Sunteți pe pagina 1din 30

GEOMOFOLOGIE

STRUCTURALĂ
Prelegerea
1

Titular curs: Conf. univ. dr. Marian ENE


PĂMÂNTUL
Structura internă.

Marile domenii morfostructurale


Relieful Pământului – caracter tectono-structural. DE CE?
Care sunt învelişurile Pământului?

Structură concentrică:

Nucleul
Mantaua
Litosfera
Hidrosfera
Atmosfera
Biosfera
Antroposfera
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
14-13 miliarde ani – Big Bang-ul: într-o nanosecundă (10-9 secunde) a rezultat un
Univers cu diametrul de sute de milioane de km
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
12-10 miliarde ani – Formarea primelor galaxii cu stele în interior. Rol - gravitaţia
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
4,65 miliarde ani – A luat naştere Sistemul Solar într-unul din braţele galaxiei Calea Lactee, cu
proto-Soarele în centrul său înconjurat de protoplanete, planetoizi
4,6 miliarde ani – Se formează sistemul de planete ca urmare a procesului de acreţie: rezultă
patru planete telurice (Mercur, Venus, Pământ, Marte) şi patru planete ge mari
dimensiuni (Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun) alcătuite din elemente uşoare.
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
4,6 – 3,8 miliarde ani (Hadean) – Pământul evoluează de la stadiul de protoplanetă la cel de
planetă.
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
4,5 miliarde ani – Pământul este lovit de un planetoid. Se formează Luna.
PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
3,8 miliarde ani - prezent – Pământul prezintă şase învelişuri plus antroposfera. Structura
internă este complicată (sortarea elementelor pe verticală). Dinamica plăcilor
litosferice. Primele uscaturi.
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI

 GRAVITAŢIA
 PRESIUNEA
 Presiunea litostatică
 Presiunea orientată (de stres)
 ENERGIA CALORICĂ
 Energia calorică externă
 Energia calorică internă
 RADIOACTIVITATEA
 MAGNETISMUL
 Înclinaţia magnetică
 Declinaţia magnetică
 Intensitatea câmpului magnetic
 PALEOMAGNETISMUL
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
GRAVITAŢIA – forţa de atracţie exercitată de un corp cosmic (stea,
planetă, satelit, planetoid etc.) asupra materiei de la suprafaţă sau din
apropiere sa.
Unde k = constanta atracţiei universale
(6,672 x 1011N x m2/kg2)
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 geneza Sistemului Solar, cu Soarele în centru şi opt planete ce gravitează în jurul său, unele
atrăgând la rândul lor, în câmpul propriu gravitaţional sateliţi şi asteroizi
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 Sortarea materiei terestre în funcţie de caracteristicile fizice ale elementelor, rezultând
structura actuală a Pământului, cu elemente mai grele la interior şi cele mai uşoare la exterior
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 Reţinerea la suprafaţa Pământului a gazelor ce alcătuiesc atmosfera, cea mai mare parte a
acestora (peste 99%) fiind concentrate în troposferă şi stratosferă
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 Curgerea apei pe suprafaţa scoarţei, acolo unde aceasta prezintă un anumit grad de
înclinare (pantă)
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 Mişcările de coborâre ale unor compartimente ale scoarţei terestre, formarea de
anticlinale şi sinclinale, diapirismul sării etc.
Consecinţe ale manifestării gravitaţiei gravitaţiei la
nivelul Sistemului Solar şi al Pământului
 Deplasarea gravitaţională a materialelor pe versant sub forma unor procese specifice
(alunecări de teren, prăbuşiri, solifluxiuni, creep etc.)
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
PRESIUNEA
 Presiunea litostatică - apăsarea rocilor aflate deasupra punctului
măsurat (presiunea creşte cu adâncimea determinând compactarea rocilor)
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
PRESIUNEA
Presiunea orientată (de stres) – origine tectonică, manifestându-se
la nivelul scoarţei pe orice direcţie. Determină deformarea rocilor plastice (cute) şi
fracturarea rocilor mai puţin plastice.
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
ENERGIA CALORICĂ
 Energia calorică externă - provine exclusiv de la Soare,
fiind de câteva mii de ori mai mare decât cea provenită din
interiorul Pământului.
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
ENERGIA CALORICĂ
Energia calorică internă - este determinată de reacţiile
termonucleare dintre elementele radioactive din interiorul
Pământului.
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
RADIOACTIVITATEA - Este determinată de dezintegrarea
elementelor radioactive, în special a celor din seria uraniu-thoriu, fiind
una din sursele de energie calorică internă a pământului.
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
 MAGNETISMUL - Este o altă proprietate fizică a Pământului, determinată
de mişcarea curenţilor de convecţie din nucleul extern, aflat, se pare, în stare lichidă,
cu temperaturi de peste 3500°C şi o presiune de peste 1.800.000 atmosfere. Această
proprietate face ca Pământul să se manifeste ca un magnet uriaş, fiind înconjurat de
un câmp magnetic la exterior numit magnetosferă, aflată în relaţie directă cu
activitatea solară
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
MAGNETISMUL Este dată de
 Înclinaţia magnetică valoarea unghiului
format de planul acului
magnetic cu suprafaţa
terestră (orizontala
locului), aceasta fiind de
0° la ecuator şi
aproximativ 90° la poli.
Fenomenul este
determinat de curbura
suprafeţei terestre,
tendinţa acului
magnetic al busolei de
a se orienta spre polul
de atracţie (nord).
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
MAGNETISMUL Este dată de valoarea (în grade)
Declinaţia magnetică unghiului format de meridianul
magnetic cu meridianul
geografic. Declinaţia magnetică
poate fi vestică (atunci când
direcţia meridianului magnetic
indicat de acul busolei se
desfăşoară la vest de direcţia
meridianului geografic) sau
estică (atunci când direcţia
meridianului magnetic indicat
de acul busolei se desfăşoară la
est de direcţia meridianului
geografic)
PROPRIETĂŢILE FIZICE MAJORE ALE PĂMÂNTULUI
PALEOMAGNETISMUL - Numit şi magnetismul remanent,
reprezintă magnetismul trecutului geologic, înregistrat de orientarea
liniilor câmpului magnetic în momentul formării rocilor, în special a
celor magmatice.
MULŢUMESC
PENTRU
ATENŢIE!

S-ar putea să vă placă și