata de sotia sa si fa de
minor. Instana a observat personal starea de surescitare extrem
n care se afla prtul, care a cerut voie s ias de mai multe ori
din sal, iar n final a ncercat s se mpace cu reclamanta i s i
cear s se ntoarc n domiciliu.
Din declaraia reclamantei, a minorei i a mandatarului, instana
reine c nainte cu cca. o or de a intra n sala de edin, prtul a
ncercat s le bage cu fora n main i i-a sustras reclamantei
telefonul mobil, fiind nevoie de intervenia unui poliist de la
circulaie care se afla pe strad. La solicitarea instanei s i
restituie telefonul mobil sau mcar cartela acesta a refuzat,
putndu-se observa c ndeprtase din telefon bateria i cartela.
Instana apreciaz c prtul-agresor actioneaza sub imperiul unei
puternice tulburari generate de conflictul dintre parti, respectiv
pentru c reclamanta i minora au plecat din locuina , pe care nu
il poate gestiona corect si are un comportament impulsiv-agresiv
ce poate genera reactii violente imprevizibile din partea acestuia.
In consecinta, instanta consider ca integritatea fizica sau psihica,
reclamantei-victime si a minorei, sunt puse in pericol prin actele
de violenta fizica si verbala comise de catre paratul-agresor
Astfel ca instanta va admite cererea de emitere a unui ordin
de protectie i pentru consideratiile expuse, apreciind ca
reclamanta-victim i minora au fost supuse unei violente fizice i
psihologice din partea paratului-agresor si, pentru inlaturarea starii
de pericol cu privire la integritatea fizica sau psihica a acestora se
impune emiterea unui ordin de protectie prin care, cu caracter
provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului
ordin, va dispune in temeiul disp. art. 26 al.1 lit. d din Legea nr.
217/2003, obligarea paratului-agresor sa pastreze o distanta
minima de 300 m fata de reclamanta-victim i minor; fa de
coala n care nva minora- situat n i fa de domiciliul
surorii victimei- - domiciliat n va dispune incredintarea
133
Norvegian
provizorie(exercitarea autoritatii parintesti) cu privire la minora U.

G. N., ns. la data de .., catre reclamanta-victim i stabileste
provizorie a locuina minorei la reclamanta-victima.
In temeiul disp. art. 26 al.1 lit. f din Legea nr. 217/2003, va

dispune interzicerea pentru paratul-agresor a oricarui contact,
inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu
reclamanta-victima;
In temeiul art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul
ordin se va comunica de indata structurilor Politiei Romane de la
locuinta victimei si a agresorului iar in temeiul art. 27 ind. 7 al.2 si
4 din Legea nr. 217/2003 va dispune punerea de indata in
executare a prezentului ordin de protectie de catre sau sub
supravegherea politiei.
Va dispune obligarea prtul-agresor la plata catre stat a sumei de
200 lei reprezentand onorariul avocatului din oficiu, desemnat
pentru aprarea sa, suportat din fondurile Ministerului de Justitie.
134
Norvegian
135
Norvegian

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 7259/2015
Data spe - 25.05.2015
Prin cererea nregistrat pe rolul acestei instane la data de

07.05.2015 sub nr. ., reclamanta-victim N.E. n contradictoriu
cu prtul-agresor N.N. a solicitat emiterea unui ordin de protecie
mpotriva prtului, n sensul evacurii temporare a acestuia din
locuin, obligrii prtului la pstrarea unei distane minime
determinate fa de reclamanta-victim, fa de reedina, locul de
munc i a interzicerii oricrui contact, inclusiv telefonic, prin
coresponden sau n orice alt mod, cu victima.
n motivare, a artat c n data de 02.05.2015, n urma
consumului de alcool, prtul a nceput s o jigneasc pe
reclamant, acuznd-o de relaii extraconjugale. Cnd reclamanta
a ncercat s aib o discuie cu prtul, acesta s-a npustit asupra
ei, strngnd-o de gt i lovind-o n cap i peste fa. Reclamantei
i s-au rupt brrile de la mn, iar cnd s-a aplecat s le adune de
pe jos, prtul i-a aplicat o nou serie de lovituri cu picioarele n
jurul coastelor i n burt.
n seara zilei de 04.05.2015 a venit fiul prilor pentru a vedea
cum se simte mama lui, iar prtul a ncercat s l dea afar. Fiind
din nou but, prtul a nceput s l jigneasc pe fiul su i a
ncercat s l loveasc, motiv pentru care fiul prilor a plecat,
pentru a evita o ceart cu prtul.
A precizat c a fost la INML pentru obinerea unui certificat
medico-legal n urma loviturilor din 02.05.2015 i a depus i
plngere penal la Secia Poliie. A menionat c prtul nu a
respectat nici ordinul de protecie anterior.
n drept, cererea a fost ntemeiat pe disp. Legii nr. 217/2003.
136
Norvegian
La termenul din data de 25.05.2015 prtul-agresor a depus

ntmpinare solicitnd respingerea cererii ca nefondat.
n motivare, a artat c nc de la naterea fiicei prilor,
reclamanta nu a mai lucrat nici mcar o zi, el fiind nevoit s
munceasc zi lumin i uneori chiar i noaptea pentru a asigura
familiei cele necesare. Apartamentul n care locuiesc n prezent
este achiziionat din fonduri proprii ale prtului.
n urm cu civa ani, reclamanta nu a mai dorit s convieuiasc
ca so i soie, mutndu-se n dormitor separat. Dup incidentul
povestit n ordinul de protecie anterior din 29.07.2014,
reclamanta l-a agresat fizic i verbal pe prt. Chiar i fiica lui l-a
agresat verbal ameninndu-l cu moartea. Reclamanta sun rudele
prtului profernd insulte i ameninri la adresa prtului.
Soia l jignete fcndu-l aurolac, impotent, nebun, etc.
n ceea ce privete presupusul incident din data de 02.05.2015 a
artat c a fost provocat de soie i agresat de aceasta, la el n
camer, iar susinerile reclamantei c ar fi fost lovit de prt sunt
neadevrate, fiind fcute i la ndemnul copiilor care doresc s
vnd apartamentul.
A precizat c nu consum alcool dect n cantiti moderate, de
obicei seara, cnd ajunge acas de la serviciu. Mai mult dect att
a avut n permanen loc de munc stabil.
n drept, cererea a fost ntemeiat pe disp. art. 205 C.proc.civ.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 2 al.1, art. 2 ind. 1 lit. a,b,c, f, g art. 2 ind.
2 lit. a,b si art. 26 al.1,3 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea
si combaterea violentei in familie:
Art. 2. - (1) n sensul prezentei legi, violena n familie
Art. 26. - (1) Persoana a crei via, integritate fizic sau
psihic ori libertate este pus n pericol printr-un act de violen
din partea unui membru al familiei poate solicita instanei ca, n
137
Norvegian
scopul nlturrii strii de pericol, s emit un ordin de protecie,

prin care s se dispun, cu caracter provizoriu, una sau mai multe
msuri -obligaii sau interdicii.
Partile in litigiu au calitatea de soti, fiind nregistrat pe rolul
Judectoriei Sectorului 3 Bucureti dosarul de divor, precum i
cererea de ordonan presedenial, avnd ca obiect evacuarea din
domiciliul conjugal a prtului-agresor. Instana reine c
mpotriva prtului-a dresor a mai fost emis un ordin de
protective, nr. . i s-a dispus evacuarea provizorie acestuia din
domiciliu, pe o perioad de 3 luni.
n prezenta cauz, instana reine c reclamanta-victim a fost
btut de prtul-agresor la data de 02.05.2015, fiind depus
certificatul medico-legal nr. .
Din analiza materialului probator, instana retine c intre pri
exist in continuare o stare conflictual, reclamanta fiind
nemulumit de comportamentul violent al prtului, pe fondul
consumului excesiv de alcool.
Din declaraia martorului, .., fiul major al prilor, instana
reine c nu a fost prezent la ultima btaie ncas de la prt de
ctre mama sa, dar tie de la reclamant c prtul a venit but la
ea i a nceput s i aduc acuzaii c are relaii cu ali brbai. A
vzut-o pe reclamant a doua zi dup incident i a observat c
avea ambii ochi vinei, precum i o umfltur pe frunte, ca un
cucui. Chiar prtul i-a recunoscut martorului c a lovit-o pe
reclamant cu pumnul n cap. A vzut martorul c i prtul-
agresor avea o vntaie pe braul stng, deasupra cotului, despre
care prtul i-a spus c a fost provocat de reclamant, dar aceasta
i-a spus c nu a fcut dect s ncerce s i opresc braul, ca s nu
o loveasc. Mrtorul a mai declarat c nu a vzut-o niciodat pe
reclamant s fie violent cu prtul, dimpotrv, prtul vine
amenintor spre aceasta, care nu face dect s se apere.
Martorul a mai declarat c dup expirarea primului ordin de
protecie, prtul a veni acas i a ncercat s o strng de gt i a
lovit-o n burt, declarndu-i c nu vrea s lase urme. Instana mai
reine c n perioada primului ordin de protecie, prtul, dei a
plecat din domiciliu, l-a nclcat n ceea ce privete interzicerea
legturilor telefonice, o ncontinuu pe reclamant pe telefonul
mobil, pn cnd martorul l-a blocat i a continuat s o sune pe
fix.
138
Norvegian
Instana a coroborat susinerile reclamantei-victime cu declaraia

martorului i cu constatrile medicilor care au examinat-o pe
reclamant i au eliberat certificatul medico-legale depus la dosar,
ce confirm susinerile reclamantei i conduc la concluzia
necesitii lurii msurilor de protecie. Instana reine atitudinea
nesincer a prtului, care nu a recunoscut, la interpelarea
instanei, c a lovit-o pe reclamant, din acestea rezultnd c
paratul-agresor este n continuare capabil de acte de violen fizica
si verbala cu caracter grav fata de un membru al familiei sale,
respectiv fa de sotia sa.
instana apreciaz c prtul-agresor actioneaza sub influena
buturilor alcoolice i sub imperiul unei puternice tulburari
generate de conflictul dintre parti, respectiv c a fost dat n
judecat pentru desfacerea cstoriei i pentru partajul bunurilor
comune. Acest comportament are un caracter impulsiv-agresiv ce
poate genera reactii violente imprevizibile din partea prtului-
agresor.
In consecinta, instanta consider ca integritatea fizica sau psihica,
reclamantei-victime este pus in pericol prin actele de violenta
fizica si verbala comise de catre paratul-agresor
Astfel c instanta va admite cererea de emitere a unui ordin de
protectie i pentru consideratiile expuse, apreciind ca reclamanta-
victim a fost supus unei violente fizice i psihologice din partea
paratului-agresor si, pentru inlaturarea starii de pericol cu privire
la integritatea fizica sau psihica a acesteia se impune emiterea
unui ordin de protectie prin care, cu caracter provizoriu, pe durata
de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin, va dispune in
temeiul disp. art. 26 al.1 lit. d din Legea nr. 217/2003, obligarea
paratului-agresor sa pastreze o distanta minima de 50 m fata de
reclamanta-victim N. E.i fa de locuina prilor situat n ..
In temeiul art. 23 alin. 1 lit. a si d din Legea nr. 217/2003 va
dispune evacuarea paratului- agresor din imobilul situat in ..
n temeiul disp. art. 26 al.1 lit. f din Legea nr. 217/2003, va
dispune interzicerea pentru paratul-agresor a oricarui contact,
inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu
reclamanta-victima;
In temeiul art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul
ordin se va comunica de indata structurilor Politiei Romane de la
locuinta victimei si a agresorului iar in temeiul art. 27 ind. 7 al.2 si
4 din Legea nr. 217/2003 va dispune punerea de indata in
139
Norvegian
executare a prezentului ordin de protectie de catre sau sub

supravegherea politiei.
Obliga paratul-agresor la plata catre stat a sumei de 100 lei
reprezentand onorariul avocatului din oficiu al paratului suportat
din fondurile MJ catre Baroul Bucureti.
140
Norvegian

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 2469/2015
Data spe - 25.02.2015
Prin cererea din data de 23.02.2015, reclamanta N. D. a solicitat

emiterea unui ordin de protecie prin care s se dispun obligarea
prtului P. N. s pstreze o distan minim de 200 de metri fa
de reclamant, de reedina acesteia, de locul de munc i s i se
interzic prtului orice contact inclusiv telefonic, prin
coresponden sau orice alt mod cu reclamanta i deplasarea n
Parcul T. i mprejurimi.
n motivare, s-a artat c prtul este fostul concubin al
reclamantei i nc de la sfritul anului 2008 are un
comportament violent fa de aceasta pe fondul imposibilitii de a
accepta ncetarea relaiei de concubinaj.
n drept au fost invocate prevederile Legii nr. 217/2003.
n dovedire, au fost depuse n copie sentinele pronunate n
cauzele civile ale prilor referitoare la stabilirea situaiei minorei
rezultat din relaia de concubinaj, pensie de ntreinere, evacuare,
constatarea calitii de bun propriu al prtului a imobilului n care
locuiete reclamanta, plngerile penale formulate de reclamant
mpotriva prtului, corespondena prilor.
Analiznd actele i lucrrile dosarului, instana reine
urmtoarele:
Paratul este fostul concubin al reclamantei si manifest un
comportament violent fata de acesta, insistnd s comunice cu
reclamanta, profernd ameninri i cuvinte insulttoare,
inducndu-i astfel o stare de temere, repercutata asupra sntii
acesteia tratament ambulatoriu sub control.
141
Norvegian
Susinerile reclamantei sunt dovedite prin plngerile numeroase

adresate organelor penale i prin transcrierea mesajelor transmise
de prt.
Violena prtului este una psihic prin presiunea exercitat
asupra reclamantei pentru a accepta realitatea impus de acesta,
alternnd asigurrile de iubire i profund ataament cu ameninri
i injurii chiar n cuprinsul aceluiai mesaj i ncercarea de a o
face pe reclamant s se simt obligat pentru tot sprijinul pe care
i l-a acordat prtul n timpul relaiei de concubinaj. Te iubeam i
te iubesc la fel! Ci brbai ofer partenerelor lor astfel de
cadouri? --- sprijin n perioada omajului cu mncare, cu buturi i
igri strine, din sudoarea mea, din ciubucurile mele ----
ncadrarea ta --- ajutorul medical pentru prietenele tale --- ..,
mama ei --- ncadrarea maic-ti ----copilul nostru pentru care m-
am implicat pe toate planurile total sau Nenelegerea acestei
elementare logici confirm diagnosticul de psihopatie cert. Nu e
o invenie a mea, ci e comportamentul tu!. Se poate observa i
inducerea unei stri de vinovie pentru starea de sntate a
prtului: Poi s afirmi cu snge rece c nu te intereseaz
problema mea de sntate pe care o agravezi cu stresul permanent
pe care mi-l produci zilnic. Pe mine m-au privit toate problemele
tale i de sntate i de coal i de via i de serviciu i cele alor
ti din familie i prietene !!!!!!!!!
Alte mesaje au caracter amenintor: Totul i toi vor plti! Eu
nu voi renuna la familia mea, la copilul meu!!!, M rog
permanent pentru sntate, pentru familia mea i atept ziua
dreptii!!!, M rog n permanen s te judece Dumnezeu dup
faptele tale de minciun, escrocherie, cptuial prin furt,
sadism!!!, Nicole doarme i mnnc printre strini. Se aga
sraca de normalitatea pe care o gsete NUMAI n afara familiei
ei. Dei ambii prini suntem INC n via!!! sau conin jigniri:
Criminala CriminalCriminal Criminal!!! i acum stai
ascuns n casa mea i nu rspunzi la telefon, bestialitate
satanic, s-i fie ruine!, Ai comportament de autist. Consult
un specialist, Tu ai demonstrat in timp exact contrariul, lipsa de
omenie! i un comportament i o educaie nefast: la operaia mea
de hernie, pentru hepatit, prostat, furatul prietenului celei mai
bune prietene, srutatul cu vrul meu, cuplatul cu tipul de la
Ochiuri, minciunile ordinare c nu m ocup de copil, c ai
cumprat cu banii ti casele, c nu rspunzi la telefon, c te-ai
cuplat cu cel cu care ai pus la cale toate mrviile proceselor,
etc., etc., etc., toate i arat adevratul caracter!
142
Norvegian
Actele prtului, manifestate mpotriva fostei sale concubine se

subsumeaz noiunii de violen n familie astfel cum este definit
de art.3 i 4 rap. la art.5 lit. c din Legea nr. 217/2003.
Starea de pericol este actual i accentuat de faptul c prtul
continu s i manifeste comportamentul abuziv i dup ce
reclamanta s-a adresat organelor penale i i-a exprimat clar
opiunea fa de relaia cu prtul, acest fapt determinnd i
aplicabilitatea disp.art.27 alin.5 din Legea nr. 217/2003.
Avnd n vedere cele expuse mai sus, constatnd c integritatea
fizic i psihic a reclamantei este pus n prezent n pericol de
actele de violen svrite de ctre prt, fiind deci ndeplinite
condiiile impuse de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003,
instana va admite n parte cererea de emitere a ordinului de
protecie introdus de reclamanta N. D., mpotriva prtului P. N..
Prin prezentul ordin de protecie, instana va institui n sarcina
prtului P. N., cu caracter provizoriu, respectiv pentru o perioad
de 6 luni de la data pronunrii hotrrii, urmtoarele obligaii i
interdicii:
- s pstreze o distan de minim 200 m fa de reclamant, de de
locuina reclamantei din . i de locul de munc al reclamantei
situat n .
- s se deplaseze n zona Parcului T., frecventat de reclamant i
situat n apropierea locuinei acesteia
- s contacteze n orice mod reclamanta.
Instana nu va da curs cererii reclamantei de obligare la tratament
de specialitate, apreciind c aceast solicitare nu este vital pentru
a asigura protecia rapid a reclamantei i nici nu s-a fcut dovada
c prtul ar necesita un astfel de tratament.
Prezenta hotrre se va comunica de ndat structurilor Poliiei
Romne n a cror raz teritorial se afl locuina reclamantei i a
prtului.
143
Norvegian

Tip spe - Hotrre
Numr spe - 4256/2015
Data spe - 05.03.2015
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 23.01.2015,

sub nr. .., petentul C.M. a solicitat emiterea unui ordin de
protectie impotriva intimatului-agresor T.G. C., prin care sa se
dispuna urmatoarele masuri: pastrarea unei distante minime
determinate fata de petent, interzicerea de a stabili orice contact cu
petentul.
In motivarea cererii, a aratat petentul ca intimatul este nepotul sau
( fiul surorii sale decedate) si ca in data de 15.11.2014 acesta a
intrat la el in casa si l-a batut, la strigatele sale de ajutor
intervenind vecinii care au telefonat la 112, intimatul plecand pana
la sosirea echipajului, lasandu-l plin de sange. A mentionat ca
echipajul de politie a chemat salvarea, care l-a transportat la
Spitalul Elias, existand si un certificate medico-legal care constata
vatamarile petentului.
A mentionat ca intimatul il injura, il ameninta ca il omoara, il
urmareste cand iese din casa ca sa il bata, spunandu-I vecinii ca l-
au vazut in scara blocului.
Au fost anexate cererii inscrisuri.
Intimatul nu a formulat intampinare in cauza, fiind reprezentat in
cauza prin aparator din oficiu.
Sub aspectul probatoriului a fost administrata in cauza proba prin
inscrisuri.
Urmare solicitarii instantei, Sectorul . Politie-Sectia . Politie a
inaintat copie a dosarului penal inregistrat sub nr. ca urmare a
plangerii formulate de petentul C.M..
144
Norvegian
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, republ., n sensul
prezentei legi, violena n familie reprezint orice aciune sau
inaciune intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare ori de
aprare, manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un membru
de familie mpotriva altui membru al aceleiai familii, care
provoac ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice,
psihice, sexuale, emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea
cu asemenea acte, constrngerea sau privarea arbitrar de
libertate.
Printre formele de manifestare a violentei in familie , art. 4 al
aceluiasi act normativ enumera violena psihologic - impunerea
voinei sau a controlului personal, provocarea de stri de tensiune
i de suferin psihic n orice mod i prin orice mijloace, violen
demonstrativ asupra obiectelor i animalelor, prin ameninri
verbale, afiare ostentativ a armelor, neglijare, controlul vieii
personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel, precum i
alte aciuni cu efect similar; violena fizic - vtmarea corporal
ori a sntii prin lovire, mbrncire, trntire, tragere de pr,
nepare, tiere, ardere, strangulare, mucare, n orice form i de
orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor
accidente, prin otrvire, intoxicare, precum i alte aciuni cu efect
similar.
Din inscrisurile inaintate de catre Sectia . Polite si din sustinerile
petentului cu ocazia dezbaterii cauzei in fond, retine instanta ca
intre parti exista un diferend privind spatiul locativ, respectiv
apartamentul situat in ., in care au locuit si mama intimatului si
intimatul.
Despre faptul ca exista un conflict intre cei doi rezulta si din
declaratia data de intimat la organele de politie ( filele 41-42),
acesta aratand ca in data de 15.11.2014, cand s-a dus la domiciliul
petentului pentru a ridica niste lucruri apartinand defunctei sale
mame, a evitat sa aiba orice discutie cu unchiul sau, insa ulterior,
cand acesta l-a amenintat ca il va baga la inchisoare, l-a
amenintat ca ii va rupe picioarele si ca il va bate, ca il va lovi cu
pumnul in maxilar pentru a nu mai putea vorbi si l-a injurat.
Din declaratia fostei concubine a intimatului care l-a insotit pe
acesta la domiciliul petentului rezulta ca fara motiv acesta a
inceput sa-l injure pe unchiul sau, sa il ameninte ca il loveste,
145
Norvegian
lucru pe care l-a si facut, iar cand a intervenit sa ii desparta a

observat ca petentul sangera in zona fruntii.
Din cuprinsul certificatului medico-legal eliberat la data de
22.12.2014 rezulta ca leziunile provocate de catre intimat
petentului cu ocazia acelui eveniment au necesitat pentru
vindecare 4-6 zile ingrijiri medicale, in cadrul dosarului penal
fiind pornita urmarirea penala impotriva intimatului pentru
infractiunea de lovire sau alte violente si amenintare.
Se mai retine ca in cursul anului trecut petentul s-a adresat in mai
multe randuri organelor de politie pentru a lua masuri impotriva
intimatului ( filele 10-12).
Asadar, in cauza s-a dovedit, cu inscrisurile depuse la dosar, faptul
ca in cursul lunii noiembrie a anului trecut intimatul l-a lovit si
amenintat pe petent si ca in cursul anului 2014 petentul a fost
nevoit sa apeleze de mai multe ori la organele de politie, pentru ca
acestea sa ia masuri impotriva intimatului.
Desi in intervalul scurs de la data ultimei agresiuni si pana la
momentul introducerii prezentei actiuni nu au mai avut loc alte
evenimente de natura celui mai sus mentionat, si se afirma, de
principiu, c un interval suficient de ndelungat de timp ce a trecut
de la data agresiunilor ar putea constitui un indiciu c starea de
pericol a ncetat, el trebuie valorizat cu extrem pruden, i nu
singur, ci ntr-un ntreg context factual, din care judectorul s se
poat convinge c persoana n cauz a neles, realmente,
importana valorilor sociale ocrotite de lege i caracterul grav al
atingerilor de orice fel aduse acestora, aa nct s poat prezuma
c pericolul nu mai exist; altminteri msura trebuie luat, pentru
sigurana victimei, care nu trebuie expus riscului repetrii
episoadelor de violen pentru a dovedi, de fiecare dat post
factum, c viaa, sntatea, integritatea fizic i moral, ori
libertatea legat de persoana sau de bunurile sale i fuseser,
realmente, ameninate.
In contextul starii conflictuale existente intre parti, riscul
repetrii unor episoade de violen, sub orice forma, exist i
simpla mprejurare a ncetrii violenelor , ori faptul c intimatul
nu mai locuiete mpreun cu petentul, nu determin, de la sine,
concluzia corectrii comportamentului intimatului i, de aici, lipsa
condiiei referitoare la existena pericolului, cerut de art. 23 alin.
1 din Legea nr. 217/2003. Aciunea de punere n pericol, n
nelesul textului de lege evocat, rezult dintr-un act de violen
146
Norvegian
(aciune ori inaciune ilicit), aa cum este acesta definit prin art. 3
i 4 din lege, iar n condiiile n care victima violenei i agresorul
ar tri n continuare n acelai mediu (spaiu/areal i condiii
socio-economice i de relaie), pericolul repetrii unor asemenea
acte exist, ca i posibilitate, cu o probabilitate destul de
nsemnat de a se produce, n lipsa unei reacii sociale prompte i
adecvate; de altfel, este ndeobte recunoscut, de principiu, c
lipsa reaciei sociale adecvate ar ncuraja atitudinea agresorului n
tentaia sa de a crede c faptele sale vor fi, n continuare,
nesancionate i c, n concret, nu a cauzat nicio nclcare serioas
a vreunei norme, de vreme ce autoritile competente nu au
reacionat. Or, altul este scopul pentru care a fost edictat legea,
care-i propune, prin nsi titulatura ei, n primul rnd s previn,
iar n subsidiar s combat efectele violenei n familie. Msura ce
se cere a fi luat pe temeiul art. 23 alin.1 vizeaz nlturarea strii
de pericol n care se afl victima, deci necesitatea i oportunitatea
ei trebuie apreciat i din perspectiva a ceea ce s-ar ntmpla n
lipsa msurii, n contextul dovedirii actelor de violen.
Ori de cte ori se constat, pe baz de probe (ca n spe), c
exist riscul producerii de acte de violen fa de cel care cere
protecia, exist, n egal msur, i un raport rezonabil de
proporionalitate ntre scopul msurii emiterii ordinului i
limitarea dreptului intimatului, msura (limitarea) fiind temporar
i justificat de interese de ordin social, care in de protecia
drepturilor victimei, att n ce privete viaa, integritatea i
sntatea fizic i psihic, ori libertatea sa sub orice form, ct i
n ce privete mediul su de via i celelalte valori intrinseci,
precum sigurana i inviolabilitatea locuinei, inviolabilitatea vieii
private, dreptul la un trai linitit i decent, dreptul la normalitatea
relaiilor de familie i altele asemenea.
Aa cum se afirm, cu valoare de principiu, n cuprinsul art. 1 din
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n
familie, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
Prevenirea i combaterea violenei n familie fac parte din
politica integrat de ocrotire i sprijinire a familiei i reprezint o
important problem de sntate public.
Pentru ca aceste principii s nu rmn, n cazul dedus judecii,
doar simple principii i s asigure realizarea scopului pentru
care legea a fost promovat, instanta va admite cererea formulata
de petent i va dispune, cu caracter temporar, msurile, obligaiile
i interdiciile stabilite n dispozitivul prezentei sentinte, pe o
durat de 6 luni, prevzut de art. 24 din Legea nr. 217/2003.
147
Norvegian
Avand in vedere ca ambele parti au beneficiat in cauza de

asistenta juridica prin aparatori din oficiu, avand in vedere disp.
art. 2 al. 1 pct. 1 lit. m din Protocolul privind stabilirea onorariilor
avocailor pentru furnizarea serviciilor de asisten juridic n
materie penal, pentru prestarea, n cadrul sistemului de ajutor
public judiciar, a serviciilor de asisten juridic i/sau
reprezentare ori de asisten extrajudiciar, precum i pentru
asigurarea serviciilor de asisten juridic privind accesul
internaional la justiie n materie civil i cooperarea judiciar
internaional n materie penal, potrivit cu care valorile
onorariilor care se cuvin avocailor pentru asigurarea serviciilor de
asisten juridic i/sau reprezentare n faa instanelor
judectoreti sunt de 200 lei pentru orice alte procese i cereri al
cror obiect este neevaluabil n bani, precum i pentru orice alte
procese i cereri n materia raporturilor de familie, pentru
ocrotirea persoanei i a minorilor, instanta va stabili onorariile
aparatorilor din oficiu la suma de 200 lei fiecare.
148
Norvegian
FORMULARE DE EVALUARE A PARTICIPANILOR
Formular de evaluare 1
Excelent Foarte Bun Satisfctor Slab Foarte

1. Cursul n general a fost: bun slab
2. Coninutul cursului a
fost:
3. Contribuia
formatorului a fost:
4. Eficiena formatorului a
fost:
5. Organizarea cursului a
fost:
6. Explicaiile
formatorului:
7. Utilizarea exemplelor
de ctre formator
8. Calitatea ntrebrilor i
a problemelor
ridicate de instructor:
9. ncrederea dvs. n
cunotinele formatorului:
10. Entuziasmul
formatorului:
11. ncurajarea, de ctre
formator,
a participanilor de a-i
exprima opiniile:
12. Rspunsurile la
ntrebrile participanilor:
149
Norvegian
13. Utilizarea timpului

alocat cursului:
14. Interesul formatorului
pentru ca participanii
s neleag:
15. Volumul de cunotine
dobndit ca urmare
a cursului:
16. Importana i utilitatea
cursului:
17. Claritatea sarcinilor
atribuite fiecrui
participant:
18. Caracterul rezonabil al
sarcinilor atribuite:
150
Norvegian
Formular de evaluare 2
V mulumim pentru participarea dumneavoastr la acest seminar. Evaluarea acestuia este deosebit de
important pentru organizatori.
I. V rugm ca, folosind o scal de la 1 - 5 (5=cel mai util, 1=inutil), s rspundei la ntrebrile de mai jos:
1) Cum apreciai, din punct de vedere organizatoric, acest seminar/curs?
1 2 3 4 5
Comentarii:
2) Cum apreciai seminarul/cursul din punctul de vedere al metodei de predare?
1 2 3 4 5
Comentarii:
3) Apreciai c acest seminar a fost util pentru activitatea dumneavoastr?
1 2 3 4 5
Comentarii:
4) Ct de utile apreciai c au fost materialele de curs?
151
Norvegian
1 2 3 4 5
Comentarii:
5) Ct de utile vi s-au prut discuiile din cadrul grupurilor?
1 2 3 4 5
Comentarii:
II. Pe o scal de la 1 - 5 (5 = foarte mult, 1 = deloc), v rugm s evaluai urmtoarele afirmaii:
1) Moderatorul seminarului (formatorul) a reuit s menin la un nivel nalt gradul de motivare al participanilor:
1 2 3 4 5
2) Toate sarcinile au fost clar explicate:
1 2 3 4 5
3) A fost foarte dificil s parcurg toate documentele n timpul cursului:
1 2 3 4 5
4) Comunicarea cu moderatorul pe parcursul seminarului a fost bun:
1 2 3 4 5
5) Ai prefera un seminar mai interactiv:
1 2 3 4 5
III. V rugm s rspundei cu DA sau NU la ntrebrile de mai jos:
152
Norvegian
1) Apreciez c seminarul a fost deosebit de interesant i util:
DA NU
2) Tema seminarului este foarte util pentru magistrai:
DA NU
3) Voi folosi cunotinele dobndite pe parcursul seminarului n exercitarea atribuiilor de serviciu:
DA NU
153
JAD Aciunea comun mpotriva violenei n familie, contract de finanare derulat n
cadrul Programului 29 Domestic and gender based violence, finanat prin Mecanismul
Financiar Norvegian
154
JAD Aciunea comun mpotriva violenei n familie, contract de finanare derulat n
cadrul Programului 29 Domestic and gender based violence, finanat prin Mecanismul
Financiar Norvegian
155

Manual de Formare Experti Romani

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Formare Experti Romani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JAD Aciunea comun mpotriva violenei n familie, contract de finanare derulat n cadrul

inferioare fa de brbai, concepie nrdcinat nc din familie.

Obiectivul cursului/seminarului este de a transmite cunotine complexe despre diferitele

participant fa de acest fenomen, i de a extinde i mbunti gama de aciuni ntreprinse de

La sfritul cursului, cursanii vor fi capabili s:

recunoasc definiii ale violenei domestice

descrie principalele date statistice despre incidena fenomenului

identifice diferite categorii de victime i infractori

analizeze nevoile specifice ale diferitelor categorii de victime

creeze un mediu propice pentru a ctiga ncrederea victimelor

evalueze riscurile implicate n cazurile de violen domestic n diferite scenarii

stabileasc msuri poliieneti pentru diferite scenarii n cazuri de violen domestic

dezvolte modele de cooperare i sprijin la nivelul mai multor agenii

s se raporteze la cadrul legal naional care se aplic n cazurile de violen domestic

s explice procedurile naionale de aplicarea a legii n cazurile de violen domestic

s analizeze procedurile corecte n abordarea cazurilor de violen domestic

s obin informaiile necesare n momentul primirii unui apel telefonic

s aplice n mod corespunztor legislaia naional atunci cnd investigheaz cazuri de

s pun n aplicare procedurile corespunztoare referitoare la tratarea victimelor, suspecilor

s documenteze n mod corespunztor cazurile de violen domestic

s furnizeze victimelor sprijinul i informaiile necesare

Metodele i coninutul trebuie adapatate n funcie de nevoile grupurilor int.

n acest sens, se propun urmatoarele metode :

o Formatorul va expune coninutul cu continua implicare a participanilor folosind

Propunerile referitoare la aranjarea coninutului, timpului alocat i metodelor sunt doar

naional, subliniind circumstanele i cerinele.

i concentrarea participanilor active i s dea astfel rezultate:

Succesiunea cronologic: Este de dorit ca programul cursului/seminarului s fie mprit n

sesiuni de 90 de minute. Dup aproximativ 40 de minute, se acord o pauz de 5 minute. Circa 60 de

Schimbarea metodei: aproximativ la fiecare 20 de minute ar trebui s se schimbe tipul de

indica participanilor faptul c o anumit activitate s-a ncheiat i se trece la urmtoarea.

presupun un mai mare efort.

i numai cu acordul cursanilor.

I CADRUL LEGISLATIV NATIONAL IN DOMENIUL PREVENIRII SI COMBATERII

- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata;

- Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile

- Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

infractiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea asistentei sociale nr. 292/2011;

- Hotararea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de

organizare si functionare ale Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului,

republicata, cu modificrile si completrile ulterioare;

- Hotararea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind

prevenirea si interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta

asupra copilului si de violenta in familie si a Metodologiei de interventie

multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in situatii de risc

- Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind

aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei

victimelor violentei in familie;

- Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al

ministrului adminsitratiei si internelor si al ministrului sanatatii pentru aprobarea

Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie;

- Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administratiei si internelor, al ministrului

muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii privind aprobarea

Instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea

Lupta impotriva violentei in familie este plasata in paradigma protectiei drepturilor

privind drepturile copilului, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Carta drepturilor

fundamentale ale Uniunii Europene.

Totodata, exista o serie intreaga de recomandari internationale bazate pe o cazuistica

instrumentata la nivelul instantelor internationale, care plaseaza violenta in familie in contextul

practicilor si politicilor ce vizeaza sanatatea publica si lupta impotriva tratamentelor discriminatorii.

Prevenirea si combaterea violentei in familie se regaseste in toate normele juridice internationale

- Carta Natiunilor unite 24 octombrie 1945;

- Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor (CEDAW),