Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA - IASI

DEZVOLTARE COMUNITARA
- Globalizarea -

Cretu Raluca Mariana


Grupa 4, Anul II

2014
Globalizarea

Globalizarea economica este un proces istoric, rezultatul inovatiilor si al progresului


tehnoiogic. Se refera la cresterea continua a integrarii economiilor lumii, datorata in special
fluxurilor comerciale si financiare. Termenul se refera de asemenea la miscarile de
populatie(forta de munca) si cunostinte(tehnologie) peste granite.
Viata noastra este influentata din ce in ce mai mult de evenimente ce se petrec departe de
contextul social in care ne desfasuram activitatile cotidiene. Chiar daca astazi cunoaste o
dezvoltare rapida, globalizarea nu este in nici un caz o noutate, ea datand din perioada in care
influenta vestului a inceput sa se extinda in lume in urma cu doua-trei secole.
Globalizarea relatiilor sociale a fost de la inceput asociata cu inegalitatile dintre diferite
regiuni ale lumii, in acest sens de o importanta deosebita fiind procesul prin care au fost create
societatile Lumii a treia. In zilele noastre, in competitia pentru stapanirea de teritorii si pentru
posedarea si exploatarea meteriilor prime si a fortei de lucru ieftine, se poarta o noua lupta si
anume aceea pentru stapanirea informatiilor (Jean-Francois Lyotard, Conditia postmoderna, Ed.
Babel, p. 21).
Redeschiderea pietei mondiale, reluarea unei competitii economice sustinute, disparitia
hegemoniei exclusive a capitalismului american, declinul alternativei socialiste ca si multi alti
factori au adus statele in situata de a-si revizui serios rolul pe care se obisnuisera sa-l joace dupa
anii '30 si care consta in protejarea, ghidarea si chiar planificarea investitiilor. In acest context,
apare paradigma dezvoltarii socio-spatiale cu cei doi termeni opusi: individualizarea si
globalizarea. Globalizarea este un proces ce largeste cadrele determinante ale schimbarii sociale
la nivelul lumii ca intreg. Astfel, in timp ce schimbarea sociala a fost initial abordata in cadre
locale, regionale si nationale, acum centrarea este asupra internationalizarii si globalizarii.
Globalizarea este vazuta ca opozitie intre, pe de o parte, dorinta omului de acumulare de
bunuri materiale, iar de cealalta parte, nevoia de comunitate si identitate. Cu alte cuvinte,
globalizarea este vazuta ca o confruntare intre intereselee economice si financiare (piete de
capital, corporatii multinationale, investitori) si statele nationale ca entitati culturale, sociale,
economice. "Fragmentarea politica si globalizarea economica sint de fapt aliati si
conspiratori. Integrarea si parcelarea, globalizarea si teritorializarea sint pocese
complementare. Mai exact, ele reprezinta doua laturi ale aceluiasi proces: redistribuirea pe tot
cuprinsul lumii a suveranitatii, puterii si libertatii de actiune, provocata (dar in nici un caz
determinata) de saltul revolutionar al tehnologiilor vitezei.''() Asa numitele procese 'de
globalizare' se soldeaza cu o redistribuire a privilegiilor si a lipsurilor, a bogatiilor si a saraciei, a
resurselor si a sterilitatii, a puterii si a neputintei, a libertatii si a constringerii. Asistam astazi la
procesul de restratificare, in cursul caruia se formeaza o noua ierarhie socio-culturala mondiala.'
( Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale).
Cetatenii formeaza din ce in ce mai putin un ansamblu capabil sa exprime o suveranitate
colectiva; ei sint doar subiecti juridici, titulari de drepturi si supusi la obligatii, intr-un spatiu
abstract cu frontiere teritoriale din ce in ce mai indecise. Astfel turbulentele informatiei care
controleaza pietele financiare, abilitatea sau inabilitatea firmelor de a depasi subiectivitatea
pietelor financiare, determina soarta firmei. Astfel, in acest sens, firmele nu conduc lumea,
deoarece ele nu pot controla insasi economia globala. Nu exista un comitet executiv al clasei
capitaliste care sa planuiasca si sa conduca lumea. Dar, pe de alta parte, firmele si guvernele nu
conduc lumea deoarece progresiv apar noi actori: miscari sociale de toate felurile, noi identitati,
miscari comunitare, precum si miscari de activisti: ai mediului, feministi, etc, care in ultima
instanta configureaza planurile corporatiilor si ale institutiilor guvernamentale. In acest moment,
guvernele lumii, au o imensa criza de legitimitate.
Kofi Annan a initiat un sondaj international in toamna lui 2000 care a constatat ca doua
treimi din cetatenii lumii nu se considera reprezentati de guvernele lor. Iar acest lucru e valabil si
pentru tarile cu o democratie avansata, SUA si altele, singura exceptie fiinda tarile
Scandinave. Astfel, s-a dovedit ca cetatenii nu au incredere in masa in guvernele lor; de fapt nu
au incredere in nimeni, cu exceptia lor insile si a identitatii din care fac parte, si in unele cazuri,
in miscari sociale cu valori alternative.
Din punct de vedere al efectelor pozitive relatiile dintre state si indivizi sunt mai adanci
ca niciodata. Exporturile mondiale cifrate in prezent, la nivelul anului 2000, la 7000 de miliarde
de dolari, reprezinta 21% din PIB, fata de 17 % in 1970.
Investitiile directe in strainatate atingeau 400 de miliarde de dolari in 1997 adica de 7 ori
mai mult faþa de nivelul anilor "70. acest proces de integrare mondiala este rezultanta
schimbarilor de optica in politica: promovarea eficienþei economice prin:
- liberalizarea pietelor nationale
- dezangajarea statului in privinta multor activitati economice
In unele tari indicatorul saraciei umane prezinta mari disparitati pe regiuni ca de exemplu in
cazul Indiei unde nivelul saraciei este de doua ori mai mare in statul Bihar fata de regiunea
Kerala. In acelasi timp inegalitatile dintre barbati si femei sunt in continuare frapante. In multe
tari dezvoltate femeile sunt excluse aproape total din viata politica. Femeile ocupa peste 30% din
locurile in parlament doar in cinci tari din lume, in alte 31 de tari prezentele parlamentare
feminine fiind sub 3%.
In opozitie cu procesul de globalizare este folosit deseori conceptul de individualizare.
Acesta se refera la procesele de crestere a autonomiei si diferentierii actorilor la nivel individual
si colectiv. Ambele procese au propriile caracteristici si se pot afla fie in raport de concordanta
fie in opozitie. Se pot pune intrebari cu privire la relatia dintre cele doua, considerandu-se fie ca
un nivel ridicat de globalizare implica un nivel scazut de individualizare si vice-versa, fie ca un
pas inainte in directia individualizarii atrage un regres in sensul globalizarii, fiind ignorate insa
interrelatiile ce se pot stabili intre aceste procese .
Globalizarea se numara printre cele mai importante schimbari sociale cu care se confrunta
lumea de azi. Multe dintre problemele fundamentale din prezent, cum ar fi cele ecologice sau
evitarea unei confruntari militare la scara mondiala sunt, in ceea ce priveste scopul, de
importanta mondiala.
Bibliografie:

1. Giddens,Anthony - Sociologie ed.All,Bucuresti,2001


2. Stiglitz,Joseph - Globalizarea.Sperante si deziluzii. ed.Economica,Bucuresti,2004
3. Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale.