Numim magnetism terestru sau geomagnetism proprietatea
fizic a Pmntului care i confercaracteristica de magnet uria. Magnetismul terestru este generat de variate surse (frecarea materieitopite din nucleul extern i astenosfer de nveliurile exterioare; concentrri regionale, n scoar, deroci bogate n fier etc.).Exista teorii conform carora, miezul lichid al planetei, care are n componen metale precum fierul inichelul, d natere cmpului magnetic datorit dispunerii i micrii sarcinilor electrice din compoziiaatomilor acestor elemente chimice. Efectul este cunoscut sub numele de efect de dinam i s-ar producedatorit micrii n convecie a sarcinilor electrice prezente n structura nucleului exterior alPmntului. Aceast teorie a dinamului ncearc s descrie procesele prin care un fluid bun conductor din punct de vedere electric aflat n micare de rotaie i de convecie poate genera i ntreine unasemenea cmp magnetic.Cmpul magnetic terestru are o structur bipolar.
Cmpul magnetic terestru poate fi vizualizat ca"emannd" din
polul sud, traversnd suprafaa planetei aproape paralel cu suprafaa terestr, pentru areveni pentru a reintra n scoara terestr la polul nord. Axa polar nu trece prin centrul Pmntului irealizeaz cu axa geografic un unghi de 11o.
Magnetosfera
Magnetosfera reprezinta cavitatea in care este inchis campul
geomagnetic.
Magnetosfera estecomprimata n partea dinspre Soare datorita
fortei particulelor ce vin dinspre acesta si este mai extinsan partea opusa Soarelui. Se constituie ca un obstacol in drumul vantului solar, cauzand dispersareaacestuia. Importanta campului magnetic si efectele particulelor emise de Soare
Campul magnetic al Pamantului este necesar existentei vietii pe
Pamant. Acesta protejeaz planeta de particulele emise de Soare sau care vin din spaiu. n timpul n care polii se inverseaz, intensitatea
cmpului magnetic scade, ceea ce face ca suprafaa planetei
s fie mult mai vulnerabil la radiaii.
Acest lucru a putut fi observat prin studiul radioactivitii beriliului
gsit n mostrele de ghea din
Groenlanda. Beriliul expus n timpul perioadelor n care polii se
inversau au valori de radioactivitatemult mai mari