Craniul este adaptat pt a contine organe perfectionate, concentrate intr-un spatiu

ft mic. Craniul trece prin 3 faze de dezvoltare:

1. Balstem mezenchimatos=craniu primordial membranos=desmocraniu
2. Cartilaginos = condrocraniul primordial
3. Osos = definitiv
Craniul se dezvolta in partea anterioara a embrionului: veziculele cerebrale –
dorsal, ventral-portiunea cefalica a tubului intestinal primitiv.La embrion 4 mm,
se diferentiaza vezicule optice, vezicule auditive, placode olfactive. Prima
vezicula encefalica proemina deasupra stomodeumului, inaintea tubului intestinal
primitiv si delimiteaza stomodeumul. Dedesubt stomodeumului, de o parte si de
alta a intestinului cefalic se gasesc arcurile branhiale. In regiunea A a
embrionului isi au originea cele 2 componente ale craniului: neurocraniu +
viscerocraniu. Neurocraniul se dezvolta in jurul encefalului si a organelor
senzoriale, viscerocraniul se dezvolta din arcurile branhiale si cuprinde oasele
fetei , aparatul hioidian si cartilagiile laringelui. Dpdv al dezvoltarii,
neurocraniul are 2 parti: bolta craniana (neurocraniul care constituie oasele plate
si care se osifica prin osificare de membrana=fibros=desmocraniu) si baza
craniului(condrocraniu=neurocraniu cartilaginos – osificare encondrala).
1.Prima etapa in dezvoltarea craniului (sapt 5-6) = formarea craniului
primordial membranos = desmocraniu. O patura de tesut mezenchimatos se
muleaza pe intreaga suprafata a encefalului, insa maximul de densitate si de
grosime se gaseste la baza encefalului, in special in jurul extremitatii cefalice a
coardei dorsale. De pe partile laterale ale condensarilor mezenchimale bazale pleaca
lateral si in sus o patura de elemente mezenchimale – imbraca partile laterale si
bolta encefalului – aceste dezvoltari mezenchimale imbraca continutul craniului
membranos. Materialul mezenchimal care intra in contact imediat cu encefalul da
nastere meninge, restul va forma oasele craniului. Asadar, acest mezoderm care
inveleste tubul neural formeaza in jurul encefalului o capsula completa si portiunea
care vine in contact intim cu emisferele=primordiul membranelor cerebrale.
Aceasta patura se cliveaza intr-un stat extern si intern. Cel intern profund =>

1
piamater si arahnoida, stratul exterior va da nastere dureimater, oaselor de
membrana cu pericraniul si tesutului conjunctiv subcutan al calvariei.
2. Sapt 7 –formarea condrocraniului: in regiunea bazei craniului apare proces
de condrificare . Oasele fetei si oasele boltii sunt oase de membrana. De o parte si
de alta a corzii dorsale se formeaza cartilagiile cordale, care reprezinta craniul
vechi = paleocraniul – ele au 2 segmente = portiunile segmentata si nesegmentata.
Cea segmentata au cele 2 cartilagii paracordale, iar portiunea nesegmentata este
formata din capsula auditiva. In continuarea segmentului cordal, se gaseste
segmentul precordal ce formeaza neocraniul .
Cartilagiile paracordale se unesc anterior pe linia mediana si formeaza viitorul
bazi-occipital– pornesc lateral 2 prelungiri de la el care formeaza urmatoarele
exooccipitale. Cele 2 lame se unesc dorsal printr-o placa mezenchimatoasa –tectul
sinotic- din care se va forma supra occipitalul. Placa bazala situata A,
exooccipitalele situate L si supraoccipital situat P vor delimita foramen occipitale
magnum = gaura occipitala.
Portiunea nesegmentata fuzioneaza M cu placa bazala, lateral cu placa parietala
iar rostral trimite o prelungire care acopera nicovala si extremitatea dorsala a
cartilagiului lui Mekel = creasta parotica. Din cartilagiul arcului 1 branhial
(cartilajul lui Mekel) iau nastere: ciocan, nicovala. Din cartilajul arcului 2
(cartilajul lui Rathe): scarita, proces stiloid, cornul mic al hioidului si portinunea S a
corpului hioidului. Cart arc 3 – coarnele mari ale hioidului, cart Arc 4 – cricoidul,
tiroidul, aridenoidele = cartilajele laringelui.Capsula auditiva, dupa ce fuzioneaza
va forma stanca temporalului si procesul mastoidian; creasta parotica-tegmen
timpanic – ia parte la acoperirea osicioarelor auzului.
Segment precordal va contine creierul A si are raporturi cu capsula nazala si cu
ochiul si va forma cea mai mare portiune din baza craniului. Este alcatuit din 2 bare
cartilaginoase = trabeculele craniului (ale lui Rathke) si cartilagiile
hipofizare( tumefiaza hipofiza, lasa un spatiu ovalar pt recesul hipofizar= locul pe
unde migreaza hipofiza). Trabeculele se gasesc in prelungirea placii bazale: lasa
intre ele un spatiu, fuzioneaza rostral si se intind in regiunea etmoidala unde se
2
unesc cu capsula nazala ⇛ septul nazal cartilaginos. Capsula nazala comunica cu
cavitatea craniului prin orificiile lamei ciuruite, iar caudal comunica cu cavitatea
bucala prin fisura rostro-ventrala. Ele emit catre lateral 2 lame de cartilaj. Lama P
din care va lua nastere alisfenoidul => aripa mare a sfenoidului. Din trabeculele
din cele 2 lame posterioare => bazisfenoidul . Lama A (orbitosfenoidul) va forma
aripa mica a sfenoidului, aripa orbitala care va fuziona cu capsula nazala.
Segmentul de trabecule cuprins intre ele => presfenoid. Prin lama posterioara =
bazisfenoidul.
Din capsula nazala = etmoid si cornetul I, iar o parte a capsulei se va mentine
cartilaginoasa si la adult. Aripa temporala a sfenoidului este situata mai I decat aripa
orbitala, a.i. dura mater atunci cand trece peste ele lasa un mic spatiu = cavum
epitelic (contine ganglionul trigeminal si nn cranieni III, IV, VI). Capsulele
veziculelor optice se vor diferentia si vor forma o capsula pt nn optic si bulbul
ocular, insa nu fac parte din strcutura craniilor. Procesul de condrificare cuprinde
toata regiunea bazei craniului la mijlocul lunii a 3-a, fara ca limitele dintre oase sa
fie foarte bine diferentiate.
Oasele urechii – se gasesc pe suprafata craniului primordial, intr-o masa de testul
mezenchimatos si vor fi acoperite de solzul osului temporal. Acest proces de
condrificare incepe in luna a 3-a si oasele care se dezvolta din cartilaj sunt:
bazioccipital, exo, supra occipitalul => occipital; osul pietros, bazisfenoidul,
alisfenoidul, orbitosfenoid⇛ sfenoidul, etmoidul, cornetul nazal I. Restul oaselor
sunt oase de membrana. In luna a 7-a sunt stabilite proportiile relative ale craniului,
insa creierul se dezvolta => si craniul se dezvolta => cresterea ale loc in
componenta bazala (a) si in componenta capsulara (b).
Baza craniului se alungeste rostro-caudal, prin dezvoltarea cartilagiilor de
crestere intre etmoid si presfenoid, intre presfenoid si bazisfenoid si intre
bazisfenoid si occipital.(a) In componenta capsulara, cresterea se face la nivelul
sutururilor: in lungime in coronara si lambdoida, in largime la nivelul suturilor
sagitala si scuamoasa (b). Bolta craniului trece direct din stadiul membranos in cel
osos!

3
 3.Osificare – lunga, se continua dupa nastere. Unele piese vor avea o osificare
mixta, pe seama materialului cartilaginos preexistent si pe seama osificarii directe a
materialului fibrocraniului. O parte din oase se vor osifica din materialul
mezenchimatos al arcurilor branhiale. La fetusul uman, osificarea scheletului cutiei
craniene are loc la varste diferite pt fiecare piesa osoasa.
La nivelul condrocraniului:
In luna a 3-a, in modelul cartilaginos al occipitalului apar 4 centri de
osificare, unul pt bazioccipital, 2 centri pt exooccipital si 1 centru pt supraoccipital.
Acestia incep sa fuzioneze la varsta de 4 luni.
Sfenoidul se condrifica prin 2 centri in luna a 2-a, osificarea se face prin 10
centri: 2 -orbitosfenoid, 2- alisfenoid, 2 - bazisfenoid, 2 - presfenoid, 2 - lingula.
Segmentele sfenoidului care se dezvolta ca os de membrana: fata orbitala si
temporala a aripii mari si lama mediana a procesului pterigoid.
Temporalul: osul pietros se dezvolta ca un cartilaj independent, care inveleste
vezicula auditiva, in sapt a 6-a se uneste cu placa bazilara => tectul sinotic. Procesul
mastoid apare dupa nastere.
Etmoidul are o masa M si 2 L, din cea mediala se dezvolta crista galli, lama
perpendiculara a etmoidului si septul cartilaginos al nasului. Din cea L => labirintul
etmoidal. Tesutul mezenchimal care sa gaseste intre lama mediala si laterala =>
lama ciuruita -> strabatuta de filetele n olfactiv.
Oasele de membrana: embrionul= 25 mm: in capsula mezenchimala a boltii
apar de fiecare parte a liniei M cate 4 centri de osificare.Unul duplu pt osul frontal.
Centri sunt separati de sutura metopica care dispare la inceputul celui de-al doilea
an. Osificare acestor centri incepe in luna a 3-a. Apar cate un centru pt parietal
(poate fi unic sau multiplu), parietalele vor veni in contact pe linia mediana la 22
ani, iar sutura sagitala care le desparte se oblitereaza la 30 ani. Osificarea centrilor
parietali – luna a 3-a. Cate un centru pt scuama (solzul) temporalului ce ea va
fuziona cu portiunea pietro-mastoidiana, si o acopera. Osificarea incepe in luna a 3-
a, iar osificarea stancii in luna a 4-a.
4
 Osul occipital: apare un centru dublu in luna 2 sau 3pt portiunea
supraoccipitala, situat deasupra liniei nucale S . In mezenchimul din jurul lamei
perpendiculare a etmoidului apar 2 centri => vomer, iar in mezenchimul regiunii
nazale apare un centru din care vor lua nastere oasele lacrimale si cele nazale. La
nivelul boltii craniene, acesti centri de osificare se extind si delimiteaza oasele, care
vor ramane separate prin spatii membranoase largi. Unele = spatii suturale (2 oase).
La intalnirea dintre mai multe oase => fontanelele ce se reduc pe masura ce creste
osul.
La noi nascut : 2 pe linia M (bregmatica, lambdatica), 2 perechi, simetrice L
(asterica si pterica):
●Bregmatica = forma romboidala cu dimensiunile cele mai mari, e intre cele 2
parietale si osul frontal. Se inchide in jurul varstei de 2 ani.
Lambdatica = intre occipital si cele 2 parietale, la locul intre sutura sagitala si
coronara.
●Pterica= intre parietal, frontal, temportal si aripa mare a sfenoidului are o forma
dreptunghiulara.
Asterica = intre occipital, parietal si portiunea mastoidiana a temporalului.
Fontanelele lambdatica, pterica, asterica dispar in primele 6 luni de viata.
Fontanelele sunt acoperite dintr-o membrana din 3 straturi: extern, se continua cu
periostul oaselor vecine; mijlociu aderent la tesutul osos, destinat de a se osifica din
aproape in aproape; cel mai profund e format din duramater. La nivelul fontanelelor
pot sa apara oase separate = vormiene, care vor ajuta procesul de osificare pt a se
inchide fontanelele. Acestea sunt de 2 feluri: adevarate ( se dezvolta prin puncte de
osificare separate) si false (portiuni care nu s-au sudat la unul dintre oasele
invecinate).
Fontanele anormale = spatii membranoase care nu au fost invadate de tesut
osos la nou-nascut = sagitala(intre cele 2 parietale), nazofrontala sau glabelara
(oasele nasului si unghiul inferior al frontalului), medio-frontala(deasupra
fontanelei precendente), membranoasa (deasupra gaurii occipitale).
5
 Viscerocraniul cuprinde in ansamblu piesele osoase ale masivului facial si
oasele aparatului hioidian. In stransa legatura cu dezvoltarea scheletului fetei,
trebuie sa urmarim si prportant = viscerocraniul membranos (VM) ce participa la
modelarea oaselor masivului facial, a cavitatilor nazale si a cavitatii bucale cu
originea in mezenchimul arcului I branhial(mandibular). Viscerocraniul
cartilaginos isi are originea in tesutul mezenchimal al arcului II si III. La radacina
arcului mandibular se formeaza o excrescenta = mugurele maxilar.
Din VM iau nastere modelele fibroase care vor forma viitoarele oase nazale si
maxilare, mai P modelul ososului zigomatic, stanca temporalului, model fibros
mandibula, ciocanul, nicovala. Mandibula apartine VM si se osifica prin osificare
intremembranoasa, dar dupa disparitia cartilagiului Mekel, ca si celelalte oase ale
craniului membranos. VC – corpul hioid, proces pterigoid, apofiza stiloida, scarita.
Procesul de formare al fetei are loc in luna a 2 –a de viata embrionara: sapt
5-8. La inceputul lunii a 2-a, extremitatea cefalica a embrionului, daca este privita
ventral, ne arata ca mezenchimul care inveleste veziculele cerebrale formeaza pe
fata I o proeminenta puternica = mugur fronto-nazal – formeaza limita S a unei
mare cavitati transverse = gura primitiva. Stomodeumul este limitat I de cei 2
muguri mandibulari.
In regiunea imediat inferioara stomodeumului => regiunea branhiala =
regiunea temporala care aminteste de sistemul vazut la pesti, insa termenul de
branhial este impropriu pt ca la om din regiunea branhiala nu iau nastere organe
respiratorii asa cum se intampla la pesti. Exista 6 arcuri branhiale, dar la embrionul
uman sunt vizibile 4, ultimele 2 fiind rudimentare. Intre arcurile branhiale se gasesc
un nr. de depresiuni = pungi branhiale. Din ea iau nastere derivate care participa la
formeaza fetei, gatului, urechii externe, a urechii medii, la formarea unor glande cu
secretie interna, faringe, limba.
Tubul neural se dilata la extremitatea cefalica pt a forma veziculele cerebrale.
In urma acestei dilatatii exista flexiunea cefalica care accentueaza stomodeumul si
care modifica pozitia membranei faringiene. Ca urmare a inflexiunii, orientare

6
membrane orofaringiene se va schimba, a.i. fata A va privi inainte si in jos, apoi va
privi inapoi.
In fazele timpurii ale dezvoltarii embrionare la polul S al embrionului vom
avea 5 muguri faciali separati prin santuri circumferentiale, asezati in jurul gurii
primitive. Mugurele fronto-nazal este impar si median, cel mai voluminos si
formeaza plafonul stomodeumului. Cei 2 muguri mandibulari conflueaza rapid pe
linia mediana si acestia 2 formeaza planseul stomodeumului. Mg mandibulari =
extremitatea anterioara a arcului 1 branhial(mandibular). 2 muguri maxilari
formeaza marginile L ale stomodeumului; sunt secundari, aparuti pe marginea MS a
extremitatii ventrale a mugurelui mandibular (tot din arcul I). Acestea sunt elemente
primordiale ⇛ schelet fata ⇛ consecinta modelarea fetei, organizarea cavitatii
bucale si a celei nazale. Toate aceste transformari au loc simultan.
Partile moi ale fetei, cat si cele osoase iau nastere din fuziunea mg. frontal cu
mg. nazali, maxilari si mandibular. Mg frontonazal acoperit de ectoderm – acesta
prolifereaza de o parte si de alta a liniei mediane, formeaza 2 ingrosari care se
numesc placode olfactive = schite mucoasei senzoriale a foselor nazale. De o parte
si de alta a placodei, mg. fronto-nazal prolifereaza a.i placodele raman asezate in
fundul unei depreziuni = fosa olfactiva. Placodele olfactive se continua P si se
deschid prin santurile olfactive in plafonul stomodeumului. Prezenta placodelor
olfactive determina divizarea mugurelui frontonazal intr-unul median (care este
divizat printr-un sant median = santul interfrontal ⇛ 2 muguri nazali M si 2
muguri nazali L).Santurile olfactive vor fi marginite L de mg nazali L iar M de cei
M. Toate transformarile de mai sus includ faza piscina!!
Mg nazali mediali sunt separati la suprafata pe linia mediana printr-o regiune
numita arie triunghiulara, iar in profunzime sunt separati de o masa de mezenchim
ce constituie primordiul septului nazal. In acest fel, in sapt 4, din partile I ale
primului arc branhial ⇛ mg maxilari, care delimiteaza L gura primitiva. Intre mg
maxilar si cel nazal L se gaseste santul nazo-lacrimal, iar in extremitatea L a
santului e situata vezicula optica. Ochii sunt lateralizati. In partea I a gurii primitive
se gaseste arc branhial I – mg mandibulari. Cei 2 mg mandibulari se gasesc in

7
contact pe linia mediana si fuzioneaza la sfarsitul lunii a 2-a. In evolutia ulterioara,
mg maxilari nu se vor uni; globii oculari se apropie catre linia mediana a fetei. In
sapt 4 toate elem constitutive ale fetei sunt deja prezente. Din mg frontonazali ⇛
portiunea M a nasului, din mg nazal lateral – aripile nasului + parti L nas, din
material mg maxilari – pometii obrazului si partile L ale buzei S. Mg mandibulari
constituie buza I si portiunea P a fetei. In partea P, prin unirea lamelor palatine L ⇛
palatul secundar moale si lueta.
Procesele generale de apropiere si de fuzionare a mg au aspecte particulare:
mg sunt alcatuiti din tesut mezenchimal, la suprafata sunt acoperiti de ectoderm.
Acesti muguri ajung in contact unul cu altul. Contactul se realizeaza prin peretele
ectodermic, ectodermul de contact poate prezenta o lipire provizorie. Dupa un timp,
aceasta unirea poate sa dispara daca intervine un element care favorizeaza sudura
mugurilor = mezodermul care penetreaza epiteliul ectodermal si care ii disociaza
celulele.