Cuprins

1. Relatia religiozitatii cu sanatatea fizica si mentala

Colonelu Ovidiu

2. Cauzele spirituale ale bolilor, necazurilor si suferintelor

noastre Catut Anca

3. Tehnica tibetana de vindecare Calenic Iuliana

4. Tai Chi Chuan Cotiga Iulia

5. Yoga Dragusin Adriana

6. Cristaloterapia Constantin Adriana

7. Karma Sersea Vlad

 1. Relatia religiozitatii cu sanatatea
fizica si mentala

Relatia religiozitatii cu sanatatea fizica

A existat inca de la inceputul sec. XX incercari de a legitima introducerea religiei
printre domeniile de studiu ale psihologiei si medicinei in general, atunci cand William James publica in 1902 o
serie de prelegeri despre Religie si Neurologie afirmand ca valorile spirituale pot determina anumite schimbari
fiziologice. De atunci si mai ales in ultimele decenii au aparut o multitudine de studii care sa sublinieze diferite
aspect ale legaturii dintre religiozitate si sanatatea in general. Astfel, diferite studii au aratat ca devotament
religios exprimat prin rugaciune si comportare coreleaza pozitiv cu reducerea mortalitatii si morbiditatii
generale.
Levin (1994), inventariind 27 studii, gaseste 22 studii care arata o relatie pozitiva intre frecventarea
slujbei religioase si sanatate in general. Powell si colab. (2003) trec in revista doar studiile care au utilizat o
foarte corecta metodologie pentru a evidentia relatia dintre religiozitate si sanatatea fizica. Ei gasesc ca
religia/spiritualitatea are un impact semnificativ asupra sanatatii fizice pentru careprezinta o sursa protectiva in
dezvoltarea anumitor boli precum bolile cardiovasculare sau cancere. Mai mult, subiectii care au frecventat
servicul religios au dovedit o mai mare longevitate si o mai mare capacitate de coping la varste inaintate.
Intr-un studiu dublu-orb efectuat intr-o sectie de coronarieni Byrd (1988) s-a vazut ca pacientii religiosi
faceau mult mai putine complicatii (de ex. insuficienta cardiaca) si aveau nevoie de mai putine antibiotice sau
diuretice. Participarea regulata la slujba religioasa furnizeaza individului sentimentul de valorizare personala si
de ajutorare a altora impreuna cu emotiile pozitive legate de implinirea acestui rol plin de semnificatie. Koenig
si colab. (2001) trec in revista 101 studii care examineaza relatia dintre religiozitate/spiritualitate si
mortalitate (lungimea supravietuirii) si gasesc ca indivizii cu o buna religiozitate (afiliatie la doctrina sau gradul
de participare la slujba religioasa) prezinta o incidenta mai mica a bolilor coronariene, a hipertensiunii arteriale,
a cancerului si un nivel scazut al colesterolului plasmatic. Se considera ca aceasta relatie este mediata de stilul
de viata sanatos, de o dieta moderata, de prezenta unui suport social activ si protectiv, de o stima de sine mai
mare, o gandire optimista si senina si de existenta unor resurse psihosociale usor disponibile (Seybold, 2007).
Aceasta relatiei, religiozitate/spiritualitate - sanatatea fizica, ar fi mediatia si de influenta pe care
religiozitatea/spiritualitatea ar avea-o asupra sistemului imunitar. Astfel acesti indivizi ar avea o mai buna
functionare a sistemului imunitar evidentiata prin un nivel crescut al celulelor T helper, un numar mai mare a
globulelor albe si a limfocitelor (Seeman si colab. 2003). Acesti indivizi au si un mai bun raspuns al axei
hipotalamo-hipofizo-suprarenal in situatii de stress (George si colab. 2002) sau au un nivel mai mare de GABA,
melatonina sau serotonina.
Afiliatia, comuniunea, rugaciunea impreuna, sunt alti factori ce mediaza relatia dintre religiozitate si
sanatatea in general. A fi impreuna este o alternativa naturala de raspuns la stress si aceasta se realizeaza prin
activarea sectoarelor dorsolaterale si orbitofrontale ale cortexului prefrontal ca si a amigdalei cu activarea
sistemelor dopaminergice si opioid-like si a oxitocinei, circuite care sunt implicate si in sistemul de premiere si
mecanismul de reintarire. Astfel de individ religios este mai bine pregatit sa raspunda la stress prin activarea
acestor mecanisme neurobiologice care faciliteaza comportamentul social si afilierea la grup, el raspunzad la
adversitati prin afiliere si rugaciune in grup. (Taylor, 2006).
Ca un corolar al tuturor acestor cercetari care au cautatse explice de ce omul religios/spiritual este mai
rezilient daca nu si mai longeviv, Raportul Commission on Children at Risk (2003), dupa ce inventariaza
literatura neurostiintifica, psihologica si sociologica care investigheaza cauzele deteriorarii sanatatii mentala si
fizice ale copiilor din America conchide: toate fiintele umane au fost nascute sa faca o legatura cu alti oameni
intr-un sens spiritual si moral siacestia vor suferi fizic, psihologic si comportamental daca aceasta legatura nu
va fi facuta.

Relatia religiozitatii cu sanatatea mentala

Relatia dintre religiositate si sanatatea mentala a fost relatia cea mai mult studiata. Ea s-a lovit de
aceleasi greutati metodologice legate de dificultatea definirii religiozitatii/spiritualitatii, religiozitatea mai ales,
fiind un construct multifatetat. Din aceasta cauza multe studii nu pot fi considerate suficient de confidente. O
alta problema o reprezinta meta-analizele care au avut de infruntat mai multe modelede a conceptualiza
sanatatea mentala, unele studii concentrandu-se mai mult asupra simptomelor precum depresia, anxietatea iar
altele auprivit sanatatea mentala ca legata de dobandirea fericirii, a satisfactiei in viata si nu in ultimul rand
studii care au luat in considerare numai deznodamantul diferitelor probleme mentale (Hackney si Sanders,
2003). Una din cele mai vechi meta-analize, cea a lui Bergin (1983), gaseste o corelatie de +0,09 intre
religiozitate si o mai buna sanatate mentala si autorul considera ca exista o relatie pozitiva intre aceste doua
variabile in ciuda unor ambiguitati conceptuale. Mai tarziu, Donahue (1985) gaseste ca exista o corelatie
pozitiva intre religiozitatea extrinseca (calea de a atinge un scop prin credinta) si frica de moarte si prejudiciu.
Gartner si colab. (1991) trec in revista aproximativ 200 studii si gasesc o relatie confidenta intre
religiozitate si functionarea pozitiva in diferite arii ale vietii, in schimb corelatiile cu anxietatea, psihoza,
tulburarile sexuale sau stima de sine nu sunt la fel de robuste. Larson si colab. (1992) fac o trecere in revista a
tuturor studiilor raportate intre 1978 si 1989 in American Journal of Psychiatrysi Archives of General Psychiatry,
cele mai importante reviste medicale de psihiatrie din SUA si examineaza proportia dintre studiile care prezinta
o relatie pozitiva cu cele cu o relatie negativa intre religiozitate si sanatatea mentala. Astfel, din 50 studii, 36
raporteaza o relatie pozitiva si doar 8 o relatie negativa. Seybold si Hill (2001) facand o trecere in revista a
literaturii, gasesc o serie de efecte salurareale religiozitatii/spiritualitatii asupra sanatatii mentale. Ei
sugereaza ca aceste efecte sunt mediate de reteaua de suport social mai buna, de stilul de viata sanatos, de
strategiile de coping in care valorile religioase sunt incorporate si de emotiile pozitive pe care persoanele cu
afiliatie religioasa leau. Koening si Larson (2001) sistematizeaza 850 studii si gasesc ca religiozitatea coreleaza
pozitiv cu sanatatea mentala in 80% din studii si ca in doua treimi din studii depresia si anxietatea sunt mai
putin severe la cei cu religiozitate.
Studiul cel mai recent a lui Hackney si Sanders (2003) ia in calcul numai studiile publicate intre 1990 si
iulie 2001. Ei au inclus numai studiile care utilizeaza conceptul de religiozitate. Conceptele precum spiritualitate,
misticism, copingul religios, atributiile religioase, ideile morale sau experientele transcedentale au fost excluse
din cercetare.
Religiozitatea a fost impartita in trei fatete: religiozitatea institutionala, ideologia religioasa si devotiunea
personala. Aceste trei fatete au fost corelate cu adaptare prihologica care la randul eia fost impartita in:
suferinta psihologice precum depresia, anxietatea, etc., gradul de satisfactie de viata si dezvoltarea individuala
(integrarea identitatii, bunastarea individuala, motivatia, speranta si ambitia). Aceasta foarte complexa meta-
analiza a scos in evidenta o corelatie inalt semnificativa intre devotiunea religioasa si protectia fata de suferinta
psihologica, satisfactica de viata si dezvoltarea personala. Ideologia religioasa coreleaza pozitiv sisemnificativ cu
satisfactica in viata si dezvoltarea individuala iar religiozitatea institutionala coreleaza doar cu satisfactia de
viata. Autorii au gasit ca corelatia dintre religiozitate si sanatatea mentala este cu atat mai stransa cu cat
ambele concepte sunt operationalizate de subiect ca apartinand de structura lui interioara. Astfel, o
internalizare mare a motivatiei religioase va fi asociata cu o mare rezilienta psihologica.
Echipa lui Kendler (Kendler si colab. 2003) se declara nemultumita de conceptualizarea religiei in cele
mai multe studii si intreprinde o cercetare asupra a 2.616 gemeni, femei si barbati, extrasi din populatia
generala, la care religiozitatea a fost evaluata prin 78 itemi grupati in sapte factori: religiozitatea generala,
religiozitatea sociala, implicarea lui Dumnezeu, Dumnezeu ca un judecator, iertarea, recunostinta si lipsa
resentimentului si revansei. Studiul a relevat ca religiozitatea sociala, recunostinta si lipsa resentimentului si
revansei reduc risculpentru depresie, fobie,anxietate, tulburarea de panica sau bulimie iar religiozitatea
generala, implicarealui Dumnezeu, iertarea si Dumnezeu ca un judecator reduc riscul pentru consumul de alcool
si droguri si pentru tulburarea antisociala de personalitate.
Religiozitatea s-a dovedit si un factor care creste aderenta la tratament atat pentru tulburari psihiatrice
cat si pentru cele somatice. Foarte recent, Borras si colab. (2007) au intreprins un studiu pe un esantion de
103 schizofreni stabilizati dintre care 32% erau total sau partial non-complianti la medicatia administrata oral
si constata ca religiozitatea este mai importanta pentru pacientii cu aderenta la tratament. Doua treimi din
pacienti considerau ca spiritualitatea esteo parte importanta a vietii de zi cu zi si si 57% din ei considerau ca
evolutia bolii lor este influentata de credintele lor (31% in mod pozitiv si 27% in mod negativ). La fel,
religiozitatea sporeste aderenta la tratamentul psihoterapic, indivizii cu o solida credinta
religioasa/spiritualitate avand o atitudine pozitiva fata de terapia psihologica (Kaminetzky si Stricker, 2001).
S-a constatat ca terapia cognitiva prinde mai bine la persoanelereligioase si DSouza si George (2006)
dezvolta un tip special de terapie cognitiva pentru persoanele cu religiozitate numita Terapia Cognitiv-
Comportamentala Augmentata Spiritual. Acest tip de terapie s-a dovedit efectiva la schizofreni si pacientii au
apreciat-o ca o forma care mentine demnitatea si reduce stigma.

Bibliografie:

http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie%20si%20spiritualitate%20si%20sanatatea%20fizica%20si
%20cea%20mentala.pdf
 2. CAUZELE SPIRITUALE ALE
BOLILOR, NECAZURILOR I
SUFERINELOR NOASTRE

1. DE CE NE NBOLNVIM?

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion n viaa lor, o nedreptate, mai ales dac este
vorba de o maladie ereditar sau e luat de la cineva. Orice boal sau accident aprut n viaa ta a
fost provocat de tine. Boala este pur i simplu un semnal al corpului tu.
Supracontiina ta, latura ta divin, Dumezeul tu interior i trimite un mesaj ca s-i atrag
atenia asupra faptului c n aciunile, vorbele i gndurile tale este ceva care se opune legii iubirii.
De aceea este necesar s captezi mesajul i s mulumeti supracontiinei tale c i l-a transmis.
Dac nu reueti s descifrezi mesajul, bolile i accidentele tale nu vor face dect s se intensifice.
Cnd starea de ru persist, e timpul s vezi neaprat despre ce e vorba. Dac boala e puternic
nseamn c ea s-a instalat n tine de mult vreme. Este sufletul tu care strig ajutor. Trebuie s
revii pe drumul cel bun, pe drumul dragostei.
Fiecare boal, indispoziie sau accident nu este dect un semnal. Boala nceteaz de ndat ce ai
neles mesajul. Cu ct dorete omul mai mult s se schimbe cu att mai repede i mai uor se
desfoar nsntoirea lui.
Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singur: insuficienta iubire de Dumnezeu. De ndat ce
ncetm s nzuim ctre Divin noi ne cufundm n uman i ncepem s depindem de acesta, adic de
via, desftare sexual, mncare, dorine i contiin. Cu ct depindem mai mult de acestea cu
att mai mare va fi mbolnvirea.
Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un singur mod: s accepi pierderea umanului, s vezi n aceasta
voina divin i s nelegi c fr boal nu exist dezvoltare spiritual. Boala este un bec rou care
ne avertizeaz asupra faptului c noi ne aflm pe un drum greit.
Dac ani n ir faci prostii, repetnd greelile, vine o vreme a plii prin boala pe care
singur i-ai creat-o. De fapt boala se datorete pierderii divinului din noi, iar nsntoirea este
rezultatul restabilirii acestei legturi. Practic te vindeci trupete dac te-ai vindecat sufletete.
Noi oamenii suntem alctuii din trei componente: trup, suflet i spirit, asemeni Sfinei Treimi: Tatl,
Fiul i Sfntul Duh i orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferin.
Boala i starea de ru sunt opuse sntii i strii de bine i se manifest n realitatea ta
din vina ta. Tu nu poi s fii bolnav fr ca la un anumit nivel s-i cauzezi boala i poi s te faci
iari bine ntr-o clip, pur i simplu deciznd aceasta.
Oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expui bolilor datorit coeficientului de imunitate care
este foarte sczut, De acea, oamenii credincioi sunt mai sntoi psihic i fizic dect cei care nu au
credin.
Drumul nsntoirii este drumul ctre Dumnezeu.
Toate bolile sunt autocreate. Pn i doctorii i dau seama acum de modul n care oamenii se
autombolnvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala i nenorocirea.
Boala ne oblig s ne schimbm luntric, s ne transformm, s acumulm iubire pentru Dumnezeu.
Cu ct mai puternic se schimb omul luntric n direcia bun cu att mai puine medicamente i sunt
necesare i mai repede poate nvinge boala.
ntotdeauna bolile apar n cmpul energetic al omului cu muli ani nainte ca ele s se manifeste n
planul fizic. Cmpul energetic este primordial n raport cu corpul i i determin acestuia soarta,
caracterul i starea fizc. Organismul trebuie s blocheze programele distructive ce au ptruns n
cmpul omului. Cu ct este mai puternic i mai periculos programul distructiv, cu att mai eficient
i mai sigur poate s fie blocarea acestuia, adic boala.
Cnd omul ncalc Legile Supreme se abate de la calea sa de evoluie, i se deformeaz structura
energetic, apar bree n sistemul su defensiv i el devine o prad uoar pentru virusu, care
ndeplinete funciile unui program punitiv. Omul ncepe s fie bolnav. Bolile grave contribuie la
protejarea structurii spirituale.
Dac distrugem armonia dintre noi i univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri
i suferine.
Gndurile sumbre, pline de nencredre, grijile, ura i frica, mpreun cu rudele lor: anxietatea,
amrciunea, nerbdarea, avariia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe alii i de a-i
condamna,toate acestea atac trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferin, nefericire i
deprimare. n aceste condiii este imposibil s ai un corp sntos.
Prin gndurile, dorinele i obiceiurile noastre inducem sntate sau boal n corpul fizic. Noi suntem
singurii rspunztori pentru starea noastr de sntate, pentru fericirea i nereuitele noastre.
Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferine, ci noi ni le creem singuri prin
gndurile noastre distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semnat n trecut. Sentimentul de
prosperitate prin rezonan atrage prosperitatea.
A-i fi team de o boal nseamn a-i nlesni evoluia, a o provoca. Dac avei gnduri despre
boal i suferin trupul va atrage aceste gnduri n corpul fizic.
Gndii-v c ntmplrile nu sunt cauze ci efecte ale strii mentale n care v complacei.
Boala nu trebuie considerat ca o pedeaps sau ca o nedreptate. Ea este cel mai drept act din
existena noastr, pentru c a fost generat de comportamentul nostru mental i afectiv. Prin gnd
omul se mbolnvete i tot prin gnd el se vindec.
Orice boal pornete din minte. Muli bolnavi i pregtesc n mental, cu strduin, anii
de-a rndul, o nbolnvire definitiv. Nimic nu se manifest n corp fr s aib un prototip
mental corespunztor.
Adevrata vindecare ncepe n momentul n care ne gndim ce am vrea s facem atunci
cnd ne vom rectiga sntatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecrii, ci credina
ferm. De vei crede, toate sunt cu putin celui care crede. (Marcu 9, 23)
Cnd suntem bolnavi s cerem s ni se dea sntate i nu s fim vindecai de boal.
n cazul unui om bolnav, cu ct v temei mai mult pentru el cu att producei un ru mai
mare i-l mpiedicai s supravieuiasc.
Cnd se mbolnvete cineva s-i acordm un ajutor minim i foarte detaat, nu unul
sufocant. Atenia exagerat n timpul bolii ntreine boala i dependena.
Dac comptimeti un om, te poi mbolnvi. Pe om poi s-l ajui, dar nu s-l comptimeti.
Comptimirea se adreseaz corpului i poate prejudicia spiritul omului. Cnd comptimeti un om
bolnav nseamn s nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei n considerare cauzele spirituale ale bolii
respective, care favorizeaz destrmarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptat cu
smerenie. Singura soluie a celorlali este s se roage pentru sntatea lui, dar nu s-l
comptimeasc.
Medicul panseaz rana i Dumnezeu o vindec. Cnd rana este tratat cu iubire ea se vindec
repede. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o via, n funcie de ct de mult a-i
capitulat n faa iubirii. n msura n care putem pstra n suflet starea de bucurie i iubire vom
putea s nvingem treptat orice boal. Vindecrile au loc doar atunci cnd greelile sunt pltite,
leciile nvate, atenionarea luat n seam.
Nu este suficient s acceptm boala, trebuie s ne bucurm c ea ne salveaz sufletul i
trupul.Noi trebuie s acceptm toate umilinele, neplcerile pricinuite trupului nostru prin
intermediul crora ni se purific sufletul.
Obiceiul oamenilor de a discuta n societate despre simtomele diverselor boli, cauzele lor, mori,
agonii i scene de comar atrag asupra lor un torent de impresii duntoare, care le vor
pricinui boli i suferine.
S nu uitai locul n care v-ai nscut. De locul n care ai vzut lumina zilei i de poporul din care
v tragei v-a leagat i v leag ntotdeauna energii uriae, cu influene nebnuite. S nu uitai c un
om bolnav va fi ajutat cel mai bine s se vindece n locul n care s-a nscut, pentru c numai acolo
paternul lui bioenergetic funcioneaz cel mai bine.
Dac avem curajul s fim cinstii cu noi putem uor s observm c: jumtate din via ne
strduim s ne distrugem sntatea pentru avere, pentru ca apoi n cealalt jumtate s
cheltuim averea pentru a ne rectiga sntatea, ct se mai poate din ea.

Bibliografie:

http://www.terapianaturala.ro/cauzele-spirituale-ale-bolilor-necazurilor-si-suferintelor-noastre/
 3. Tehnica tibetana de vindecare

Ce este Prananadi?

Prananadi - este o deschidere a portilor catre spiritualitate. Cunoasterea,

intelegerea, acceptarea si iubirea sinelui sunt motivatii ale revenirii noastre din lumea duala.
Prananadi este metoda prin care acesti pasi ai devenirii spirituale se pot realiza intr-un mod
constient. Desi isi are originea in traditia milenara a Tibetului, Prananadi este o tehnica
perfect adaptata vietii tumultuoase a societatii moderne. Desi se adreseaza occidentalului de
azi si de maine, Prananadi mentine intacte invataturile ancestrale pastrate in manastirile
tibetane, invataturi transmise in mod direct de un maestru. Prananadi este calea prin care se
poate imbunatati starea noastra de sanatate fizica si psihica. Prananadi este modalitatea prin
care viata noastra de zi cu zi se reuneste cu spiritualitatea.

TEHNICA
Fiecare om este intruparea emanatiilor cosmice si, asa cum in cosmos diferitele legitati se
supun fluctuatiilor energetice, asa se regasesc si in structura energetica umana fluctuatiile
energetice corespunzatoare acestei legitati cosmice. Corpul uman este o reflexie a corpului
cosmic. Ca atare, cele mai eficiente tehnici de meditatie sau terapii energetice, sunt cele care
se bazeaza pe cunoasterea analogiei dintre corpul cosmic si cel uman.
Aceste principii calauzitoare, emanate din constientul cosmic sunt folosite pentru
urmatoarele scopuri:

vindecarea energetica a corpului

dizolvarea asociatiilor emotionale distructive
constientizarea tendintelor Karmice
reorganizarea structurilor mentale si emotionale

VINDECAREA CU PRANANADI
Conform medicinei tibetane, boala corporala si mentala are doi factori: In primul rand,
procesele mentale si emotionale instabile. Starile de stres care provin din traumele suferite
destabilizeaza raportul armonic al echilibrului circulatiei din sistemul energetic si al echilibrului
din sistemul energetic subtil al corpului. Fiecare tensiune psihica acumulata se va manifesta in
planul corpului fizic ,acest principiu reprezentand psihosomatismul. In plan secund, obiceiurile
alimentatiei incorecte si modul de viata nesanatos. Din acest motiv, in viziunea prananadi
vindecarea are trei conditii:

curatarea circuitelor energetice interioare

dizolvarea asociatiilor psihice distructive
stabilirea alimentatiei pentru fiecare persoana in parte

Procesul complex al vindecarii este de fapt o evolutie spirituala a carei realizare se

poate incepe prin curatarea corpului si a emotiilor. Exercitiile invatate la gradele inalte, au
scopul restabilirii echilibrului sanatatii pe mai multe nivele. Dupa invataturile prananadi, nu
putem cunoaste adevarata noastra natura atata timp, cat caile energetice nu sunt curate si
constientul este murdar. Exersand Prananadi, se limpezesc cele cinci elemente care formeaza
corpul. Paralel cu modificarea energiilor psihice: lacomia se transforma in suflet nobil (element
pamant), invidia in bunavointa (element apa), orgoliul in pace (element foc), mania in iubire
(element aer) si ignoranta in intelepciune (element spatiu).
 Curatarea celor cinci elemente, precum si eliberarea potentialitatii ascunse in caile
energetice face posibila evidentierea naturii curate a constientului.

TREPTE INITIATICE
GRADUL I
Invatatura primita la primul curs se incadreaza in categoria vindecarilor prin punerea
palmelor, putand fi aplicata atat pentru noi, cat si pentru tot ce ne inconjoara, inclusiv pentru
plante si animale. Gradul I se dovedeste extrem de simplu - poate fi insusit chiar si de catre
copii. Initierile primite la cursul de gradul I ne inzestreaza cu capacitatea de a ne incarca cu
energia universala vindecatoare si de a o transmite si altora. Cand acordam ajutor cu aceasta
metoda, energia vindecatoare trece prin noi, alimentandu-ne si vindecandu-ne si pe noi. Acest
procedeu natural de vindecare este, in mod cert, unul dintre cele mai minunate daruri primite
de om. Incarcarea cu energie se face in functie de necesitatea fiecarui individ in parte.
Cursul de gradul I este urmat de o perioada de purificare de 21 de zile. In acest
rastimp se recomanda a nu se consuma carne, alcool, nicotina si nici produse care contin
cofeina.

GRADUL II
Aplicarea gradului II contribuie la restabilirea echilibrului mental-emotional. Gradul II
confera, printre altele, dobandirea capacitatii de vindecare la distanta cu ajutorul simbolurilor
ancestrale tibetane, precum si insusirea unei tehnici de meditatie traditionala cu efect
purificator, vindecator si de dezvoltare a personalitatii. La cursul de gradul II se invata si se
constata ca, pentru a pune capat unor probleme fizice sau psihice este nevoie de diferite calitati
ale energiei, care sa actioneze la nivelele emotional si mental. Invataturile gradului II si ale
gradelor superioare fiind secrete (pentru a putea aplica procedurile acestui grad este nevoie de
initiere), mai multe informatii nu se pot oferi in afara cursului. Si la acest grad punem un
accent deosebit pe modul de viata si de alimentatie, deoarece energiile de nivel mai inalt se pot
percepe mai usor cu un corp si sistem energetic purificat. Drept consecinta ne putem elibera de
sabloanele comportamentale defectuoase si putem elimina blocajele din sistemul energetic.
Astfel, actionam mult mai direct asupra cauzei bolilor.

GRADUL III
Gradul III, numit si grad de maestru, are un nivel energetic, spiritual, extrem de inalt
si confera instrumente deosebit de eficiente in vederea vindecarii si a autodezvoltarii. Tehnicile
insusite la gradul III au efect, mai ales, asupra cauzelor mentale ale bolilor. In prima parte a
cursului vom face cunostinta cu o bogatie atat de mare a acestei metode ancestrale tibetane,
incat memorarea si intelegerea invataturilor este un adevarat maraton. Solicitarea si efectul
energetic puternic al acestui grad este un test pentru capacitatile intelectuale, vitalitatea si
rezistenta la suprasolicitare ale cursantului. In vederea acestor initieri, care dureaza mai multe
zile si nopti, se recomanda cursantului sa se pregateasca timp de mai multe luni, sa se
alimenteze adecvat si sa mediteze cat mai mult. Linia de maestri Prananadi a pastrat traditia
ancestrala a initierilor si atmosfera din manastirile tibetane, a caror amprenta se poate sesiza la
acest grad. Incepand cu gradul III nu este indeajuns sa primim initierea. Intelegerea si
insusirea invataturilor vor deveni eficiente, lucrative, doar daca acestea sunt aplicate practic.
Aceasta este singura posibilitate prin care invataturile exterioare se cristalizeaza in valori
interioare.

GRADUL IV
Dintre gradele de vindecare, gradul IV este cel mai specializat, constand din 3 cursuri
de sine statatoare. Tehnicile predate actioneaza pe sisteme bine determinate.
Partea I: contine chirurgia energetica; cu acest procedeu se pot indeparta pietrele de la
rinichi si vezica biliara, tumorile, chisturile etc. fara interventie chirurgicala.
Partea a II-a:contine tehnici cu care se poate vindeca intreg sistemul osos, adica
deformatiile oaselor, osteoporoza, artroza, deviatia de sept etc.
Partea a III-a:contine tehnici cu care se poate reface musculatura, se pot trata atrofiile
musculare, rupturi si inflamatii ale tendoanelor, etc.
GRADUL V
Gradul V este primul dintre gradele de Mare Maestru; continutul acestui grad este
insa invaluit in mare secret. Cine a ajuns la acest grad si este demn de el, a atins punctul in
care viata lui poate lua o turnura radicala.

Efectele Prananadi
Stimuleaza si echilibreaza functionarea chakrelor
Detoxifica, stimuleaza procesele de autovindecare a organismului
Neutralizeaza sau diminueaza durerile fizice si sufletesti
Mareste potentialul de energie vitala, tonifica si vitalizeaza
Aduce functionarea organismului la parametrii optimi
Ajuta la regenerarea celulelor si tesuturilor dupa fracturi, interventii chirurgicale,
traumatisme
Are efect de vindecare la nivel emotiona
Atenueaza stresul si linisteste
Corecteaza sabloanele comportamentale negative mentale si emotionale
Ajuta la manifestarea ampla si la dezvoltarea personalitatii
Aduce la suprafata si ajuta la manifestarea calitatilor umane fundamentale.
Sustine viata

Rezultate
Rezultatele obinute n urma aplicrii tehnicilor Prananadi sunt susinute de mai multe
studii tiinifice.ntr-una din lucrrile de referin, prezentate la cea de a XVII-a CONFERIN
INTERNAIONAL DE PSIHOLOGIE TRANSPERSONAL din Moscova, s-a artat c:
Referitor la trsturile de personalitate s-au constatat schimbri pozitive semnificative n
ceea ce privete: ACCEPTAREA DE SINE, EMPATIA i AUTO CONTROLUL.
Referitor la perceperea strii de sntate, s-au constatat diferene pozitive
semnificative n ceea ce privete: CONTIENTIZAREA STRII DE SNTATE, MONITORIZAREA
STRII DE SNTATE, MOTIVAIA DE A FI SNTOS, AUTOCONTROL AL STRII DE
SNTATE.
Concluzia final a studiului tiinific a fost: ... o serie de argumente care au dovedit faptul
c Tehnica Tibetan Prananadi genereaz progrese semnificative n dezvoltarea psihologic i
spiritual a practicantului, avnd virtui curative indiscutabile. Acesta este motivul pentru care,
n ciuda controverselor, considerm c promovarea acestei tehnici este salutar."

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Prananadi

http://tezaurul-ortodox.com/topic/331-despre-tehnica-bioterapeutica-prananadi/

http://www.realitatea.net/terapia-tibetana--calea-gratuita-spre-vindecare_990312.html

http://citynews.ro/lifestyle/terapia-tibetana-calea-gratuita-spre-vindecare-217328
 4. TAI CHI CHUAN

Este una din cele mai eficiente arte mariale interne, recunoscut n acelai timp pentru
efectele sale benefice asupra sntii i longevitii practicanilor. Este n acelai timp i o meditaie
n micare, practicantul ncercnd s fie mereu contient de corpul su i de mediul nconjurtor,
conducnd micarea cu mintea ntr-o stare de relaxare activ i alert.
Formele de Tai Chi Chuan sunt destinate creterii forei naturale, crerii unei stri superioare de
relaxare i rspuns intuitiv la lumea exterioar, dobndirea unor abiliti de lupt i aducerii
practicantului ntr-o stare superioar de focalizare, disciplin, echilibru i armonie cu Universul.
Astzi, t'ai chi ch'uan este rspndit n ntreaga lume. Cele mai multe stiluri moderne de t'ai chi
ch'uan i au rdcinile n cel puin una dintre cele cinci coli tradiionale: Chen, Yang, Wu (Hao),
Wu, i Sun.
Cercetrile medicale au descoperit dovezi c Tai Chi este util pentru mbuntirea echilibrului i
pentru sntatea psihologic general, i c acesta este asociat cu beneficii generale de sntate la
persoanele n vrst.

Beneficii pentru sntate

Tai Chi Chuan este unul din cele mai eficiente exercitii de cultivare a sntii. Prin circularea
energiei prin toate meridianele corpului, el ajut la echilibrarea energetic a ntregului organism.
Dei Qigong-ul este practica cu aplicaii terapeutice mai cunoscut (existnd chiar i Qigong
medical), i prin Tai Chi putem obine aceleai beneficii, mai ales dac practica dinamic este
completat i de exerciiile de respiraie, de meditaiile vindectoare i de exerciiile pentru
flexibilitate i ntrirea tendoanelor. Fr toate acestea, practicantul nici nu are cum s stpneasc
i s execute corect Tai Chi Chuan.
Stimularea sistemului nervos: Prin executarea unor micri complexe pe ambele pri, practica
Tai Chi-ului stimuleaz ambele emisfere cerebrale. Coordonarea de o complexitate deosebit a
minilor, picioarelor combinat cu pstrarea unui echilibru perfect i a unei concentrri desvrite
ajut practicantul s i dezvolte o minte puternic i alert.
mbuntirea posturii i a echilibrului: Practicantul nva s pstreze coloana dreapt n
permanen, lsnd-o s fie ntins de ctre ascensiunea Chi-ului care este adus n sus cu ajutorul
spiralrii i pompelor interne. De asemenea, el trebuie s nvee s fie mereu centrat, altfel putnd fi
mpins i dobort uor de ctre un adversar. Profesorii care respect principiile eseniale ale aceste
arte, chiar dac predau pentru sntate, vor verifica frecvent centrarea i stabilitatea elevilor
ncercnd s-i mping sau s-i trag din poziie. Pentru a practica cu adevrat Tai Chi Chuan, o
persoan trebuie s fie stabil i elastic precum o salcie, fiind imposibil de luat prin surprindere
indiferent dac mpinge, se retrage, se rotete sau pete.
ntrirea tendoanelor: Artele mariale interne care pun accentul pe puterea intern i nu pe fora
muscular se bazeaz pe ntrirea tendoanelor. Tendoanele pot genera mult mai mult for dect
muchii i avantajul este c ele i pstreaz elasticitatea i vigoarea pn la vrste naintate, spre
deosebire de muchi care tind s se atrofieze odat cu naintarea n vrst.
mbuntirea respiraiei: Respiraia este esenial n lucrul cu Chi - n limba
chinez, Chi nseamn att respiraie ct i energie. Practicantul inspir atunci cnd se retrage i
expir atunci cnd avanseaz sau lovete, respiraia fiind expresia balansului Yin i Yang i cheia
puterii interne i a echilibrului emoional i mental.

PRINCIPII
Doar cteva din cele mai importante principii ar fi urmtoarele:

nrdcinarea n fiecare micare: nrdcinarea nseamn a fi mereu conectat cu pmntul.

Ascensionarea energiei prin corp i manifestarea ei prin micrile membrelor necesit o bun
conectare la pmnt. Taiji-ul dezvolt abilitatea de a rmne nrdcinat n fiecare micare i
chiar i n mersul normal de toate zilele. Principala practic prin care se cultiv nrdcinarea
 fizic i energetic este Cmaa de fier, iar nrdcinarea psihic se cultiv prin meditaie.
Taiji-ul ca art marial este un sistem de lupt superior tocmai datorit acestei nrdcinri care
permite lupttorului s i alinieze i s i conecteze ntreaga structur cu pmntul, folosind
energia pmntului i a ntregului corp pentru a lovi. De asemenea, el devine aproape imposibil
de micat din loc.

Meninerea centrului de gravitate jos n Tantien-ul inferior: Acest lucru ajut la

meninerea echilibrului. Copiii i ncep viaa avnd centrul de greutate foarte jos. Apoi nva
mersul n picioare i pe msur ce cresc, din cauza problemelor i ngrijorrilor, centrul de
greutate urc din ce n ce mai mult. La aduli ajunge s fie undeva ntre abdomen i piept i
pentru vrsnici, acesta se afl de multe ori n cap, motiv pentru care ei ncep s mearg aplecai
i se dezechilibreaz uor. Practicantul de Taiji trebuie s nvee s-i coboare din nou centrul de
greutate n abdomenul inferior, unde este localizat Tantien-ul inferior, sediul energiei vitale i
locul de unde ar trebui s origineze toate micrile unui practicant de arte mariale.

Respiraia profund, abdominal: Respiraia joac un rol extrem de important n practicile

energetice Taoiste. Cuvntul Chi nseamn att respiraie ct i energie. O respiraie calm,
profund i uniform este cheia unei mini echilibrate i a echilibrului emoional. De asemenea,
respiraia ajut la acumularea Chi-ului n Tantien i descrcarea lui prin lovituri n eventualitatea
unei lupte.
Respiraia abdominal este deseori greit neleas ca inspirarea aerului n admomen. De fapt,
aerul nu poate fi inspirat dect n plmni. Respiraia abdominal nseamn respiraia meninnd
abdomenul relaxat, ceea ce permite diafragmei s coboare mai uor, aceasta fcnd loc aerului
s intre n zonele inferioare ale plmnilor. Micarea diafragmei ar trebui s furnizeze 75% din
capacitatea respiratorie, n timp ce muchii intercostali i cutia toracic, doar 25%. Folosirea
plamanilor la intreaga lor capacitate aduce beneficii ventilatiei pulmonare si bineinteles
metabolismului schimbului de oxigen si de dioxid de carbon. Unul dintre principalii factori care
intervin in imbunatatirea sistemului cardio-vascular este respiratia profund abdominala din
cadrul exersarii.

Deschiderea articulaiilor prin rotire: Taoitii privesc ncheieturile ca pe centre energetice

unde Chi-ul poate fi stocat i generat. Prin micri subtile de rotire a ncheieturilor se poate
genera energie n tendoane, n timp ce micrile ample antreneaz fora muchilor. Atunci cnd
energia n tendoane atinge un anumit nivel, ea se revars n oase, ntrind ntreaga structur
osoas.

Integrarea ntregii structuri i spiralarea forei pmntului: Energia pmntului urc pe

coloan atunci cnd practicantul poate s fac trei lucruri simultan: relaxarea picioarelor;
conectarea cu fora pmntului, rotirea labelor picioarelor i mpingerea n pmnt. Apoi energia
urc de-a lungul coloanei i coboar apoi prin faa corpului, unde este preluat i descrcat de
mini.

Diferenierea clar a Yin-ului i a Yang-ului: n timpul execuiei formei de Tai Chi,

practicantul trebuie s alterneze clar ntre plin i gol, avansare i retragere, micri de mpingere
i micri de retragere, corelnd aceast alternan cu respiraia. Micrile de atac, mpingere
sau lovire se fac pe exhalaie iar micrile de tragere, retragere sau adunare se fac pe inhalaie.
De asemenea, practicantul ncearc s aib mereu greutatea fie pe un picior fie pe cellalt atunci
cnd avanseaz. Astfel piciorul pe care se gsete greutatea corpului este Yang iar cel liber este
Yin. n felul acesta se evit oboseala, forma de Tai Chi putndu-se repeta ore n ir fr
oboseal. Execuia Tai Chi-ului nseamn i exprimarea Yin-ului i a Yang-ului, practicantul
avansat fiind capabil s exprime prin toat fiina lui Yang-ul (duritatea, hotrrea) atunci cnd
avanseaz i apoi relaxndu-se i adunndu-se n interior pe micrile de retragere.
Practica Tai Chi Chuan intervine si in intarirea sistemului imunitar. S-a observat ca, in
general, practicantii de Tai Chi Chuan sufera intr-o proportie mult mai redusa de raceli, gripe si
boli autoimune.

Exersarea corecta a Tai Chi Chuan-ului permite eliminarea atat a tensiunilor fizice(musculare),
cat si a tensiunilor psiho-emotionale. Supletea fizica dobandita prin exersarea zilnica se reflecta
si pe plan psihic.
 In concluzie, de efectele practicii Tai Chi Chuan beneficiaza toate sistemele corpului.
Exersarea constanta are ca rezultat conlucrarea armonioasa a tuturor organelor si ca
urmare, imbunatatirea sanatatii.

Bibliografie:

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tai_Chi_Chuan

http://www.artasia.ro/beneficiile-practii-taijiquan/

5. Yoga

Si acum, disciplina numita Yoga.

Yoga inseamna incetarea procesului mental.

In acest fel, martorul se centreaza in sine.

In toate celelalte stari exista o identificare cu modificarile mintii. Osho

Milioane de oameni in lume practica astazi yoga din motive spirituale. Yoga inseamna
uniune . Cuvantul vine din limba Sanskrita, de la radacina yug care inseamna a (se) uni
a uni constient corpul, mintea si spiritul astfel incat ele sa functioneze impreuna armonios.

Mai intai de toate, Yoga nu este o religie. Yoga este o stiinta. Este matematica pura a
fiintei interioare, care poate fi practicata in egala masura de crestini, de musulmani, de jainisti
si de budisti.

Yoga nu este o filozofie.

Yoga este o stare non mentala.

Yoga inseamna disciplina, un efort de a te transforma.

Yoga propune o introspectie profunda ce are ca rezultat aflarea Adevarului. Cunoasterea

Sinelui este cea mai mare cunoastere dintre toate. Yoga autentica implica o confruntare cu
misterele fascinante ale propriei noastre naturi microcosmice, cu eternele intrebari : Pentru ce
m-am nascut si de ce? De unde vin? Pentru ce traiesc? Ce se va petrece cu mine dupa moarte?
Cine sunt eu cu adevarat?

Intre anii 200 i.Hr si 500 d.Hr, putem vorbi deja despre formarea unui sistem yoga bine
inchegat, in trei dintre religiile majore ale Asiei : hinduism, budism si jainism. Un moment
fundamental in istoria sistemului yoga este reprezentat de aparitia Yoga Sutrelor lui
Patanjali. Este vorba de 196 de sutre sau aforisme, compilate de autorul Patanjali intr-o
lucrare care a pus bazele sistemului numit Yoga cu opt brate . Cele opt brate sunt, de fapt,
cei opt pasi pe care trebuie sa ii strabata yoghinul, in efortul sau de a obtine desavarsirea.
 Acesti opt pasi sunt, in ordine : autocontrolul, autodisciplinarea, postura, reglarea
respiratiei, cultivarea puterii de abstractie (retragerea simturilor), concentrarea, contemplatia si
transa.

Practicarea celor opt etape ale yogai conduce la distrugerea impuritatilor, din care se naste
iluminarea spirituala, care se transforma apoi in constientizarea realitatii.

Dupa cum se spune ca o minte sanatoasa exista intr-un corp sanatos , si pornind de la
ideea ca toate bolile, afectiunile au o ca punct de pornire mintea, putem concluziona ca o modul
nostru de a gandi determina si starea noastra de sanatate fizica. Astfel, sa vedem cateva
dintre caile prin care yoga iti imbunatateste sanatatea.

Imbunatateste flexibilitatea este primul si cel mai evident beneficiu al

yogai. Este normal ca de la prima ora de yoga sa nu poti atinge cu degetele podeaua, insa in
timp, cu o practica regulata, totul devine mai usor si natural.

Protejeaza cartilajele si sanatatea incheieturilor. Atunci cand

faci yoga, iti folosesti foarte mult mobilitatea articulatiilor, ceea ce te ajuta sa previi artrita sau
alte problem ale lor. Practic, iti vei pune in miscare orice cartilaj care in mod normal nu este
folosit.

Imbunatateste concentrarea. Una dintre cele mai importante lectii pe care le

primesti la yoga este focusarea atentiei catre present. Facand cu regularitate yoga, acest lucru
ti se va transforma in obicei, ceea ce te va ajuta sa te concentrezi si sa rezolvi mult mai rapid si
eficient orice problema.

Te ajuta sa dormi mai bine. Yoga iti lucreaza muschii, insa te si relaxeaza si
scapa de stres. Iar aceste doua beneficii il insumeaza pe al treilea, adica un somn bun si
odihnitor.

Calmeaza durerea. Anumite studii au scos la iveala faptul ca yoga te scapa de

diverse dureri, de la cele de cap pana la cele de spate, intrucat ajuta corpul sa isi regaseasca
echilibrul natural.

Reduce simptomele alergiilor. Petru ca in yoga iti exersezi si perfectionezi

respiratia, vei reusi sa iti eliberezi sinusurile. Exista un anumit tip de yoga, jala neti, care
presupune curatarea narilor cu apa sarata, ceea ce indeparteaza polenul si orice particule din
nas.

Rezolva probleme digestive. Stresul creste riscul de gastrita, de sindromul

colonului iritabil si de alte probleme digestive. Yoga te scapa de acest stres si, in plus, iti ajuta
stomacul sa transporte mai usor mancarea, indepartand orice durere.

Reechilibreaza glicemia. Ajuta la a tine sub control colesterolul rausi pe cel

bun. S-a demonstrate ca, in cazul persoanelor cu diabet, asanele au reusit sa le reduca nivelul
glicemic.

Stimuleaza circulatia sangelui. Yoga iti pune sangele in miscare. Mai exact,
exercitiile de relaxare din yoga stimuleaza circulatia la nivelul mainilor si picioarelor. Tot yoga
duce mai mult oxygen catre celule, care astfel vor functiona mai bine. Posturile inversate
stimuleaza circulatia sangelui din picioare si de la nivelul pelvisului catre inima, de unde este
trimis mai departe catre palamani acest flux imbunatatit este util, mai ales daca ti se umfla
des picioarele.

Protejeaza coloana. Discurile intervertrebrale, cele care absorb socurile socurile

dintre vertebre, au nevoie de miscare si flexibilitate, iar aplecarile spre inapoi, inainte si
rasucirile ofera exact ceea ce au nevoie.

E benefica pentru relatii. Poate cadragostea nu cucereste totul, dar cu siguranta

ajuta la vindecare. S-a dovedit ca avand sprijinul emotional al prietenilor, familiei si comunitatii
in care traiesti imbunatateste sanatatea si vindecarea emotionala. Practicarea regulata a yogai
ajuta la dezvoltarea compasiunii, prieteniei si a unui mai mare echilibru sufletesc. Alaturi de
filozofiile yoghine ce propovaduiesc a nu ii rani pe ceilalti, a spune adevarul si a lua doar ce ai
nevoie, yoga iti poate imbunatati relatiile.

Te face mai fericit! Diverse studii arata ca yoga reduce starile depressive si duce la
o crestere semnificativa a nivelurilor de serotonina si la o scadere a celor de cortisol.

In concluzie, yoga este o stiinta existentiala, experimentala. Nu ai nevoie de credinta pentru a

o experimenta, ci numai de curaj. Din pacate, pe cat de usor este sa crezi, pe atat de greu este
sa practici.

Caci lucrurile pe care trebuie sa le invatam pentru a le face, le invatam facandu-le. Aristotel

Bibliografie

http://spiritualworld.org/yoga/most_people.htm

http://www.yogajournal.com/article/health/count-yoga-38-ways-yoga-keeps-fit/

http://dharmawisdom.org/teachings/articles/body-spiritual-path

OSHO Calea spirituala Yoga ed. MIX

6. Cristaloterapia
Cristaloterapia, prin proprietatile extraordinare ale cristalelor folosite in aceasta practica, are
rolul de a echilibra corpul din punct de vedere energetic, ceea ce duce la eliminarea multiplelor
blocaje de la nivelul aurei si chakrelor care provoaca boli.
Pietrele si cristalele sunt folosite in meditatie pentru a dezvolta intuitia, in practica medicala ele sunt
utilizate cu scopul de a calma emotiile foarte puternice, pentru a rezolva problemele mentale, pentru
a remedia diverse dezechilibre energetice ale corpului, pentru a reda sanatatea.Elementele chimice
care se afla in componenta pietrelor contribuie la metabolismul organismului nostru, asigurand buna
functionare a tuturor organelor. Cristalele restabilesc echilibrul organic, mental si spiritual, ajuta la
ridicarea nivelului de cunoastere.
Se spune ca fiecare zodie este compatibila cu anumite cristale. Partial este adevarat, dar ceea ce
conteaza este combinarea terapiilor in formula cea mai buna, cea mai eficienta pentru acea persoana
cu gandurile, bolile si trairile ei.

Facnd parte din aceeasi familie cu aromoterapia, meloterapia, reflexoterapia sau

presopunctura, cristaloterapia se foloseste de pietre pretioase si semipretioase cu puteri
binefacatoare (datorita fluxului energetic ce le strabate) pentru a stimula puterea
naturala de vindecare a omului. Cristalele au puterea de a concentra si dirija fluxurile
energetice care ne patrund prin corp.

Cum functioneaza puterea cristalelor?

Formate din pamnt si apa si vechi de sute de mii de ani, pietrele pretioase emit vibratii energetice
uniforme. Astfel, sunt capabile sa mentina o ncarcatura electrica puternica, motiv pentru care
ntaresc puterea de vindecare umana.
Purtate ca talismane sau obiecte de protectie n preajma noastra, cristalele plasate pe punctele cheie
ale corpului uman depoziteaza energie sub forma de aura si emit vibratii care redirectioneaza fluxul
energetic. Vechea energie ne paraseste trupul, lasnd loc celei noi. S-ar putea spune ca, datorita
energiei pe care o emana, pietrele traiesc.

Ce sunt cristalele din punct de vedere fizic i ezoteric?

Asemenea oricrui aspect al materiei, cristalele sunt compuse din particule foarte mici: atomii.
Aceste elemente care compun planul fizic sunt compuse la rndul lor din particule i mai mici:
protonii i electronii.
Dac examinm foarte atent aceste uniti fundamentale, descoperim c ele nu sunt materie, ci
vibraii subtile, fiecare dintre ele fiind racordat la energia macrocosmic. ntreaga lume fizic a fost
creat datorit diferitelor variaiuni i combinri ntre atomi; modul n care atomii se unesc cu ali
atomi determin tipul moleculelor care se vor forma i substanele ce vor rezulta. n cazul formrii
structurilor cristaline (de exemplu cuarul transparent) atomii se aranjeaz ntr-o perfect armonie i
unitatede parc i-ar fi dat minile i s-ar fi aranjat de la sine ntr-un puzzle. Aceast integritate se
manifest i la nivel molecular n msura n care toate moleculele vibreaz pe aceeai frecven.
Aceast microstructur sau reea determin proprietile fizice ale cristalului: forma exterioar,
duritatea, dispunerea planurilor, tipul de fracturare, greutatea specific i proprietile sale optice.
Lumea cristalelor e compus din apte familii. Fiecare familie are propria sa structur geometric,
similaritate molecular i descenden" de cristale formate pe baza reelei geometrice comune.
Cristalele individuale prezint aceeai structur pe care o regsim la nivel molecular sau n desenul
geometric cosmic. Fiecare sistem cristalin are propria ax imaginar de rotaie i propriul unghi de
intersecie cu axa. Lungimile axelor i unghiurile dintre ele definesc forma cristalului.
Cele apte specii ntlnite n lumea cristalelor sunt:
sistemul izometric (cubic, precum fluoritul),
tetragonal (cu patru fee, asemenea vulfenitului),
hexagonal (cu ase fee, smaraldul),
trigonal (cu trei fee, turmalinul), ortorombic (cu form rombic, topazul),
monoclinic (cu o singur nclinaie, azuritul) i triclinic (cu trei nclinaii, turcoazul).
Aceste apte categorii cristaline primare sunt prototipuri naturale la nivelul ntregului Univers, care
se manifest n planul terestru prin intermediul lumii cristalelor.

Vindecarea cu ajutorul cristalelor

Cristalele au fost folosite de mii de ani pentru vindecarea i reechilibrarea corpului. Ele
stimuleaz procesul de vindecare prin vibraiile lor, care genereaz anumite rezonane. Pentru
a obine beneficii vindectoare maxime, este absolut necesar s fii instruit corect sau s fii
tratat de un profesionist calificat i cu experien. Poi folosi ns oricum cristalele pentru bolile
comune, cci ele reprezint o veritabil trus de prim-ajutor, mai ales dac sunt transformate
n esene sau elixiruri.
Unele cristale conin minerale recunoscute pentru proprietile lor terapeutice. Spre exemplu,
cuprul reduce umflturile i inflamaiile. Malahitul conine foarte mult cupru, aa c poate fi
folosit cu succes pentru tratarea durerilor de ncheieturi i a celor musculare. Purtarea unei
brri cu malahit i permite corpului s absoarb cantiti infime de cupru, la fel ca n cazul
purtrii unei brri din acest metal. Egiptenii antici transformau malahitul n pulbere i l
aplicau pe rni pentru a mpiedica infeciile. El este considerat inclusiv la ora actual un
dezinfectant puternic, dar ntruct este toxic, nu se recomand dect aplicarea lui extern.
Aceast proprietate a anumitor cristale toxice de a detoxifica este comparabil cu celebrul
principiu homeopatic: cauza care a provocat boala poate fi folosit inclusiv pentru vindecarea
ei. Cu alte cuvinte, cristalele permit transferul ctre corp al unor doze infinitezimale din
anumite substane care n doze mai mari ar deveni toxice.
Cristalele sunt folosite inclusiv n practicile medicale moderne. Ele sunt piezoelectrice, ceea ce
nseamn c produc electricitate (i uneori lumin) prin compresie. De aceea, ele sunt folosite
la construcia aparatelor cu ultrasunete pentru a produce unde sonore. La ora actual exist
metode chirurgicale de ultim or care folosesc de asemenea puterea sunetului. Ele aplic raze
focalizate de ultrasunete pentru cauterizarea rnilor din interiorul corpului fr deschiderea
acestuia (procedur invaziv).
amanii i ali vindectori din vechime care foloseau puterea cristalelor cunoteau aceast
capacitate a cristalelor de a focaliza sunetul i lumina n raze concentrate, pe care o aplicau n
scopuri terapeutice. Spre exemplu, rotirea unei baghete de cristal deasupra unei rni genereaz
un fenomen de compresie, respectiv de emitere a unei raze concentrate asupra organului de
dedesubt.
Vindectorii din vechime tiau de asemenea c n timp ce anumite cristale au proprieti de
calmare sau de energizare, altele pot seda un organ hiperactiv i stimula n acelai timp un
altul, care nu funcioneaz la capacitate. Un astfel de cristal este magnetita, care are o dubl
polaritate: pozitiv i negativ. De aceea, ea poate seda un organ hiperactiv i stimula simultan
un altul, care nu funcioneaz la capacitate. Exist de asemenea cristale care pot vindeca rapid,
dar pot genera anumite efecte secundare ca urmare a transformrilor care se produc n corp, n
timp ce altele opereaz mult mai lent, aa c nu genereaz astfel de efecte. Dac doreti s i
tratezi o durere (orice durere reprezint un semnal c ceva nu funcioneaz corect n interiorul
corpului), poi face acest lucru cu ajutorul cristalelor. Durerile pot aprea din cauza unui exces
de energie, a unui blocaj sau a unui deficit. Un cristal cu efecte rcoroase i calmante precum
lapis lazuli sau cuarul roz poate seda energia, n timp ce carneolul o stimuleaz, iar cuarul-
catedral combate durerea indiferent de cauza ei.
Cristalele sunt foarte eficiente pentru eliminarea durerilor de cap. Lapis lazuli ndeprteaz
rapid o migren, dar trebuie s tii ce anume a generat-o. Dac durerea a fost cauzat de
stres, un ametist, o ambr sau un turcoaz plasate pe o sprncean pot face minuni. Dac la
baza durerii a stat o intoxicaie alimentar se recomand mai degrab o piatr preioas cu
efecte calmante asupra stomacului, precum piatra Lunii sau citrinul.

Vindecarea holistica
Cristalele vindeca holistic, actionand in plan fizic,emotional, mental si spiritual.
Ele reechilibreaza energiile subtile, elimina starea de rau plecand de la bursa problemei.
Activeaza punctele de conexiune cu chakrele, regland staza vibratoare a corpului.Reechilibrand
chakrele, se pot ameliora numeroase stari de rau fizice si psihice.
Majoritatea bolilor sunt provocate de o combinatie de factori. Starea de rau exsta in plan
subtil.Ea poate fi emotionala, mentala, un semn de indispozitie sau de deconectare spirituala,
punand in evidenta alinierile defectuoase dintre corp si campul biomagnetic.
Cristalele trateaza cu blandete cauza, fiind asociate cu parti si organe ale corpului.

n sanscrit, chakra nseamn roat. Fiindc n form de roat ar fi fost percepui prin
clarvedere de ctre cei din Tibet centrii energetici ai corpului omenesc. Chakrele fac conexiunea
ntre corpurile noastre subtile i corpul fizic, fiind un fel de interfa ntre planurile energetic i
fizic. Din cele 3 000 de chakre care ar exista n trupul nostru, doar apte sunt principale i sunt
aliniate de-a lungul coloanei vertebrale (de-a lungul canalului energetic aflat n coloan, numit
Shushumna). Fiecreia din aceste apte chakre i corespund anumite cristale: chakra rdcin,
care guverneaz sistemul osos i cel muscular - agat, jasp, granat, coral rou, rubin; sacro sau
chakra a doua (n abdomen, la jumtatea distanei dintre pubis i ombilic), care guverneaz
sistemele urogenital, limfatic i sanguin, tot ce este lichid n corp, glandele renale i
suprarenale - karneol; chakra plexului solar, care guverneaz sistemul digestiv, pancreasul,
ficatul, bila, stomacul - ochi de tigru, chilimbar, topaz nobil (auriu) i citrina; chakra inimii, care
guverneaz sistemul respirator i glanda timus - smarald, jad verde, cuar trandafiriu; chakra
gtului, care guverneaz tiroida i paratiroida - calcedonie, acvamarin, turcoaz; chakra celui
de-a treilea ochi, care guverneaz pituitara - lapislazuli, safir indigo, sodalit; chakra cretetului,
care guverneaz pineala - ametist, cuar.

"Viata inseamna a transforma constant in lumina si in flacara tot ceea ce suntem si tot ce
intalnim" - Friedrich Nietzsche ...
"Imi este greu sa cred ca acelasi Dumnezeu care ne-a dotat cu simturi, ratiune si intelect ne-a
faurit astfel incat sa le uitam menirea" - Galileo Galilei

Bibliografie
www.dusanbaiski.eu/node/116
www.magiacristalelor.blogspot.ro/p/magazin-online.html
www.divin.ro/?53t4l&v7f2k=3162
http://trezirea-constiintei.blogspot.ro/2012/06/cristale-eterice-terapie-si-vindecare.html
total despre cristale- Judy Hall

7. Karma
Karma inseamna actiune, ea este un concept filosofic-religios, prin care fiecare aciune - fizic sau
spiritual - are n mod inevitabil o urmare. Aceasta nu se manifest neaprat n actuala via.

Karma este legea cosmic indestructibil a cauzei i efectului. Ea susine c dac faci fapte rele,
acestea i se intorc, intr-o form negativ oarecare. La fel, dac faci fapte bune, i acestea i se
ntorc, dar ntr-o form pozitiv sau favorabil. Karma este un termen care a devenit popular cu
sensul de ceea ce pleac se ntoarce sau cu referire la un tip de sistem de justiie cosmic.
Totui, karma funcioneaz chiar aa.
Unii se ndoiesc de validitatea karmei ca principiu universal pentru c nu vd ntotdeauna legea
aplicat n felul n care ar vrea sau se ateapt ei; observ c muli oameni ri sunt aparent fericii
sau au succes, n timp ce muli oameni buni sau nevinovai sufer. Deseori ns ne lipsete
nelepciunea i capacitatea de a vedea dincolo de aparenele lumii fizice. Doar pentru c nu vedem
pedepsirea imediat n aceast lume a faptelor rele i nici rsplata imediat a faptelor bune, nu
nseamn c legea karmei este invalidat. Legea karmei este indestructibil i imuabil.

Pe scurt, karma este un concept religios si filozofic prin care fiecare activitate, decizie fizica sau
spirituala are o urmare obligatorie, pozitiva sau negativa.

Dac toate gndurile i aciunile noastre se intorc la noi intr-o form oarecare, exist o relaie
cauzal ntre o problem de sntate i o aciune pe care am realizat-o sau n-am realizat-o ?
Rspunsul este posibil. In privina cauzei i efectului fiziologic, este uor de vzut relaia. Dac ai n
familie cazuri de boli de inim i diabet i, cu toate c tu nsui eti supraponderal i ai hipertensiune,
refuzi s iei decizii mai sntoase pentru viaa ta, probabil vei culege roadele sau karma aciunilor
tale: atac de cord, accident vascular,probleme de circulaie a sngelui i oftalmologice, ca s
enumerm doar cteva dintre posibilele complicaii

Unele stri de sntate se pot datora cauzei i efectului cosmic. De exemplu, n filosofia ezoteric
se susine de mult vreme c dac provoci durere semenilor ti sau eti crud cu animalele, poi
dobndi un anume tip de boal care i cauzeaz dureri mari. Despre alte probleme de sntate se
crede c sunt rezultatul unor aciuni rele, cum ar fi minciuna, neltoria sau hoia.

Fiecare entitate a Universului poart cu sine un bagaj de informaii proprii adunate n timpul
existenei sale multiple, cunoscut sub numele de karm. Suma acestor pachete de informaii
individuale, asemntoare unor cipuri de memorie dintr-un computer, la nivelul Universului
constituie o karm general. Aceast karm este parte integrant a corpului spiritual.
n funcie de ncrctura karmic, de beneficitatea sau maleficitatea adunat n ea, din timpul vieii
materiale, spiritul dup moartea corpului fizic poate ajunge n spaiile astrale superioare, denumite n
Biblie Rai, sau n cele inferioare, cunoscute sub numele de Iad sau Purgatoriu.

n continuare voi descrie, conform nvturii Maestrului Hilarion, ce afeciuni ale corpului fizic pot
avea originea n ncrctura karmic negativ a vieilor trecute.
Picioarele reprezint legtura direct a omului cu viaa fizic, cu Pmntul. Problemele care se ivesc
la picioare simbolizeaz refuzul de a avansa, de a evolua sau teama de a stagna n via.
Gambele reprezint personalitatea manifestat n viaa material. Gleznele reprezint capacitatea de
a aborda noi direcii n via. Gamba are dou oase, tibia n fa i peroneul n spate. Pentru o
femeie, tibia reprezint feminitatea, iar peroneul partea masculin, incontient. O tibie stng rupt
la un brbat se traduce printr-o nenelegere cu o femeie i cu masculinitatea sa, cu afirmarea de
sine, cu puterea de decizie i de aciune a lui. Peroneul stng rupt la o femeie nseamn probleme cu
alt femeie i cu partea sa incontient, masculin.
Coapsele reprezint partea sufleteasc a unei persoane. Existena unui singur os al coapsei
reprezint unicitatea spiritului. Ruperea femurului nseamn neascultarea fiinei sale interioare, a
spiritului su. Fisura la capul femurului semnific creativitate slab i nepreocupare suficient
spiritual.
Probleme aprute aproape de genunchi denot o intuiie sczut. Genunchii simbolizeaz calitatea
legturii ntre personalitate i spirit, prin sntatea lor. Problemele aprute la ei indic o ndeprtare
de scopul evoluiei din aceast ncarnare, refuzul de a evolua. Simbolic, actul ngenunchierii se
traduce prin gambe personalitatea care se estompeaz, punnd n eviden coapsele
spiritul. oldurile reprezint cutarea, prin liberul arbitru, a cii n viaa material. Aici problemele
apar prin lipsa ori slaba coordonare n via. Bazinul reprezint zona procreaiei. Probleme apar din
cauza blocajului pe chakra Muladhara, care i are sediul aici. Blocajul este provocat de nelegerea
greit a sexualitii.
Spatele poate avea o gam ntreag de probleme. Blocajele din partea de jos duc spre teama de
viitor i lipsa de susinere financiar. Spre mijloc problemele aprute sunt din cauza sentimentului de
vinovie (n partea stng fa de o femeie, iar n partea dreapt fa de un brbat) i dificulti
fa de detaarea de trecut. Problemele aprute n partea superioar a spatelui indic nenelegere
de ctre anturaj, lips de susinere afectiv, impresia responsabilitilor prea grele.
Sistemul de reproducere cu disfuncii se manifest din cauza problemelor sexuale sau de procreaie
prost nelese din viaa anterioar sau a celei prezente. Mania fa de partenerul sexual duce la
apariia infeciei urinare. Iubirea dintre parteneri n momentul actului sexual duce la schimb de
energie ntre brbat, care cedeaz, i femeie, care primete. Spiritele evoluate se ncarneaz prin
cedarea de energii sufleteti nepoluate, prin iubirea adevrat.

Stomacul este cel care simbolic diger experienele existenei i accept nvturile. Resentimentul,
aversiunea, nelinitea reprezint principalele cauze ale ulcerelor. Indigestiile, gazele, hiperaciditatea
reprezint resentimente, manie refulat. Intestinele asimileaz experienele vieii, iar disfuncia lor
se traduce prin refuzul nelegerii leciilor de via ca evoluii. n aceste zone, cancerele se
declaneaz din cauza ocurilor emoionale care au rmas nchise, neexteriorizate pentru a fi
dezamorsate. Cauza spiritual a cancerului este neasimilarea leciilor karmice propuse pentru a
scpa de ncrctura negativ din vieile trecute, neputnd astfel evolua spiritual.
Pancreasul este cel de la a crui disfuncie apare diabetul. La persoanele mature, acesta este cauzat
de problemele relaionale n familie sau societate. Dac diabetul se declaneaz n copilrie sau
tineree, el are o cauz karmic, datorndu-se unei viei trecute, n care persoana nu i-a refuzat
nimic din plcerile vieii. Din aceast cauz viaa actual trebuie s se supun unei discipline severe
aa cum impune diabetul.
Ficatul este locul n care se adun toate vibraiile gndurilor negative ca ura, mania. Afeciunile
ficatului apar n general din mania pe propria persoan care se transform n manie fa de alii,
declanat dintr-un conflict ntre spirit i mental. Un ficat care funcioneaz precar din natere arat
c ntr-o via anterioar s-a manifestat dezacordul spirit-mental, fapt ce ar putea declana i
icterul. Acest lucru poate s apar i dintr-un prejudiciu ce nu este anulat n viaa curent. Dac
apare credina crescut n divinitate i pot fi reduse gndurile, emoiile negative se obine o eliberare
a funciei ficatului, curindu-l de toxicitate. ngustimea spiritului, oboseala excesiv sau suprarea
atac funcia vezicii biliare.
Inima este n legtur direct cu chakra Anahata. Persoanele care nu-i exprim deschis
sentimentele i blocheaz chakra inimii i risc apariia problemelor cardiace. Reprimarea emoiilor
i sentimentelor provoac afeciuni grave cardiace. Problemele congenitale la inim i au origine n
aceleai cauze, dar din existena anterioar. Pendularea sentimentelor duce la neregularitatea
ritmului cardiac, iar neeliberarea energiei iubirii n via duce la atacul cardiac.
Sngele este cel care asigur circulaia emoiilor i sentimentelor n corp. Hipertensiunea se
caracterizeaz, din acest punct de vedere, prin iubire limitat i lips de compasiune. Hipotensiunea
arat de asemenea o iubire limitat pe fondul unei iubiri negative, cu credina ca n general
dreptatea este de partea propriei persoane. Anemia este consecina unui refuz de a-i utiliza
talentele n serviciul aproapelui su. Un anemic cu nivel spiritual nalt trebuie s-i iubeasc semenii
i s-i ajute, devenind un adevrat ghid spiritual.
Colesterolul corespunde nspririi naturii sentimentale, rigiditii, duritii persoanelor care-i creeaz
o carapace, creznd c astfel se pot proteja. Pentru toate problemele legate de snge este
recomandat un regim vegetarian.
Splina reprezint un depozit de snge, deci de energie. Problemele splinei se pot traduce n
incapacitatea de exprimare a iubirii sau existena unei obsesii.
Sistemul respirator absoarbe energie din atmosfer asigurnd funcionarea corpului. Una dintre
cauzele problemelor respiratorii este refuzul de a exista, de a lsa viaa s intre n corp. Acestea pot
fi i rezultatul unei utilizri necorespunztoare a energiei ntr-o existen anterioar, cum ar fi
violena, de exemplu. Tuberculoza arat c n alt via persoana respectiv a trit numai pentru
valorile materiale.
Sistemul limfatic este strns legat de mental i de facultile intelectuale, comunicaie, reflexie, idei,
gnduri.
Bolile nervoase arat o utilizare defectuoas a cunotinelor sau a calitilor intelectuale, cu gnduri
negative, abundente n viaa actual sau anterioar. Ele indic o utilizare prea dogmatic, prea
critic i prea rigid a mentalului.
Pielea i stric aspectul din cauza reinerii persoanei de a se exprima deschis, de a fi ea nsi.
Psoriazisul i alte boli de piele au la baz o lips de iubire pentru sine i o respingere a tot ce viaa i
ofer individului. Cauza karmic const n cruzimea fa de animale ntr-o existen anterioar. n
viaa actual aceste persoane fie au team de aceste animale, fie le ador. Alergiile sunt rezultatul
unei experiene traumatizante n aceast via sau ntr-o alta trecut ori sunt din cauza unei utilizri
defectuoase a unei energii spirituale. Zona zoster indic teama de viitor, antrennd gnduri
negative.
Anorexia arat ca ntr-o existen anterioar individul a manifestat lcomie, urmat de obezitate i
de moarte precoce.
Autismul apare pentru c ntr-o existen anterioar individul a avut parte de un refuz al societii
(mizantropie), ducnd o via marginal. n aceast via, singura soluie este iubirea pe care
apropiaii si trebuie s i-o druiasc.
Tabagismul este legat de o problem de nrcare i ar trebui cultivat detaarea de mam.
Alcoolismul implic probleme cu tatl, deci trebuie cultivat detaarea de acesta.
Angina reprezint teama de a se exprima sau de a cere prinilor ori partenerului.
Artrita indic un spirit prea critic i rigid, rigiditatea provenind din mental.
Coma mascheaz fuga de ceva sau cineva.
Conjunctivita indic o manie neexprimat, frustrare.
Constipaia indic ataament, posesivitate, refuz de a se debarasa de scheme devenite inutile.
Diareea, hemoroizii, retenia de ap arat un refuz, teama de a slbi, ncordarea.
Herpesul arat culpabilitatea sexual, iar insomnia culpabilitate.
Rul, n mijloacele de transport, arat teama de a pierde controlul n timp ce rul de mare indic
teama de moarte.
Greaa i vrsturile arat respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experiene. Aceeai
interpretare este valabil i pentru o femeie nsrcinat, adic aceasta nu i-a dorit cu adevrat s
aib copilul.
Problemele de prostat sunt legate de culpabilitate sexual ori teama de a mbtrni.
Reumatismul indic resentimente, slbirea iubirii fa de persoana apropiat sau rigiditate, asprime.
Guturaiul se declaneaz ntr-o perioad de confuzie a individului sau n urma unei temeri sau a unei
culpabilizri. Nasul reprezint intuiia i cunoaterea de sine, fiind legat de chakra frontal Ajna, iar
atunci cnd acesta curge reprezint lacrimi i o purificare necesar.
Afeciunile glandei tiroide subliniaz faptul c persoana respectiv nu se poate exprima cum dorete
i poate ncerca umilina.
Miopia indic teama de viitor i faptul c ntr-o experien precedent, individul nu a dorit s vad
adevrul i nici s-i ajute pe apropiaii si. Adesea prinii inspir team copilului, ceea ce
declaneaz un proces retinian, producnd puin cte puin miopia.
Bibliografie : jurnalul.ro; wikipedia.ro; sanatatespirituala.eu; Amintiri din vietile anterioare- 200
de cazuri reale.