ADMITERE 2010

SUBIECTE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

1. Caracterizaţi succint genul epic; realizaţi o analiză comparativă între trei specii ale
genului epic.

2. Analizaţi relaţiile dintre autor, narator şi personaje. Argumentaţi răspunsul pe baza unui
roman obiectiv studiat.

3. Analizaţi relaţiile dintre instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje) în

cazul naraţiunii la persoana I.

4. Definiţi şi exemplificaţi poziţia naratorului în romanul de tip realist-obiectiv.

5. Definiţi şi exemplificaţi poziţia naratorului în proza de analiză psihologică.

6. Analizaţi diferenţele dintre romanul obiectiv şi cel subiectiv din perspectiva relaţiei dintre
autor, narator şi personaje.

7. Analizaţi relaţiile dintre instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor)
în naraţiunea „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.

8. Analizaţi compartiv trăsăturile caracteristicile ale textulul narativ şi ale textului descriptiv.
Ilustraţi deosebirile dintre acestea pe baza unei nuvele studiate.

9. Realizaţi o clasificare a prozei narative în funcţie de tipurile de narator şi tipurile de

perspectivă narativă. Arătaţi corespondenţele dintre ele.

10. Definiţi momentele subiectului şi exemplificaţi-le pe baza unei nuvele studiate.

11. Alegeţi un roman istoric studiat şi ilustraţi rolul expoziţiunii în dezvoltarea subiectului.

12. Alegeţi un roman subiectiv studiat şi ilustraţi rolul punctului culminant în construcţia
subiectului.

13. Arătaţi care este rolul deznodământului în construcţia subiectului unui basm cult
studiat, relevând totodată şi trăsăturile specifice ale acestei specii literare.

14. Definiţi conceptele de „temă”, „secvenţă narativă”, „motiv literar”; evidenţiaţi relaţiile
dintre ele şi exemplificaţi prin recurs la operele literare studiate.

15. Definiţi conceptele de „acţiune”, „secvenţă narativă”, „episod”; evidenţiaţi relaţiile dintre
ele şi exemplificaţi prin recurs la operele literare studiate.

1
16. Analizaţi şi exemplificaţi tipurile de personaje dintr-un roman al lui Marin Preda.

17. Analizaţi relaţiile temporale şi spaţiale dintr-un roman al lui Camil Petrescu.

18. Analizaţi relaţiile temporale şi spaţiale în construcţia subiectului unei nuvele fantastice.

19. Alegeţi un roman modern studiat şi arătaţi care sunt caracteristicile care îl definesc ca
roman modern.

20. Alegeţi un roman subiectiv dintre cele studiate şi arătaţi care sunt particularităţile
textului care justifică apartenenţa acestuia la specia romanului subiectiv.

21. Exemplificaţi modalităţile de construire a „caracterelor” într-un roman de G. Călinescu.

22. Alegeţi o operă literară studiată din proza lui Camil Petrescu şi comentaţi-o din punctul
de vedere al stilului.

23. Definiţi nuvela, argumentaţi apartenenţa ei la genul epic şi exemplificaţi diferenţele

posibile în cadrul acestei specii printr-o analiză comparativă a două nuvele din literatura
română.

24. Caracterizaţi un personaj dintr-o nuvelă psihologică studiată, relevând modalităţi

specifice de caracterizare pentru această specie literară.

25. Alegeţi o nuvelă fantastică dintre cele studiate şi arătaţi care sunt mijloacele prin care
se realizează fantasticul.

26. Alegeţi o nuvelă din proza românească a secolului al XIX-lea şi justificaţi apartenenţa
ei la curentul literar realism.

27. Caracterizaţi un personaj principal dintr-un basm cult studiat; evidenţiaţi trăsăturile
specifice ale personajelor în acest tip de naraţiune.

28. Analizaţi formele fantasticului în basmul cult.

29. Antiteza ca modalitate de caracterizare a personajelor; exemplificaţi apelând la o

operă epică studiată.

30. Alegeţi un roman de G. Călinescu şi încadraţi-l din punct de vedere estetic;

argumentaţi-vă răspunsul.

31. Alegeţi un roman de Liviu Rebreanu şi discutaţi textul din punctul de vedere al
orientării estetice în care s-ar putea încadra.

2
32. Caracterizaţi succint genul liric. Realizaţi o analiză comparativă a poeziei epice şi a
poeziei lirice, argumentând cu exemple din literatura română.

33. Reproduceţi opt-zece versuri dintr-o poezie studiată şi identificaţi trei figuri de stil
diferite; arătaţi în ce constă rolul stilistic al acestor figuri în poezia aleasă.

34. Reproduceţi opt-zece versuri dintr-o poezie studiată şi comentaţi rolul tropilor în
construirea imaginilor poetice din textul ales.

35. Definiţi metafora şi exemplificaţi particularităţile acesteia într-o poezie de Nichita

Stănescu.

36. Reproduceţi opt-zece versuri dintr-o poezie scrisă înaintea Primului Război Mondial şi
comentaţi textul din punctul de vedere al prozodiei.

37. Definiţi şi clasificaţi strofa, rima şi ritmul. Exemplificaţi fiecare tip de strofă, rimă şi ritm
obţinute prin clasificare.

38. Alegeţi o operă lirică dintre cele studiate şi arătaţi semnificaţiile simbolului central din
opera respectivă.

39. Definiţi conceptele de „autor” şi „eu liric”; analizaţi relaţia dintre ele într-o poezie
argheziană studiată.

40. Definiţi conceptele de „motiv”, „laitmotiv” şi „idee poetică”; arătaţi rolul acestor
elemente de compoziţie în construcţia unei poezii eminesciene studiate.

41. Alegeţi o poezie simbolistă dintre cele studiate şi justificaţi apartenenţa acesteia la
curentul literar simbolism.

42. Alegeţi o poezie studiată din opera lui Lucian Blaga şi arătaţi în ce orientare literară /
curent literar poate fi încadrată; argumentaţi răspunsul printr-o analiză a viziunii poetice şi
a trăsăturilor stilistice.

43. Alegeţi din lirica eminesciană o poezie romantică studiată; justificaţi apartenenţa
acesteia la curentul literar romantism.

44. Alegeţi o poezie studiată din opera lui George Bacovia şi arătaţi care sunt motivele
poetice şi procedeele stilistice prin care poate fi încadrată în curentul simbolist.

45. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre modernism şi neomodernism în cazul

genului liric.

46. Arătaţi care sunt particularităţile modernismului în poezia românească. Exemplificaţi

aceste particularităţi în cazul unei poezii de Nichita Stănescu.

3
47. Alegeţi o poezie de factură postmodernă dintre cele studiate şi argumentaţi încadrarea
acesteia în curentul postmodernist.

48. Alegeţi trei poezii ale unor autori români din secolul XX şi analizaţi relaţiile dintre titlul şi
conţinutul poeziilor.

49. Definiţi trăsăturile genului dramatic şi prezentaţi specia „comedie”.

50. Analizaţi particularităţile genului dramatic pe baza unei opere studiate din dramaturgia
românească.

51. Arătaţi care este rolul deznodământului în construcţia subiectului unei comedii
studiate, relevând totodată şi trăsăturile specifice ale acestei specii literare.

52. Alegeţi un text dramatic studiat şi argumentaţi apartenenţa acestuia la specia în care
se încadrează (comedie, dramă).

53. Arătaţi care sunt modalităţile de realizare a comicului într-o operă aparţinând genului
dramatic. Exemplificaţi pe baza unei opere studiate.

54. Indicaţi şi analizaţi mărcile oralităţii în construcţia dialogului dramatic. Exemplificaţi pe

baza unei opere dramatice studiate.

55. Alegeţi un text dramatic dintre cele studiate şi arătaţi care sunt particularităţile de
construcţie a subiectului dramatic (conflicte, intrigă, scenă, relaţii temporale şi spaţiale etc.
).

56. Analizaţi diferenţele de orientare estetică dintre tradiţionalism şi modernism în

perioada interbelică.

57. Definiţi trăsăturile romantismului; arătaţi particularităţile acestui curent literar în poezia
românească din perioada paşoptistă.

58. Analizaţi comparativ trăsăturile romantismului şi simbolismului în literatura română.

59. Analizaţi trei procedee artistice specifice simbolismului; exemplificaţi rolul acestora într-
o poezie studiată.

60. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre poezia romantică şi cea simbolistă din
perspectiva utilizării simbolului; exemplificaţi prin două poezii studiate.

61. Analizaţi comparativ personajul romantic şi personajul realist, din perspectiva celor
două curente literare: romantismul şi realismul.

62. Identificaţi şi analizaţi trăsături ale modernismului în opera lui Ion Barbu.

4
63. Identificaţi şi analizaţi trăsături ale modernismului în opera lui Tudor Arghezi.

64. Prezentaţi trăsăturile literaturii române vechi în contextul umanismului românesc.

65. Argumentaţi de ce programul revistei „Dacia literară” poate fi considerat un program

literar romantic.

66. Prezentaţi şi analizaţi programul estetic al revistei „Dacia literară”.

67. Analizaţi trăsăturile literaturii române în perioada paşoptistă pornind de la un text literar
studiat, aparţinând acestei perioade.

68. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre programul estetic al revistei „Dacia literară”
şi programul estetic al „Junimii”.

69. Prezentaţi concepţia lui Titu Maiorescu referitoare la „direcţia nouă” în literatura şi
cultura română.

70. Analizaţi ideea de autonomie a esteticului în concepţia lui Titu Maiorescu. Arătaţi
importanţa acestei idei pentru critica literară.

71. Arătaţi diversitatea orientărilor şi a curentelor literare din proza românească interbelică;
exemplificaţi prin opera a doi prozatori studiaţi.

72. Arătaţi diversitatea stilistică şi de viziune din poezia românească interbelică;

exemplificaţi prin opera a doi poeţi studiaţi.

73. Prezentaţi şi analizaţi teoria lui Eugen Lovinescu privind mutaţia valorilor estetice şi
necesitatea „revizuirilor” în critica literară.

74. Explicaţi conceptul de „sincronism” şi arătaţi direcţiile de evoluţie a literaturii române în

viziunea lui Eugen Lovinescu.

75. Prezentaţi trăsăturile modernismului literar în viziunea criticului Eugen Lovinescu.

76. Prezentaţi particularităţile stilului şi ale limbajului literar în orientarea avangardistă, cu

referinţă la un autor român studiat.

77. Alegeţi un curent literar european şi arătaţi care au fost ecourile sale în literatura
română, cu referire la un autor român studiat.

78. Analizaţi modul în care raportul dintre denotaţie şi conotaţie poate fi folosit ca sursă a
umorului; exemplificaţi făcând apel la o comedie studiată.

5
79. Definiţi următoarele componente ale comunicării: emiţător, mesaj, receptor. Analizaţi
rolul acestora într-o scrisoare amicală.

80. Definiţi următoarele componente ale comunicării: codul, canalul, contextul. Analizaţi
rolul acestora într-o dezbatere televizată pe teme de actualitate.

81. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia referenţială a limbajului în textul literar.

82. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia conativă a limbajului.

83. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia fatică a limbajului.

84. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia poetică a limbajului.

85. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia expresivă a limbajului.

86. Definiţi, analizaţi şi exemplificaţi funcţia metalingvistică a limbajului.

87. Explicaţi relaţia dintre poezia lirică şi funcţia expresivă (emoţională) a limbajului;
ilustraţi această corelaţie prin două exemple din poezia românească.

88. Analizaţi modalitãţile prin care se realizeazã funcţia conativã a limbajului în cazul unui
tip de text care aparţine stilului oficial-administrativ.

89. Analizaţi relaţia dintre funcţia referenţială a limbajului şi sensurile conotative ale
textului literar. Exemplificaţi această relaţie în cazul unui portret literar dintr-o operă
studiată.

90. Analizaţi relaţia dintre funcţia fatică a limbajului şi limbajul colocvial; ilustraţi această
corelaţie în cazul monologului şi al dialogului, într-o operă dramatică studiată.

91. Definiţi conceptul de „figură de stil”. Analizaţi, pe baza unor exemple concrete,
deosebirea dintre diferite tipuri de tropi.

92. Arătaţi care este rolul diferitelor tipuri de tropi în realizarea funcţiei expresive a
limbajului.

93. Analizaţi diferenţele dintre textul literar şi textul nonliterar din perspectiva funcţiilor
comunicării.

94. Analizaţi diferenţele dintre textul literar şi textul ştiinţific din perspectiva funcţiei
referenţiale a limbajului.

95. Definiţi stilurile funcţionale ale limbii; arătaţi asemănările şi deosebirile dintre ele.

6
96. Enumeraţi şi definiţi registrele stilistice ale limbii; analizaţi diferenţele dintre registrul
popular şi registrul cult din perspectivă lexicală.

97. Definiţi caracteristicile textului publicistic. Arătaţi în ce măsură stilul publicistic este un
stil funcţional distinct al limbii sau unul de sinteză.

98. Definiţi argoul şi jargonul; arătaţi care sunt diferenţele dintre ele. Ilustraţi rolul acestora
ca modalităţi de caracterizare a personajelor şi de realizare a comicului.

99. Definiţi câmpurile semantice şi arătaţi rolul acestora în construirea sensurilor

conotative într-un text liric studiat.

100. Definiţi sensul denotativ şi sensurile conotative; exemplificaţi raporturile dintre

acestea într-o poezie aparţinând curentului literar postmodernist.