Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dorin Jurcu
"Producerea de energie eoliana a parasit statutul de activitate marginala
pentru a atinge acum domeniul surselor de energie neconventionala eficiente si
rentabile . (EWEA - European Wind Energy Association)
Introducere
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate
de producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana s-a
adovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea
resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor.
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea
vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a roti nite turbine,
care sunt capabile de a genera electricitate. Formarea vnturilor se datoreaz
micrii Pmntului, astfel nct Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt
care creeaz micri de aer.
Utilizarea vntului pentru a genera energie electric a fost o tehnic mult
folosit n vechime.
Cnd vntul ntoarce paletele unei mori de vnt, se nvrte o turbina n
interiorul unui mic generator pentru a produce electricitate, la fel ca la o uzin
electric pe crbune.
O moar de vnt la o ferm poate face doar o cantitate mic de energie
electric - suficient pentru a alimenta cteva utilaje de la ferm. Pentru a
produce suficient electricitate pentru o mulime de oameni, companiile de
electricitate construiesc "ferme eoliene" cu zeci de turbine eoliene uriae.
Fermele eoliene sunt construite n zonele de cmpie, deschise, unde vntul
sufl cu cel puin 14 mile pe or.
La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era
de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial
de energie electric.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure
de cinci ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de
exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s
fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare
mbuntirea randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate.
Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea
rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de cteva ori ntre 1999 i
2010, ajungndu-se ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul
total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania
(6%).
Puterea eolian instalat i predicii pn n 2020
In ultimii ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres deosebit.
Astfel, intre 1995 2005, rata anuala de crestere a fost de cca 30%, conducand
la o putere instalata totala noua de 32.000 MW, adica dublu decat in domeniul
energiei nucleare din aceeasi perioada.
In ultimii 25 de ani, eficacitatea energetica s-a dublat, iar costul unui kWh
produs a coborat de la 0,7 euro la circa 0,32 euro in prezent.
Potrivit studiului realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene, cel mai
mare producator de energie eolian in UE este Germania cu 25.777 MW
instalati in 2009, fiind urmata de Spania cu 19.149 MW si de Italia cu 4.850 MW.
Polonia avea anul trecut 725 MW instalati, Ungaria- 201 MW, Bulgaria- 177 MW.
Potenialul eolian
Viteza vntului este luat la 80 m, deoarece aceasta este nlimea
turbinelor moderne de 1500 kW, cu un diametru de 77m.
La nivel global, circa 13% din toate staiile meteorologice raporteaz viteze
medii anuale ale vntului la 80m 6.9 m / s (puterea vntului fiind de clasa 3
sau mai mare). Zonele respective, prin urmare, pot fi considerate potrivite pentru
producerea de energie eolian cu cost redus. Aceast estimare este
considerat a fi conservatoare.
De pe toate continentele, America de Nord are cel mai mare numr de staii
din clasa 3 (453) i Antarctica are cel mai mare procent (60%). Zonele cu
potenial mare se regsesc n Europa de Nord de-a lungul Mrii Nordului, vrful
de sud a continentului sud-american, insula Tasmania n Australia, regiunea
Marilor Lacuri, precum i coastelor de nord-est i nord-vest a Americii de Nord.
SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw
model SunAir 5 Kw SunAir 5 kw
diametrul exterior al rotii cu pale 6.0m 6.0m
numar de pale
lungimea palei
turatie nominala rotor 220(r/min) 220(r/min)
viteza vant la puterea nominala 11m/s 11m/s
viteza vantului la pornire 3m/s 3m/s
viteza vant de operare 3-25(m/s) 3-25(m/s)
viteza vant de siguranta 50(m/s) 50(m/s)
puterea nominala 5000 Wati 5000 Wati
puterea maxima 6.5KW 6.5KW
tensiune la iesire curent
220V 220V
continuu
inaltimea stalpului de sustinere 9m 9m
greutatea la partea superioara 260kg 260kg
cablu de ancorare stalp 203*6 203*6
incarcator controler incarcator controler
sistemul de control al tensiunii
invertor invertor
Acumulatori necesari 12V150ah, 18pcs 12V150ah, 18pc
SunAir-(vertical)-5kw SunAir-
(orizontal)-5kw
Perspective tehnologice
Unde se va opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din domeniul instalatiilor
eoliene?
Un prim raspuns poate fi adus de premisa ca nu poate fi nelimitat acest progres
tehnologic. Teoretic vorbind, exista un prag fizic fata de capacitatile productiei de
energie eoliana, fapt definit chiar de legea lui Betz formulata in 1919 de
fizicianul german Albert Betz. Conform acesteia, doar 59% din energia cinetica
adusa de curentii de aer poate fi recuperata maximal, spre a fi convertita in
energie mecanica primara. Avand in vedere ca instalatiile moderne, de ultima
generatie (care beneficiaza de modernizarile deosebite mentionate mai sus) se
apropie deja de 50%, marja de manevra a cercetatorilor ramane inca
importanta, dar nu infinita. Pentru obtinerea, in continuare, de noi performante,
cele mai multe idei converg tot catre ameliorari aerodinamice. Astfel, cercetarile
actuale vizeaza nu numai caracteristicile palelor, ci rotorul in ansamblul sau.
Modelarea acestuia poate aduce noi progrese si, implicit, noi performante. Mai
bine utilizat, fluxul de aer din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor apropiat,
la cresterea de la 10% la 20% a randamentului local de curgere si la o mai mare
reducere a zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il
produceau cu 20 de ani in urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora de
numai 44 dB la 250 m distanta de piciorul stalpului, nu mai mult decat zgomotul
dintr-o sala de mese. Pentru aceasta nacela a fost capitonata interior cu
materiale fonoabsorbante, cutia de viteze a disparut, iar multiplicatoarele
freaca mai putin.
Ramane insa un deziderat aproape imposibil de realizat de catre cercetatorii
care lucreaza in domeniul instalatiilor de produs energie eoliana, anume acela
de a face ca acestea sa se incadreze in peisajul ambiant. Numai ca gigantismul
la care s-a ajuns in prezent ofera ca singura solutie posibila aceea de a le
transporta in afara localitatilor si deci a vizualizarii de catre cetateni. De aici a
aparut si posibilitatea, pentru tarile limitrofe marilor si oceanelor, de a amplasa
grupe de asemenea instalatii gigantice, dincolo de tarm (asa-numitul offshore),
realizandu-se astfel adevarate ferme eoliene marine.
In Romania, zonele cele mai vanate de investitori sunt cele din Dobrogea. Mai
sunt cateva zone potrivite care sunt cutate n afara de Dobrogea: partea de est
a Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati) si n Caras-Severin. Trebuie sa existe cateva
caracteristici: vant, retele electrice apropiate si teren plat.
Marile grupuri energetice din Europa sunt interesate sa construiasca parcuri
eoliene in Romania. Printre companiile mari care au proiecte avansate n
Romnia se numr CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal i Petrom,
investiiile acestora nsumnd aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se
ateapt punerea n funciune a unor capaciti eoliene cu puteri ntre 400 i
600 de MW.
Dintre proiectele avansate din Romania putem numi pe cel al grupului CEZ
care investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare parc eolian, cu o
putere totala instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ de la Fantanele si
Cogealac va avea dublul capacitatii instalate a celui mai mare parc operational
in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia, 322 MW). Primele 139 turbine
eoliene cu o capacitate de 347,5 MW urmeaza sa fie complet puse in functiune
pana la sfarsitul anului 2010.
De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a anuntat in
aceasta primavara ca a primit de la transportatorul national de electricitate
Transelectrica drepturile de a dezvolta proiecte de productie energie electrica
din surse eoliene de 1.500 MW, in Dobrogea, compania intentionand sa
dezvolte 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017.
Nici compania Italia nu se lasa mai prejos si va incepe in acest an
constructia unui parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din judetul
Tulcea. In 2010, vor fi puse in functiune 40 MW din acest parc eolian.
ns, de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i hidrocentrale mici.
Astfel c Romnia a schimbat legislaia care ncuraja investiiile n acest
domeniu, acordnd mai multe certificate verzi productorilor prin Legea 220 din
2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei
Europene.
Legislaia pe care a pregtit-o Romnia este una dintre cele mai avansate i
atractive din Europa.
ntr-adevr, lund doar exemplul eolienelor, preul obinut de productori
pentru un MWh va fi triplu fa de energia tradiional, ntruct, la preul propriu-
zis al energiei, de circa 35 de euro, se adaug valoarea celor dou certificate
verzi.
Cine pltete toate aceste stimulente? Toi consumatorii din Romnia, inclusiv
populaia. Potrivit calculelor din ziarul Adevrul, n momentul n care vor fi
instalate capaciti eoliene de 4.000 de MW, ct este capacitatea de preluare a
actualului sistem energetic naional, suma necesar pentru acordarea
stimulentelor pentru productori va depi 700 de milioane de euro pe an, n
cazul n care certificatele vor fi tranzacionate la valoarea lor maxim. Astfel c
fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din Romnia vor contribui
la susinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preul final al energiei.