Combine PDF

Tehnici de modulaţii
TM Curs 1
Mihály Varga
Mihaly.Varga@com.utcluj.ro
Tel: 0264-401806 – lab. 507
0264-401906 – birou
Introducere
 Schema de principiu a unui sistem de telecomunicații:
Unitate de
Semnal Semnal modulat
Mesaj capturare a Emițător
informațional transmis
mesajului
Distorsiuni Canal de
Perturbații telecomunicații
Unitate de
Mesaj Semnal informațional Semnal
redare a Receptor
recepționat recepționat Modulat recepționat
mesajului
04.oct.2013 2
Tehnici de modulatii - Curs 1
Introducere
Unitate de Unitate de Mesaj
Semnal Semnal Canal de Semnal Semnal
Mesaj capturare a Emițător Receptor redare a Rec.
Inf. modulat telecom. Mod. Rec. Inf. Rec.
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 Mesaj original
 Unde sonore
 Imagini
 …..
 Unitatea de captură convertește mesajul original în semnal
electromagnetic  semnalul informațional
g  t   gc  g M  f  t  f  t    1;1

Componenta
continua
Amplitudine  f  t  dt  0

04.oct.2013 3
Introducere
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 semnalul informațional g  t   gc  g M  f  t 
 f(t) – funcție reală f  t    1;1

 f  t  dt  0

 
 g t  dt  g   f  t  dt
2 2
 Energia semnalului informațional: Es  2
M
 
 Puterea semnalului informațional:
T T
2 2
1 1
 g t   f 2  t  dt g M2  f 2  t 
2
Ps  lim dt  g  lim
2
M
T  T T  T
T T
 
2 2
04.oct.2013 4
Introducere
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 semnalul informațional g  t   gc  g M  f  t 
 Spectrul semnalului informațional este funcția complexă G(ω)
G    F  g t  ;
 Dacă semnalul informațional are bandă limitată, atunci:
 0;   m ; M 

G    
0 ;   m ; M 

 m M 
   fm ; fM 
 Banda de frecvență (BF) este :
BF   ;
 2 2 
04.oct.2013 5
Introducere
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 Emițătorul
 pe baza semnalului informațional, generează semnalul modulat
 Semnalul modulat
 semnal adaptat la caracteristicile canalului utilizat
 trebuie generat astfel încât
 receptorul să fie capabil să extragă din semnalul modulat
recepționat semnalul informațional
 procesul de transmisie să fie cât se poate de eficient
04.oct.2013 6
Introducere
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 Canalul de telecomunicații
 Ex: canalul radio, fire torsadate(cablu UTP), sistemul de telefonie (PSTN)…
 Poate fi modelat cu un circuit care
 distorsionează semnalul transmis
 adună la semnalul transmis un semnal aleator numit zgomot.
 Deci Semnalul modulat recepționat poate fi scris ca:

sr  t    s t     h   d  n(t )  s t 
t t h t   n t 

Semnalul Răspunsul la Semnalul de
transmis impuls al zgomot
canalului
04.oct.2013 7
Introducere
mesajului mesajului
Distorsiuni
Perturbații
 Receptorul
 are rolul de a recupera semnalul informațional din semnalul
modulat recepționat
 Unitate de redare a mesajului
 Ex: difuzor, sistem de afișare(display),…
 este dispozitivul care transformă semnalul

electromagnetic (semnalul informațional recepționat) în
mesajul recepționat
04.oct.2013 8
Introducere
 Cursul de Tehnici de Modulații parcurge
 principalele metode și tehnici de generare a
semnalului transmis în funcție de diferite tipuri de
semnale informaționale
 tehnicile de bază de recuperare a semnalului
informațional din semnalul recepționat
Def. Modulare - modificarea după o anumită regulă a

unor mărimi caracteristice ale unui semnal purtător,
pentru a facilita transmisia semnalelor purtătoare de
informație.
04.oct.2013 9
Modulații
 În funcție de parametrul modificat pe durata
procesului de modulare:
 Modulație de amplitudine
 Modulație de frecvență
 Modulație de fază
 In funcție de tipul procesărilor necesare obținerii
semnalului modulat:
 Modulații liniare
 Modulații neliniare (sau exponențiale)
04.oct.2013 10
Modulații
 În funcție de natura semnalului informațional :
 Modulații analogice
 semnalul informațional este un semnal continuu în timp, a
cărui nivel de tensiune (sau curent) poate să ia o infinitate
de valori (Ex. semnalul de la ieșirea unui microfon)
 Modulații digitale
 semnalul informațional este un semnal digital (Ex. o
secvență de biți)
 nivelul semnalului poate lua valori dintr-o mulțime cu număr finit
de elemente
04.oct.2013 11
Tematica Cursului
 Modulaţii analogice
 Modulaţii liniare
 Modulaţia în frecvenţă
 Transmisiuni de date în banda de bază
 Sincronizarea tactului de bit
 Modulaţii digitale
 Filtrarea semnalelor de date
 Modulaţia PAM
 Modulaţia DPSK
 Modulaţia MAQ
 Modulaţiile A+PSK
 Modulaţia FSK
04.oct.2013 12
Bibliografie
 John G. Proakis, Masoud Salehi, Fundamentals of Communication Systems ,
Prentice Hall, 2007,(2012)
 Simon Haykin, ”Communicațion Systems”, John Wilwy & Sons Inc. 2001
 B.P. Lathi, ”Modern Digital and Analog Communication Systems”, Oxford
University Press, 1998
 Proakis, G. „Digital Communications”, Prentice Hall, 2001
 Rappaport, Th., „Wireless Communications. Principles and Practice”, Prentice
Hall, 2001
 Materiale didactce virtuale

 Tehnici de modulaţii, Curs, http://user.utcluj.ro/~dtl
 Tehnici de modulaţii, Lucrări de laborator, http://user.utcluj.ro/~dtl
 Seturi de probleme (propuse și rezolvate), http://user.utcluj.ro/~dtl
04.oct.2013 13
Modulaţii Liniare
Cuprins:
 Modulaţia în amplitudine, BLD-PS, BLU, RBL
 Consideraţii generale
 Componenţa spectrală
 Producerea semnalelor ML
 Demodularea semnalelor ML
 Metode de recuperare a purtătorului
 Performanţe raport semnal-zgomot ale modulaţiilor
liniare
04.oct.2013 14
Modulaţii liniare
Schema de principiu a unei sistem de transmisii
Emiţător
Sursa Codor Modulator
Canal
Destinaţia Decodor Demodulator
Receptor
04.oct.2013 15
Modulaţii liniare
 Semnalul purtător:
sc  t   Ac  cos  2 fct 
 Semnalul modulator:
Componenta continua
Amplitudinea
g  t   gc  g M  f  t 
semnalului modulator
gM
Functia modulatoare
V
gc
f t   1
t
04.oct.2013 16
Modulaţii liniare
 Modulaţia de amplitudine
g (t ) V0 cos ct
sML  BLD (t ) 
Vref
 Înlocuind g(t) obţinem:
V0  gc gM
sAM  t   (1  m  f (t)) cos c t; m  indice mod ulatie;
Vref gc
 pentru V0 = Vref, puterea medie a semnalului MA

este: 2 2 2 T 2 2 2
~
2
   
T 1 gc gc m g c g c m f (t)
 s AM  t   f t
2 2
P dt   dt  
T0 2 2 0 2 2
04.oct.2013 17
Modulaţii liniare
Semnalul Modulator
3
tensiune[V]
2.5
1.5
0.5
0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
Semnalul Modulat
3
tensiune[V]
-1
-2
-3
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
semnalul BLD-P (MA) este singurul semnal ML care are anvelopa semnalului
timp[s]
modulat direct proporţională cu cea a semnalului modulator, ceea ce permite

o demodulare mai simplă.
04.oct.2013 18
Modulaţii liniare
Componenţa spectrală a semnalului MA
 Semnalul modulat cu modulația MA are expresia:
V0  gc
sAM  t  
Vref
1  m  f  t   cos c t; m
gM
gc
 indice de mod ulatie;
 Spectrul semnalului modulat se obține prin

transformata Fourier
S   AM  F  s t 
AM
 Considerâm că spectrul semnalului modulator este:

 0;   m m ; mM 

G    F  g  t    
0 ;   m m ; mM 

04.oct.2013 19
Modulaţii liniare
eix  e  ix
- ținând cont că:cos  x   și că Vref=1V, expresia
2
semnalului MA devine:
e i 2 f c t  e  i 2 f c t
s- AM  V0 g c 1  m  f  t   cos  2 f ct   V0 g c 1  m  f  t    
2
  gc  g M  f  t   e   g c  g M  f  t   e  i 2 f c t
V0 i 2 f c t V0
2 2
- Putem utiliza următoarea proprietate a
transformatei Fourier:
f  x  , h  x   functii integrabile, F    F  f  x  ; H    F  h  x  ;
daca h  x   ei 2 x0  f  x  atunci H    F   0  pentru 0  real
04.oct.2013 20
Modulaţii liniare
  gc  g M  f  t   e   g c  g M  f  t   e  i 2 f c t
- V0 i 2 f c t V0
s AM
2 2
daca h  x   e  i 2 x0  f  x  atunci H    F   0  pentru 0  real
- Obținem spectrul semnalului MA:

V0 g c V0
S   AM     c      c    G   c   G   c  
2 2
- Unde funcția Dirac este definită ca:
1; x  0
  x  
0; x  0
04.oct.2013 21
Modulaţii liniare
- Spectrul de frecvență a semnalului MA este:
V0 g c V0
S   AM     c      c    G   c   G   c  
2 2
Semnalul Modulator Semnalul Modulat
G(f)
V0 g c V0 g c
    c      c 
2 2
V0 V0
G   c  G   c 
2 2
-fmM=-W fmM=W f -fc-W -fc -fc+W fc-W fc fc+W f
1; x  0  0;   m m ; mM 


  x   G    F  g  t    
0; x  0 0 ;   m m ; mM 

04.oct.2013 22
Modulaţii liniare
Ex1. g  t   g M cos mt 
 Considerănd cazul particular când:
Ac  Vref
 Semnalul modulat devine:
s AM  gc 1  m  cos  m t   cos  c t  
g m g m
 gc cos  c t   c cos  (c  m )t   c cos  (c  m )t 
2 2
04.oct.2013 23
Modulaţii liniare
 -banda de frecvenţă BF şi lărgimea de bandă LB ale
semnalului MA sunt: BF   f c  f mM ; f c  f mM 
LB  2  f mM
 principalul dezavantaj al MA îl constituie puterea
mare a semnalului purtător
 principalul avantaj îl constituie demodularea foarte
simplă – se va discuta ulterior
04.oct.2013 24
Modulaţii liniare
 Modulaţia Liniară cu bandă laterală dublă şi purtătoare
suprimată – BLD-PS (DSB-SC)
V0
s BLD  PS   g M  f (t)  cos c t  ; pt. V0  Vref  s LM  g M  f (t)  cos c t  ;
Vref
~
g c2  f (t)
2
P ;
2
anvelopa semnalului BLD-PS
Semnalul Modulator
1 
1.5
nu mai urmăreşte semnalul
tensiune[V]
modulator – se introduce o
0
0.5
-1
nedeterminare de 180º
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
1
timp[s]
Semnalul Modulat BLD-PS  este necesară o demodulare
0.5
mai complicată
tensiune[V]
0
 avantaj: puterea semnalului
-0.5
modulat e mai mică
-1
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
04.oct.2013 25
Componenţa spectrală a
semnalului BLD-PS
- Similar cu MA se determină spectrul de frecvență a
semnalului BLDPS:
V0 V0
sBLD PS  gM  f t  e i 2 f c t
 g M  f  t  e i 2 fct
2 2
daca h  x   ei0t  f  x  atunci H    F   0  pentru 0  real
- Obținem:
V0
S   BLD  PS  G   c   G   c  
2
1; x  0  0;   m m ; mM 


  x   G    F  g  t    
0; x  0 0 ;   m m ; mM 

04.oct.2013 26
semnalului BLD-PS
- Spectrul de frecvență a semnalului BLD-PS este:
V0
S   BLD  PS  G   c   G   c  
2
Semnalul Modulator Semnalul Modulat
G(f)
V0 V0
G   c  G   c 
2 2
-fmM=-W fmM=W f -fc-W -fc -fc+W fc-W fc fc+W f
1; x  0  0;   m m ; mM 


  x   G    F  g  t    
0; x  0 0 ;   m m ; mM 

04.oct.2013 27
semnalului BLD-PS
4
 Considerând semnalul modulator: g M  t    ak  cos k t 
k 1
respectiv V0=Vref , semnalul modulat va fi:
V0 4
s BLDPS  t    g M  t   f (t)  cos c t   a k  cos k t   cos c t 
Vref k 1
cos  c  k  t    k cos  c  k  t 

4ak 4 a
 
k 1 2 k 1 2
0.5 0.35
0.45
0.3
0.4
0.35 0.25
0.3
0.2
|amp|
|amp|
0.25
0.15
0.2
0.15 0.1
0.1
0.05
0.05
0 0
0 5 10 15 20 25 30 35 220 242 250 fc=256 262 270 290
frecventa[Hz] frecventa[Hz]
04.oct.2013 28
BLD-PS
 banda de frecvenţă FB şi lărgimea de bandă LB ale
semnalului BLD-PS sunt:
BF = [fc – fmM, fc + fmM]; LB = 2·fmM;
 Avantaj al BLD-PS
 nu se inserează putere pe frecvenţa fc; totuşi puterea
emisă este destul de mare
 Dezavantaj
 este necesară o demodulare mai complicată
 BLD-PS utilizează redundant a doua bandă laterală
în care transmite jumătate din putere
04.oct.2013 29
Modulaţia liniară cu bandă laterală
unică – BLU (SSB)
 toată informaţia semnalului modulat BLD-PS este
conţinută într-o singură bandă laterală
 se transmite o singură bandă laterală, pentru
reducerea benzii de frecvenţă ocupate şi a puterii
transmise
04.oct.2013 30
BLU
 - semnalul BLU poate fi obţinut prin două metode:
 a. prin filtrarea semnalului BLD-PS;
 b. prin defazarea semnalului modulator
04.oct.2013 31
BLU
 BLU prin defazarea semnalului modulator
 foloseşte transformata Hilbert a semnalului modulator
 transformata Hilbert are funcţia de transfer:
 j   0

H()  0   0 j indica un defazaj de  / 2; H()  1
j   
 0
|G((j2πf))|
|H(jω)|
|G((j2πf))|
arg(H(jω)) ω
π/2
-fmM fmM -fmM fmM
-π/2
arg(G(j2πf)) arg(G(j2πf))
π/2 π/2
-π/2 -π/2
π/2 -π/2
11.oct.2013 32
Tehnici de modulatii
Generare BLU
|G((j2πf))|
|G((j2πf))|
fc-fmM fc+fmM
-fmM fmM
arg(G(j2πf))
arg(G(j2πf)) π/2
π/2
fc-fmM fc+fmM
-π/2
-π/2
FTJ
g(t) SI(t) |G((j2πf))|
gI(t)
|G((j2πf))|
+
cos(c  t)
sBLU(t)
-fmM
π/2
fmM
arg(G(j2πf))
sin(c  t )  π/2
fc-fmM fc
arg(G(j2πf))
-/+ fc-fmM fc
-π/2
-π/2
ĝ(t) SQ(t)
H
|G((j2πf))| |G((j2πf))|
|H(jω)| |G((j2πf))|
fc-fmM fc+fmM
-fmM fmM fc-fmM fc+fmM
arg(G(j2πf))
arg(G(j2πf)) π/2 arg(G(j2πf))
arg(H(jω)) π/2 π/2
π/2 fc-fmM fc+fmM
-π/2 -π/2 fc-fmM fc+fmM
-π/2
π/2 -π/2
-π/2 -π -π π/2-π/2 -π/2-π/2
π/2-π/2 -π/2-π/2
11.oct.2013 33
BLU
 pentru o implementare cât mai riguroasă, semnalul
modulator nu trebuie să conţină componentă continuă şi
trebuie să conţină componente de joasă frecvenţă cu
amplitudini reduse
 schema bloc a generării BLU cu această metodă este:
g(t)
0.5cos(ωct)
Sumator
sBLU(t)
Filtru Hilbert
H(ω)
0.5sin(ωct)
1 1^  pt. BL sup;
sSSB (t)  g(t)cos c t g(t)sin c t; 
2 2  pt. BL inf;
04.oct.2013 34
Modulaţia de amplitudine în
quadratură
 eficienţa a modulaţiilor BLD este scăzută, deoarece pentru
transmisia unui semnal modulator cu o lărgime de bandă LB,
semnalul modulat ocupă o bandă cu lărgime 2LB
 prin utilizarea modulaţiei MAQ se poate utiliza mai eficient
banda disponibilă, prin transmiterea a două semnale
independente în acelaşi bandă de frecvenţă pe două
purtătoare ortogonale
 prin definiţie două funcţii reale f(x) şi g(x) sunt ortogonale
dacă:
0 daca f  x   g  x 

 f  x   g  x dx  
ct. daca f  x   g  x 

 cu uşurinţă se poate arăta că semnalele sI(t)=V0cos(ct) şi
sQ(t)=V0sin(ct) verifică condiţia
04.oct.2013 35
quadratură
 presupunând că semnale gI(t) şi gQ(t) sunt două
semnale reale cu lărgime de bandă limitată,
expresia semnalului MAQ modulat pe purtătoarele
ortogonale sI(t) şi sQ(t) :
g I  t   sI  t  gQ  t   sQ  t 
sMAQ  t   
Vref  I Vref Q
 Impunând condiția V  V
ref  I ref Q  V0
sI  t   Vo cos ct 
sQ  t   Vo sin ct 
 obținem:
sMAQ  t   g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 
04.oct.2013 36
quadratură
 Expresia semnalului MAQ este
sMAQ  t   g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 
 Schema bloc a modulatorului MAQ:
FTJ
gI(t) SI(t)
+
cos(c  t)

sMAQ(t)
sin(c  t )
-
SQ(t)
FTJ
gQ(t)
 Banda de frecvență ocupată:

BFMAQ   f c  f mM ; f c  f mM 
LBMAQ  2  f mM
04.oct.2013 37
Expresia generală a semnalelor
modulate ML
 1
sLM (t )  g (t ) cos ct g q (t )sin ct;
2 2
 Cazuri particulare:
 BLD-P: α = 2; gq(t) = 0; g(t) = gc + gMf(t)
 BLD-PS: α = 2; gq(t) = 0; g(t) = gMf(t)
 BLU: α = 1; gq(t) = H(g(t))
 expresia foloseşte Modulaţia de Amplitudine în
Quadratură – MAQ (QAM)
 modulaţiile BLU şi RBL pot fi exprimate relativ
simplu prin folosirea acestei abordări
04.oct.2013 38
Metode de producere a
modulaţiilor ML
 modulatoare cu multiplicatoare analogice
 modulatoare cu choppere
 modulatoare cu circuite neliniare– vezi [Ed.Nicolau]
 modulatoare care acţionează direct pe circuit
acordat - vezi [Ed.Nicolau]
04.oct.2013 39
Modulator ML cu multiplicator
analogic
FTB
g(t) F(ω) sBLD(t)
V0cos(ωct)
 nu sunt disponibile multiplicatoare analogice la frecvenţe

foarte mari
04.oct.2013 40
Modulatoare cu choppere
 Varianta neechilibrata
2
semnalul purtator
semnalul modulator
semnalul "chopat"
1.5
FTB
sI 0.5
g(t)
[V]
0
R L C
-0.5
-1
cos(ωct)
-1.5
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
timp[s]
 Semnalul modulator este 2
choppat cu functia de
semnalul modulator
1
întrerupere:
-1
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
1 daca V0 cos c t  0;
functia de intrerupere
fi (t )  
0.8
0.6
0 daca V0 cos c t  0;
0.4
0.2
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
2
semnalul "chopat"
1 2 2 0
fi (t )   sin ct  sin 3ct... -1
2  3
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
04.oct.2013 41
 Semnalul după înmulţire are expresia:
k g(t) 2k ig(t) 2k g(t)
s x (t)  i  sin c t  i sin 3c t...
2  3
 prin filtrarea TB cu F(ω) se selectează doar banda
de frecvenţă dorită:
ω
ωmM ωc-ωmM ωc ωc+ωmM 3ωc-ωmM 3ωc
ωmm 3ωc+ωmM
 condiţii pentru a face filtrarea posibilă:

c  mM  mM 
  c  2mM
3c  mM  c  mM 
04.oct.2013 42
Varianta echilibrata
2
 1.5
semnalul purtator
data2
semnalul "choppat"
0.5
g(t)
0
FTB
-0.5
cos(ωct) -1
R L C
-1.5
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
timp[s]
 Semnalul modulator este 2
choppat cu functia de semnalul modulator

1
întrerupere:
-1
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
1 daca V0 cos c t  0;
1
functia de intrerupere
fi (t )  
0.5
1 daca V0 cos c t  0;

0
-0.5
-1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
2
semnalul "chopat"
4 4 0
fi (t )  sin c t  sin 3c t... -1
 3
-2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
timp[s]
04.oct.2013 43
 Semnalul după înmulţire are expresia:
4ki g(t) 4k g(t) 4k g(t)
s x (t)  sin c t  i sin 3c t  i sin 5c t...
 3 5
 prin filtrarea TB cu F(ω) se selectează doar banda
de frecvenţă dorită:
ω
ωc-ωmM ωc ωc+ωmM 3ωc-ωmM 3ωc 3ωc+ωmM
 condiţii pentru a face filtrarea posibilă:

c  mM  0 
  c  mM
3c  mM  c  mM 
04.oct.2013 44
Metode speciale pentru
producerea semnalelor BLU
Producerea cu filtrare trece bandă:
 dacă raportul fc/LB este mare, filtrul de ieşire trebuie să fie
de ordin foarte mare, făcând implementarea foarte dificilă,
dacă nu imposibilă.
 pentru a evita acest inconvenient se foloseşte metoda
Conversiilor succesive în frecvenţă, vezi [Ed.Nicolau];
 - metoda implică o modulare BLD-PS pe o purtătoare
intermediară ω0 < ωc, care este filtrată cu un filtru cu Q mai
redus (f1/LB nu este ridicat), urmată de o altă modulare
BLD-PS pe o altă purtătoare intermediară ω1 şi o a doua
filtratre; cele două purtătoare intermediare trebuie să
îndeplinească condiţia:
0  1  c
04.oct.2013 45
Efectele implementării imperfecte a
transformatei Hilbert asupra metodei defazării
1 1^
sBLU (t)  g(t) cos c t g(t)sin c t;  pt. BL sup;  pt. BL inf;
2 2
 dacă considerăm g(t) = cosωmt, pe ramura în fază (cos) ar
rezulta: 1 1
I(t)  cos m t  cos c t  [cos(c t  m t)  cos(c t  m t)]
2 4
 pe ramura în cuadratură (sin), semnalul modulator ar trebui
defazat cu –π/2, dar datorită implementării imperfecte,
acesta poate fi considerat că:

 m  =- +
2
 semnalul pe această ramură va fi:
1 
Q(t)  cos(m t    )  sin c t 
2 2
cos  sin 
 [cos(c t  m t)  cos(c t  m t)]  [  sin(c t  m t)  sin(c t  m t)]
4 4
04.oct.2013 46
Efectele implementării imperfecte a
transformatei Hilbert asupra metodei defazării
 adunând cele două semnale pentru a obţine BLU-inf
se obţine: 1  cos  1  cos 
I(t)  Q(t)  cos(c t  m t)  cos(c t  m t)
4 4
sin  sin 
 sin(c t  m t)  sin(c t  m t)
4 4
 semnalul BLU-inf este atenuat cu factorul
(1+cosφ)/4
 semnalul BLU-sup (care ar trebui să fie suprimat)
are o componentă [(1-cosφ)/4]
 semnalul BLU este distorsionat prin adunarea
componentei (-sinφ/4)[sin(ωct-ωmt)-sin(ωct+ωmt)]
 Concluzie: - φ trebuie să cât mai mic posibil, φ→ 0
04.oct.2013 47
Comparaţie între puterile MA şi BLD-PS
~
g c2 g c2  m 2  f 2
PMA   ;
2 2
~
g c2  m 2  f 2
PBLD  PS  ;
2
PMA 1
 1 2
PBLD  PS ~
m2  f 2
04.oct.2013 48
Consideraţii privitoare la PAPR
 Pv 
PAPR  dB   10  lg  
 Pm 
 PAPR depinde de factorul de creastă-al semnalului modulator
 pentru semnale modulatoare aleatorii, trebuie utilizat BLU
 pentru semnale modulatoare deterministe trebuie utilizat
BLD-PS
 valoare mare a PAPR conduce la distorsiuni ale semnalului şi
la apariţia unor componente spectrale nedorite în
amplificatoarele HighPower-RF – se va discuta ulterior
 în alegerea unei modulaţii trebuie însă luată în considerare şi
LB ocupată
04.oct.2013 49
Demodularea semnalelor ML –
principii
Demodularea semnalelor BLD-P (MA)
V g g  f (t)
sAM  0 c (1  M ) cos c t  gc 1  m  f  t   cos c t; pt.V0  Vref ;
Vref gc
 demodularea este realizată cu un detector de
anvelopă urmat de eliminarea componentei
continue (filtrare TS)
sAM(t) Detector se(t) so(t)
Anvelopă– ηe
se (t)  gc e (1  m  f (t))  gc e  gc e  m  f (t)
C
Zin
 după filtrarea TS a c.c. de către condensatorul C şi

Zin a amplificatorului, semnalul demodulat este:
so (t)  gc e  m  f (t))  A  f (t)
04.oct.2013 50
Detectoare de anvelopă
 sarcina detectorului de anvelopă este de a extrage
semnalul în banda de bază “conţinut” în anvelopa
semnalului modulat
 sarcina este îndeplinită în doi paşi:
 o procesare neliniară,(ex. o redresare
monoalternanţă sau una bilaternanţă)
 urmată de o filtrare TJ
C
Redresor mono/bi
si(t) alternanţă sx(t)
R0 C0 Zin
11.oct.2013 51
Detector de anvelopă
 filtrarea TS poate atenua componentele de foarte
joasă frecvenţă ale semnalului demodulat
 demodularea este foarte simplă
 este o demodulare necoerentă, deoarece nu
utilizează nici un semnal auxiliar, care ar trebui
sincronizat, ci numai semnalul modulat recepţionat
 !!!Se poate utiliza numai în cazul semnalului BLD+P
04.oct.2013 52
Detectorul prin mediere
Semnalul Modulator
0.5
 de obicei se foloseşte o redresare

monoalternaţă a semnalului de
-0.5
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Semnalul receptionat
intrare, efectuată de o diodă,

2
urmată de o filtrare TJ. -2
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
deoarece dioda este comandată

Semnalul redresat
 3
de amplitudinea semnalului de
2
intrare, dioda ideală va acţiona ca 0

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
un întrerupător;
Functia de intrerupere
-2
1 daca si  t   0;
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
 timp
f i  si  t    
1 2 2
fi (t)   cos c t  cos 3c t  ...
0 daca si  t   0;
 2  3
11.oct.2013 53
 semnalul de ieşire este produsul dintre semnalul de
intrare şi funcţia de întrerupere (comandată de
semnalul de intrare)
1 2 
s r  t   si  t   f  si  t    A  t  cos  c t     cos  c t  
2
cos  3c t  ... 
2  3 
At 2A  t  2A  t 
 cos  c t   cos  c t  cos  c t   cos  c t  cos  3c t  ...
2  3
 2  1  2 2 
 A  t  cos  0   A  t  cos   t    2 2  3  A  t  co s  2c t   ..

 2   2 
c
 dacă spectrele primilor doi termeni sunt separabile,

adică:
f mM  fc  f mM  2  f mM  fc
 filtrarea TJ va extrage numai semnalul în banda de

bază
11.oct.2013 54
Demodularea semnalelor ML
Demodularea coerentă cu sumator
+
sLM(t) s+(t) C
Detector
Σ anvelopă
Rec.Purt
+ se (t) so(t)
A0cos(ωct+Φ(t)) Zin
 necesită sumarea semnalului recepţionat cu un

semnal purtător generat local (care trebuie
sincronizat), urmată de o detecţie de anvelopă (vezi
figura de mai sus)
 faza purtărorului local se poate exprima ca:
l t  ct  t  0  ct    t 
04.oct.2013 55
 semnalul s+(t) poate fi exprimat ca:
 1
s  (t)  g(t) cos c t g q (t) sin c t  A 0 cos(c t  (t)) 
2 2
 a(t) cos c t  b(t) sin c t  a 2 (t)  b 2 (t)  sin(c t  (t));
a(t)    g(t) / 2  A 0 cos (t);
b(t)  g q (t) / 2  A 0 sin (t);
 Notând expresia de sub radical cu u+(t), aceasta

poate fi exprimată ca:
g(t) g q (t)  2g 2 (t)  g q2 (t)
u  (t)  A 0 1 cos (t)  sin (t)  2

A0 A0 4A0
g(t) g q (t)  2 2
g (t)  g 2
q (t)
 A 0 (1  cos (t)  sin (t)); pt. A 0 
2
2A 0 2A 0 4
04.oct.2013 56
 egalitatea aproximativă se obţine prin dezvoltarea
funcţiei radical în serie Taylor
 după detecţie de anvelopă, semnalul se(t) are
expresia:
se  t   e  u  t 
 în care ηe reprezintă eficienţa detectorului de
anvelopă
 dacă purtătorul local este sincronizat cu purtătorul
recepţionat, semnalul se(t) devine:
g(t)
se (t)  e  A0 (1  ) pt. (t)  0
2A0
04.oct.2013 57
Efectele recuperării incorecte a purtătorului local supra
semnalului demodulat
 purtătorul local nu e corect recuperat, adică Φ(t)≠0,
semnalul de ieşire este:
 g (t ) g q (t )
s0 (t )  e  cos (t )  sin (t )
2 2
 amplitudinea semnalului dorit este distorsionată în ritmul lui
cosΦ(t)
 la semnalul informaţional se adună un semnal suplimentar
nedorit
 analiza componentelor lui Φ(t), arată că Δω → 0 iar Φ0
trebuie să fie cât mai mic posibil, dar nu neapărat 0
04.oct.2013 58
Demodularea coerentă de produs
(cu multiplicator)
 constă în înmulţirea semnalului modulat recepţionat
cu purtătorul local recuperat urmată de o filtrare TJ
(cu frecvenţa de tăiere ft > fmM) şi suprimarea c.c.
sr(t) sx(t) sf(t) so(t)
FTB FTJ
Recuperarea C
purtătorului A cos c t    t  
 principiul demodulării coerente e descris de ecuaţia:

 g  t  gq  t   A0 cos c t    t  
sx  t    cos ct sin ct   
 2 2  Vref
A0 g  t  A0 g q (t )
 cos   t   cos  2c t    t      sin  (t )  sin  2ct    t   
4Vref  4Vref 
11.oct.2013 59
 înmulţirea “împarte” spectrul semnalului modulat,
axat pe fc, în două spectre
 unul în banda de bază, limitat de fmM, primul termen în
ambele paranteze drepte;
 altul plasat în jurul frecvenţei 2fc, care are aceeaşi LB ca
şi semnalul modulat.
Spectrul semnalului după înmulţire
|A|
Spectrul semnalului receptionat
|A|
fc-fmM fc fc+fmM -fmM 0 fmM 2fc-fmM 2fc 2fc+fmM

f f
04.oct.2013 60
 dacă se impune ca:
mM  2c  mM  mM  c
 spectrul plasat în jurul frecvenţei 2fc poate fi eliminat din

semnalul sx(t), de către filtrarea TJ.
 semnalul filtrat sf(t) este:
A g(t) A0g q (t) A0g(t)
sf (t)  0 cos (t) ( sin (t));  sf (t)  pt. (t)  0
4Vref 4Vref 4Vref
 tensiunea de ieşire a demodulării coerente cu sumator este

egală cu cea a demodulării coerente de produs dacă:
A0
e 
2Vref
04.oct.2013 61
Metode de recuperare a
purtătorului local
 purtătorul generat local trebuie să aibă faza egală cu cea a
semnalului modulat recepţionat pentru ca demodularea să
livreze un semnal nedistorsionat (cu excepţia semnalelor MA)
 Considerând l t  ct  t  0  ct    t 
pentru o demodulare corectă trebuie ca Φ(t) → 0
 această operaţie numită “recuperarea purtătorului”
generează referinţa de fază pentru operaţia de sincronizare,
care implică o sincronizare iniţială, pentru a compensa
defazajul iniţial Φ0, şi o sincronizare dinamică pentru a
compensa Δωt.
 metodele de recuperare a purtătorului se împart în:
 metode care folosesc numai semnalul modulat recepţionat
 metode care folosesc semnale pilot suplimentare
04.oct.2013 62
Metoda pătratică de recuperare a
purtătorului
 foloseşte numai semnalul recepţionat modulat;
 considerâm (pentru simplitate) sLM(t) = g(t)cosωct
Divizor de
FTB FTB
[sLM(t)]2/kx Limitator frecvenŢă Defazaj φ2 la ωc
sLM(t) s2(t) (2ωc) sf(t) sL(t) sD(t) (ωc) Vcosωct
:2
g 2 (t) g 2 (t) 4V  sin 2(2k  1)c t

s2 (t)   cos 2c t s L (t)  
2K x 2K x  k 1 2k  1
g 2 (t) 4V sin (2k  1)c t 
s f (t)  cos 2c t sD (t)  
2K x  k 1 2k  1
 lanţul de prelucrare insereaza un defazaj constant φ1 al
purtătorului obţinut, faţă de semnalul recepţionat. Circuitul
de defazare de la ieşire introduce un defazaj φ2 = π/2 - φ1,
pentru a obţine semnalul purtător recuperat ( cosωct)
04.oct.2013 63
Metoda de recuperare a
purtătorului bazată pe piloți
 o altă clasă de metode de recuperare a purtătorului foloseşte
semnale pilot suplimentare, pe frecvenţe cunoscute a priori,
care sunt emise alături de semnalul modulat.
 de exemplu, semnalul complex TV conţine două semnale
pilot:
 semnalul RBL e transmis în banda [fc-β, fc+fmM], utilizând restul
de bandă laterală [fc-β, fc] a benzii laterale suprimate;
 două semnale pilot suplimentare se mai transmit pe frecvenţele
 fc-β, şi fc+fmM+β. Această metodă de recuperare a
purtătorului e descrisă în [Ed.Nicolau].
fc-β fc+fmM+β
fc fc+β fc+fmM
04.oct.2013 64
Demodularea semnalelor MAQ
 demodularea semnalelor MAQ se bazează pe faptul că cele
două semnale purtătoare sunt ortogonale
srf  t   g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct  FTJ
ix(t) iF(t)
 Purtătoarele locale sunt: Acos(ωLt) Circuit

FTB Recuperare
s  t   A cos      t   
sr(t)
-Asin(ωLt) purtator
IL c
s  t    A sin      t   
QL c FTJ
cx(t) cF(t)
srf  t  g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 

ix  t    sIL  t   A cos  c    t    
Vref  I Vref  I
A
  g I  t  cos  t     gQ  t  sin  t     
2 Vref  I
 g I  t  cos   2c    t     gQ  t  sin   2c    t    

A

2 Vref  I
11.oct.2013 65
ix(t) iF(t)

FTB Recuperare
s  t   A cos      t   
sr(t)
IL c
s  t    A sin      t   
QL c FTJ
cx(t) cF(t)

ix  t    sIL  t   A cos  c    t    
A
  g I  t  cos  t     gQ  t  sin  t     
2 Vref  I

A

2 Vref  I
11.oct.2013 66
ix(t) iF(t)

FTB Recuperare
s  t   A cos      t   
sr(t)
IL c
s  t    A sin      t   
QL c FTJ
cx(t) cF(t)

ix  t    sIL  t   A cos  c    t    
A
  g I  t  cos  t     gQ  t  sin  t     
2 Vref  I

A

2 Vref  I
11.oct.2013 67
Efectele recuperării incorecte a
purtătoarelor locale
 frecvenţa purtătoarelor locale diferă de frecvenţa purtătoarelor
recepţionate, adică:
  0

  ct.
 Semnalele la ieşirea filtrelor vor avea forma
iF  t   g I  t  cos  t     gQ  t  sin  t   
cF  t    g I  t  sin  t     gQ  t  cos  t   
 semnalele demodualte nu mai sunt proporţionale cu semnalele transmise

pe cele două ramuri
 la orice demodulator coerent, pentru demodularea
semnalelor MAQ purtătorarele locale trebuie să fie
sinfazate (recuperate perfect) cu purtătoarele
recepţionate
11.oct.2013 68
Performanţe de raport semnal-
zgomot ale modulaţiilor liniare
AWGN (Additive white Gaussian noise)
 Considerând că semnalul modulat este transmis pe
un canal plat, semnalul recepționat este:
sr  t   st  t   n  t 
 Un zgomot este alb dacă distribuția spectrală a
puterii este uniformă indiferent de valoarea
frecvenței
 densitatea spectrală de putere a zgomotului
definește puterea medie a componentelor spectrale
dintr-o bandă de frecvență
dBm
 N0  
kHz
11.oct.2013 69
AWGN
 zgomot Gaussian – un semnal aleatoriu cu
distribuție normală sau Gaussină:
  x   
2
P  n  t   x   pdf  x,  ,   
1
exp   
2  2 2

 
0.4
1.5
 =1
0.35  =2
 =3
1  =4
0.3
 =5
0.25
0.5
pdf(x)
0.2
0 0.15
0.1
-0.5
0.05
-1 0
-15 -10 -5 0 5 10 15
x
11.oct.2013 70
AWGN
 probabilitatea ca valoarea zgomotului în momentul t
să fie mai mic decât x : x
P  n  t   x   cdf  x,  ,     pdf  , ,   d 

     
2
1  x   
x
1
 
2 
exp  
 2 2
 d  1  erf 
 2    2 

 
1
0.9
0.8
0.7
0.6
cdf(x)
0.5
0.4
0.3  =1
 =2
0.2
 =3
0.1  =4
 =5
0
-15 -10 -5 0 5 10 15
x
11.oct.2013 71
AWGN-filtrat
 puterea zgomotului de bandă îngustă (PN) este:
PN  N0  LB
 zgomotul cu bandă îngustă poate fi scris ca un
semnal modulat QAM:
n  t   nI  t  cos  2 f ct   nQ  t  sin  2 f ct 
 considerând că:
 1  b  
a  cos  x   b  sin  x   a  b  cos  x  tan   
2 2
  a 
 Semnalul de zgomot poate fi pusă în forma:
R  t   nI2  t   nQ2  t 
n  t   R  t   cos ct    t    nQ  t  
  t    tan 
1

 nI  t  
18. oct. 2012 72
 semnalul recepționat, afectat de zgomot este:
sr  t   sML  t   n  t  
   1 
  g (t )  nI  t   cos ct     g q (t )  nQ  t  sin ct 
2   2 
 Raportul semnal-zgomot la intrarea demodulatorului

este:
 BLD-P

gc2 1  m2 f 2  t  
 BLDP i 
PBLDP
 2 

gc2 1  m2 f 2  t  ;
PN i N 0  LB 2  N 0  2 f mM
18. oct. 2012 73

 Raportul semnal-zgomot la intrarea demodulatorului
este:
 BLD-PS
g M2 f 2  t 
 BLDPs i 
PBLD  PS
 2 
g 2
M f 2
 t
;
PN i N 0 LB 2 N 0  2 f mM
 BLU
g M2 f 2  t 
 BLU i 
PBLU
 4 
g 2
M f 2
 t
;
PN i N 0 LB 4 N 0  f mM
18. oct. 2012 74

sr  t   sML  t   n  t  
   1 
  g (t )  nI  t   cos c t     g q (t )  nQ  t   sin ct 
2   2 
 Semnalul demodulat cu demodulatorul coerent de

produs este: A0   
s f t    g (t )  nI  t  
2 2 
 Puterea semnalului util demodulat va fi:
T T
A0 A02 2 g M2 0 gM
2 2 2 2 2 2
1 1 A
Ps o  lim  g  t  dt   lim  f  t  dt 
2
 f 2 t 
T  T 4 16 T  T 16
T T
 
2 2
18. oct. 2012 75

T T
A0 A02 2 g M2  gM 2
2 2 2 2 2 2
1 1 A
Ps o  lim  g  t  dt   lim  f 2  t  dt  0  f t 
T  T 4 16 T  T 16
T T
 
2 2
 Ținând cont de α, puterea semnalului util este:

 BLD A02 2 g M2 A2 2 2
2 g A2 2
0 gM
PBLD o   f t  
2 0 M
 f t  
2
 f 2 t 
16 16 4
 BLU
A02 2 g M2 A2 2 2
1 g A2 2
g
PBLU o   f 2 t   0 M
 f 2 t   0 M  f 2 t 
16 16 16
18. oct. 2012 76
 Puterea zgomotului la ieșirea demodulatorului
pentru transmisii
T
BLD va fi T
2
1 2
A0 A02 1 2
PN o  lim  nI  t  dt   lim  nI 2  t  dt 
T  T 2 4 T  T
T T
 
2 2
A02 A02 A02

  N 0  LB   2N0  fM   N0  fM
4 4 2
 Iar pentru BLU avem:
T T
2
1 2
A0 A02 1 2
PN _ BLU o  lim  nI  t  dt   lim  nI 2  t  dt 
T  T 2 4 T  T 0
T

2
A02 A02
  N 0  LB   N0  f M
4 4
18. oct. 2012 77
 Raportul Semnal Zgomot va fi:
 BLD+P
A02 2
g M  f 2  t  g 2 m2  f 2  t 
PBLD o
 BLDP o   42  c ;
PN o A0 2  N 0  f mM
 N0  2 fM
4
 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare:

g c2 m 2  f 2  t 
 BLDP o 2  N 0  f mM 2m 2 f 2 (t )
  
2
c
2

 BLDP i g 1  m f  t  1  m 2 f 2 (t )
2

2  N 0  2 f mM
18. oct. 2012 78
 BLD-PS
A02 2
PBLD o gM  f 2 t  g 2  f 2 t 
 BLDPs o   42  M ;
PN o A0 2  N 0  f mM
 N0  f M
2
 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare :

g M2  f 2  t 
 BLDP o 2  N 0  f mM
  2
 BLDP i gM  f t 
2 2
2  N 0  2 f mM
18. oct. 2012 79
 BLU
A02 g M2
 f 2 t  g 2  f 2 t
 BLU o 
PBLU o 16
 2  M   ;
PN _ BLU o A0 4  N 0  f mM
 N0  f M
4
 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare :

g M2  f 2  t 
 BLU o 4  N 0  f mM
  1
 BLU i g M  f  t 
2 2
4  N 0  f mM
18. oct. 2012 80
Performanţe modulaţiilor MA,
demodulate cu detector de anvelopă
 semnalul MA afectat de zgomot AWGN cu bandă îngustă
este:
sr  t   sMA  t   n  t  
 
 g c 1  m  f  t    nI  t   cos ct   nQ  t  sin  2 f c t  
 
g c 1  m  f  t    nI  t   nQ2  t   cos c t    t  
2

2 0.8
1.5 0.6
0.4
1
0.2
0.5
Detector de 0
V(t)[V]
anvelopă
0
-0.2
-0.5
-0.4
-1
-0.6
-1.5 -0.8
-2 -1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
t[s]
18. oct. 2012 81
 Semnalul la ieșirea detectorului de anvelopă va fi:
Ar  t   g     
t 
2

c 1  m  f t  
 I n t  n 2
Q
 a) Nivelul anvelopei mult mai mare ca nivelul zgomotului


P gc 1  m  f  t  
n t   1
0.8
Ar  t   g 
1  m  f  t    nI  t   nQ  t  
2 0.6
2
c 0.4
0.2
g 
1  m  f  t    nI  t 
2
 
0
c -0.2
 g c 1  m  f  t    nI  t 
-0.4
-0.6
-0.8
-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
18. oct. 2012 82

 b) Nivelul zgomotului este mult mai mare ca valoarea
anvelopei:
P n t  
g c 1  m  f  t    1
Ar  t    
g c 1  m  f  t    nI  t   nQ2  t  
2
 g c 1  m  f  t    2 g c 1  m  f  t   nI  t   n 2I  t   nQ2  t  

2 2
 2 g c nI  t  g c 1  m  f  t   
2
 
2
 n I  t   nQ  t   1  2
2 2
1  m  f  t    
 n I  t   nQ  t  n I  t   nQ  t  
2 2 2
 6

g c nI  t  1  m  f  t  
4
 R t   2
R t  0
-2
-4
-6
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
18. oct. 2012 83

SNRo
30dB coerent
20dB
10dB
ne-coerent
-20dB -10dB 10dB 20dB

SNRi
-10dB
-20dB
-30dB
18. oct. 2012 84

Concluzii privitoare la comportatrea de
SNR a modulaţiilor liniare
 captarea demodulării de zgomot apare numai
pentru MA şi este mai pregnantă dacă detecţia de
anvelopă este realizată cu detectorul de vârf;
 factorul de îmbunătăţire al SNR, ρ, este maxim
pentru BLD-PS, ρ ≤ 2, (dar BLD-PS foloseşte o LB
dublă), pe când pentru BLU şi RBL ρM = 1
(folosindu-se o singură bandă laterală). Valoarea lui
ρ pentru MA este ρMA ≤ 2/3.
 valoarea lui ρ depinde şi de forma semnalului
modulator
04.oct.2013 85
Bibliografie
 Ed.Nicolau, coord. - Manualul Inginerului
electronist. Radiotehnica vol.III, Editura Tehnică,
1989
 http://en.wikipedia.org/wiki/Amplitude_modulation
04.oct.2013 86
Modulaţia în
Frecvenţă (MF)
TM Curs 3
Cuprins
 Descrierea semnalelor MF
 Expresia matematică, parametrii
 Banda de frecvenţă
 Producerea semnalelor MF
 Metoda Armstrong
 Demodularea semnalelor MF
 Performanţele MF în prezenţa zgomotului
 Translaţia în frecvenţă
18. oct. 2013 2

MF
MF modifică valoarea deviaţiei frecvenţei semnalului
modulat, în jurul frecvenţei purtătoare, direct
proporţional cu nivelul semnalului modulator,
păstrând amplitudinea semnalului modulat la o
valoare constantă
 considerând semnalul modulator: g t   gM  f t  ; f t   1
 Expresia frecvenţei instantanee fi(t) va fi:

Hz
fi  t   f c  kFM g M  f  t  ; kFM  
V
 Iar expresia pulsaţiei instantanee ωi(t) va fi:
i  t   2    fi  t   2    f c  K FM g M  f  t  rad
 K FM  
 c  M  f  t  ; s V
18. oct. 2013 3
MF
 deoarece faza instantanee a semnalului purtător modulat
este integrala pulsaţiei instantanee în raport cu timpul,
expresia semnalului modulat MF este:
t
s FM ( t )  V0 cos(c t  M   f ()d)
0
ΔωM reprezintă deviaţia maximă de frecvenţă permisă de modulaţie
 pentru un semnal modulator periodic, semnalul FM poate fi
descompus în serie [Ed.Nicolau]:

M
sFM (t )  V0   J k (  )  cos(ct  kmt );   ;
k  mM
Jk(β) sunt funcţiile Bessel de ordin k, iar β reprezintă indicele de
modulaţie.
 lărgimea de bandă care conţine aproximativ 99% din
puterea semnalului MF este : LBFM  2  f mM 1     
18. oct. 2013 4

MF
 semnalul modulat MF şi spectrul său sunt prezentate în figurile de mai
jos pentru un semnal modulator g(t) = Acosωmt, cu fm = 4 Hz, A = 2V,
ΔωM = 13 Hz, şi fc = 80 Hz; β = 3.25, LBMF = 40.25 Hz
 cel mai uzual exemplu de utilizare a MF este “FM radio”, având

parametrii: fmM = 15 kHz, ΔfM = 50 kHz, β = 3.33, LBFM = 184.6 kHz
18. oct. 2013 5

Producerea semnalelor MF
 metodele analogice “clasice” sunt prezentate în [Ed.
Nicolau];
 metodele digitale depăşesc cadrul acestui curs
Metoda Armstrong
 aproximează semnalul MF:
t  t   t 
s FM (t)  V0 cos(c t  M  f ( )d )  V0 cos(c t)  cos  M  f ( )d   V0 sin(c t)  sin  M  f ( )d 
0  0   0 
 t  
cos  M  f ( )d   1 
t  0   t
M  f ( )d  0.2 rad    s FM (t)  V0 cos c t  V0   M  f ( )d  sin c t
 
sin  M  f ( )d   M  f ( )d 
0 t t 0
  
0 0 
18. oct. 2013 6

 pentru a permite aproximaţiile făcute, pentru un semnal
modulator de bandă limitată [ωmm, ωmM], indicele de
modulaţie trebuie să fie de valoare mică, adică:
M '
'   0.5
mM
 pentru a permite obţinerea unor valor mai mari ale lui β,
semnalul este mai întâi modulat pe o frecvenţă intermediară
f’c şi cu un indice de modulaţie β’ mai mici decât fc şi
respectiv β.
 apoi este limitat în amplitudine
 descompunerea în serie Fourier a semnalului limitat este
18. oct. 2013 7

4V0 1  ' '
t 
sL (t)   sin 2(2k  1)f c t  2(2k  1)f M  f ( )d 
 k 1 2k  1  0 
 Impunând pentru cea de a k-a armonică nenulă condiţiile:

 2k  1 fc'  fc
 2k  1 f M'  f M   2k  1  '  
 rezultă că valorile frecvenţei intermediare f’c şi ale indicelui

de modulaţie β’ pe care trebuie făcută modularea sunt date
de relaţiile: f
f c'  c
2k  1

'  0.5
2k  1
18. oct. 2013 8

 filtrând TB semnalul limitat cu un filtru având ω0 = ωc şi cu o
bandă de trecere LBFM se obţine semnalul MF pe frecvenţa
purtătoare şi cu indicele de modulaţie impuse
 trebuie însă reţinut că factorul (2k-1) nu trebuie să ia valori
prea mari (< 11), deoarece amplitudinea armonicii
corespunzătoare ar putea fi prea scăzută.
 schema bloc a modulatorului Armstrong este:
Integrator -
g(t)
FTB
V0sin(ωct) Sumator Limitator f0=(2k-1)fc’
sL(t) LB=LBFM sFM(t)
Generator de semnal
+
in quadratura V0cos(ωct)
18. oct. 2013 9

Metodă digitală de producere a
semnalului MF
 utilizând metode digitale poate fi calculat cu o precizie
arbitrară valoarea funcției cos(∙)
 eșantionând uniform semnalul modulat MF cu frecvența de
eșantionare fe , valoarea semnalului modulat în momentul
nTe va fi:  nTe

sFM  nTe   V0 cos  c  n  Te  M   f   d  
 
 0 
 n

 V0 cos  c  n  Te  M  Te   f  i  Te  
1
0.8
0.6
 i 0 
0.4
0.2
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
18. oct. 2013 10

semnalului MF
 faza instantanee a semnalului modulat în momentul nTe
este: n
 n  c  n  Te  M  Te   f  i  Te  
i 0
 n

 Te   c  n  M   f  i  Te   
 i 0 
 n 1

 Te   c   n  1  M   f  i  Te   c  M  f  n  Te   
 i 0 
  n 1   p  n  Te 
 p  n  Te   Te  c  M  f  n  Te    Te  c  K FM  g  n  Te  

g(nTe) Θp(nTe) Θn sFM(nTe) sFM(t)
Te V0·cos(·) CDA
Te
KFM ωc
18. oct. 2013 11

semnalului MF
g(nTe) Θp(nTe) Θn sFM(nTe) sFM(t)
Te V0·cos(·) CDA
Te
KFM ωc
18. oct. 2013 12

semnalului MF- cu MAQ
 expresia semnalului modulat FM poate fi rescrisă în forma:
 t

sFM  t   V0 cos  ct  M   f   d  
 0 
 t
  t

 V0 cos  M   f   d   cos ct   V0 sin  M   f   d   sin ct  
 0   0 
 I FM  t   cos c t   QFM  t   sin c t 
 p  I  n  Te    p Q  n  Te    p  BB  n  Te   Te  M  f  n  Te   Te  K FM  g  n  Te 
n
g(nTe) Θp-BB(nTe) M  Te   f  i  Te  IFM(nTe) IFM(t)

i 0
Te cos(·) CDA
Te V0 cos  2 f ct  + sFM(t)
KFM
V0 sin  2 f ct  -
Σ
QFM(nTe) QFM(t)
sin(·) CDA
18. oct. 2013 13

semnalului MF- cu MAQ
g(nTe) Θp-BB(nTe) M  Te   f  i  Te  IFM(nTe) IFM(t)

i 0
Te cos(·) CDA
Te V0 cos  2 f ct  + sFM(t)
KFM
V0 sin  2 f ct  -
Σ
QFM(nTe) QFM(t)
sin(·) CDA
18. oct. 2013 14

Demodularea semnalelor MF
Principii
 Demodularea semnalelor MF necesită următoarele etape:
 eliminarea modulaţiei “parazite” de amplitudine (MPA),
modulaţie introdusă de canal – semnalul rezultat are o
amplitudine constantă
 derivarea semnalului modulat MF– această operaţie introduce
o modulaţie BLD-P (MA) a semnalului rezultat, pe lângă
modulaţia MF existentă
 detecţia de anvelopă a semnalului (sau realizarea unei
demodulări ML)
 eliminarea componentei continue
18. oct. 2013 15

FTB FTB
Derivator Detector de
f0=fc Limitator f0=fc
sr(t) srf(t) sL(t) sf(t) Kd sd(t) anvelopa se(t)
LB=LBFM LB=LBFM C
Eliminare M.P.A
Eliminarea modulaţiei “parazite” de amplitudine

 Eliminarea M.P.A. Se face în două etape:
 Limitarea semnalului
 Filtrarea trece bandă
t
 Semnalul recepţionat srf(t) are expresia: s rf (t )  A(t ) cos(ct  M  f ( )d );

0
 Semnalul limitat este: 4V 1  

t
s L (t)   sin
 k 1 2k  1 
 (2k  1)( c t  M f ( )d) ;
0 
 Prin filtrare se reţine doar prima armonică, rezulând un semnal
MF cu amplitudine constantă:
t
4V
s (t)  sin( t    f ()d)];

f c M
0
18. oct. 2013 16

Demodularea semnalelor MF 0
-10
Periodogram Mean-Square Spectrum Estimate
sl
sr
-20
-30
4V 1  t

s L (t)      M  
-40
sin  (2k 1)( t f ( )d ) ;
Power (dB)
 k 1 2k  1 
c -50
0  -60
-70
-80
-90
-100
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
pentru realizabilitatea filtrării, spectrele axate pe ωc şi 3ωc nu

Frequency (GHz)

trebuie să se suprapună, adică:
LB  3M  LB  M 
3c   c   4c  LB  3M   LB  M 
2 2
 deviaţia maximă de frecvenţă a modulaţiei MF de pe

armonica de index k a semnalului limitat are valoarea ΔωMk
= (2k-1) ΔωM, ceea ce face ca indicele de modulaţie al
semnalului MF de pe acestă armonică să fie βk = (2k-1)β.
 TEMĂ: Demonstraţi prin calcul efectele îndepărtării blocului de
eliminare a M.A.P asupra semnalului demodulat
18. oct. 2013 17
FTB FTB
LB=LBFM LB=LBFM C
1
Eliminare M.P.A
0.5
Efectuarea derivării 0
semnalului modulat MF
-0.5
-1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
derivarea semnalului MF are

-6
x 10
 1
rolul de a introduce o modulare 0.5
suplimentară BLD-P, alături de 0
cea MF:
-0.5
-1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
-6
t x 10
4V
sf (t)  sin(c t  M  f ()d)]; 10
 0 5
0
4V t
sd (t)  k d (c  M f (t))  cos(c t  M  f ()d)]; -5
 0
-10
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
-6
18. oct. 2013 18
x 10
FTB FTB
LB=LBFM LB=LBFM C
Eliminare M.P.A
Detecţia de anvelopă şi eliminarea componentei

continue
 Detectorul de anvelopă extrage un semnal proporţional cu
anvelopa semnalului derivat
so  t   k d  k e
4V

 c  M  
f t  k d  k e
4V

c  k d  k e
4V

M f  t 
 Condensatorul C împreună cu Zin a amplificatorului audio,

formează un FTS, care dă la ieşire un semnal proporţional cu
semnalul modulator: s (t)  k  k 4V  f (t)
o d e M

18. oct. 2013 19

 deoarece derivarea şi detecţia de anvelopă pot fi

fiecare realizate prin mai multe metode, există o
mare varietate de variante de demodulatoare, în
funcţie de combinaţia de metode utilizate.
18. oct. 2013 20

Metode de realizare a derivării
semnalelor MF
 Folosirea unui circuit care efectuează direct derivarea–
demodulatorul Clarke-Hess [Ed.Nicolau] – e utilizată în
receptoarele radio MF analogice
 metoda derivării prin întârziere – utilizată în receptoarele
TV pentru demodularea sunetului
 metoda se bazează pe aproximarea derivării unui semnal:
du(t) u(t)  u(t  t 0 ) u(t)  u(t  t 0 )
 lim  ; pt t 0 mic
dt t 0 0 t0 t0
+
srf(t)
Sumator
sd(t)
Intarziere cu t0 -
sh(t)
18. oct. 2013 21

semnalelor MF
 notând srf(t) semnalul recepţionat şi cu sh(t-t0) semanlul
recepţionat întârziat cu t0, se obţine
 t   t  t0 
sd (t)  s rf (t)  s h (t  t 0 )  V0 sin c t  M  f ( )d   V0 sin c t  M  f ( )d  c t 0  
 0   0 
  t c t 0   t  t0
M t c t 0 
 2V0 sin  M
 f ()d    cos c t  M  f ()d   f ()d  
 2 t t0 2   0 2 t t0 2 
2 t t0
 dacă impunem ca: t0 
f mM
atunci  f ( )d  f (t 
2
)  t0
t t 0
 Înlocuind se obţine:
 M t0 c t 0   t t0
M t c t 0 
sd (t)  2V0 sin  f (t  )  t 0    cos  c t  M  f ( )d   f ( ) d  
 2 2 2   0 2 t t
0
2 

18. oct. 2013 22

semnalelor MF
 Impunând ca:
M t sin   
  f (t  0 )  t 0  0.2 radiani;  ; a.
2 2  cos   1
c t 0   / 2  t 0  1/ 4f c ; b.
 Semnalul devine:
 M t 0    t t0
M t c t 0 
sd (t)  2V0   f (t  t 0 / 2)  cos  sin   cos c t  M  f ()d   f ( )d   
 2 4 4  0 2 t t0 2 
 
  

 M t 0   t M t c t 0  4
 2  V0    f (t  t 0 / 2)  1  cos c t  M  f ()d   f ()d  
 2   0 2 t  t 0
2 
A t    t  
 
 semnalul derivat are o BLD-P care este direct proporţională cu semnalul

modulator;
18. oct. 2013 23

Demodulare MF
 Derivare prin întârziere –Detecție Coerentă
sf(t)
+
FTJ
Sumator
sd(t) sx(t) ft>fmM se(t) C
Intarziere cu t0 +
sh(t)
4V  t  
sf ( t )  sin  c t  M  f ()d  
  0  

 t  2V  A  t     t   
sd  t   A  t  cos  c t  M  f ()d    t     s x  t   sin 2  c t  M  f ()d     t    sin   t   
 
 0      0   
sin  a  b   sin  a  b  
sin  a   cos  b   
2 

 După FTJ rămâne:   
  
2V  A  t  2V  A  t   M   2  V  A t 
 
t
se  t    sin   t      si n   f ( )d   
    2 t t0 4   
  
  0 
18. oct. 2013 24
Demodulare MF
 Înlocuind A(t):
2 V  A  t  2 V  M t0  t0  
se  t     2 V0    f  t    1 
   2  2 
M t0  t0 
 ka kdV0   f  t    ka kdV0
2  2
 componenta continuă (termenul al doilea) este suprimată de
C şi Zin, iar semnalul de ieşire este:
M t0  t0 
s0  t   ka kdV0   f t  
2  2
 schema discutată este varianta neechilibrată care furnizează
şi componenta continuă;
 suprimarea acesteia de căte filtrarea TS poate atenua componentele de
JF ale semnalului modulator.
18. oct. 2013 25

Demodulare MF
+
Varianta echilibrată
 Tensiunea de ieşire are
Σ sd(t) Det. Anv
ηa
- +
expresia: t0;-π/2
sh(t)
Σ so(t)
sf(t)
 t0  + -
so (t )  ka  ka V0  M f  t  
 2 -
Σ sd(t) Det. Anv
ηa
sh(t)
 Tensiunea de ieşire are
valoare dublă faţă de  Condiţia de realizabilitate a
varianta neechilibrată
filtrării necesară detecţiei
 NU are componentă
sincrone este:
continuă
BFM  2M  BFM  2M 
mM  2c   mM  c   mM
2 4
18. oct. 2013 26

Demodulatorul MF de tip DI-DC
(Varianta optimizată)
 este folosit la demodularea FM a semnalului de
sunet din transmisiunile TV analogice
sf(t) sh(t) sx(t)
t0;-π/2 FTJ
so(t)
V02  t   t t0 
s x (t)  sf (t)  s t (t  t 0 )  sin c t  M  f ()d   sin c t  M  f ()d  c t 0  
Vref  0   0 
V02  t t0 t   t t0  
 s in c t  M  f ()d  M  f ()d   co s c t  M  f ()d  ; pt. c t 0  ;
Vref  0 t t0   0  2
V02 t t0 t
 Notând cu V ;   c t  M  f ()d;   M  f ()d;
Vref 0 t t
sx(t) devine:
0
 V
s x (t)  V sin(   )  cos    cos   sin 2  V sin   co s 2  
2
V V V
  [sin   cos   sin 2  sin   co s 2]   sin   sin(2  );
2 2 2
18. oct. 2013 27
Demodulatorul MF de tip DI-DC
 impunând condiţia de separaţie:
B  2M  B  2M  mM
2c   mM  c  
2 4 2
 FTJ va elimina spectrul axat pe armonica a doua a
purtătorului, iar semnalul rezultat are expresia:
V V  t 
 sa (t)  K LP sin   K LP sin M  f ()d  ;
2 2  t t0 
t  t  
  f    d  f  t  0   t 0 ;  sa (t)  k d  M  t 0  f  t  t 0  
2
daca t0 
mM t  t0  2  2  2

M  t 0    t0 
  f  t    t 0  0.2 radiani;  sin       k d e t 
 k  f   s0  t  ;
2  2   2
18. oct. 2013 28

Performanţele MF în prezenţa
zgomotului (performanţe de SNR)
 considerăm că semnalul MF de intrare are puterea Ps iar
zgomotul gaussian aditiv are puterea PN = N0• BFM, ambele
după eliminarea M.P.A.;
 performanţele de SNR ale MF sunt evaluate prin raportul
dintre valoarea raportului semnal/zgomot de la ieşirea
demodulatorului şi valoarea aceluiaşi raport intrarea
demodulatorului.  Pso
o  P ;
o  No
 ; unde  ~
i  Psi V02 f 2 (t)
i   ;
 PNi 2N 0 BWFM
 raportul S/N în exprimare liniară va fi notat cu ρ, iar în
exprimare logaritmică cu SNR [dB]
18. oct. 2013 29

zgomotului
 punând expresia semnalului MF sub forma:
 t 
si (t)  V(t)sin c t  M  f ()d  V(t)sin(c t  (t))
 0 
 semnalul de zgomot poate fi exprimat sub aceeaşi formă:
n i (t )  R (t ) cos(c t  (t ))
 deoarece semnalul de la intrarea demodulatorului este o
sumă dintre sMF(t), şi semnalul de zgomot, el poate fi
exprimat sub forma:
sr (t)  si (t)  n i (t)  V(t)sin  c t  (t)   R(t)cos c t  (t)   A(t)cos(c t  r (t));
U(t)
r (t)  (t)  arctg ; U(t)  R(t)sin( (t)  ( t));
V0
18. oct. 2013 30
zgomotului
 datorită E.M.P.A. amplitudinea semnalului rezultant va fi
constantă, iar purtătorul va fi sinusoidal;
 demodularea MF va extrage doar o tensiune ULF(t),
proporţională cu variaţia frecvenţei semnalului rezultant,
care reprezintă semnalul de ieşire so(t) :
dr (t) d R(t)sin    t     t   

U LF (t)  A  A  (t)  arctg ;
dt dt  V0 
 în funcţie de valorile SNRi, semnalul de ieşire ULF(t) trebuie

analizat pentru două cazuri „extreme”:
18. oct. 2013 31

1. SNRi foarte mic, adică R(t) >> V0 → SNRi < 0 dB
 în acest caz probabilitatea ca amplitudinea R(t) a zgomotului
să fie mai mare decât V0 este apropiată de 1, generând un
semnal de ieşire care nu conţine nici un termen care să fie
proporţional cu semnalul modulator, vezi [Ed. Nicolau], ci
doar termeni care „sunt captaţi” de zgomot:
R ( t ) sin( ( t )  ( t ))
d[arctg ]
d r ( t ) V0
P(R ( t )  V0 )  1  U LF ( t )  A A ;
dt dt
 de aceea, în acest domeniu de valori ale SNRi, recepţia este
“captată” de zgomot, iar valoarea SNRi = 0 dB se numeşte
prag “de captare a recepţiei de către zgomot”, PCZ.
 pentru SNRi = 0 dB, valoarea corespunzătoare a SNRo = 10
dB, iar valoarea SNRo, pentru SNRi < 0 dB, este:
SNR 0 dB  10 dB  k1SNR i dB ;
18. oct. 2013 32
2. SNRi mare, adică R(t)<< V0 → SNRi >10 dB (5 dB)
 pentru SNRi = 10 dB (5 dB), P(R(t) < V0) > 0.996 şi
valoarea SNRo la ieşire este semnificativ mai mare decât cea
a de la intrarea SNRi;
 această situaţie conduce la:
 LBFM
P(R(t)  V0 )  1    o  k 3  3 2  ; pentru i  10 
i 2  f mM
 LBFM 
SNR o [dB]  17dB  10 lg  3 2    SNR i [dB] pt. SNR i  10dB;
 2  f mM 
 - acest fenomen este numit “îmbunătăţire deplină” iar nivelul

SNRi = 10 dB (5 dB) este denumit prag de îmbunătăţire
deplină, P.I.D.
18. oct. 2013 33

zgomotului
 P.I.D. = 10 dB pentru demodulatoarele care nu au buclă de
reacţie, cum sunt cele studiate mai sus
 P.I.D. = 5 dB pentru demodulatoarele cu buclă de reacţie,
cum sunt cele cu PLL, [Ed. Nicolau].
 pentru valori ale SNRi între cele două praguri
(0<SNRi<10dB), valoarea lui SNRo se măreşte cu un factor
de multiplicare, vezi figura alăturată.
 în domeniul SNRi  [0, 10]dB, semnalul demodulat e de
slabă calitate, dar nu e captat de zgomot.
18. oct. 2013 34

zgomotului
SNRo [dB]
40 η=k2
Slabă calitate Îmbunătăţire deplină

10
Captat de zgomot PCZ PID
η=k1 0 10 (5) SNRi [dB]
18. oct. 2013 35

Consideraţii privitoare la translaţia descendentă în
frecvenţă a semnalelor ML şi MF
 semnalele modulate MF sunt transmise pe diverse frecvenţe

purtătoare; pentru efectuarea demodulării receptorul MF ar
trebui să modifice frecvenţele centrale ale celor două FTB,
(păstrând lărgimile de bandă constante!) şi ar trebui să
modifice parametrii circuitelor de derivare şi detecţie de
anvelopă.
 aceste cerinţe implică probleme tehnologice considerabile,
conducând la o implementare complicată.
 pentru a elimina acest neajuns, demodularea este efectuată
pe o frecvenţă fixă, numită frecvenţă intermediară fi.
18. oct. 2013 36

Consideraţii privitoare la translaţia descendentă în
frecvenţă a semnalelor ML şi MF
 translaţia semnalelor modulate de pe frecvenţa purtătoare

din canal fc pe frecvenţa intermediară fi, fără a modifica
spectrul semnalului, este realizată în două etape:
 înmulţirea semnalului recepţionat cu un semnal cosinusoidal
generat local numit semnal de translaţie, având frecvenţa ft
s x (t)   c t    t    A cos  t t 
V  t  cos 

Vref
 V '  t  cos 
 c t    t   t t   V '  t  cos 
 c t    t   t t  ;
 filtrarea TB care reţine doar banda de frecvenţe axată pe fi
c  t  t  c  i si st (t )  k f V 'cos(i t  (t ));


c  t  i  
c  t  t  c  i si st (t )  k f V 'cos(i t  (t ));.

18. oct. 2013 37
Bibliografie
 Ed.Nicolau, coord. - Manualul Inginerului electronist. Radiotehnica
vol.III, Editura Tehnică, 1989
 https://ccrma.stanford.edu/software/snd/snd/fm.html
 A. Bruce Carlson: "Communication systems, 2nd edition", McGraw-Hill,
Inc, 1981
 John G Proakis , Masoud Salehi, ”Fundamentals Of Communication
Systems” Prentice Hall 2004
 B.P. Lathi, “Modern Digital and Analog Communication Systems” Third
Edition, Oxford University Press, 1998
18. oct. 2013 38

Transmisiuni în banda de
bază
T.M. Curs 4
Cuprins
 Parametrii Liniilor fizice
 Coduri în banda de bază
 Aspecte generale
 Implementarea Codării
 Decodarea codurilor BB
 Schema bloc a unui modem BB
18. oct. 2013 2

Tehnici de modulaţii digitale
 Semnal modulator digital:
 Poate fi considerat ca un semnal dreptunghiular cu frecvenţa
şi factor de umplere variabil
 Frecvenţa maximă este fbit/2
W-densitatea spectrala de putere

1 0 0 0 1 0 1 0 0.8
0.6
0.4
0.2
0
0 1 2 3 4 5 6
f/fN
18. oct. 2013 3

Parametrii liniilor fizice
 Liniile fizice sunt canale a căror bandă de frecvenţă este limitată doar de
considerente fizice;
 Exemple: perechile de fire torsadate “copper twisted wires” sau cablurile
coaxiale
 Pot fi modelate ca medii de transmisie cu constante distribuite,
caracterizate de exponentul de propagare γ, atenuarea a, defazajul b şi
impedanţa caracteristică Zc,:
 R, L, C şi G (admitanţa) se definesc per unitatea de lungime
 =  (  )+ j  (  )   R+ j L G + jC  ; L/2
R/2
R+ j L C G
a =   l; b =   l; Z c(  )= ;
G + jC R/2 L/2
18. oct. 2013 4

-8
Condiţia necesară pentru a

x 10
8 2.5

7
2
asigura o caracteristică
constantă a(f) şi τg(f) este:
6
5
atenuare[dB/km]
intarziere[s/km]
1.5
4
 R C G L
RC  = + ;
3
1 = 1;   2 L 2 C
2 GL   =  LC ;
1

Practic nu poate fi respectată
0.5
0 
-1
0 0.5 1 1.5 2
0 această condiţie
frecventa[Hz] 8
x 10
 =  (  )+ j  (  )   R+ j L G+ jC  ;
18. oct. 2013 5

8
x 10
2.5
-8
Pentru transmisiile la frecvenţe
7 medii şi mari distorsiunea
6
2
timpului de propagare de
5 grup este neglijabilă;
atenuare[dB/km]
intarziere[s/km]
1.5
Doar distorsiunea de atenuare

4
trebuie luată în considerare

3
1
2
1
0.5
-1 0
0 0.5 1 1.5 2
frecventa[Hz] 8
x 10
 =  (  )+ j  (  )   R+ j L G+ jC  ;
18. oct. 2013 6

Impedanţa caracteristică Zc variază cu
1000
frecvenţa ; valorile medii tipice sunt:
900
800
• Zc = 600 Ω pentru transmisii în FB < 4
700 kHz;
600
• Zc = 300 Ω pentru transmisii în FB ε
[4; 8] kHz;
|Zc|
500
400
300
• Zc = 150 Ω pentru transmisii în FB ε
200 [8; 50] kHz;
100
• Zc = 130 Ω - 100 Ω pentru transmisii
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
frecventa[Hz]
1.2 1.4 1.6 1.8
8
2 în FB BW ε [50 kHz; 1 MHz] şi mai sus
x 10
R  j L
Z c   
G  jC
18. oct. 2013 7

Coduri bandă de bază
 transmisia în banda de bază denumeşte transmisia unui
semnal în banda sa de frecvenţă originală
 codarea în banda de bază înseamnă asocierea după o
anumită regulă unui semnal electric digital (cu număr finit de
valori) la simbolurile din alfabetul sursei
 în funcție de numărul de nivele semnalului electric asociat
codurile de linie pot fi împărțite în următoarele categorii:
 coduri unipolare 2 nivele din care unu diferit de zero (Ex. TTL 0V și 5V)
 coduri bipolare, 2 nivele simetrice față de 0 (Ex. CMOS -12V și +12V)
 coduri polare 3 nivele: 0V și două valori simetrice față de 0 (Ex. codul AMI
vezi mai jos)
 coduri multinivel – modulațiile PAM – se va discuta în cursul 6
18. oct. 2013 8

 semnalul purtător al informaţiei este rectangular:
• o structură şi implementare simplă, dar câteva inconveniente:
• o foarte mare lărgime de bandă LB;
• o slabă imunitate la perturbaţii;
18. oct. 2013 9

 distribuţia densităţii spectrale de putere trebuie analizată
pentru următoarele motive:
 datorită creşterii atenuării cu frecvenţa, canalele fizice au o
caracteristică de tip TJ:
a f   K f
 un semnal cu LB mare ar fi distorsionat deoarece componentele sale
spectrale ar fi atenuate diferit.
 cu cât LB a semnalului e mai mai mare, cu atât mai mare va fi diferenţa
între atenuările componentelor sale extreme, conducând la o
distorsionare mai semnificativă a semnalului
 circuitele de conectare la linie, implementate cu transformatoare
de impulsuri, nu permit trecerea componentei c.c. şi
distorsionează componentele de foarte joasă frecvenţă
18. oct. 2013 10

 în practică se foloseşte caracteristica de atenuare relativă:
ar  f   aabs  f   aabs  f ref 
18
16
14
12
atenuare[dB/km]
10
atenuare absoluta la frecventa f
6
atenuare absoluta la frecveta de refeinta
4 ar(f)
2 0[dB]
ar
0 f
0 0.5 fr 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
frecventa[Hz] 6
x 10
18. oct. 2013 11

 NRZ
1
 Cea mai mare parte a puterii
semnalului e concentrată în
0.8
banda [0; 2]·fN, fN = fbit/2;
0.6 această bandă de frecvenţe
trebuie recepţionată cât mai
0.4
corect posibil
0.2  semnalul de date are energia
0
concentrată în componenta c.c.
0 1 2 3
f/fN
4 5 6
şi în cele de JF, care vor fi
distorsionate de circuitele de
conectare la linie;
18. oct. 2013 12

 distribuţia spectrală de putere a semnalului de date ar trebui
modificată înaintea transmisiei;
 ea ar trebui concentrată într-o bandă cu lărgime cât mai
îngustă posibil, plasată la frecvenţe cât mai joase posibil, dar
suficient de departe de componenta continuă:
 banda de frecvenţă îngustă conduce la un efect mai redus al
neuniformităţii caracteristicii a(f);
 poziţionarea la frecvenţe joase va scădea atenuarea absolută a
semnalului;
 “distanţa” faţă de c.c. anulează efectele circuitelor de conectare
la linie.
18. oct. 2013 13

 prelucrarea care transformă semnalul de date pentru a
îndeplini, mai mult sau mai puţin, cerinţele de mai sus, fără
a-i schimba forma dreptunghiulară, este codarea în banda de
bază;
 codurile folosite mai sunt numite coduri de transmisie sau coduri
de linie.
 decodarea bandă de bază, efectuată la recepţie, necesită un
semnal de tact generat local, care trebuie să fie sincronizat
cu semnalul receptionat.
 capacitatea de sincronizare este un alt parametru important
al codurilor de linie.
 secvenţe lungi care conţin biţi identici conduc la pierderea
sincronizării;
 semnalul codat BB trebuie să conţină tranziţii suplimentare,
astfel încât să nu se transmită secvenţe lungi fără tranziţii.
18. oct. 2013 14
 Codurile BB modifică distribuţia densităţii spectrale de putere
a semnalului şi ajută la sincronizarea tactului de bit (simbol).
 spectrul semnalului codat se află în aceeeaşi bandă de
frecvenţă, iar semnalul purtător este tot dreptunghiular
 coduri BB cele mai utilizate sunt: bifazic, Miller, CMI, AMI cu
variantele sale BnZs, HDB3, 4B3T; MLT-3, b4b5
1 0.07
Bifazic
0.06 Bifazic [0.6; 2.5]
0.8 Miller
0.05 CMI [0.2; 2]fn CMI
0.6 AMI [0.3; 1.3]fn AMI
0.04
MILLER [0.3;1.3]
0.4 0.03
0.02
0.2
0.01
0
0 1 2 3 4 5 6 0
0 0.2
0.30.5
0.6 1 1.31.5 2 2.5 3 3.5 4
f/fN
f/fN
18. oct. 2013 15
Parametrii principali ai acestor coduri sunt:
 lărgimea benzii de frecvenţă în care este concentrată cea
mai mare parte a puterii semnalului codat şi poziţionarea
acesteia pe axa frecvenţelor absolute;
 prezenţa /absenţa componentei continue în spectrul
semnalului codat;
 capacitatea de sincronizare, adică „densitatea” de tranziţii în
semnalul codat;
 complexitatea codării-decodării.
18. oct. 2013 16

Coduri NRZ(Non-Return to
Zero)
 Coduri NRZ (Non-Return to Zero)
 -codul NRZ – unipolar ”0” este codat cu tensiunea de 0V și
”1” este codat cu o tensiune pozitivă
 -codul NRZ –polar ”0” este codat cu o tensiune de -V și ”1”
este codat cu o tensiune +V
1
1 0 00 1 0 1 01
0.8
NRZ 0.6
0.4
0.2
Tact 0
0 1 2 3 4 5 6
f/fN
18. oct. 2013 17

Coduri RZ(Return to Zero)
 În cazul codurilor RZ informația este codată în prima
jumătate a simbolului electric, a doua jumătate este
obligatoriu 0V
 - RZ unipolar: ”0” este codat cu tensiunea de 0V și ”1” este
codat cu simbolul +V0
 - RZ bipolar ”0” este codat cu simbolul –V0 și ”1” este codat cu
simbolul +V0
1 0 0 0 1 0 1 0 1
RZ-
unipolar
RZ-
bipolar
Tact
18. oct. 2013 18

Coduri RZ(Return to Zero)
 PSD a codurilor RZ:
PSD vs f/fN - RZ unipolar PSD vs. f - RZ bipolar
0.7
0.6 0.6
0.5 0.5
0.4 0.4
PSD
PSD
0.3 0.3
0.2 0.2
0.1 0.1 [0.3,1.4]fN
0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 0 1 2 3 4 5 6 7 8
f/fN f/fN
18. oct. 2013 19

Coduri bifazice
 codul bifazic “părinte”, bifazic-L[Alex]:
 „1”(mark-M) e codat cu o tranziţie pozitivă la mijlocul perioadei
de bit (LH);
 “0” (space-S) e codat cu o tranziţie negativă la mijlocul
perioadei de bit (HL);
 codul prezintă o nedeterminare de 180º, care necesită un circuit
de resincronizare
0.016
Bifazic
0.014
1 0 0 0 1 0 1 0 1 0.012
0.01
0.008
0.006
Bifazic [0.6; 2.5]
0.004
0.002
0
0 0.6 2.5 4 6
f/fN
18. oct. 2013 20
Coduri bifazice
 pentru a elimina această nedeterminare, se folosesc două
variante diferenţiale: bifazic-S şi bifazic-M, numite şi coduri
Manchester diferenţiale.
 codul bifazic-S are următoarea regulă de codare:
 se inserează o tranziţie la fiecare margine a perioadei de bit, iar
dacă bitul care trebuie codat e “0” se mai inserează o tranziţie
la mijlocul perioadei de bit. 0.016
Bifazic
0.014
1 0 0 0 1 0 1 0 1 0.012
0.01
0.008
0.006
Bifazic [0.6; 2.5]
0.004
0.002
0
0 0.6 2.5 4 6
f/fN
18. oct. 2013 21
Coduri bifazice
 codul bifazic-M are o regulă de codare similară, dar tranziţia
suplimentară este inserată pe durata perioadei de bit a biţilor
de “1”.
0.016
Bifazic
0.014
1 0 0 0 1 0 1 0 1 0.012
0.01
0.008
0.006
Bifazic [0.6; 2.5]
0.004
0.002
0
0 0.6 2.5 4 6
f/fN
 Codurile Manchester (bifazice) sunt utilizate de exemplu în

sistemele Etherenet (la 10M), RFID
18. oct. 2013 22
Coduri bifazice
 durata minimă a palierului, pentru toate cele trei coduri bifazice, va fi
egală cu jumătate din perioada de bit, echivalentă cu o frecvenţă de bit
dublă, conducând la o lărgime de bandă mai mare a semnalului codat
 dacă se consideră componentele spectrale care conţin aproximativ 80%
din puterea semnalului codat, se poate considera că banda utilă ocupată
de codurile bifazice este cuprinsă între [0,6; 2,5]•fN;
 Lărgimea acestei benzi de frecvenţă este aproximativ egală cu cea a
secvenţei necodate, dar distribuţia densităţii spectrale de putere este
modificată semnificativ;
 c.c. este eliminată, iar puterea este concentrată în componente cu
frecvenţe mai mari;
 componentele de joasă frecvenţă au amplitudini reduse, reducând astfel
efectul distorsionant al circutului de conectare la linie şi simplificându-i
implementarea;
 lărgimea de banda de frecvenţă relativ ridicată a acestui cod îl face
nerecomandabil pentru transmisii cu debite binare medii şi mari.
18. oct. 2013 23

Coduri bifazice
 capacitatea de sincronizare a acestui cod este foarte bună, datorită
intervalui maxim dintre două tranziţii succesive de numai o perioadă de
bit;
 deoarece starea iniţială a codorului poate fi “0” sau “1”, există două
secvenţe codate bifazic pentru aceeaşi secvenţă informaţională;
decodarea nu este afectată datorită caracterului diferenţial al codurilor
bifazic-S sau –M.
 datorită regulii de codare, durata minimă a unui palier este de o
jumătate de perioadă de simbol, sau o perioadă a unui tact cu frecvenţa
2fbit. Pentru decodare va fi necesară sincronizarea, la recepţie a unui
semnal de tact cu frecvenţa flocal = 2fbit.
 dacă considerăm cele două semiperioade, 2k+1 şi 2k+2, ale celei de a
(k+1)-a perioade de bit, când se codează bitul bk+1, semnalul bifazic-S
poate fi scris:
sb (2k  1)  sb (2k);
sb (2k  2)  s b (2k  1)  bk 1
18. oct. 2013 24
Codul Miller
 expresia matematică a regulii de codare a codului Miller este
complexă [Alex];
 codarea Miller poate fi definită într-o manieră mai simplă
utilizând codarea bifazic-S, şi anume:
 fiecare a doua tranziţie este eliminată din secvenţa codată
bifazic-S 0.07
Miller
0.06
1 0 0 0 1 0 1 0 1
0.05
Bif-s 0.04
0.03
Miller
0.02
0.01 MILLER [0.3;1.3]
Tact 0
00.3 1.3 4 6
f/fN
18. oct. 2013 25
Codul Miller
 durata minimă a palierului este egală cu perioada de bit;
 intervalul maxim dintre două tranziţii succesive este de două
perioade de bit; aceste două aspecte conduc la scăderea
lărgimii de bandă ocupate de semnalul codat Miller.
 codul Miller concentrează puterea în banda [0,3 1,3]·fN, dacă
se consideră componentele ce conţin 80 % din puterea
semnalului codat;
 aceasta reduce efectul distorsionant al neuniformităţii
caracteristicii a(f) a cablului, permiţând utilizarea codului
pentru debite binare ridicate;
 dar, acest cod prezintă componentă continuă şi componente
semnficative de joasă frecvenţă, care îl fac nerecomandabil
la debite binare scăzute;
18. oct. 2013 26

Codul Miller
0.07
0.06
0.05
0.04
dif. at. Bifazic
Atenuare absoluta la mijlocul benzii BIF
0.03 dif. at. MILLER Atenuare absoluta la mijlocul benzii MILLER
0.02 Bifazic [0.6; 2.5]
0.01
0
0 0.3 0.6 1.3 2.5 4
f/fN
 datorită benzii de frecvenţă mai înguste, semnalul Miller este mai puţin
distorsionat de neuniformitatea caracteristicii a(f) şi mai puţin afectat de
perturbaţii;
 datorită poziţionării la frecvenţe mai joase el este mai puţin atenuat
decât cel bifazic.
18. oct. 2013 27

Codul Miller
 capacitatea de sincronizare este încă bună, deoarece
intervalul maxim dintre două tranziţii consecutive este de
două perioade de simbol.
 deoarece există două secvenţe codate bifazic pentru fiecare
secvenţă informaţională, iar starea iniţială a codorului Miller
poate fi „0” sau „1” rezultă că există patru secvenţe codate
Miller pentru aceasta.
 Aceasta impune utilizarea unui circuit de resincronizare în
receptor.
18. oct. 2013 28

Codul CMI
Regula de codare a codului CMI este:
 bitul “0” este codat cu o tranziţie pozitivă la mijlocul perioadei
de bit (LH);
 bitul “1” este codat alternativ cu “1” (+V) sau “0”( –V), (LL or
HH)
0.025
CMI
1 0 0 0 1 0 1 0 1 0.02
CMI 0.015
0.01
Tact 0.005
CMI [0.2; 2]fn
0
00.2 2 4 8
f/fN
18. oct. 2013 29
Codul CMI
 nu va mai apărea o tranziţie la începutul perioadei de bit
pentru orice secvenţă informaţională.
 tranziţia de la mijlocul perioadei de bit asigură informaţia de
sincronizare necesară sistemului de sincronizare a tactului de
bit din receptor.
 distribuţia spectrală de putere a semnalului codat CMI este
asimetrică
 banda de frecevnţă ocupată este cuprinsă aproximativ între
[0,2•fN, 2fN], considerând componentele ce conţin
aproximativ 80% din puterea semnalului codat, iar semnalul
codat nu are c.c.
 CMI se utilizează de ex. la transmisiile digitale între centrale
telefonice.
18. oct. 2013 30

Codul AMI (Alternate Mark
Inversion)
Codul AMI are următoarea regulă de codare:
 bitul “0” este codat cu nivelul de 0 volţi;
 bitul “1” este codat alternativ cu nivele +/- A volţi pe întreaga
perioadă de bit.
 este un cod cu 3 nivele iar debitul binar transmis este egal
cu debitul binar informaţional
0.03
AMI
1 0 0 0 1 0 1 0 1 0.025
0.02
AMI 0.015
0.01
AMI [0.3;
0.005 1.3]fn
Tact
0
0.3 1.3 2 4
f/fN
18. oct. 2013 31
Codul AMI
 codul concentrează circa 80% din puterea semnalului
transmis în banda [0,3 1,3]•fN
 lărgimea de bandă a codului AMI este mai îngustă decât cea
a codului bifazic, nu există c.c., iar puterea este concentrată
la frecvenţe mai înalte.
 capacitatea de sincronizare a codului este foarte slabă
deoarece secvenţele lungi de “0” sunt codate fără nici o
tranziţie.
 pentru eliminarea acestui neajuns s-a elaborat coful BnZS
(bipolar cu substituirea a n zerouri).
18. oct. 2013 32

Codul AMI
 regula de codare este identică cu cea a codului AMI, cu
excepţia secvenţelor de biţi “0”egale sau mai lungi de n biţi,
n număr natural; dacă apare o astfel de secvenţă ea este
înlocuită cu o secvenţă de completare.
 pentru n = 6, secvenţa de completare este 0VB0VB:
 0 – bit “0”codat cu 0 volţ
 V – bit “1”codat cu un nivel +/- A volţi
1 0 0 0 0 0 0 1 1
care violează regula de codare AMI
AMI
 B - bit “1”codat cu un nivel +/- A volţi
care respectă regula de codare AMI
B6ZS 0 VB 0 V B
Tact
18. oct. 2013 33

Codul AMI
 violările regulii de codare AMI sunt utilizate pentru
identificarea acestor secvenţe la recepţie, unde ele trebuie
înlocuite cu secvenţe de n biţi “0”.
 densitatea spectrală de putere a codului BnZs este similară
cu cea a codului AMI.
 alte coduri elaborate pentru a îmbunătăţi capacitatea de
sincronizare a codului AMI sunt HDB3 (High-Density Bipolar-
3 zeros) şi 4B3T (4-binary, 3-ternary), MLT-3.
 Codurile AMI(MLT-3) sunt utilizate de ex. în reţele de
calculatoare (Ethernet 100M).
18. oct. 2013 34

Codurile BB
0.07
Bifazic
Miller
0.06 Bifazic [0.6; 2.5] CMI
AMI
CMI [0.2; 2]fn
0.05
AMI [0.3; 1.3]fn

0.04
MILLER [0.3;1.3]
0.03
0.02
0.01
0
0 0.20.3 0.50.6 1 1.3 1.5 2 2.5 3 3.5 4
f/fN
18. oct. 2013 35

Codul MLT3 (Multi-Level
Transmit 3)
 regula de codare:
 ”0” se păstrează starea anterioară,
 ”1” semnalul codat schimbă starea trece la ”starea următoare”
din secvența de stări 0 → +V → 0 → -V → 0 → +V→
1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1
MLT3
Tact
 puterea de sincronizare a acestui cod este redusă deoarece

la secvențe mai lungi de zero, semnalul codat nu schimbă
starea
18. oct. 2013 36
Transmit 3)
 în sistemul Ethernet 100BASE-TX înainte de codare MLT-3
secvența de date este precodat 4b5b
Nr 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
4b 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111
5b 11110 01001 10100 10101 01010 01011 01110 01111 10010 10011 10110 10111 11010 11011 11100 11101
 crește puterea de sincronizare

 scade sensibilitatea la perturbații
 crește debitul transmisiei cu 25%
18. oct. 2013 37

Transmit 3)
 Densitatea spectrală de putere a codului MLT3 comparat cu
NRZ:
18. oct. 2013 38

Implementarea codării BB
 codarea codurilor BB poate fi implementată folosind relaţiile
matematice care descriu semnalele codate.
 implementarea poate fi simplificată considerabil dacă se
folosesc anumite particularităţi ale regulilor de codare.
 datorită numărului diferit de nivele ale semnalului codat şi
duratei diferite a palierului semnalelor codate, jumătate sau
perioadă întreagă de bit, codarea codurilor bifazic, Miller şi
CMI trebuie abordată diferit faţă de codarea codurilor de tip
AMI.
 bifazic-S şi CMI au o regulă comună de codare a bitului “1”,
prin alternarea nivelelor H şi L. Aceasta poate fi
implementată cu un bistabil J-K, comandat de tactul de bit,
care are pe intrările J şi K semnalul de date.
18. oct. 2013 39

 cele două coduri transmit semnalul de tact de bit pe durata
bitului “0”-bit
 codul CMI codează bitul “0” prin tactul de bit:
 codul bifazic-S codează bitul “0” fie prin tactul de bit, fie prin
tactul de bit inversat, în funcţie de nivelul (H sau L) cu care a
fost codat bitul “1”anterior.
 pe baza acestor observaţii se poate construi un codor comun
pentru cele două coduri, folosind un bistabil J-K şi un
comutator electronic; un alt comutator este necesar
selectarea codului dorit.
 pentru a asigura un semnal purtător bipolar trebuie utilizate
circuite C-MOS, care funcţionează cu nivele +/- V.
 codul Miller poate fi generat prin divizarea, cu 2, în frecvenţă
a semnalului codat bifazic-S.
18. oct. 2013 40
 codarea codurilor de tip AMI trebuie să ţină cont de faptul că
acesta are trei nivele.
 poate fi generat folosind un convertor care funcţionează
similar unui convertor D/A de 2 biţi al cărui semn este
schimbat alternativ, pentru biţii “1” de intrare.
 o altă abordare foloseşte un bistabil J-K pentru codarea
biţilor “1” (vezi considerentele de mai sus) şi un comutator
care are o intrare legată la masa electrică, pentru biţii 0”-bit,
comandat de datele de intrare.
 pentru codarea BnZS, înainte de codarea AMI, este necesară
inserarea unui circuit care să sesizeze seriile de n biţi “0” şi
să le înlocuiască cu secvenţa de completare a codului.
18. oct. 2013 41

Decodarea codurilor BB
 codul bifazic-S  Relaţia de codare
bk bk+1
s b (2k  2)  sb (2k  1);

1 0 0 0 1 0 1 0 1 s b (2k  3)  s b (2k  2)  bk 1
Sb(2k+1)
Sb(2k+2)
Sb(2k+3)
Sb(2k+4)
Sb(2k+5)
Bif-s
Sb(2k)
 Relaţia de decodare
Sb(2k+2)
Sb(2k+1)
Sb(2k+3)
Sb(2k-1)
Bif-s i
Sb(2k)
s b (2k  1)  s b (2k  1)  b k ;
suma s b (2k  2)  s b (2k)  b k ;
s b (2k  3)  s b (2k  1)  b k 1;
Tact s b (2k  4)  s b (2k  2)  b k 1;
18. oct. 2013 42

 codul CMI  decodarea codului CMI
bk bk+1
se realizează prin
1 0 0 0 1 0 1 0 1 sumarea modulo 2 negat
a semnalelor codate
Sb(2k+4)
Sb(2k+1)
Sb(2k+2)
Sb(2k+3)
Sb(2k+5)
CMI
Sb(2k)
decalate cu o
CMI i semiperioadă a tactului
Sb(2k+1)
Sb(2k+2)
Sb(2k+3)
Sb(2k+4)
Sb(2k)
de bit.
S neg.  Pe a doua semiperioada
a tactului de bit se
obţine valoarea
Tact decodată
18. oct. 2013 43

 decodarea codului Miller se realizează prin adunări similare
care folosesc semnale întârziate cu 1, 2, 3 şi 4 semiperioade
de bit (sau perioade ale unui semnal de tact cu frecvenţa
2fbit) .
 pentru toate cele trei coduri semnalele rezultate din
circuitele de sumare trebuie “citite” cu un tact de bit, având
frecvenţa fbit, a cărui fază diferă de la cod la cod.
sbif
srec s2k+4 s2k+3 s2k+2 s2k+1 s2k
SET SET SET SET
D Q D Q D Q D Q
CLR Q CLR Q CLR Q CLR Q
SET
2fbit D Q
sdecodat
CLR Q
sCMI
fbit defazat D.P.

sMILLER
18. oct. 2013 44

D
SET
Q Inlocuire
Redresor bi-
sAMI AGC comp secv. sdec
alternanta
V/2 CLR Q completare
Detectare
Recuperare
secv.
fbit
completare
 decodarea codurilor AMI, BnZs şi HDB3 foloseşte faptul că

bitul “1” este codat cu nivele de modul A, iar bitul “0” este
decodat cu un nivel de 0 volţi.
 decodarea AMI necesită o redresare dublă alternaţă a
semnalului codat recepţionat care este eşantionat cu tactul
de bit sincronizat local.
 apoi acesta este comparat cu un prag de nivel +A/2 pentru a
se decide bitul recepţionat.
 circuitul AGC asigură un nivel constant semnalului recepţionat.
18. oct. 2013 45

 decodarea codurilor BnZs şi HDB3 necesită utilizarea, pe lângă
decodorul AMI, a unui circuit care să recunoască secvenţa de
completare şi să o înlocuiască cu n sau cu 4 biţi "0".
 decodarea codului 4B3T este mult mai complexă deoarece în
acest caz trebuie determinat alfabetul folosit la codare. De
asemenea, acest decodor utilizează redundanţa introdusă pentru a
corecta unele combinaţii de erori, vezi [Bota].
 filtrul TB de intrare are rolul de a limita banda semnalului
recepţionat la banda utilă a codului BB utilizat; caracteristica de
filtrare optimă este cea de tip “cosinus ridicat- RC” – se va discuta
ulterior.
 recuperarea tactului de simbol în receptoarele AMI poate fi
realizată folosind metoda “energetică”- vezi capitolul despre QAM.
18. oct. 2013 46

Schema bloc a unui modem BB
RTS EMISIE
Comanda a transmisiei
CTS
CE Tip Cod
TXD Codor Semnal Codat Unitate de Linie Transmisie
TxCLK Oscilator + Divizor
CD Detector de purtatoare
Unitate de receptie
Egalizor Receptie
fatac Limitator
RxD Decodor
flocal
RxCLK Sincronizare
RECEPTIE
18. oct. 2013 47

Bibliografie
 HA H. NGUYEN, ED SHWEDYK; A First Course in Digital
Communications – Cambridge University Press 2009
 Nicolae Dumitru Alexandru, Gunter Morgenstern; Digital Line
Codes and Spectral Shaping, Matrix Rom București 1998
18. oct. 2013 48

Transmisiuni în banda de
bază
T.M. Curs 5
Cuprins
 Probabilitatea de eroare a transmisiilor BB
 BER a codurilor cu 2 nivele
 BER a codurilor cu 3 nivele
 Sincronizarea tactului de bit la recepţie
 PLL-generalități
 Sincro dinamic
 Sincro rapid
 Resincronizare
01. noi. 2013 2

Probabilitatea de eroare a
transmisiilor BB
 banda de frecvenţă disponibilă pe canalele fizice este de
obicei mai mare decât banda utilă a semnalelor codate BB
–> banda de frecvență a zgomotului este mai mare decât
banda utilă a semnalului;
 de aceea este necesară o filtrare TB pentru îmbunătăţirea
SNR.
 deoarece banda utilă diferă de la cod la cod există două
opţiuni de comparare:
 Se transmite acelaşi debit şi se consideră un filtru TB adaptabil,
la care se modifică banda de trecere în funcţie de codul utilizat.
 Se consideră o lărgime de bandă constantă.
01. noi. 2013 3

transmisiilor BB
 Puterea medie a semnalelor dreptunghiulare cu două nivele
este:
T  t1 T 
1
  x t 
1
dt      Adr  dt    Adr  dt    Adr 
2
Ps 2 
2 2 2
T0 T  0 t1 
V
+Adr
t1 T t
-Adr
T
01. noi. 2013 4

transmisiilor BB
 Iar puterea medie a semnalelor cu trei nivele este:
V
+Adr
t1 t2 T t
-Adr
T
1 1  t
T t t2 T
Ps 3    x  t   dt      Adr  dt    Adr  dt   0dt    Adr 
1 2 2 2 2 2
T0 T  0 t1 t2  T
 Dacă biţii de zero şi de unu sunt echiprobabile:
 Adr 
2
Ps 3 
2
01. noi. 2013 5
transmisiilor BB
 Probabilitatea de eroare a unui bit este egal cu probabilitatea
ca semnalul recepționat în momentul de citire să fie în afara
zonei de decizie
r  t   str  t   n  t 
-1
0 1 2 3 4 5 6
t/Tb
01. noi. 2013 6

transmisiilor BB 0.4
0.35
1
0.3
0.25
PDF
0.2
0.15
-1
0.1
0.05
0
0 1 2 3 4 5 6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x
t/Tb
 probabilitatea condiţionată ca semnalul să aibă valoarea r în

momentul de sondare, dacă s-a emis nivelul m este:
  r  m 
2
1
p  r | m  exp   ;
2    2 2

 
01. noi. 2013 7
transmisiilor BB 0.4
0.35
1
0.3
0.25
PDF
0.2
0.15
-1
0.1
0.05
0
0 1 2 3 4 5 6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x
t/Tb
 Dacă pe o perioadă de simbol se transmis nivelul mk cu

probabilitatea Pmk, atunci probabilitatea de eroare pe bit este
(probab. eroare a simbolului este cea din paranteza):

pe   Pmk  p  r  mk  A0   N k ;
k

01. noi. 2013 8
transmisiilor BB
 Probabilitatea p(|r-mk|>A0) reprezintă de fapt probabilitatea
de apariție a unui semnal de zgomot cu amplitudine mai
mare de A0 în momentul de citire a semnalului recepționat,
această probabilitate este egală cu:
    k

2
r m  A0 
p  r  mk  A0  
1
 exp   d  r  mk   Q   ;
2 A0  2 2
  
 

1  u2 
Q(t )  
2 t
exp   du;
 2 0.4
Ps Ps 0.35
  2 0.3
Pz 
0.25
PDF
0.2
  
0.15
p  r  mk  A0   Q  A0
0.1
Q  x
 ; 0.05
0-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
 Ps  x
01. noi. 2013 9

Considerente privind BER a
codurilor cu 2 nivele
 Se presupune că:
 puterea medie a semnalului recepţionat este Ar2,
 densitatea spectrală de putere a zgomotului este N0
 puterea zgomotului în banda utilă a codului x este N0∙LBx
 Se utilizează acelaşi frecvenţă de bit, fbit pt fiecare cod
 Lărgimile de bandă utile ale codurilor cu două nivele sunt:
 Bifazic: LBbif  2  f N
 Miller: LBMiller  f N
 CMI: LBCMI  1.8  f N
 Distanța euclideană dintre cele două nivele este 2Ar, deci

pragul de decizie este la distanța A0=Ar față de nivelul
recepționat
01. noi. 2013 10

1
-1
0 1 2 3 4 5 6
t/T b
 Considerând nivelele recepționate echiprobabile

probabilitatea medie de eronare a unui nivel este:
     
pe 2  0.5  Q  A0 2 

A0 
1  0.5  Q  A0 2 

A0 
1  Q  
 
01. noi. 2013 11

 Raportul semnal zgomot la recepţie este
Bifazic: Ar 2 Ar 2
 bif  
LBbif  N 0 2 f N  N 0
Ar 2 Ar 2
Miller    2  bif
 Miller: LBMiller  N 0 1 f N  N 0
SNRMiller  SNRbif  10 lg  2   SNRbif  3dB
Ar 2 Ar 2
 CMI: CMI    1.11 bif
LBCMI  N 0 1.8  f N  N 0
SNRCMI  SNRbif  10 lg 1.11  SNRbif  0.45dB
 Probabilitatea de eroare pe bit (BER) se calculează cu:

2(M  1)  3  
pe   Q     
  
-
e
   pe2  Q
2
M  M 2
 1
 2
M2 
01. noi. 2013 12
codurilor cu 2 nivele 0
Bif
-1
CMI
-2 Miller
X: 10
Y: -3.106
-3
-4 X: 10
log10(BER)
Y: -3.369
-5
-6 X: 10
Y: -5.401
-7
-8
-9
-10
0 5 10 15
SNR[dB]
 probabilităţile de eroare de bit asigurate de codurile CMI şi

Miller la acelaşi SNR (de pe canal) vor fi mai mici decât cea
asigurată de codul bifazic
01. noi. 2013 13

 pentru a compara valorile nivelului semnalului recepţionat şi
ale N0 care asigură o aceeaşi valoare a BER, vom observa că
datorită bijectivităţii funcţiilor Q şi radical, putem scrie
pebif  peMill  Q( bif )  Q( Mill )  bif  Mill
cele două rapoarte semnal/zgomot se pot exprima, în funcţie

de raportul energie-per-bit/ densitate de putere a
zgomotului, Eb/N0:
Prbif PrMill Prbif PrMill E E
    b bif  2  b Mill 
N 0bif  LBbif N0Mill  LBMill N0bif  fbit N0Mill  0, 5  fbit N0bif N0Mill
E b bif E Eb Pr
 [dB]  b Mill [dB]  3dB; unde  ;
N 0bif N 0Mill N0 N0  f bit
E b bif E
[dB]  b CMI [dB]  0, 45dB
N 0bif N0CMI
01. noi. 2013 14
1
-1
0 1 2 3 4 5 6
t/Tb
 Considerând că biții transmiși sunt echiprobabile

probabilitatea medie de eronare a codurilor cu trei nivele
este:
1  Ar 2    1  Ar 2    1  Ar 2   
pe3  Q  2 
 1  Q  2 
  2  Q   1 
4  2 Ar  2  2 Ar  4  2 Ar2 
3  
 Q  
2  2
01. noi. 2013 15
 considerând lărgimile de bandă ale codurilor AMI, BnZs şi
HDB3, M = 3, egale cu LBAMI ≈ fN, pentru un debit binar cu
fbit = 2fN, valoarea SNR va fi: 2
Ar
AMI  ;
2  N0  f N
 valoarea BER se calculează utilizând:

3  1  3
pe3   Q 
2  2
 AMI    Q  
 'AMI ;
 2
 se va considera un raport semnal/zgomot echivalent, ρ’AMI,
care include şi efectul creşterii numărului de nivele ale
semnalului codat. Considerând acelaşi nivel recepţionat ca la
codul bif. ρ’AMI este:
1
 'AMI   AMI  bif ;  SNR AMI  10log  bif   10log  2   SNR bif  3dB;
2
01. noi. 2013 16

 pentru a compara valorile nivelului semnalelor recepţionate
care asigură o aceeaşi valoare a BER, datorită bijectivităţii
funcţiei Q şi radical se poate considera:
1 1
pebif  peAMI  Q( bif )  Q( AMI )  bif  AMI
2 2
2 2
Prbif 1 PrAMI A rbif 1 A rAMI E 1 E
      b bif   b AMI 
N0bif  LBbif 2 N0AMI  LBAMI N 0bif  f bit 2 2  N0AMI  f bit / 2 N0bif 2 N0AMI
E bAMI E E Pr
 [dB]  bbif [dB]  3dB; unde b 
N0AMI N0bif N0 N0  f bit
 pentru a asigura aceeaşi BER la acelaşi debit binar şi acelaşi

nivel recepţionat, codurile de tip AMI necesită creşterea
puterii semnalului recepţionat şi/sau scăderea lui N0, astfel
încât raportul Eb/N0 să fie mai mare cu circa 3dB, faţă de cel
necesar codului bifazic
01. noi. 2013 17
0
-1
-2
-3
-4
lg(BER)
X: 8.5 X: 11 X: 11.5 X: 14.75

-5 Y: -4.068 Y: -4.038 Y: -4.068 Y: -4.077
-6
-7
Bif.
-8
CMI
-9 Miller
AMI
-10
0 5 10 15
Eb/N0[dB]
Bifazic Miller, M = 2 CMI; M = 2 AMI, BnZs, HDB3;

Cod
M=2 M=3
LBf ≈2∙fN ≈1∙fN ≈1.8∙fN ≈1∙fN
Eb/N0 Eb/N0bif Eb/N0 bif – 3 dB Eb/N0 bif – 0,45 dB Eb/N0bif + 3,5 dB
[dB]
01. noi. 2013 18
 creşterea numărului de nivele ale semnalului codat (M=3),
dacă nivelul maxim al semnalului este menţinut constant
(+/-A) pentru a menţine Pv constantă, face ca distanţa
minimă dintre două nivele adiacente să scadă de la 2A,
pentru coduri cu M=2, la A, pentru coduri cu M=3.
 Acest fapt explică creşterea Eb/N0 necesară codurilor cu M=
3 pentru a asigura aceeaşi BER ca şi cele cu M = 2.
01. noi. 2013 19

Sincronizarea tactului de bit la
recepţie
 Recupererarea şi sincronizarea tactului local de bit la
recepţie este necesară din două motive:
 eşantionarea semnalului recepţionat trebuie realizată cu un tact
sincronizat cu acest semnal
01. noi. 2013 20

recepţie
 decodarea semnalului codat recepţionat necesită şi ea un tact
sincronizat cu semnalul recepţionat
 decodarea codurilor bifazic, Miller şi CMI, necesită un tact local
cu flocal = 2·fbit
 în aceste cazuri tactul de bit este obţinut prin divizarea în frecvenţă a
tactului local (flocal) . dar această divizare poate introduce o
nedeterminare de 180º între tactul local şi semnalul codat,
nedeterminare ce trebuie eliminată
0 1 0 0 1 0
 decodarea codurilor AMI şi a variantelor sale necesită un tact cu

flocal = fbit
01. noi. 2013 21

recepţie
 defazajul dintre semnalul codat recepţionat, şi tactul RxCk
generat local are următoarele cauze:
 momentele diferite de pornire ale celor două oscilatoare; acesta
fapt generează defazajul iniţial care poate lua o valoare
aleatorie între 0º şi 180º;
 diferenţa dintre frecvenţele celor două oscilatoare pilot care
furnizează cele două semnale de tact; aceasta generează
defazajul dinamic a cărui variaţie e dată de
d    t
 distorsiunile şi întărzierile introduse de canal
 nedeterminarea de 180º introdusă de stările iniţiale ale
divizoarelor digitale în frecvenţă
01. noi. 2013 22

recepţie
 prin sincronizarea dintre tactul generat local şi semnalul
recepţionat codat înţelegem:
 sincronismul dintre tranziţiile semnalului codat, considerate ca
referinţă de fază, şi tranziţiile negative ale tactului generat local
flocal, care are valoarea fbit sau 2· fbit
 sincronizarea este realizată în trei etape:
 eliminarea defazajului iniţial - sincronizare rapidă sau brută;
 eliminarea nedeterminării de 180º - numită resincronizare;
 eliminarea defazajului dinamic - sincronizare dinamică.
 acţionează pe întrega durată a transmisiei, după efectuarea
celorlalte două etape.
 Dacă nu există bloc de sincronizare rapidă, eliminarea
defazajului iniţial este şi ea realizată de sincronizarea dinamică
01. noi. 2013 23

Sincronizarea dinamică
 Sincronizarea se realizează cu bucle PLL (Phase Locked
Loop)
Semnal
de
referinta Comparator
FTJ
de faza
VCO
Purtatorul
local
01. noi. 2013 24

Bucle PLL
Există mai multe tipuri de bucle PLL:
 bucle analogice sau liniare (APLL sau LPLL)
 Comparatorul de fază este realizat cu circuite analogice (de exemplu

multiplicator analogic), filtrul de buclă poate fi un filtru activ sau unul pasiv. Se
utilizează un oscilator comandat în tensiune.
 bucle digitale (DPLL)
 este de fapt un PLL analogic, cu diferența că comparatorul de fază este

realizat cu circuite digitale (porți, bistabile JK, etc.). În bucla de reacție poate
să conțină un divizor de frecvență, astfel poate fi utilizat ca multiplicator de
frecvență.
 bucle complet digitale (ADPLL - All digital PLL)
 toate blocurile componente sunt realizate cu circuite digitale, oscilatorul

comandat în tensiune poate este înlocuit cu un divizor comandat.
 Software PLL (SPLL)
 este realizat pe circuite programabile
01. noi. 2013 25

si ( t)
se( t)
Comparator de Fază Filtru de buclă
(Phase Detector) ( Loop Filter)
Oscilator
comandat în
sl ( t) tensiune ( VCO) V0(t)
 Comparatorul de fază generează la ieșire un semnal de eroare care

variază cu diferența dintre fazele instantanee a semnalelor de intrare
 comparatoare cu dependență liniară sau dinte de fierăstrău
 comparatoare cu dependență sinusoidală
 comparatoare cu dependență triunghiulară
 comparatoare cu dependența signum (sgn) – furnizează semnul defazajului
se(t)
Dinte de
fierăstrău
Sinusoidală
sgn

 
2

Triunghiulară   i  l 
2
01. noi. 2013 26

si ( t)
se( t)
Oscilator
comandat în
 Filtru de buclă– de obicei este un filtru trece jos, care determină

dinamica sau stabilitatea buclei.
 Def.: Banda de captură – este intervalul de frecvență în care poate lua valori frecvența
semnalului de referință pentru ca bucla PLL să fie capabilă să genereze semnalul local a
cărei fază să ”prindă” faza semnalului de referință
 Def.: Banda de urmărire – este intervalul de frecvențe în care frecvența semnalului
generat local, după ce a fost sincronizat cu semnalul de referință, poate să urmărească
frecvența semnalului de referință
fl
fOL
Banda de
captură
Banda de urmărire
fOL fi
01. noi. 2013 27

Funcția de transfer a buclei
PLL

 Transformata Fourier a unei funcții g(t) este: G     g  t  e jt dt



 Notând s=jω, transformata Laplace a g(t) este: G  s    g  t  e st dt


 Câteva dintre proprietățile transformatei Laplace:

 dg  t  
 .    sG  s 
 dt 
 d n g t   n
 .    s G s
 dt 
  G s
  g   d  
 .
   s
01. noi. 2013 28
PLL
 t

 Semnalul generat de VCO este: sl  t   V0 cos  2 f OL t  KVCO  vo   d 
  
KVCO
 Variația fazei semnalului poate fi scrisă ca: l  s    vo  s 
s
 Dar : vo  s   se  s   F  s 
 Notând Φe=(Φi-Φl) faza semnalului generat local devine:

1 F s
 l  s   K PD  K FB  F  s   KVCO    e  s   K PLL  e  s 
s s
Detector de fază
i Filtru de buclă VCO
KPD KFB F(s) KVCO 1/s
e
 l
01. noi. 2013 29

PLL
in sum out
P(s)
Q(s)
P s
Funcția de transfer a unui circuit cu reacție : H s 
1 Q s P s

Detector de fază
e
 l
 Funcția de transfer a buclei PLL este :
F s
l  s  K PLL K PLL F  s 
H s   s 
i  s  F  s  s  K PLL F  s 
1  K PLL
s
01. noi. 2013 30
PLL
Detector de fază
e
 l
1 2s
 Considerând un filtru trece jos de ordin 1 : F s 
1   1s
K PLL N  1 
 Notând : N    2  
1 2  K PLL 
 Funcția de transfer devine:
  N2 
 2 N   s  N
l  K PLL 
H s  
i s 2  2 N s   N2
01. noi. 2013 31

si ( t)
se( t)
Oscilator
comandat în
20 300
=1 i
=2 =1
10  =5 250
=2
= 5
0 200
|H(j)|
l
-10 150
-20 100
-30 50
-40 0
0 0.5 fl 1 1.5 2 2.5 0 5 10 15 20 25 30 35 40
/N timp
fOL
Banda de
captură
Banda de urmărire
fOL fi
01. noi. 2013 32

Sincronizarea dinamică -
ADPLL
 datorită lui , păstrarea sinfazării perfecte între tactul local
şi tranziţiile semnalului codat recepţionat este imposibilă
 scopul sincronizării dinamice este să menţină modulul
defazajului dintre cele două semnale sub o valoare stabilită
apriori, numită pas de sincronizare
Semnalul
de
referinta
Tactul
local
x
Echilibru
dinamic
01. noi. 2013 33

Sincronizarea dinamică -
ADPLL SCR
Comp. Fază
Ex. ADPLL de ordin 1:

flocal

VCODig.
flocal   fOL , f OL  KVCO 

Detector de fază
i VCO
sign(·) KVCO 1/s
e
 l
Momente de recepție a
informației de sincronizare
sign(Φi-Φl)
Faza semnalului de
referință
Tlocal   p
Faza semnalului generat

local
01. noi. 2013 34

Principiul de funcţionare a sincronizării dinamice
(ADPLL)
Semnalul
de
referinta
Temisie
Tactul
local
Tlocal Tlocal Tlocal
Tlocal
Tlocal1 Tlocal2 Tlocal1
01. noi. 2013 35

Schema bloc a sincronizării dinamice
SET
J Q
Divizor cu flocal
fatac
N/2
Circuit comanda
Referinta de faza
întârziere K CLR Q R
Compara
tor de
faza
Circuit comanda Comanda de la
avans Sincro Rapid
Semnalul
de
referinta
Temisie
Tactul
local
Tlocal Tlocal Tlocal
Tlocal
Tlocal1 Tlocal2 Tlocal1
01. noi. 2013 36

SET
J Q
Divizor cu flocal
fatac
N/2
Circuit comanda
Referinta de faza
Compara
tor de
faza
avans Sincro Rapid
N=16 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
fatac=16flocal fatac
Tatac=Tlocal/16
J,K
CLR
Q
flocal
01. noi. 2013 37

SET
J Q
Semnalul Divizor cu flocal
de fatac
N/2
referinta Circuit comanda
Referinta de faza
Temisie Compara
tor de
faza
Tactul avans Sincro Rapid
local
Tlocal Tlocal
Tlocal1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
N=16
fatac
fatac=16flocal
Tatac=Tlocal/16 J,K
Tlocal1=(N+1) Tatac CLR
Q
flocal
Tlocal1
01. noi. 2013 38

SET
Semnalul J Q
flocal
de fatac
Divizor cu
N/2
referinta Circuit comanda
Referinta de faza
Temisie Compara
tor de
faza
Tactul avans Sincro Rapid
local
Tlocal Tlocal
Tlocal2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
N=16
fatac
fatac=16flocal
Tatac=Tlocal/16 J,K
Tlocal2=(N-1) Tatac CLR
Q
flocal
Tlocal2
01. noi. 2013 39

 sincronizarea dinamică poate acţiona doar dacă există
tranziţii în SRC (Semnalul Recepționat Codat); altfel
sincronizarea dinamică nu are referinţă de fază şi nu va
acţiona deloc până la apariţia următoarei tranziţii a
semnalului codat.
 acest fapt indică necesitatea unui număr cât mai mare
posibil de tranziţii în SRC.
 pasul de fază cu care se efectuează corecţia corespunde
unei perioade a semnalului fatac, atît pentru corecţiile în
avans cât şi pentru cele în întârziere:
360 360 360
 p    ; N  2n ;
fatac N 2n
fsin cro
01. noi. 2013 40

 Pasul de faza exprimat in grade este:
Tlocal 360
Tatac  p
Tatac
 p  360
Tlocal
Tatac f 360 360
 p  360  local 360   n
Tlocal f atac N 2
unde N este numărul de celule divizoare cu doi din lanţul de

divizare
01. noi. 2013 41

Sincronizarea rapidă (brută)
Sincro rapidă acţionează în trei paşi:
 sincronizarea iniţială care este efectuată o singură dată la
începutul recepţionării unui mesaj;
 dezactivarea circuitului de sincronizare rapidă pe
timpul recepţiei, astfel încât să nu fie afectată funcţionarea
circuitului de sincronizare dinamică
 re-activarea circuitului de sincro rapidă la sfârşitul
recepţionării mesajului, pentru ca acesta să poate fi capabil
de corecţie la începutul recepţionării mesajului următor
01. noi. 2013 42

Sincronizarea rapidă
Schema bloc a circuitului de sincronizare rapidă
Sincro dinamic
SET
J Q
Divizor cu flocal
fatac
N/2
Semnalul Circuit comanda
Receptionat întârziere K CLR Q R
Compara
tor de
faza
avans Sincro Rapid
Numarator cu 16
U/D B1
Sesizor de
Reset B4
tranzitii
SET
D Q
Carry out
CLR Q
ENB
Sincro rapid fbit
01. noi. 2013 43

Sincronizarea rapidă Sincro dinamic
SET
J Q
Divizor cu flocal
fatac
N/2
Receptionat întârziere K CLR Q R
Compara
tor de
360
faza
Tavans  Tatac
'
   m
avans Sincro Rapid
2 Sesizor de
U/D
Numarator cu 16
Reset
B1
B4
tranzitii
SET
D Q
Carry out
CLR Q
ENB
Sincro rapid fbit
1 2 3 4 5 6 7 8
f’atac
Tlocal
Tavans
flocal
Carry
out
ST
SCR
Tbit-rec
ΔΦ
01. noi. 2013 44
 după ce defazajul iniţial este eliminat, circuitul de sincro
rapidă trebuie dezactivat pe restul duratei recepţiei, pentru a
permite circuitului de sincro dinamică să compenseze
defazajul dinamic şi cel introdus de canalul de transmisie.
Sincro dinamic
SET
 numărătorul cu 16
J
din sincro rapidă
Q
Divizor cu flocal
fatac
este resetat de
N/2
K CLR Q
sesizorul de
Receptionat întârziere R
Compara
tor de
faza
Circuit comanda
avans
Comanda de la
Sincro Rapid tranziţii, după
Numarator cu 16
maxim două
Sesizor de
tranzitii
U/D
Reset
B1
B4
perioade de bit, şi
D
SET
Q
Carry out
nu poate atinge
valoarea “15”
CLR Q
ENB
Sincro rapid fbit
01. noi. 2013 45

 la sfârşitul recepţiei, numărătorul cu 16 nu mai este resetat
pe durata a 8 perioade de bit, deoarece nemaiexistând SRC,
nu mai există tranziţii;
 Numărătorul ajunge în starea “15”
 ieşirea Carry out va trece în “1”, resetând numărătorul cu N din
sincro dinamică şi astfel circuitul de sincro rapidă este “re-
armat” îndeplinindu-se al treilea pas al funcţionării sale.
01. noi. 2013 46

Bibliografie
 Ha H. Nguyen, Ed. Shwedyk; A First Course in Digital
Communications – Cambridge University Press 2009
 John G. Proakis, Masoud Salehi: Fundamentals of
Communication Systems, ed. Pearson 2012
01. noi. 2013 47

Modulaţii PAM
Filtrarea semnalelor de
date
T.M. Curs 6
Cuprins
 Modulatii PAM
 Definirea modulaţiei PAM, caracteristici
 Proprietăţi spectrale
 Probabilitatea de eroare
 Filtrarea semnalelor de date
 Necesitate
 Criteriile de filtrare ale lui Nyquist
 Caracteristica în cosinus ridicat
 Caracteristica de filtrare radical din cosinus
ridicat
8. noi. 2013 2
Frecvenţa de simbol
Def. Frecvenţa de Simbol – în transmisile numerice frecvenţa
de simbol (sau frecvenţa de semnalizare) este dată de
numărul de variaţii pe unitate de timp (secundă) a
parametrului modulat, datorată procesului de modulare.
 Un simbol poate să ”transporte” în general n biţi,
considerând că frecvenţa cu care sosesc biţi la intrarea
modulatorului este fbit durata Ts a unui simbol este
n
TS  n  Tbit 
fbit
 Deci frecvenţa cu care trebuie modificat parametrul modul fs

va fi:
1 f
fs   bit
Ts n
8. noi. 2013 3
Modulaţia PAM
 În cazul modulaţiei digitale PAM, pe durata celei de al k-lea perioadă de
simbol (când se transmite al k-lea cuvânt binar format din n biţi) în canal
se transmite o tensiune constantă mk.
 Nivelul tensiunii transmise în canal, mk, poate să ia una dintre cele M=2n
elemente a mulţimi M . Mulţimea M se mai numeşte şi alfabetul de
intrare a canalului.
 Considerând că modulul nivelului de tensiune maximă transmisă este AM
şi impunând ca diferenţa de tensiune dintre oricare două elemente
învecinate trebuie să fie constantă, elementele mi ale mulţimi M sunt
definite cum urmează:
2 AM
 Distanţa între două nivele învecinate trebuie să fie:   2 A0 
M 1
 Al i-lea nivel va avea valoarea:

mi   AM  i    2  A0  i  AM ; i  0,1, , 2n  1
8. noi. 2013 4
Modulaţia PAM
[V]
000 111 010 011 110 100 101 110 001
7
5
bitii M [V]
3 000 -7
010 -5
1 011 -3
111 -1
t[s]
-1 110 1
100 3
-3 101 5
001 7
-5
-7
TS
 Funcţia de mapare – asociază unic la fiecare cuvânt binar de lungime n

un nivel din mulţimea M .
 Funcţia de demapare – primeşte la intrare un nivel al mulţimii M, şi pe
baza acestui nivel generează la ieşire cuvântul binar format din n biţi
asociat nivelului recepţionat
8. noi. 2013 5
Modulaţia PAM
 Schema bloc de principiu a unui lanţ de transmisie ce
utilizează modulaţia PAM:
Date Convertor
Mapare FTB
Modulatoare Serie-Paralel
Canal
Date Convertor
deMapare Decizie Sondare FTB
demodulateParalel-Serie
8. noi. 2013 6
Puterea medie a semnalului PAM
 Considerând că elementele mulţimii M au acelaşi probabilitate de apariţie
puterea medie a semnalelor PAM este: M 1
2
 (m ) i
PmPAM  i 0
 Ţinând cont că: mi  2  A0  i  AM ; i  0,1, , 2  1 n M

 Şi că AM  A0  M  1
 Puterea medie devine
M 1
2
A
0  (2  i  1  M ) 2
A02 M 1
A02 M 1
A02 M 1
PmPAM    2i   4 1  M   i   1  M  
i 0 2 2
M M i 0 M i 0 M i 0
4 A02  M  1 M  2M  1 A0 4 1  M   M  1 M  A02

2
    M  1  M  
2
M 6 M 2 M
4 A02  M  1 2 M  1 12 A02 1  M  6 A02 1  M 
2 2
A02  M 2  1
   
6 6 6 3
8. noi. 2013 7
Modulaţia PAM
 Expresia matematică a semnalului modulat este:

sPAM  t    mk  uT  t  kTS 
k 0
unde
1; t   0; Ts 

uT  t   
0; t   0; Ts 

3
[V]
0
0 2 4 6 8 10 12
t/Ts
8. noi. 2013 8
Modulaţia PAM
 densitatea spectrală de putere a semnalelor PAM este:
f
2
 
 sin 
fs
S PAM ( f )   m  T  
2

 f 
 f 
0.5  s 
0.4
0.3
|A(f)|
0.2
0.1
0
0 1 2 3 4 5 6 7
f/fS
8. noi. 2013 9
Modulaţia PAM
 Semnalul recepționat
rk  t   mk  uTs  t  kTs   n  t  ; mk M
 Deoarece zgomotul este cu valoare medie nulă, decizia
optimă se obține prin medierea semnalului pe o perioadă de
simbol:
y  t    r    uTS   kTS  d 
t
   mk  uTs   kTs   n     uTS   kTS  d 

t
 mk  uTs   kTs   d   n    uTs   kTs  d

t 2 t
0 0
r(t) TS y(t) y(kTs)

0
Eșantionare în
uTs(t-kTS)
momente t=kTS
8. noi. 2013 10
Modulaţia PAM
 eșantionând semnalul în momentul t=kTS
y  kTS   mk  nk
 dacă în canal avem un zgomot cu densitatea spectrală de
putere N0, dispersia zgomotului eșantionat va fi:
  dt 
2
 nk  n    uTs   kTs  d
TS TS TS
Pn   dt  
2
0 0 0
  
uTs  t  kTs  dt   2  Ts  N 0
TS 2
 2
0
r(t) TS y(t) y(kTs)


0
Eșantionare în
uTs(t-kTS)
momente t=kTS
8. noi. 2013 11
modulaţiei PAM
 Se presupune că semnalul recepţionat este afectat de un
zgomot gaussian de medie nulă şi dispersie σ.
 Expresia semnalului recepţionat este:
rPAM  t   sPAM  t   n  t 
p(r|m0)
Pragurile de decizie Probabilitatea de transmisie a nivelului mk Zonele de decizie
p(r|m1)
0.125
p(r|m2)
p(r|m3)
0.1
p(r|m4)
0.075 p(r|m5)
p(r|m6)
0.05 p(r|m7)
0.025
0
-7 -5 -3 -1 r[V] 1 3 5 7
8. noi. 2013 12
modulaţiei PAM
p(r|m0)
p(r|m1)
0.125
p(r|m2)
p(r|m3)
0.1
p(r|m4)
0.075 p(r|m5)
p(r|m6)
0.05 p(r|m7)
0.025
0
-7 -5 -3 -1 r[V] 1 3 5 7
 Astfel, probabilitatea condiţionată ca semnalul să aibă

valoarea r în momentul de sondare, dacă s-a emis mivelul mi
este
1   r  mi 2 
p  r | mi   exp   ;
 2
 2   2
 
8. noi. 2013 13
modulaţiei PAM
p(r|m0)
p(r|m1)
0.125
p(r|m2)
p(r|m3)
0.1
p(r|m4)
0.075 p(r|m5)
p(r|m6)
0.05 p(r|m7)
0.025
0
-7 -5 -3 -1 r[V] 1 3 5 7
 probabilitatea de eronare a unui simbol este egală cu

probabilitatea de apariţie a unui semnal de zgomot astfel
încât nivelul recepţionat să fie mai aproape de un nivel
permis altul decît cel transmis pe acea perioadă de simbol
M 1
pe  p  r  mk  A0  ;
M
8. noi. 2013 14
modulaţiei PAM
p(r|m0)
p(r|m1)
0.125
p(r|m2)
p(r|m3)
0.1
p(r|m4)
0.075 p(r|m5)
p(r|m6)
0.05 p(r|m7)
0.025
0
-7 -5 -3 -1 r[V] 1 3 5 7
  r  mi 
1
2

p  r | mi   exp   ;
2    2 2

 
 probabilitatea medie de eroare de simbol este:
2  M  1 1
   r  mk 2  2( M  1) A0
pe    
exp   

d  r  m    Q ( );
2   2 
2 k
M A0   M

1  u2 
Q(t )  
2 t
exp   du;
 2
8. noi. 2013 15
modulaţiei PAM
 Probabilitatea de eroare de simbol poate fi exprimată şi în
funcţie de puterea medie a semnalelor:
2  M  1  3Pm 
pe  Q ;
M 
  M 2  1 2 

 Considerând că σ2 este puterea semnalului de zgomot

probabilitatea de eroare pe simbol poate fi rescrisă ca:
2  M  1  3 Pm  2  M  1  3 
pe  Q  Q  ;
M 
  M  1 Pzg 
2
M 
  M  1 
2
8. noi. 2013 16
Alocare nivelelor
0.8
0.7 bitii M [V]

000 -7
0.6
010 -5
0.5 011 -3
111 -1
0.4
110 1
0.3 100 3
101 5
0.2
001 7
0.1
0
-2 0 2 4 6 8
 Deoarece probabilitatea de a erona într-un nivel altul decât

un nivel învecinat este foarte mică, este recomandat
utilizarea mapării Gray, astfel asigurând minimizare
numărului de biţi eronaţi recepţia eronată a unui simbol
 Probabilitatea de eroare pe bit(BER) se poate aproxima cu:
pe
BER 
n
8. noi. 2013 17
Filtrarea semnalelor de date
 Semnalele modulate cu o modulaţie digitală pot fi descrise
ca:
treapta unitate m0uTs(t)

sm  t     mk   u TS  t  k  Ts 
k 0
semnalul mod ulat transmis pe perioada k
1; t   0;Ts 
m1uTs(t-Ts)
u Ts  t   
0; t   0;Ts 
m2uTs(t-2Ts)
 Parametrul modulat rămâne

constant pe perioada de simbol
m3uTs(t-3Ts)
0 1 2 3 4
t/Ts
8. noi. 2013 18
Necesitate
 unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de
perioadă Ts, datorită filtrării, este „extinderea” sa în timp,
care conduce la apariţia interferenţei intersimbol (Inter-
Symbol Interference - ISI).
Treapta unitate
1 1
0.5
V
V
0.5
0
0 -0.5
0 1 2 3 4 5 0 2 4 6 8 10
t/Ts t/T
FTJ S
Spectrul semnalului treapta unitate

1 1
FTJ
|H(jw)|
0.5 |H(jw)| 0.5
0 0
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
f/fs f/fS
8. noi. 2013 19
Necesitate
 dacă la intrarea filtrului se aplică un impuls ak, care este
impulsul ce apare în cea de a k-a perioadă de simbol, x(t)
este răspunsul la impuls al filtrului, iar τ este întârzierea
introdusă de filtru, atunci semnalul la ieşirea filtrului este:
n n
y (t )  ak i  x  t  kTS  iTS     ak  x  t  kTS     a k i  x  t  kTS  iTS   
i - n i - n
i 0
 rezultă că impulsul filtrat are un lob principal ak şi o serie de

lobi laterali ak+i, care apar în perioadele de simbol anterioare,
i < 0, şi în cele ulterioare, i > 0;
 aceşti lobi laterali afectează simbolurile transmise pe durata
perioadelor de simbol respective.
8. noi. 2013 20
Necesitate
2 2
0 0
-2 -2
2 2
0 0
-2 -2
2 2
0 0
-2 FTJ -2
2 2
0 0
-2 -2
2 2
0 0
-2 -2
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
8. noi. 2013 21
Necesitate
5
3
[V]
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t/TS
4
[V]
-2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t/TS
6
4
[V]
-2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t/TS
8. noi. 2013 22
Criteriile de filtrare ale lui Nyquist
 pentru a reduce efectele distorsionante ale ISI asupra
semnalului filtrat, răspunsul la impuls al filtrului va trebui să
fie nul la momente de timp bine definite, numite momente
de sondare, cu excepţia unuia, numit moment principal de
sondare.
 Nyquist a arătat că, pentru a transmite simboluri cu perioadă
Ts, într-o bandă de frecvenţă [0, fN] fN= fs/2 cu ISI = 0 în
momentele de sondare, impulsurile trebuie filtrate cu un
filtru ce are caracteristica de frecvenţă şi răspunsul la impuls
definite de relaţiile:  1; w  wN ;
X(w) =  ;
 0; w > wN ;
sin t / T s
x(t) = ;
t / T s
8. noi. 2013 23
 1; w  wN ; sin t / T s
X(w) =  ; x(t) = ;
 0; w > wN ; t / T s
1
|X(ω)|
0.5
x(t)
1
0
ωN ω
-0.5
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
 această caracteristică este numită caracteristica Nyquist

ideală, deoarece nu este realizabilă
8. noi. 2013 24
 răspunsul la impuls al filtrului Nyquist ideal se anulează o
dată în fiecare perioadă de simbol, cu excepţia unei perioade
de simbol, în care impulsul filtrat îşi atinge valoarea
nominală la momentul
1
de sondare.
0.5
x(t)
-0.5
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
 datorită acestei proprietăţi, impulsul filtrat nu va afecta, în
momentele de sondare, valorile impulsurilor transmise în
perioadele de simbol anterioare şi ulterioare, asigurând astfel
o ISI nulă în momentele de sondare.
8. noi. 2013 25
Primul criteriu de filtrare al lui
Nyquist.
4
3
[V]
0
0 2 4 6 8 10 12
t/Ts
5
4
3
[V]
2
1
0
-1
0 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t/Ts
3
[V]
0 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t/Ts
8. noi. 2013 26
 pentru a obţine o caracteristică de filtrare realizabilă trebuie
să “relaxăm” una din condiţiile impuse de filrarea Nyquist
ideală;
 cele trei posibilităţi de “relaxare” sunt:
 a) mărirea lărgimii de bandă (BW) a caracteristicii de filtrare
Nyquist;
 Criteriul I a lui Nyquist
 b) acceptarea unei ISI nenule, controlate;

 Criteriul II a lui Nyquist – tehnici cu răspuns parţial PR
 c) scăderea debitului de simbol, adică a lui fs;

 – Inserarea unui interval de gardă (se utilizează în transmisii
OFDM)
8. noi. 2013 27
Nyquist.
 Caracteristica în cosinus ridicat (Raised-Cosine – RC)
 caracteristica de frecvenţă a acestui filtru este:
1  =0
 =0.25
1; 0  w  wN (1  ); 0.8
 =0.5
  =0.75
 w (1  )  =1
X (w)  cos 2 (  ); w (wN (1  ), wN (1  )); 0.6
X (w)
w 

 4 N 4 0.4
0; w  wN (1  ) 0.2
0
0 0.5 1 1.5 2
wf/ wN
 prin α s-a notat factorul de exces de bandă -“roll-off factor”

 acesta este raportul dintre banda suplimentară de frecvenţă
introdusă şi banda minimă necesară, care are lărgime egală
cu fN.
8. noi. 2013 28
Nyquist. 1  =0
 =0.25
1; 0  w  wN (1  ); 0.8
 =0.5
  =0.75
 w (1  )  =1
X (w)  cos 2 (  ); w (wN (1  ), wN (1  )); 0.6
X (w)
w 

 4 N 4 0.4
0; w  wN (1  ) 0.2
deoarece expresia funcţiei de transfer este un cosinus pătrat

0 0.5 1 1.5 2
wf/ wN

această caracteristică se numeşte “cosinus ridicat” - “raised
cosine” (RC).
 caracteristica ideală X(ω), care nu necesită un exces de
bandă se obţine făcând α → 0
 expresia caracteristicii RC trece-bandă, centrată pe frecvenţa
purtătoare fp, se obţine înlocuind ω cu (ω – ωp).
 banda de trecere a semnalului fitrat TB este:
B  [wp  wN (1  ); wp  wN (1  )]
8. noi. 2013 29
Nyquist.
 - răspunsul la impuls al filtrului RC este
sin t/ T s cos t/ T s
x  (t) =  ;
t/ T s 1 - 4  2 t 2 / T s2
1  =0
 =0.25
0.8
 =0.5
0.6  =0.75
 =1
x (t/T )
s
0.4
 0.2
-0.2
-0.4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
 atenuarea lobilor laterali creşte odată cu creşterea factorului

de exces de bandă.
8. noi. 2013 30
Nyquist.
Caracteristica de filtrare radical din cosinus ridicat - Root-Raised
Cosine (RRC)
 pentru a asigura cele mai bune performanţe în prezenţa zgomotului,
caracteristica de filtrare RC este repartizată în mod egal între emisie şi
recepţie. Filtru
Filtru
Modulator emisie Canal recepţie Demodulator
GE GR
 aceasta implică filtrarea semnalului, atât la emisie cât şi la recepţie cu
caracteristicile GE şi GR, care sunt egale cu Xα1/2
X (w) = G E(w)  G R (w) ;
GE ( w) = GR ( w) = X 
1/2
(w) ;
 dacă filtrul de la recepţie este plasat înaintea demodulatorului, la
intrarea acestuia, semnalul este filtrat cu produsul GEGR, adică cu o
caracterstică RC
8. noi. 2013 31
Nyquist.
 expresia matematică a caracteristicii RRC este:
1; 0  w  wN (1  );
 sin ((1 - )t/T) 4
 w (1  ) 1
 cos ((1 + )t/T)];
X  (w)  cos(
1/2
 ); w [wN (1  ), wN (1  )]; h R (t) = 4t 2
[ +
4w 4  t/T 
 N 1- ( )
0; w  wN (1  )
T
1.4
 =0  =0
1
 =0.25 1.2
 =0.25
 =0.5  =0.5
1
0.8  =0.75  =0.75
 =1 0.8  =1
X1/2(w/w )
(t/T )
N
s
0.6 0.6
alfa
0.4

0.4
0.2
0
0.2
-0.2
0 -0.4
0 0.5 1 1.5 2 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
w/wN t/Ts
8. noi. 2013 32
Nyquist.
1.4
 =0
1.2
 =0.25
1  =0.5
 =0.75
0.8  =1
x (t/T )
alfa s
0.6
0.4
0.2
-0.2
-0.4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
 Reţineţi că:
 răspunsul la impuls al filtrului RRC, α > 0, nu are valori nule în
momentele de sondare;
 amplitudinea semnalului filtrat este mai mare decât 1 în
momentul principal de sondare; amplitudinea semnalului filtrat,
în acest moment, creşte cu creşterea lui α.
 amplitudinile lobilor laterali scad cu creşterea lui α.
8. noi. 2013 33
Nyquist.
 deşi semnalul filtrat transmis în canal are ISI nenulă în
momentele de sondare, semnalul de la intrarea
demodulatorului are ISI = 0 în aceste mommente, datorită
filtrării RRC efectuată în receptor, adică răspunsul global la
impuls este RC, asigurându-se ISI =0 în momentele de
sondare.
8. noi. 2013 34
Transmisia PAM în canal AWGN
cu bandă de frecvență limitată
sPAM(t) s(t) r(t) y(t) y(nTS) yn *
Date Date*
CSP Mapare FFE FFR Sondare Decizie Demap CPS
Recuperare tact fS
n(t) de simbol
 expresia semnalului PAM cu banda de frecvență limitată
este: 
sPAM  t    mk  h FFE  t  kTS 
k 0
 Semnalul recepționat din canal este:

rPAM  t    mk  h FFE  t  kTS   n  t 
k 0
 Semnalul filtrat:

y  t    mk   h FFE  t  kTS   h FFR  t  kTS     n  t   h FFR  t  kTS  
k 0
8. noi. 2013 35
Date Date*
Recuperare tact fS
n(t) de simbol
 Semnalul filtrat:

y  t    mk   h FFE  t  kTS   h FFR  t  kTS     n  t   h FFR  t  kTS  
k 0
Notând cu
h  t  kTS   h FFE  t  kTS   h FFR  t  kTS 

w  t   n  t   h FFR  t  kTS 
 Semnalul filtrat devine

y  t    mk  h  t  kTS   w  t 
k 0
8. noi. 2013 36
Date Date*
Recuperare tact fS
n(t) de simbol
 Eșantionând semnalul în momentele  nTs:
yn  y  nTS    mk  h  nTS  kTS   w  nTS 
k 0
 Dacă filtrul echivalent are caracteristică Nyquist
0 k  n
h  nTS  kTS   
1 k  n
 Eșantionul n este yn  mn  wn
  dt 
   2
Pn   w  t  dt   n    hFFR  t    kTs  d
2
  
  h  t  kT  
 2
 2
FFR s dt  N 0  LBNy _ ideal

8. noi. 2013 37
Bibliografie
 John G Proakis , Masoud Salehi, ”Fundamentals Of

Communication Systems” Prentice Hall 2004
 Fuqin Xiong, “Digital Modulation Techniques
(Communications/Networking)” 2nd Revised edition, Artech
House, 2006
 Simon Haykin ”Communication Systems” 4th edition, John
Wiley & Sons, 2001
 Bernard Sklar, ”Digital Communications, fundamentals and
Applications” Prentice Hall, 2001
8. noi. 2013 38
Caracteristica de filtrare Hilbert
 această caracteristică de filtrare, definită de:
 j; w  0;

H( jw)  0; w  0
 j; w  0

este o caracteristică trece-tot cu cu un modul unitar şi o fază
constantă
 - /2 w > 0
H(w)  1; (w) = 
 + /2 w < 0
ea poate fi implementată numai pe o bandă limitată de

frecvenţe f  [f e / 2; f e / 2];
f  [0; f e ];
8. noi. 2013 39
Caracteristica de filtrare Hilbert
 răspunsul la impuls, hl(t), se obţine calculând IFT în banda limitată şi
este exprimat de:
 este un răspuns anti-simetric, deoarece hl(t) = -hl(-t)
 caracteristica rezultată este de tip TJ; pentru a implementa o

carcteristică de tip TB, axată pe ωp, ω trebuie înlocuit cu (ω- ωp)
8. noi. 2013 40
Caracteristica de filtrare Root
Raised Cosine-Hilbert – RRC-H
 această caracteristică este compusă din caracteristicile RRC
şi Hilbert, iar expresia funcţiei de transfer se obţine prin
înmulţirea fucţiilor de transfer RRC, şi Hilbert.
1; 0  w  wN (1  );  j; w  0;

 w (1  ) 
X  (w)  cos(
1/2
 ); w [wN (1  ), wN (1  )]; H( jw)  0; w  0
4w 4 
 N
 j; w  0
0; w  wN (1  ) 
0 w  0;
1; 0  w  wN (1  );

X  Hilbert (w)  
1/2
w (1  )
 cos(  ); w [wN (1  ), wN (1  )];
4wN 4

0; w  wN (1  )
 modulul rezultat este similar cu cel al caracteristicii RRC, cu

excepţia zero-ului inserat la ω = 0 de caracteristica Hilbert
8. noi. 2013 41
Caracteristica de filtrare – RRC-H
Caracteristica RRC-H
1  =0
(j ega/ w )|
 =0.25
N
0.8
 =0.5
0.6  =0.75
RRC-H 
0.4  =1
|H
0.2
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
w/wN
 răspunsul la impuls, obţinut prin aplicarea IFFT produsului

caracteristicilor componente în banda de frecvenţă
w [wN (1  ),  wN (1  )] este:
1 0 1 w N (1+ )
h RH =  X R (w)e j0.5e jwtdw +
1/2
 X R (w)e  j0.5e jwtdw
1/2
2 -wN (1+ ) 2 0
8. noi. 2013 42
Caracteristica de filtrare – RRC-H
 expresia rezultată este:
1
x  cos[(1  )t]   sin[(1  )t]
1 1  cos[(1  )t] 1 4
h R H  t    ;
T t T t2 
1
16 2
1
 =0
0.8
 =0.25
0.6  =0.5
 =0.75
0.4  =1
0.2
(t/T )
s
RRC-H
0
H
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
8. noi. 2013 43
Consideraţii privind implementarea
caracteristicilor de filtrare
 caracteristicile Nyquist (RC, RRC) pot fi implementate atât cu
structuri de filtrare analogice cât şi digitale.
 implementarea analogică cu componente pasive necesită
filtre LC de ordin ridicat;
 proiectarea acestor filtre este dificilă datorită cerinţelor impuse
caracteristicii de timp de propagare de grup.
 implementarea analogică cu structuri active RC necesită un
număr destul de mare de componente pasive cu toleranţă
scăzută.
 implementarea analogică se utilizează numai la frecvenţe mari,
unde implementarea digitală nu este posibilă.
 pentru factori de exces de bandă mici, implementarea
analogică este extrem de dificilă şi introduce erori relativ
mari de implementare
8. noi. 2013 44
Consideraţii privind implementarea
caracteristicilor de filtrare
 o metodă de implementare mai adecvată este cea digitală
folosind structuri de tip Finite Impulse Response (FIR) care
asigură o variaţie liniară a fazei cu frecvenţa.
 Implementarea se poate face pe procesoare digitale de semnal
(DSP-uri) sau pe circuite specializate, datorită numărului relativ
mare de celule (taps) necesare.
 caracteristicile de filtrare ce conţin caracteristica Hilbert pot
fi implementate numai cu aceste structuri digitale, dacă se
doreşte asigurarea unei precizii rezonabile
8. noi. 2013 45
Implementarea caracteristicilor de
filtrare cu structuri digitale de tip FIR
 Dacă pe intrarea unui circuit care are funcţia de transfer H
se aplică un semnal cu spectru X, spectrul semnalului de la
iesirea circuitului va avea forma:
Y  jw  H  jw  X  jw
 Expresia semnalului în timp se obţine prin transformata
Fourier inversă din Y:
y  t   1  Y   1  H  X   1  H  1  X   h  t  x t 
Adică semnalul filtrat va fi:

yt  h t x t  h    x  t  d

8. noi. 2013 46
 Eşantionând semnalul, adică prin înlocuirea timpului continuu
t cu timpul discret nTe se obţine:

y  nTe    h  iT   x   n  i  T 
i 
e e

yn   h  x n  i
i 
i
 x(n-i) este eşantionul curent al semnalului de intrare,

eşantionat cu frecvenţa fe la momentele t = nTe şi întârziat
cu i perioade de eşantionare
 hi, reprezintă coeficienţii filtrului, şi constă din eşantioanele
răspunsului la impuls a filtrului.
8. noi. 2013 47
 Deoarece acest răspuns (infinit de lung) se trunchează la N
eşantioane, deci semnalul filtrat eşantionat va fi:
N-1
y(n) =  h i  x(n - i)
i=0
y  n   h 0 x  n   h1x  n  1  h 2 x  n  2   h3x  n  3   h N 1x  n   N  1 
y  n  1  h 0 x  n  1  h1x  n   h 2 x  n  1  h3x  n  2   h 4 x  n  3   h N 1x  n   N  2 
8. noi. 2013 48
Condiţii pentru asigurarea variaţiei
liniare a fazei cu frecvenţa
 sunt necesare pentru a asigura o caracteristică liniară timp
de grup vs. frecvenţă
 dacă hi = hN-1-i adică coeficienţii sunt simetrici:
N -1
 (w) = -  w T e;
2
d N -1
g = - =  T e; .
dw 2
dacă hi = -hN-1-i adică coeficienţii sunt antisimetrici:

 N -1
 (w) =  -  wT e;
2 2
N -1
g =  T e;
2
8. noi. 2013 49
filtrare RC şi RRC
 coeficienţii filtrului FIR se obţin calculând valorile răspunsului
la impuls al caracteristicii dorite la momentele de timp t =
i·Te
 pentru implementarea răspunsurilor în timp ale
caracteristicilor RC şi RRC, care sunt infinite, durata lor în
timp este trunchiată la un număr finit L de perioade de
simbol.
 deoarece răspunsurile lor în timp sunt simetrice, faţă de
momentul principal de sondare t = 0, numărul de perioade
de simbol L trebuie să fie par, iar hi = h-i, astfel încât timpul
de grup să fie constant cu frecvenţa.
8. noi. 2013 50
filtrare RC şi RRC
 dacă folosim m eşantioane per perioada de simbol, atunci

ordinul filtrului (numărul de eşantioane ) este dat de:
N  m  L 1
1  =0
 =0.25
0.8
 =0.5
0.6  =0.75
 =1
x (t/T )
s
0.4

0.2
-0.2
-0.4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
t/Ts
8. noi. 2013 51
filtrare RC şi RRC
Caracteristica RC
 eşantionând răspunsul la impuls al caracteristicii RC la
momente de timp echidistante t/Ts = -(mL/2) + i/m obţinem
coeficienţii hi
i i
sin co s
1 m m ; i  {0,..., (N  1) / 2};
h  ,i   h  ,i  h ,i
m i  2i 
2
m 1   m 
1 1  m
h  ,0  ; h ,m/2   sin ; pt. 
m 2m 2 2
 coeficienţii cu indici 0 şi i =m/2α, pentru m/(2α)N, se

calculează cu regula lui l’Hospital
8. noi. 2013 52
filtrare RC şi RRC
Caracteristica RRC
prin eşantionarea răspunsului la impuls al caracteristicii RRC se
obţin coeficienţii:
i
sin[ (1- )]
1 1 m 4 i N -1
h Ri =   { + cos[ (1 +  )] }; i  {0,.., }
m 4i 2 i  m 2
1- ( )
m m
1 4
h R 0 = (1 -  + );
m 
 coeficienţii cu indici 0 şi i =m/4α, pentru m/(4α)N, se

calculează cu regula lui l’Hospital
8. noi. 2013 53
Modulaţia ASK (Amplitude-
Shift Keying)
Modulaţia PSK(Phase-Shift
Keying)
T.M. Curs 7
Cuprins
 Modulaţia ASK
 Expresia semnalului ASK
 Modularea / Demodularea semnalelor ASK
 Modulaţia PSK
 Constelaţii de semnale
 Expresia semnalului PSK
 Producerea semnalelor DPSK
 Componenţa spectrală a semnalelor modulate PSK
 Filtrarea semnalelor modulate PSK
15. noi. 2013 2

Modulaţia ASK
 modulaţia cu salt de amplitudine (Amplitude Shift Keying –
ASK) este o modulaţie de amplitudine care implică
modificarea amplitudinii unui semnal purtător, la începutul
fiecărei perioade de simbol, cu o valoare ce depinde de
combinaţia de biţi de date (multibit) ce trebuie transmis.

s ASK  t    Ak  cos  2 f pt   uT  t  kTS 
k 0
1; t   kTS ;  k  1 TS 

uT  t  kTS   
0; t   kTS ;  k  1 TS 

15. noi. 2013 3

Modulaţia ASK
 Spectrul semnalului ASK

s ASK  t    Ak  cos  2 f pt   uT  t  kTS  Spectrul semnalului uTs(t)
k 0
1
f 0.5
sin 0
fs 0 fs 2fs 3fs 4fs 5fs 6fs
u T (f)= T s Purtatorul nemodulat
f 1
  f  fp  
fs 0.5
sin  
0
fp
 fs  Spectrul semnalului modulat
(f - f )= T   1
  f  fp 
uT p S
0.5
0
fs fp-3fs fp-2fs fp-fs fp fp+fs fp+2fs fp+3fs
15. noi. 2013 4

Modulaţia ASK
 Modularea semnalului ASK

s ASK  t    Ak  uT  t  kTS   cos  2 f pt  
k 0
 sPAM  t   cos  2 f pt 
sPAM(t)
Date sASK(t)
CSP Mapare FFE CDA
cos  2 f pt 
 
s ASK  t    Ak  h FFE  t  kTS    cos  pt 
 k 0 
15. noi. 2013 5

Modulaţia ASK
 Demodularea semnalului ASK
sx(t) r(t) y(t) y(nTS) yn *

Date*
FTB FTJ CAD FFR Sondare Decizie Demap CPS
Recuperare cos l t  Recuperare tact fS

de simbol
frecvența purt.
 
r  t    Ak  h FFE  t  kTS   n  t    cos  t 
 k 0 
15. noi. 2013 6

Modulaţia PSK
 modulaţia PSK este o modulaţie de fază care implică
modificarea fazei unui semnal purtător, la începutul fiecărei
perioade de simbol, cu o valoare ce depinde de combinaţia
de biţi de date (multibit) ce trebuie transmisă
 această modulaţie prezintă o bună imunitate la perturbaţii şi
distorsiuni, ocupând o bandă de frecvenţe relativ redusă
pentru un debit binar dat, ceea ce îi conferă un factor de
eficienţă spectrală destul de ridicată şi un factor de energie
destul de redus, în condiţiile unei complexităţi medii de
implementare
15. noi. 2013 7

Constelaţii de semnale utilizate
 Deoarece faza este o mărime relativă, fiind definită în raport
cu o referinţă, modulaţia de fază este, în funcţie de referinţa
utilizată, de două tipuri:
 modulaţie de fază absolută, Absolute PSK (APSK)
 salturile de fază ale semnalului modulat, se fac în raport cu faza
unui semnal de referinţă;
 de obicei, semnalul de referinţă este semnalul purtător
nemodulat.
 modulaţie diferenţială de fază, Differential PSK (DPSK)
 care salturile de fază ale semnalului modulat, se fac în raport cu
faza semnalului modulat pe durata simbolului anterior
15. noi. 2013 8

/2  /2 3/2 0

Pnemodula
t
APSK
0 /2 /2 3/2

DPSK
  4/2=0 3/2
0 1 2 3 4 5
t/Ts
Formele de undă ale unui semnal purtător cosinusoidal, cu modulaţie PSK
15. noi. 2013 9

/2  /2 3/2 0 Pnemodulat
APSK
DPSK
0 /2 /2 3/2
  fazei instantanee
Variatia 4/2=0 3/2
0 1 2 3 4 5
/2  t/T
/2 3/2 0
s
2pi
3pi/2
pi
pi/2
0
 inst(t/Ts )
2pi
3pi/2
pi
pi/2
0
2pi
3pi/2
pi
pi/2
0
0 1 2 3 4 5
15. noi. 2013 10
t/Tmodulatii - Curs 7
Tehnici de
 biţii de date sunt grupaţi câte p, formând un multibit; fiecare
multibit este modulat şi transmis într-o perioada de simbol,
Ts.
 relaţiile între perioadele de simbol şi de bit, respectiv între
frecvenţele de semnalizare (simbol) şi de date (bit) sunt date
de:
TS  p  Tb
f bit
fs 
p
 numărul de nivele de fază (stări) ale semnalului modulat
este:
N  2p
15. noi. 2013 11

 viteza de semnalizare vs
 numărul de variaţii/secundă ale parametrului modulat ai
semnalului purtător
 se măsoară în Bauds, simboluri/sec.,
 iar D = vs·p [simb/s ·bit/simb = bit/s].
15. noi. 2013 12

 mulţimea fazorilor rezultaţi prin modularea PSK a tuturor
multibiţilor posibili de p biţi este reprezentată în planul Oxy
sub forma unor constelaţii de semnale
 În cazul p=1, 2-PSK
2PSK-A2 2-PSK -B2
1 1 0
Q
Q
0 1 0 0
-1 -1
-1 0 1 1
I b0 Δφk -1
I
0 1
b0 Δφk
“0” 0 “0” π/2
“1” π “1” 3π/2
15. noi. 2013 13
 P=2, 4-PSK 4-PSK Constelatia A4 4-PSK Constelatia B4
1 1
01
01 00
Q
Q
0 11 00 0
11 10
-1 10 -1
-1 0 1 -1 0 1
In-Phase I
b1b0 Δφk b1b0 Δφk
“00” 0 “00” π/4
“01” π/2 “01” 3π/4
“11” π “11” 5π/4
“10” 3π/2 “10” 6π/4
15. noi. 2013 14
 p=3, 8-PSK
8-PSK Constelatia A8
1
010 b2b1b0 Δφk
011 000
“001” 0
“000” π/4
111 001
“010” π/2
Q
“011” 3π/4
110 101 “111” π
-1 100 “110” 5π/4
-1 0 1
I “100” 3π/2
“101” 7π/4
15. noi. 2013 15

 constelaţiile de tip A
 conţin saltul de fază Δφk = 0º
 constelaţiile de tip B
 NU conţin salt de fază 0º.
 constelaţiile de tip B se obţin prin rotirea, în sens
trigonometric pozitiv, a constelaţiilor de tip A cu acelaşi
număr de fazori, cu jumătate din diferenţa minimă de fază
dintre fazorii acestora.
15. noi. 2013 16

 alocarea multibiţilor la fazorii constelaţiei, pentru constelaţiile
cu 4 sau 8 fazori, se face în conformitate cu codul binar
Gray, asigurându-se:
 o distanţă Hamming de 1 bit între multibiţii alocaţi la doi fazori
învecinaţi.
 distanţa Hamming maximă apare între fazorii defazaţi cu π
pentru constelaţiile cu patru fazori şi, respectiv la 3π/4 pentru
cea cu 8 fazori
 maparea Gray reduce probabilitatea medie de eroare de bit,
pentru o probabilitate de de eroare de simbol dată
 Probabilitatea de eroare de simbol:
 Numărul de simboluri eronate/numărul de simboluri recepţionate
 Probabilitatea de eroare de bit

 Numărul de biţi eronaţi/numărul de biţi recepţionaţi
15. noi. 2013 17

4-PSK Constelatia A4-Gray 4-PSK Constelatia A4-binar
1 1
01 01
p1
p2
Q
Q
0 0
11 00 10 00
p1
10 11
-1 -1
-1 0 1 -1 0 1
In-Phase In-Phase
pbG  p1 1bit  p1 1bit  p2  2bit pbn  p1 1bit  p1  2bit  p2 1bit

p1 p2  pbG  pbn
 modul de alocare multibit-fazor poate conduce la scăderea, uneori
considerabilă, a probabilităţii medii de eroare de bit, în condiţiile aceleaşi
complexităţi de realizare a echipamentului
15. noi. 2013 18

Expresia semnalului modulat PSK
 expresia semnalului modulat PSK este

s PSK (t) = A  cos(pt +  n )  u Ts (t - nT s);
n= 
Semnalul modulat PSK
uT (t)
s
  0=0 uT (t)cos( c t+   0 )
s
uT (t-Ts )
s
uT (t-Ts )cos( c t+   1)
s
  1= /2
uT (t-2Ts )
s
uT (t-2Ts )cos( c t+   2)
s
  2= 
uT (t-3Ts )
s
uT (t-3Ts )cos( c t+   3)
s
  3= /2
uT (t-4Ts ) uT (t-4Ts )cos( c t+   4)
s s
  4=3 /2
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5
t/T
15. noi. 2013 19
Expresia semnalului modulat PSK
 semnalul modulat PSK este o succesiune de semnale
modulate pe câte o perioadă de simbol, salturile de fază ale
fiecărei perioade de simbol neinterferând între ele.
 referinţa faţă de care este definit saltul de fază Δфn, indică
tipul modulaţiei: absolută, APSK, sau diferenţială, DPSK.
 deoarece demodularea necesită recuperarea referinţei de
fază faţă de care a fost produs saltul de fază pe durata
fiecărui simbol, modulaţia APSK nu este folosită în practică.
 se foloseşte modulaţia DPSK, referinţa de fază pe durata
unui simbol fiind faza semnalului modulat pe durata
simbolului anterior.
15. noi. 2013 20

semnalelor modulate PSK
 datorită faptului că semnalul modulator, uT(t-nTs) are forma
rectangulară şi durată finită în timp, transformata sa Fourier
are expresia
f
sin
fs
u T (f) = T s
f
fs
 prin modularea pe semnalul purtator, de frecvenţă fp, acest
spectru se translatează în jurul frecvenţei purtătoare
 dacă semnalul purtător este dreptunghiular, caz întâlnit la
modulatoarele digitale, se translatează şi în jurul armonicelor
semnalului purtator, kfp
15. noi. 2013 21

Spectrul semnalului uTs(t)
1
  f  fp  
sin   0.5
 fs 
  0
u T (f - f p )= TS
  f  fp 
0 fs 2fs 3fs 4fs 5fs 6fs
Purtatorul nemodulat
1
fs
0.5
- semnalul modulat trebuie filtrat pentru 0

fp
a-l încadra în banda de frecvenţe Spectrul semnalului modulat
limitată a canalului de transmisie
1
0.5
0
fp-3fs fp-2fs fp-fs fp fp+fs fp+2fs fp+3fs
15. noi. 2013 22
0
-0.5
-1
-1.5
-2
PSD, dB
-2.5
-3
-3.5
-4
-4.5
-5
fp-2fs fp-fs fp fp+fs fp+2fs fp+3fs
f
15. noi. 2013 23

Utilizarea modulaţiei (tehnicii) MAQ pentru
modularea-demodularea semnalelor DPSK
 expresia semnalului DPSK în cea de a k-a perioadă de simbol
este:
sPSK  t   A cos  ct +  k   uTs  t  kTS 
Prelucrând ecuaţia utilizând relaţiacos  a  b   cos  a  cos b   sin  a  sin b 

obţinem: s  A cos  t +   u  t  kT  
PSK c k Ts S
 A cos   k  uTs  t  kTS  cos  ct   A sin   k  uTs  t  kTS  sin  ct  

 I  kTS  cos  ct   Q  kTS  sin  ct 
I  kTS   I k  A cos   k  uTs  t  kTS 
Q  kTS   Qk  A sin   k  uTs  t  kTS 
 Cele două semnale modulatoare nu 2mai sunt independente

Ik  Qk  u T  t  kT 
2 2
15. noi. 2013 24

Modularea DPSK utilizând tehnica
MAQ
 ca exemplu, vom prezenta generarea constelaţiei A4
1 90°
01 a1a0 b1b0 Ik Qk ΔΦk
00 00 +1 0 0º
Q
a1 a 0 01 01 0 +1 90º
11 00 11 10 -1 0 180º
0
180° 0° 10 11 -0 -1 270º
00
b 0  a 0  a1 ;
270° 10
-1
b1  a1;
1 -1 0 I 1
1
 b0b1 sunt biţi după conversia din Gray în binar natural
15. noi. 2013 25

MAQ
 pentru transformarea acestei modulaţii într-una diferenţială
de fază, ar fi necesară modificarea fazei absolute a
semnalului modulat conform relaţiei
k   k 1  k mod360
 deoarece toate ΔΦk sunt multiplii de 90º

k  Nk  90  90  Nk 1  Nk   Nk   Nk 1  Nk mod4
mod360
 numerele Nk şi ΔNk sunt reprezentate sub formă binară de
către dibiţii c1kc0k şi respectiv b1kb0k
c1k c0k   b1k b0k  c1k 1c0k 1 

mod 4
15. noi. 2013 26

MAQ
fs
:2
TxClk
Precodor diferential
FTJ
F.F.E.
a 1k b1k A1 Σ1 c1k
Ik
Conv. +
MAPARE
C. cos(ωct)
Gray- Sumator
Date
S.
Nat. Modulo 4 sin(ωct)
∑
modulatoare P
(CGN) -
Qk
a0 k
b0k A0 Σ0 c0k
B1 B0 FTJ
F.F.E.
c1k-1 c0k-1 R.
D.
Schema bloc a modulatorului DPSK, realizat prin tehnica MAQ
 semnalele modulatoare, trebuie filtrate cu o caracteristică

RRC-TJ, pentru a asigura (după filtrarea complementară RRC
de la recepţie) ISI = 0, la t = kTS, şi pentru a asigura
performanţe optime în prezenţa zgomotului.
15. noi. 2013 27

Realizarea filtrării
 Reprezentarea semnalelor in domeniul frecvenţă
Impulsul unitate
1 1 1
0.8 0.8 0.8
0.6
0.6 0.6
0.4
0.4 0.4
0.2
0.2 0.2
0
0 2 4 6 8
f/fs 0 0
1 fc fc
0
15. noi. 2013 fc 28
 Filtrarea trece jos a semnalului treapta unitate
Impulsul unitate 1
11 1
0.8
0.8
0.8
0.8
0.6
0.6 0.6
0.6
0.4
0.4 0.4
0.4
0.2
0.2
0.2
0.2
00
00 22 44 66 88 0
1 f/fs 0 fc
fc
0.8
0.6
0.4
0.2
0
15. noi. 2013 fc 29
 Principial, aceasta poate fi implementată în două variante:
 filtrare trece-bandă, plasată pe ambele ramuri după înmulţirea
cu semnalele purtătoare sau după sumatorul de ieşire;
 filtrare trece-jos, aplicată semnalelor rectangulare Ik, Qk la
ieşirea din codor.
 Această metodă este preferată în majoritatea aplicaţiilor.
15. noi. 2013 30

Filtrarea semnalelor modulate
PSK
 semnalele Ik şi Qk vor fi filtrate TJ cu o caracteristică RRC cu
factor de exces de bandă α, filtru numit Filtru Formator de la
Emisie - FFE .  1;   0,  1     ; N

     1-   
N E   = N R   = N    cos  -  ;    N 1    ,  N 1     ;
  N
4  4  
 0;   N 1   

 după filtrare se obţin semnalele nodulatoare continue I(t) şi
Q(t)
 expresia semnalului modulat transmis în linie este:
sDPSK  filtrat  t  = I (t ) cos ct  - Q(t )sin ct 
I  t  = A cos   k   u TS  t - kTS  filtrat ;
Q  t  = A sin   k   u TS  t - kTS  filtrat ;
15. noi. 2013 31

Efectele filtrării semnalelor
modulate PSK
Scopurile filtrării cu caracteristica globală în cosinus ridicat
sunt:
 limitarea benzii de frecvenţe a semnalului modulat
 anularea ISI în momentele de sondare
15. noi. 2013 32

modulate PSK
 pentru a analiza efectele filtrării semnalului modulat asupra
fazei, frecvenţei instantanee şi amplitudinii sale, vom
considera că faza semnalului suferă un salt de la faza
simbolului anterior 0º, la ΔΦn.
 Notând cu Θ(t) saltul de fază introdus de modulator,
semnalul modulat va fi de forma:
s(t) = Acos  pt + (t)  ;
 TS 
(t) =  n u TS  t + - nTS    n;
 2 
 TS TS 
t   nTS - ; nTS   ;
 2 2
15. noi. 2013 33

modulate PSK
 Faza instantanee Φ(t) a semnalului modulat variază
continuu, având expresia:
(t) 1 sin  n
=  arctan ;
 n  n 1   n
- 2sin 2
h(t) 2
 în toate momentele de sondare, t = k Ts, cu excepţia

momentului principal de sondare t= 0, faza instantanee e
nulă
 în momentul principal de sondare faza (t) atinge valoarea
nominală
 momentul de sondare este deplasat cu o jumătate de
perioadă de simbol faţă de momentul de modulare, datorită
filtrului RC
15. noi. 2013 34

modulate PSK
pi
pi/2
-pi/2
pi
pi/2
-pi/2
-2 -1 -0.5 0 0.5 1 2
t/TS
15. noi. 2013 35

modulate PSK
 legea de variaţie a frecvenţei instantanee fi(t) în urma filtrării
poate fi obţinută din legea de variaţie a lui Φ(t), ţinând cont
de
1 d (t )
fi (t )  
2 dt
 deviaţia frecvenţei instantanee faţă de frecvenţa semnalului

purtător, are maxime la momentele t = ± T/2, maxime ce
depind de valoarea saltului de fază, ΔΦn = k∙/4, şi se pot
calcula cu relaţia:
fimax  m·fs / 8;
k, pt. k  0,..., 4;
m 
k  8, pt. k  5,..., 7
15. noi. 2013 36

modulate PSK
 amplitudinea semnalului modulat după filtrare nu mai e
constantă, ci variază în timp, expresia anvelopei semnalului
modulat fiind:
 n
I(t) = A  1- 4sin 2
 h(t)[1- h(t)];
2
 N
I min = A | cos |;
2
15. noi. 2013 37

 (t)/ 
k
 (t)/ 
filtrat k
f (t)
inst
I (t)
inst
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
15. noi. 2013 38

modulate PSK
 efectele filtrării semnalului modulat DPSK cu caracteristica
cosinus ridicat sunt:
 deplasarea momentului de sondare cu o jumătate de perioadă de simbol faţă
de momentul modulării;
 variaţia continuă a fazei instantanee, cu maxime egale cu saltul nominal de
fază în momentele de sondare;
 variaţia continuă a frecvenţei instantanee cu deviaţii maxime faţă de frecvenţa
semnalului purtător, a căror valoare depinde de saltul de fază pe durata
simbolului respectiv, în momentele t = ±T/2;
 apariţia unei modulaţii "parazite" de amplitudine, numită anvelopă, ce are
maxime în momentele de sondare şi minime ce apar la mijlocul perioadei de
simbol, t = ±T/2, şi ale căror valori depind de saltul de fază introdus de
modulator.
15. noi. 2013 39

Modulaţii PSK
T.M. Curs 8
Cuprins
 Demodularea semnalelor DPSK
 Recuperarea şi sincronizarea purtătorului local
 Metoda ridicării la puterea M
 Decision Directed Carrier Recovery – DDCR
 Performaţe de eroare ale modulaţiei PSK
 Variante alr modulației QPSK
 OQPSK
 π/4-PSK
21. noiembrie . 2011 2

Demodulator DPSK-QAM cu filtre
TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Ik’ I k* c1k b1k a1k
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Circuit Circuit Recuperare
Decizie
C.N.G.
FTB Recuperare Tact de simbol si
sr(t)
Asin(ωLt) purtator tact de bit
fs
Qk’ Qk* c0k b0k a0k

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 Notând cu I’(t) şi Q’(t) semnalele modulatoare afectate de

perturbaţiile şi distorsiunile canalului, semnalul recepţionat
va fi:
s rPSK = I' (t )  Acosp t - Q' (t )  Asin p t;

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
I k’ Ik* c1k b1k a1k
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs
Q k’ Qk* c0k b0k a0k

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 După înmulţire avem:

r(t)AcosLt AI '(t) AQ '(t)
i x (t) = = [cos (t) + cos(2ct + (t))]  [-sin (t) + sin(2ct + (t))]
K 2K 2K
r(t)AsinLt AI '(t) AQ '(t)

q x (t) = = [sin (t) + sin(2ct + (t))]  [cos (t) - cos(2ct + (t))]
K 2K 2K

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 După suprimarea componentelor axate pe 2ωp :

A A
i(t) = (I'(t)cos (t)  Q'(t)sin (t))   I'(t) pt. (t)  0;
2K 2K
A A
q(t) = (I'(t)sin (t)  Q'(t)cos (t))   Q'(t) pt. (t)  0;
2K 2K

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)

s '  t   I'  t   j  Q '  t 
 
 cos   t    j  sin  t   
A A
i t  =  I '  t  cos   t   Q '  t  sin   t   Re s '  t  
2K  2K 
  I '  t  sin   t    Q '  t  cos   t    Im  

 cos   t    j  sin   t   
A A
q t  = s '  t  
2K  2K 
r  t   i  t   j  q  t   s '  t   cos   t    j  sin   t    s '  t  
A  j t 
  e
2K
TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
A  j t 
i(t) =
A
(I'(t)cos (t)  Q'(t)sin (t)) r t   i t   j  q t   s ' t   e 
2K 2K
A  j  t 
q(t) =
A
(I'(t)sin (t)  Q'(t)cos (t))
  e  nI  jnQ   e  j t 
2K 2K

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 semnalele i(t) şi q(t) sunt sondate cu tactul de simbol

recuperat, obţinându-se nivelele modulatoare Ik’ şi Qk’
corespunzătoare celei de k-a perioadă de simbol
 aceste semnale sunt introduse în blocurile de decizie, care
livrează valorile estmate I*k şi Q*k, ale nivelelor
modulatoare;
 I*k şi Q*k aparţin alfabetului modulator.

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 nivelele decise I*k şi Q*k trebuie să fie 1 90°

01
coordonatele fazorului din constelaţie cel mai
apropiat de fazorul recepţionat (care e cel mai Q
probabil) 11
a1a0
00
 se va calcula distanţele euclidiene dintre 0
180° 0°
00
fazorul recepţionat şi fazorii constelaţiei şi va
păstra coordonatele fazorului care se află la
dE minim de fazorul recepţionat 270° 10
-1
1 -1 0 I 1

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Ik’ I k* c1k b1k a1k
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs
Qk’ Qk* c0k b0k a0k

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 nivele decise sunt introduse în decodor (demapper) pentru

extragerea multibitului corespunzător; acesta execută
operaţiile inverse celor trei operaţii executate de codorul din
emiţător
 decodificarea biţilor sau demaparea, în urma căreia se obţine
dibitul c1kc0k estimat;
 această operaţie poate fi realizată şi tabelar.
21. noiembrie . 2011 10

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Decodare Dif.
Acos(ωLt) fs
Demapare
Decizie
C.N.G.
sr(t)
fs

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 decodarea diferenţială, în urma căreia rezultă dibitul b1kb0k

estimat, reprezentat în cod binar natural:
b1k b0k   c1k c0k  c1k 1c1k 1 

mod 4
 conversia natural-Gray, obţinându-se astfel dibitul de date

decodat, a1ka0k
21. noiembrie . 2011 11

TJ
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Ik’ b1k a1k
Decizie+ demap
Calculare faza
Decodare dif
Acos(ωLt) fs
∆ Φk’
C.N.G.
Φk’
sr(t)
fs
Qk’ b0k a0k

FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 decodarea diferenţială
 Qk '  k '  k ' k 1 '
 k '  arctan  
 k 
I '
 k 1 '   k 1     k  1  Ts   nk 1
f
 k '   k    k  Ts   nk  k '   k  2   nk  nk 1
fS
21. noiembrie . 2011 12

Recuperarea şi sincronizarea
purtătorului local
 considerând semnalul recepționat
s rPSK  t  = A  cos  pt   k   z  t  
 2 
 A  cos   pt   Nk   z t 
 M 
 ținând cont că M
1
 M  2 M 
 cos  x     M    cos   M  2k  x 
2
M 1
  M
 M/ 2  2 k 0  k 
2
 Puterea M a semnalului recepționat conține un termen cu
argumentul:
  2 
 M   pt  M  N k     M  pt  2 N k   M  pt
   modulo 2 modulo 2
21. noiembrie . 2011 13

purtătorului local
  2 
 M   pt  M  N k     M  pt  2 N k   M  pt
   modulo 2 modulo 2
cos(ωpt)
cos(Mωpt)
FTB
sPSK(t) f0=fp
FTB Divizor de
(∙)M PLL
f0=M∙fp frecvență cu M sin(ωpt)
FTB
f0=fp
21. noiembrie . 2011 14

purtătorului local -DDCR
 pentru recuperarea purtătorului local, în locul variantei
clasice de circuit PLL care determină eroarea de fază în
funcţie de un semnal exterior de referinţă şi de semnalul
generat local, este folosită o altă metodă de determinare a
erorii de fază, dată de relaţia:
ek  t   I'k  Q*k  Q'k I*k
 Metoda utilizează nivele decise şi de aceea se numeşte

„Decision Directed Carrier Recovery – DDCR”
21. noiembrie . 2011 15

Decision Directed Carrier
Recovery – DDCR
Circuit Recuperare purtator
Acos(ωLt) Calcul
VCO FTJ
eroare ek(t)
Asin(ωLt)
-π/2
Qk* Ik*
ix(t) FTJ
Sondare
F.F.R. i(t)
Ik’ Ik* c1 k b1k a1k
Decodare Dif.
Demapare
Decizie
Circuit Recuperare
C.N.G.
FTB Tact de simbol si fs
sr(t)
tact de bit
FTJ Qk’ Qk* c0 k b0k a0k

Sondare
qx(t) F.F.R.
q(t)
 Bucla PLL se inchide prin demodulator MAQ
21. noiembrie . 2011 16

Recovery – DDCR
1
I cos    t    Q* sin    t   
A *
I'  0.5
k 2K  k k 
sin()
0
I sin    t    Q* cos    t   
A *
Q' 
k 2K  k k  -0.5
e k  t   I'k  Q*k  Q'k  I*k  -1

-0.5 0 0.5 1 1.5
 I k Q k cos    t    Q*k Q*k sin    t    I*k I*k sin    t    Q*k I*k cos    t    
A * *  [rad]

2K
Q*k 2  I*k 2  sin    t    sin    t  
A A

2K 2K
 pentru valori ale defazajului, θ(t)  [-π/2, π/2], tensiunea de eroare nu

mai este direct proporţională cu valoarea defazajului, doar semnul
acesteia rămânând acelaşi cu semnul de¬fazajului
21. noiembrie . 2011 17

Recovery – DDCR
Circuit Recuperare purtator
Acos(ωLt) Calcul
VCO FTJ
eroare ek(t)
Asin(ωLt)
-π/2
Qk* Ik*
ix(t) FTJ
Sondare
F.F.R. i(t)
Ik’ Ik* c1 k b1k a1k
Decodare Dif.
Demapare
Decizie
Circuit Recuperare
C.N.G.
FTB Tact de simbol si fs
sr(t)
tact de bit
FTJ Qk’ Qk* c0 k b0k a0k

Sondare
qx(t) F.F.R.
q(t)
1
0.5
sin() 0
-0.5
-1
-0.5 0 0.5 1 1.5
 [rad]
21. noiembrie . 2011 18

Recovery – DDCR
 Sincronizarea purtătorului local se realizează în două etape:
 extragerea semnalului de referinţă de fază, „recuperare”
 sincronizarea unui semnal generat local (sau a două semnale
în cuadratură), sincronizarea propriuzisă,
 această operaţie poate fi realizată prin:
 circuitul PLL digital, dacă se doreşte comanda fazei cu pas constant în
funcţie de semnul tensiunii de eroare,
 VCO analogic, dacă se doreşte comanda proporţională a fazei.
 cu toate performanţele sale bune, acest circuit de recuperare
a purtătoarei presupune o sincronizare corectă a tactului de
simbol, pentru citirea corectă a valorilor Ik’ şi Qk’ şi necesită
valori ale SNR medii sau mari pentru o probabilitate redusă
de eronare a nivelelor decise Ik*, Qk*.
21. noiembrie . 2011 19

demodulare Tact de simbol
Incorectă recuperat greşit
(datorită sincronizării
incorecte a
purtătorului local)
Ik* şi Qk*
eronate
tensiune de
eroare greşită
receptorul intră într-un „cerc vicios”, având atât

purtătorul local cât şi tactul de simbol sincronizate eronat.
 această metodă de recuperare a purtătorului local poate fi utilizată doar

dacă metoda folosită pentru recuperarea tactului de simbol nu
depinde de calitatea recuperării purtătorului.
21. noiembrie . 2011 20

tactului de simbol
 metode de recuperare a tactului de simbol vor fi studiate la
cursul de A+PSK.
21. noiembrie . 2011 21

Performaţe de eroare ale
modulaţiei PSK
 determinarea probabilităţii de eroare a modulaţiei PSK se face doar în
funcţie de zgomotul din canal;
 efectele celorlalte distorsiuni din canal sunt considerate nule,
presupunându-se că sunt compensate de către circuitele de egalizare
 celelalte distorsiuni (imperfecţiuni de implementare) sunt incluse în
zgomot.
 calculul teoretic este efectuat în următoarele ipoteze:
 zgomotul este gaussian, cu densitatea spectrală de putere N0 şi
dispersia σ, iar puterea sa la intrarea demodulatorului este egală cu
σ2; lărgimea de bandă a zgomotului este egală cu banda utilă a
semnalului modulat;
 Caracteristica globală de filtrare este de tip RC
 Numărul salturilor de fază este N, acestea fiind echidistante şi
echiprobabile, iar valorile simbolurilor sunt independente unul faţă de
altul
15. noi. 2012 22

modulaţiei PSK
8- PSK ConstelatiaA8  semnalul de zgomot se
1
010 Z
consideră a fi un vector Z care
se sumează vectorial cu vectorul
011
R 000
S semnal emis, S, generând
111 001 vectorul semnal recepţionat R
Q
 ca decizia demodulatorului să fie

110 101
corectă este necesar ca vectorul
100
R să rămână în interiorul zonei
limitate de unghiurile:
-1
-1 0 1
I
1 
 2k  1 
N
2 
 2k+1 
N
15. noi. 2012 23
modulaţiei PSK
 toate probabilităţile de eroare de simbol se calculează
folosind „funcţia complementară a erorii”–erfc(t)
2  u 2
2
e- t 1 3
erfc(t) =  e du  (1- + - );
 t t  2t 2 4t 4
 folosind funcţia erfc se defineşte funcţia Q(t):

u2 t2
1 t 1   e- 2 1 3
Q(t) = erfc( )   e 2 du  (1- + - );
2 2 2 t t 2 t 2
t 4
 raportul semnal/zgomot ρ la intrarea în receptor este:

A2 2
Ps  A 
   22   
Pz   2  
15. noi. 2012 24

modulaţiei PSK
 deoarece raportul semnal/zgomot de intrare este o măsură

directă a calităţii semnalului recepţionat, acesta va fi
argumentul în calculele ulterioare.
 cu SNR se notează valoarea lui ρ în reprezentare logaritmică,
în dB.
 banda de frecvenţă a zgomotului se consideră a fi egală cu
lărgimea de bandă a filtrului RC, adică BW = fs(1+α).
15. noi. 2012 25

Probabilitatea de eroare de simbol
a 2- PSK
 exprimă probabilitatea de eroare de simbol pe2, în funcţie de
A şi de σ este: 1
2PSK-A2
A
pe2    Q    Q  2 ;
Q

0 1 0
-1
-1 0 1
I
15. noi. 2012 26

a 4-PSK
 pentru 4-PSK zonele de decizie corectă a cercului unitate
sunt mărginite de unghiurile (2k+1)π/4
 Probabilitatea de eroare de simbol a 4-PSK, pe4, este:
     1
  
  ;
2
pe4 = 1- 1- Q    2Q  1  Q    2Q
   2 
4-PSK Constelatia B4
1
01 00
Q
0
11 10
-1
-1 0 1
I
15. noi. 2012 27
a N-PSK
 dacă numărul de defazaje este N = 2p, p numărul de
biţi/simbol, defazajele sunt ΔΦ = k2π/N; rezultă că zona
deciziei corecte a unui vector e mărginită de unghiurile
0
pe,BER2PSK
BER4PSK
-1
pe-4PSK
 2k  1 
BER8PSK
10lg(pe) 10lg(BER) -2
pe-8PSK
1  -3
BER16PSK
pe-16PSK
N BER32PSK
 2k+1 
-4 pe-32PSK
2  -5
N
-6
0 5 10 15 20 25 30
SNR[dB]

   e - sin2
peN  erfc(  sin )  2Q 2 sin 2   N
N  N  
   sin
N
15. noi. 2012 28
  
p eN  2Q  2  sin 2 
 N
 cu cât N e mai mare, cu atât e mai mare valoarea SNR

necesară pentru a asigura o probabilitate de eroare dată;
aceasta se datorează scăderii dE minime dintre fazorii
constelaţiei.
Constelaţie 2-PSK 4-PSK 8-PSK 16-PSK 32-PSK
SNR [dB] SNR0 SNR0+3 SNR0+8.3 SNR0+14.2 SNR0+20.2
ΔSNR [dB] - 3 5.3 5.9 6
15. noi. 2012 29

Probabilitatea de eroare de bit a
modulaţiei PSK
 calcul probabilităţii de eroare de bit, BER, trebuie să ia în
considerare două aspecte:
 fiecare simbol „transportă” p = log2N biti;
 datorită mapării Gray, cele mai probabile erori, când un simbol
este eronat într-unul din vecinii săi, produc eronarea unui
singur bit.
 Deoarece erorile de simbol care produc mai mult de un bit
eronat au probabilităţi reduse, cel puţin la valori medii şi mari ale
SNR, putem spune că, la aceste SNR-uri, BER e mai mică de p
ori decât probabilitatea de eroare de simbol, pe
 astfel, BER a 2-PSK,..., N-PSK pot fi aproximate prin:
 pe
BER 
p
15. noi. 2012 30

Probabilitatea de eroare de bit
a modulaţiei PSK
0
pe,BER2PSK
BER4PSK
-1
pe-4PSK
BER8PSK
10lg(pe) 10lg(BER)
-2
pe-8PSK
BER16PSK
-3
pe-16PSK
BER32PSK
-4 pe-32PSK
-5
-6
0 5 10 15 20 25 30
SNR[dB]
15. noi. 2012 31

Probabilităţile de eroare de simbol
şi de bit ale modulaţiei DPSK
 probabilitatea de eroare de simbol a DPSK depinde
semnificativ de tipul demodulării utilizate.
 - demodularea coerent-diferenţială va avea o pe dublă, faţă
de APSK cu acelaşi N;
 dacă se eronează faza unui simbol, aceasta devine referinţă de
fază pentru următoarea perioadă de simbol
 datorită scăderii fazelor, saltul de fază al perioadei următoare
este şi el eronat;
 defazajele corespunzătoare la două prioade de simbol
consecutive sunt eronate, ducând la o pe dublă faţă de cea a
APSK
p eN - DPSK = 2  p eN - PSK;
15. noi. 2012 32

Variante ale modulaţiei QPSK
 din cele arătate în cursul de DPSK şi mai sus, rezultă că faza
absolută a semnalelor (D)QPSK prezintă salturi de fază de
180º pe perioada unui simbol.
 filtrarea acestor semnale cu o caracteristică (R)RC introduce
o modulaţie de amplitudine, vezi cursul de DPSK.
Amplitudinea semnalului modulat şi filtrat A(t) prezintă
minime ale căror valori depind de saltul de fază ΔΦk:
Iinst(t)
 k
A min ( t )  A cos ; A  I 2k  Q 2k ;
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
2
 pentru ΔΦk = 180º amplitudinea va avea pentru scurt timp

valoarea nulă, iar într-o jumătate de perioadă de simbol va
face excursia de amplitudine maxim posibilă, de la 0 la A.
21. noiembrie . 2011 33

 în transmisiile radio care utilizează amplificatoare RF
neliniare, caracteristicile AM-AM şi AM-PM, ale acestor
amplificatoare produc “împrăştierea” spectrului de frecvenţe
ale semnalului modulat.
 aceasta are ca efect refacerea lobilor spectrali laterali,
exteriori benzii de frecvenţă permise, care au fost filtraţi
înainte de amplificarea RF, fenomen numit “refacere
spectrală – spectral regrowth”. În plus, mai apare şi
distorsionarea componentelor spectrale din banda utilă.
 de aceea se recomandă utilizarea semnalelor DPSK sau
QPSK numai pe canale ce utilizează amplificatoare liniare.
21. noiembrie . 2011 34

21. noiembrie . 2011 35

 un alt parametru important al unui semnal modulat, care
influenţează comportarea semnalului la trecerea prin
amplificatoare RF neliniare, este PAPR, raportul între puterea
de vârf şi puterea medie (“Peak-to-Average Power Ratio”) pe
perioada unui simbol.
 pentru ca fenomenul de refacere spectrală să fie cât mai
redus trebuie ca acest raport să fie cât mai apropiat de 1 (0
dB).
 cele mai folosite variante ale modulaţiei QPSK care satisfac
aceste cerinţe sunt modulaţia QPSK deplasată (Offset QPSK
– OQPSK) şi modulaţia π/4-QPSK
21. noiembrie . 2011 36

Offset QPSK – OQPSK
 pentru a evita salturile de fază de 180º, de la un simbol la
altul, ce apar la modulaţia QPSK, în cazul modulaţiei OQPSK
(“Offset QPSK”) valorile semnalelor modulatoare Ik şi Qk nu
se modifică în acelaşi moment de timp, la începutul perioadei
de simbol.
 momentele de schimbare ale valorilor semnalelor
modulatoare sunt decalate unul faţă de altul cu o jumătate
de perioadă de simbol,
21. noiembrie . 2011 37

Qk
+√2
-√2 +√2
Ik
ΔΦ=180º
-√2
Ik QPSK şi OQPSK
+√2
Ts 2Ts 3Ts 4Ts

-√2 t
Qk OQPSK
QPSK
+√2
Ts/2 3Ts/2 5Ts/2 7Ts/2 t

-√2
21. noiembrie . 2011 38

 aceasta face ca salturile de 180º ale fazei absolute să fie
realizate în doi paşi:
 deoarece nu mai are loc un salt de fază de 180º,
amplitudinea semnalului filtrat nu mai atinge valoarea zero,
iar variaţia amplitudinii pe o perioadă de simbol scade
semnificativ. Parametrul PAPR scade semnificativ faţă de cel
asigurat de modulaţia QPSK.
 schema bloc a modulatorului OQPSK este identică cu cea a
modulatorului QPSK, cu diferenţa că nivele Ik şi Qk sunt
livrate circuitelor de înmulţire în ritmul unor semnale de tact
de simbol inversate unul faţă de celălalt.
21. noiembrie . 2011 39

 demodularea se poate realiza similar cu cea a semnalelor
QPSK, dar semnale de sondare sunt decalate cu 180º, prin
inversarea tactului de sondare pe ramura în cuadratură.
 sondarea la momente diferite de simbol complică
recuperarea tactului de simbol.
 banda de frecvenţă ocupată de semnalul OQPSK este
aceeaşi cu cea a semnalului QPSK.
 aceasta face ca în cazul refacerii spectrale datorate
amplificatorului RF, amplitudinile lobilor laterali exteriori
benzii utile să fie mult mai mici.
 acest fapt constituie singurul avantaj al modulaţiei OQPSK,
avantaj ce o face atractivă pentru transmisiile pe canalele
radio care utilizează amplificatoare neliniare de putere.
21. noiembrie . 2011 40

1.5pi
pi
0.5pi
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
5
1 1
QPSK
0 OQPSK
Filtrat
-5
-10
Magnitude-squared, dB
-15
-20
0 0
-25
-30
-35
-40
-45
-1 -1
-50
-1 0 1 2 4 6 8 10 12 14 16 18
-1 0 1
Frequency (Hz)
21. noiembrie . 2011 41

Modulaţia π/4-QPSK
 faza absolută a semnalului purtător va trece, în fiecare
perioadă de simbol, de pe constelaţia A4 pe constelaţia B4
1 1 1 1 1 1
01 01 00 01 01 00 01 01 00
0 11 00 0 0 11 00 0 0 11 00 0
-1 -1
11 10 -1 -1
11 10 -1 -1
11 10
-1 0 10 1 -1 0 1 -1 0 10 1 -1 0 1 -1 0 10 1 -1 0 1
Ts Ts Ts Ts Ts Ts
21. noiembrie . 2011 42

1 1 1 1 1 1
01 01 00 01 01 00 01 01 00
0 11 00 0 0 11 00 0 0 11 00 0
-1 -1
11 10 -1 -1
11 10 -1 -1
11 10
-1 0 10 1 -1 0 1 -1 0 10 1 -1 0 1 -1 0 10 1 -1 0 1
Ts Ts Ts Ts Ts Ts
 fazorul curent nu mai trece prin zero, ceea ce face ca

amplitudinea să nu atingă valoarea nulă în nici un moment
1
-1
-1 0 1
21. noiembrie . 2011 43

 salturile de fază de acest tip se pot implementa cu modulator
QAM de fază absolută, prin utilizarea alternativă, în fiecare
perioadă de simbol, a tabelelor de corespondenţă dibit-fazor
ale constelaţiilor A4 şi B4; adică prin adresarea pe trei biţi, în
care cel LSB (auxiliar) ia alternativ valorile „0” sau „1”.
Astfel, precodarea diferenţială nu mai este necesară pentru
generarea DPSK.
 spectrul de frecvenţe al π/4-QPSK este similar cu cele ale
QPSK şi OQPSK, dar variatiile amplitudinii sunt mai mici
decât al semnalului QPSK şi mai mari decât variatiile
amplitudini al semnalului OQPSK.
21. noiembrie . 2011 44

3pi/2 QPSK
OQPSK
pi
pi/2
/4-DQPSK
0
(t)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 1
1
0 0
0
-1 -1
-1
-1 0 1 -1 0 1
-1 0 1
21. noiembrie . 2011 45

Modulaţia combinată
ASK+PSK (QAM)
T.M. Curs 10
Cuprins
 Modulaţia ASK+PSK
 Expresia semnalului modulat ASK+PSK
 Tipuri de constelaţii de semnale ASK+PSK.
 Parametrii constelaţiilor
 Alocarea multibit-fazor (bit-mapping)
 Alocarea pentru obţinerea unor constelaţii invariante la rotaţii
de k·90º
 Spectrul semnalului QAM
 Producerea semnalelor modulate ASK+PSK
 Demodularea semnalelor ASK+PSK
29. noiembrie. 2012 2

A+PSK
 utilizarea independentă a modulaţiilor ASK sau PSK pentru N
≥ 8 fazori ar fi posibilă numai în canale de comunicaţii cu un
raport semnal zgomot ridicat
 pentru a asigura o eficienţă spectrală ridicată, βW = D/LB, cu
menţinerea BER sub o limită impusă, se utilizează modulaţia
combinată de amplitudine şi fază, ASK+PSK, care asigură
performanţe de raport semnal/zgomot mai bune decât
modulaţiile ASK sau PSK.
 constelaţiile de semnal utilizate sunt generate şi demodulate
prin utilizarea modulaţiei de amplitudine în cuadratură, →
constelaţiile şi modulaţia ASK+PSK, sunt denumite şi
constelaţii, respectiv modulaţie, QAM.

Expresia semnalului modulat
ASK+PSK
 A+PSK - modulaţie în care amplitudinea şi faza semnalului purtător
aparţin câte unui set finit de valori, A şi Φ.
 valorile luate de cei doi parametri ai purtătorului rămân constante pe
durata unei perioade de simbol Ts, fiind dictate de combinaţia de biţi
(multibitul) modulator transmis în acea perioadă de simbol.
 expresia semnalului QAM este dată de
V0 
sQAM  t    Ak  cos  pt   k   uTS  t  kTs  ;
Vr k 0
 Unde:
 Ak şi Φk sunt amplitudinea şi deviaţia de fază în cea de-a k-a perioadă
de simbol,
 V0 este amplitudinea semnalului purtător,
 Vr este tensiunea de referinţă a circuitului multiplicator.

ASK+PSK
 semnalul (nefiltrat) pe durata unei perioade de simbol poate
fi pus sub forma:
V0 A k cos   k  u T (t  kTS ) cos  p t   V0 A k sin   k  u T (t  kTS ) sin  p t 
sQAM (t)  S S

Vr
 Ik u TS (t  kTS ) cos  p t   Qk u TS (t  kTS )sin  p t 
V0  Vr
 Relaţia reprezintă fazorul în coordonatele carteziene Ik şi Qk,

într-un sistem de axe ortogonale format de cele două
semnale purtătoare - cosinus, considerat referinţă de fază şi
sinus, semnal în cuadratură.
 coordonatele Ik şi Qk nu sunt independente, ci satisfac
relaţia: A 2  I 2  Q2 k k k

ASK+PSK
 semnalul ASK+PSK poate fi exprimat sub forma unei sume
dintre două semnale modulate liniar BLD-PS (vezi curs ML)
pe două semnale purtătoare ortogonale care au aceeaşi
frecvenţă.
 Aceasta în ipoteza că nivelele modulatoare Ik şi Qk sunt de
medie nulă.
 deoarece transmisia este structurată pe perioade de simbol
de durată Ts, pe durata cărora parametrii semnalului
modulat au valori constante, axele sistemului ortogonal sunt
de fapt semnalele uT(t-kTs)·V0cos(ωpt) şi uT(t-kTs)·V0sin(ωpt)

ASK+PSK
 ortogonalitatea celor două semnale purtătoare înseamnă:
 integrala pe o perioadă a produsului purtătorelor lor este nulă
 fapt ce arată că semnalele modulatoare ale celor două căi pot fi
separate.
 integrala pe o perioadă de simbol a produsului purtătorelor se
scrie sub forma:
T
V02 s 2
 uT (t  kT )  sin  p t   cos  p t   dt 
Vr  Ts 0
V02 Tp f  V 2
Tp 
   sin 2  0,  
2 p 0
Vr  2 Ts fs  2 TS 
 media pe o perioadă de simbol a produsului este constantă, şi
depinde doar de parametrii transmisiei, V0, Ts şi fp

ASK+PSK
 energia semnalului modulator (care este bidimensional) pe o
perioadă de simbol are expresia:
Es 
Ak2  V02  TS

 I k2  Qk2  TS
2  Vr2 2
 depinde de nivelele modulatoare, în ipoteza V0 = Vr.

Tipuri de constelaţii de semnale
ASK+PSK. Parametrii constelaţiilor
 reprezentarea geometrică a seturilor permise de valori ale
amplitudinii şi saltului de fază ale semnalului modulat se face
cartezian;
 axele I şi Q reprezintă semnalele uT(t-kTs)V0cos(ωpt), şi
respectiv uT(t-kTS)· V0sin(ωpt).
 clasificarea constelaţiilor se poate face după modul de
dispunere a fazorilor.
V0 A k cos   k  u TS (t  kTS ) cos  p t   V0 A k sin   k  u TS (t  kTS ) sin  p t 

sQAM (t)  
Vr
 Ik u TS (t  kTS ) cos  p t   Qk u TS (t  kTS )sin  p t 
V0  Vr

Q Q
3A0 3A0
A0 A0
-3A0 -A0 A0 3A0

I -3A0 -A0 A0 3A0 I
-A0 -A0
-3A0 -3A0
a) circulară tip I b) circulară tip II

Q Q
3A0
4A0
2A0
A0
-3A0 -A0 A0 3A0 I -4A0 -2A0 2A0 4A0 I

-A0
-2A0
-4A0
-3A0
c) pătrată d) în cruce
 A0 este unitatea elementară a amplitudinii celor două semnale
modulatoare Ik şi Qk

Q Q
3A0 3A0
A0 A0
-3A0 -A0 A0 3A0

I -3A0 -A0 A0 3A0 I
-A0 -A0
-3A0 -3A0
a) circulară tip I b) circulară tip II
 există două tipuri de constelaţii circulare, de tip I şi II

 Tip I: Acelaşi număr de puncte pe cele două cercuri
 Tip II: Număr de puncte diferite pe cercuri

ASK+PSK. Parametrii constelaţiilorQ Q
3A0
4A0
2A0
A0
-3A0 -A0 A0 3A0 I -4A0 -2A0 2A0 4A0 I

-A0
-2A0
-4A0
-3A0
c) pătrată d) în cruce
 Constelaţii pătratice dacă se mapează un număr par de biţi
 Constalaţii în cruce dacă se mapează un număr impar de biţi
 puterea semnalului modulat pe2 durata unui simbol:
2
Ik  Qk
Psk 
2
 distanţa euclidiană dintre doi fazori, fi şi fj, se obţine cu
relaţia:
2
d E (f i , f j )  fi  f j  (I i  I j ) 2  (Qi  Q j ) 2 ; i  j; i, j  N;
Constelatii 8QAM
Q Q Q
3A0 3A0 3A0
A0 A0 A0
-3A0 -A0 A0 3A0 I -3A0 -A0 A0 3A0 I -3A0 -A0 A0 3A0 I

-A0 -A0 -A0
-3A0 -3A0 -3A0
Q Q
3A0 3A0
A0 A0
-3A0 -A0 A0 3A0 I -3A0 -A0 A0 3A0 I

-A0 -A0
-3A0 -3A0

Parametrii constelaţiilor de
semnale
4  Numărul de fazori ai
3
0000 1000 1100 1000
constelaţiei N.
Numărul de biţi/simbol n
2
0001 0101 1101 1001 
1
0  indică numărul biţilor “transportaţi”

Q
-1
0011 0111 1111 1011 de un fazor întro perioadă de
-2 simbol.
0010 0110 1110 1010
-3
N  2n
-4
-4 -3 -2
I
-1 0 1 2 3 4
 Puterea medie a fazorilor
constelaţiei
N N
 Psk  (I k  Q k )
2 2
k 1 k 1
Pm   ;
N 2N

semnale
4  Puterea de vârf a fazorilor
0000 1000 1100 1000
constelaţiei P  max P
 sk 
3
v
k1, ,N
.
2
0001 0101 1101 1001
1
0  Factorul PAPR
Q
0111 1111 1011

raportul între puterea de vârf şi
0011
-1

-2
0010 0110 1110 1010
cea medie
-3
-4
 trebuie să fie cât mai apropiat de
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
unitate pentru a reduce nivelul
distorsiunilor neliniare introduse
de amplificatoarele finale de
radiofrecvenţă
P 
PAPR  10log10  v   dB
 Pm 

semnale
4
 Distanţa euclidiană minimă între
3
0000 1000 1100 1000 fazorii constelaţiei Δ0
2
0001 0101 1101 1001
.  0  min
i, j1, ,N
d f f 
i, j
1 i j
0
Δ0 - influenţează probabilitatea de eroare
Q

0011 0111 1111 1011
-1
de simbol.
-2
0010 0110 1010
 mărirea Δ0 cauzează mărirea Pm.
1110
-3
puterii medii → valoarea lui Δ0 -
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 compromis între o valoare mare,
I
impusă de scăderea pe, şi o valoare
mai redusă, impusă de o valoare
redusă a PAPR şi Pm.
 valoarea PAPR, pentru Pm şi Δ0 impuse,
depinde şi de forma constelaţiei

semnale
4
 Factorul de eficienţă spectrală βw
0000 1000 1100 1000 vt  p p  bit / s 
3
w   ; 
2 f s 1    1    Hz 
0001 0101 1101 1001
1
 reprezintă raportul între lărgimea de
0
bandă ocupată de semnalul modulat
Q
0011 0111 1111 1011

-1
filtrat şi debitul binar al transmisiei
Factorul de susceptibilitate la
-2
0010 0110 1110 1010 
perturbaţii S .
-3
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
Pm
S 
02
 O constelaţie este cu atât mai puţin

sensibilă la perturbaţii, cu cât
valoarea acestui factor este mai mică

Definirea constelaţiilor ASK+PSK
4  pentru o constelaţie pătrată
3
0000 1000 1100 1000
numărul de biţi/simbol trebuie să
2
0001 0101 1101 1001
fie par, iar numărul de nivele pe
fiecare axă (I sau Q) trebuie să
1
0
fie:
Q
0011 0111 1111 1011

-1
-2
p
0010 0110 1110 1010
-3
L N 2 2
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
modul de generare a unor nivele simetrice cu separaţia

2A0, pentru a obţine L nivele de medie nulă:
Ii  i  , Qi  i    2i  1 – L  A0 ; i  0, 1, , L 1;

4  distanţa euclidiană minimă între
3
0000 1000 1100 1000 fazorii unei constelaţii pătrate
2 este:
0001 0101 1101 1001
1
0  2A0
0
Q
0011 0111 1111 1011

-1
-2  Pm a semnalului modulat cu fazorii

-3
0010 0110 1110 1010 unei constelaţii pătrate este:
-4
2 A02 ( L2  1) V02 A02 (2 p  1)
Pm  PI  PQ   2
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I ;
3 2Vr 3 V V
0 r
Pv a semnalului modulat pe semnalele purtătoare este:

2
V02 V02  2p 
Pv   I max  Qmax   2  2 I max  2   2  1  A02
2 2 2
2Vr 2Vr   V V 0 r

 raportul Pv/Pm şi PAPR ale
4 semnalelor modulate cu fazorii
3
0000 1000 1100 1000
unei constelaţii pătrate sunt:  p 
3 22  1
2
 
0001 0101 1101 1001  Pv   ;
1 PAPR  10 lg    10 lg
 Pm   p 
0
 22  1
Q
-1
0011 0111 1111 1011  
 
-2 PAPR creşte cu creşterea lui p, de

la 1,8 (2,55 dB) pentru p = 4 (16
0010 0110 1110 1010
-3
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 QAM) până la 3 (4,77 dB), pentru
I
p→∞
cele mai utilizate constelaţii pătrate sunt:
 16-QAM, Imax = Qmax = +/-3A0,
 64-QAM, Imax = Qmax = +/-7A0,
 256-QAM, Imax = Qmax = +/-15A0
 1024-QAM, având Imax = Qmax = +/-31A0
constelaţiile „în cruce - cross”  Se obţin din constelaţii pătrate
care au un număr N’ de fazori din
Q
care se elimină un număr P de
4A0
fazori aflaţi în cele patru colţuri,
2A0
pentru a se obţine numărul de
fazori N, care nu este pătrat
-4A0 -2A0 2A0 4A0 I
perfect, dar este o putere impară
-2A0
a lui 2
 distanţa minimă între doi fazori va
-4A0
fi:  A 2 0 0
cele mai utilizate constelaţii “în cruce” sunt 32-QAM şi 128

QAM
În ADSL se utilizează şi 215QAM

N-QAM 4 8-circular 8-stea 16 32 64 128 256
p-bit/simb. 2 3 3 4 5 6 7 8
Pv 0,5A02 5 A02 5 A02 9A02 8,5A02 49A02 42,5A02 225A02
Pm 0,5A02 5 A02 3 A02 5A02 5A02 21A02 20,5A02 85A02
PAPR [dB] 0 0 2.21 2,6 2,3 3,7 3,3 4,22
Δ0 √2A0 2 A0 2 A0 2A0 √2A0 2A0 √2A0 2A0
S 0,25 1,25 0.75 1,25 2,5 5,25 10,25 21,25
Parametrii principalelor constelaţii QAM pătrate şi „în cruce”.

Alocarea multibit-fazor (bit-
mapping)
 alocarea (maparea) multibiţilor la fazori în conformitate cu codul Gray
face ca multibiţii alocaţi la doi fazori adiacenţi să difere doar printr-un
singur bit.
 ştiind că cele mai probabile erori de simbol constau în înlocuirea unui
simbol cu unul dintre simbolurile învecinate → BER (datorată
perturbaţiilor) scade semnificativ dacă se utilizează maparea după
această regulă.
 această mapare este o mapare bidimensională (nu implică o conversie
Gray-natural anterioară), fiind implementată tabelar.
 constelaţiile pătrate permit o mapare perfectă de tip Gray, dar, pentru
constelatii mari, realizarea este complexă.
 constelaţiile „în cruce” şi cele circulare de tipul II nu permit maparea
perfectă de tip Gray; în aceste cazuri media numărului de erori de bit, la
eronarea unui fazor în cei învecinaţi, este cu ceva mai mare decât 1

mapping)
0000 0100 1100 1000

3
0001 0101 1101 1001

1
0
Q
0011 0111 1111 1011

-1
-2
0010 0110 1110 1010

-3
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I

mapping)
 pentru constelaţiile care trebuie demodulate cu metoda
QAM, circuitul de recuperare al purtătorului local poate
introduce defazaje constante de k·90º (valabil şi pentru
constelaţiile A+PSK) →
 - recepţionarea unui fazor rotit cu k·90º conduce la
demodularea unui multibit ce poate avea p-1 biţi diferiţi de cei
emişi;
 efectul acestei rotaţii este creşterea BER pentru acelaşi SNR

Alocarea pentru obţinerea unor
constelaţii invariante la rotaţii de k·90º
 pentru a compensa erorile de bit generate de rotaţiile de k·90º introduse
la demodulare de circuitul de recuperare a purtătorului local, s-au
elaborat metode de mapare multibit-fazor care să realizeze aşa-numitele
„constelaţii invariante la rotaţii de k·90º”
 indiferent de eronarea fazorului demodulat datorată numai unei rotaţii de
k·90º, biţii demodulaţi vor fi cei ai fazorului emis, dacă se neglijează
erorile introduse de canal şi de celelalte prelucrări din emiţător şi
receptor.
 în cazul general, biţii unui multibit se împart în două grupe: o grupă
formată din primii doi biţi ai multibitului şi o a doua grupă formată din
ceilalţi (n-2) biţi ai acestuia.
 primii doi biţi definesc cadranul în care se află fazorul şi, deoarece
rotaţiile k·90º implică schimbarea cadranului, aceşti biţi sunt precodaţi
diferenţial înainte de mapare, la emisie, şi sunt decodaţi diferenţial
după demodulare, decizie şi demapare, la recepţie.

4
c1c2c3c4
3
7 6 3 2
2 10 11
1
4 5 0 1
0
Q/A0
-1
11 10 14 15
-2 00 01
-3
8 9 12 13
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I/A0

 - restul de p-2 biţi sunt mapaţi în moduri specifice, în funcţie
de numărul de fazori ai constelaţiei şi utilizarea sau nu a
unui cod corector de erori. În cazul modulaţiilor necodate şi
aceşti biţi sunt mapaţi, independent de primii doi, tot
conform codului Gray.
 în marea majoritatea a aplicaţiilor standardizate pentru
canale de bandă limitată, constelaţiile sunt folosite împreună
cu un cod corector de erori, generând aşa-numitele
„modulaţii codate”

Precodarea diferenţială a primilor
doi biţi ai cuadribitului.
 operaţia introduce un salt de fază de k·90º între două
simboluri succesive, vezi curs de DPSK-QAM , dar spre
deosebire de cazul QPSK (4-PSK), ea se execută tabelar.
Intrare Ieşirea anterioară Ieşirea curentă 4
 k
c1k 1 c2k 1
c1c2c3c4
b1k b2k c1k c2k
0 0 0 0 0 1 3
7 6 3 2
0 0 0 1 1 1
90 2 10
0 0 1 0 0 0 11
0 0 1 1 1 0
1
0 1 0 0 0 0 4 5 0 1
0 1 0 1 0 1
0 0
0 1 1 0 1 0
Q/A0
0 1 1 1 1 1 -1
1 0 0 0 1 1 11 10 14 15
1 0 0 1 1 0
180 -2 00 01
1 0 1 0 0 1
1 0 1 1 0 0 -3
1 1 0 0 1 0 8 9 12 13
1 1 0 1 0 0 -4
270 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
1 1 1 0 1 1
1 1 1 1 0 1 I/A0

Maparea Gray ai ultimilor doi biţi
ai cuadribitului.
 Maparea Gray intracadran şi rotaţia cu k·90º a acesteia la
schimbarea cadranului.
 ultimii doi biţi ai cuadribitului selectează fazorul în interiorul
fiecărui cadran.
 cele 4 combinaţii de doi biţi se alocă Gray celor patru fazori,
pentru a asigura un BER minim la eronarea fazorului dat în
fazorii învecinaţi.
 de la un cadran dat la cel învecinat alocarea Gray a acestor
doi biţi este rotită cu câte 90º, în acelaşi sens în care
parcurgem cadranele.
 prin această rotire a alocării Gray, ultimii doi biţi ai fazorilor
ce au acelaşi modul dar diferă prin defazaje de k·90º, sunt
identici.

ai cuadribitului.
4
c3c4
10 11
3
7 6 3 2
2 10 11
00 01
1
4 5 0 1
0
Q/A0
-1
11 10 14 15
-2 00 01
-3
8 9 12 13
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I/A0

ai cuadribitului.
4
c1c2c3c4
1110 11
3
7 6 3 2
2 10 11
1010 00 01
1
4 5 0 1
0
Q/A0
0110
-1
11 10 14 15
-2 00 01
0010
-3
8 9 12 13
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I/A0

ai cuadribitului.
4
c1c2c3c4
1011 1001 1110 1111
3
7 6 3 2
2
1010 1000 1100 1101
1
4 5 0 1
0
Q/A0
0001 0000 0100 0110

-1
11 10 14 15
-2
0011 0010 0101 0111
-3
8 9 12 13
-4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I/A0

Exemplificarea invarianţei la rotaţii
de k·90º 4
c1c2c3c4
Intrare Ieşirea anterioară Ieşirea curentă
 k 1011 1001 1110 1111
b1k b2k c1k 1 c2k 1 c1k c2k 3
0 0 0 0 0 1 7 6 3 2
0 0 0 1
90
1 1 2
0 0 1 0 0 0
0 0 1 1 1 0
1010 1000 1100 1101
1
0 1 0 0 0 0 4 5 0 1
0 1 0 1 0 1
0 0
Q/A0
0 1 1 0 1 0
0 1 1 1 1 1 0001 0000 0100 0110
1 0 0 0 1 1
-1
11 10 14 15
1 0 0 1 1 0
180 -2
1 0 1 0 0 1
1 0 1 1 0 0 0011 0010 0101 0111
1 1 0 0 1 0 -3
1 1 0 1 0 0 8 9 12 13
270
1 1 1 0 1 1 -4
1 1 1 1 0 1 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I/A0
b1k b2k b3k b4k c1k 1c2k 1 c1k c2k c3k c4k Fk
01(01) 00 00(01) 11
11(10) 00 10(10) 4
10(00) 10 01(00) 14
00(11) 01 11(11) 2
01(01) 11 11(01) 1
4
Secventa transmisa 0001 1010 0100 1111 1101 4 4 4 4
1111
3 3 3 3 3
2
2 2 2 2 2
1010 1101
1 1 1 1 1
4 1
0 0 0 0 0
Q/A0
Q/A0
Q/A0
Q/A0
0001 -1 0100
-1 -1 -1 -1
11 14
-2 -2 -2 -2 -2
-3 -3 -3 -3 -3
-4 -4 -4 -4 -4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3
I/A0 I/A0 I/A0 I/A0 I/A0
Secventa receptionata 1001 1110 0000 0111 0101

4 4 4 4 4
1001 1110
3 3 3 3 3
6 3
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1
0 0 0 0 0
Q/A0
Q/A0
Q/A0
Q/A0
0000
-1 -1 -1 -1 -1
10
-2 -2 -2 -2 -2
0111 0101
-3 -3 -3 -3 -3
13 12
-4 -4 -4 -4 -4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3
I/A0 I/A0 I/A0 I/A0 I/A0

Exemplificarea invarianţei la rotaţii
de k·90º
Ieşirea curentă Ieşirea anterioară Decodati
4
c1c2c3c4
 k 1011 1001 1110 1111
c1k c2k c1k 1 c2k 1 b1k b2k 3
0 1 0 0 0 0 7 6 3 2
1 1 0 1 0 0 2
90
0 0 1 0 0 0 1010 1000 1100 1101
1 0 1 1 0 0 1
0 0 0 0 0 1 4 5 0 1
0
Q/A0
0 1 0 1 0 1
0
1 0 1 0 0 1 0000 0100 0110
0001
1 1 1 1 0 1 -1
1 1 0 0 1 0 11 10 14 15
1 0 0 1 1 0 -2
180
0 1 1 0 1 0 0011 0010 0101 0111
0 0 1 1 1 0 -3
1 0 0 0 1 1
8 9 12 13
0 0 0 1 1 1 -4
270 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
1 1 1 0 1 1
0 1 1 1 1 1 I/A0
F’k
c1k c2k c3k c4k  c1k 1c2k 1 b1k b2k b3k b4k 
b1k b2k b3k b4k Fk
01(01) 11 6 10(01) 00 11(01)

11(10) 4 3 11(10) 10 11(10)
10(00) 14 10 00(00) 11 10(00)
00(11) 2 13 01(11) 00 00(11)
01(01) 1 12 01(01) 01 01(01)
Filtrarea semnalelor ASK+PSK
 filtrarea globală a semnalelor ASK+PSK, necesară pentru
limitarea benzii semnalului modulat, este realizată cu o
caracteristică RC în cosinus ridicat şi exces de bandă α, care
asigură ISI nulă în momentele de sondare.
 pentru o comportare optimă în prezenţa zgomotului, această
caracteristică este repartizată în mod egal între emisie şi
recepţie, vezi cap. PSK, astfel încât la emisie semnalul este
filtrat cu o caracteristică RRC în cosinus.
 - filtrarea poate fi realizată în două moduri:
 FTB după sumare
 FTJ pe ambele ramuri în banda de bază

Filtrarea semnalelor ASK+PSK
 banda de frecvenţă B şi lărgimea de bandă LB ale semnalului
filtrat sunt:
B  f p  f N 1    , f p  f N 1    
LB  fS 1   
 factorul de eficienţă spectrală al modulaţiilor QAM se

calculează cu lărgimea de bandă a semnalului modulat filtrat
D fS  p  fS  ld  N 
D f s  ld  N  ld  N   bit / s 
w    ;  Hz  ;
LB f s  (1  ) (1  )

Spectrul semnalului QAM
 semnalele modulate ASK+PSK sunt exprimate ca o sumă de
două semnale modulate ASK, pe semnale purtătoare de
aceeaşi frecvenţă, iar nivelele modulatoare ale celor două
semnale ASK sunt de medie nulă → expresia densităţii
spectrale de putere se obţine sumând expresiile densităţilor
spectrale de putere ale celor două semnale ASK
componente.
 aplicând relaţiile care definesc densitatea spectrală de putere
a semnalului ASK şi puterea medie a acestuia
2 2
 (f  f p )   (f  f p ) 
 sin   sin 
 fs   fs 
SQAM (f )  (PmI  PmQ )  T    P  T   (f  f p )  ;
(f  f p )  m
   
 fs   fs 
Spectrul semnalului QAM
2 2
 (f  f p )   (f  f p ) 
 sin   sin 
 fs   fs 
SQAM (f )  (PmI  PmQ )  T    P  T   (f  f p )  ;
(f  f p )  m
   
 fs   fs 
Producerea semnalelor modulate
ASK+PSK
 metoda generală pentru producerea semnalelor modulate cu
fazorii unei constelaţii ASK+PSK constă în utilizarea tehnicii
MAQ;
 Schema bloc a unui astfel de modulator, pentru N = 16,
este: f s
:4
TxClk
b1k c1k
A1 Sumator Σ1
pe doi biti
c0k FTJ
b2k A0 B B0
Σ0
1
F.F.E.
c1k-1 +
c0k-1 R.
MAPARE
C. cos(ωct)
Date
S. D. ∑
modulatoare P sin(ωct)
-
b3k
FTJ
F.F.E.
b4k

ASK+PSK
fs
:4
TxClk
b1k c1 k
A1 Sumator Σ1
pe doi biti
c0 k FTJ
b2k A0 B B0
Σ0
1
Ik F.F.E.
c1k-1 +
c0k-1 R.
MAPARE
C. cos(ωct)
Date
S. D. ∑
-
b3 k
Qk FTJ
k F.F.E.
b4
 indiferent de numărul de biţi/simbol, primii doi biţi ai

multibitului sunt precodaţi diferenţial.
 apoi cei n biţi sunt mapaţi pe cei N fazori ai constelaţiei prin
generarea tabelară a coordonatelor Ik şi Qk

ASK+PSK
fs
:4
TxClk
b1k c1 k
A1 Sumator Σ1
pe doi biti
c0 k FTJ
b2k A0 B B0
Σ0
1
Ik F.F.E.
c1k-1 +
c0k-1 R.
MAPARE
C. cos(ωct)
Date
S. D. ∑
-
b3 k
Qk FTJ
k F.F.E.
b4
 filtrarea cu caracteristica de tip cosinus (RRC) se face în banda de bază cu

filtre TJ, obţinându-se semnalele modulatoare continue I(t) şi Q(t), care sunt
modulate pe purtătoarele în cuadratură.
 aceste semnale sunt scăzute obţinându-se semnalul modulat ASK+PSK.

ASK+PSK
fs
:4
TxClk
b1k c1 k
A1 Sumator Σ1
pe doi biti
c0 k FTJ
b2k A0 B B0
Σ0
1
Ik F.F.E.
c1k-1 +
c0k-1 R.
MAPARE
C. cos(ωct)
Date
S. D. ∑
-
b3 k
Qk FTJ
k F.F.E.
b4
 operaţiile de precodare diferenţială şi de mapare se efectuează în ritmul

tactului de simbol fs, obţinut prin divizarea la n a tactului de bit fb.
 constelaţiile pătrate, cele „în cruce” şi cele circulare de tipul II se pot
obţine uşor numai cu această metodă.
Obs: în cazul generării digitale, constelaţiile circulare implică o procesare pe un
număr mai mare de biţi, deoarece coordonatele lor nu sunt numere întregi.
Demodularea semnalelor
ASK+PSK
 metoda cea mai utilizată pentru demodularea semnalelor
ASK+PSK este metoda MAQ, datorită proprietăţii acestor
semnale de a putea fi exprimate ca semnale MAQ.
 există două variante de demodulatoare MAQ:
 demodulatoare MAQ ce utlizează filtre trecejos pe fiecare cale,
v.curs DPSK-QAM
 demodulatoare MAQ care utilizează transformata Hilbert

ASK+PSK
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Ik’ I k* c1 k b1k
fs Decod
Acos(ωLt)
Demapare
Circuit Circuit Recuperare are
Decizie
C.P.S
FTB Recuperare Tact de simbol si Dif. Date
sr(t) c0k b0k Dem.
fs b3k
Qk’ Qk* b4k
FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)
 în acest caz decodarea (demaparea) nivelelor decise, Ik* şi

Qk*, se face tabelar, cu un tabel pereche de coordonate →
cuadribit
 apoi primii doi biţi sunt decodaţi diferenţial
 demodulatoarele prezentate sau menţionate mai sus se pot
aplica tuturor constelaţiilor ASK+PSK, dar implică
recuperarea şi sincronizarea unui purtător local, deoarece
sunt demodulatoare coerente.
Modulaţia combinată
ASK+PSK (QAM)
T.M. Curs 10
Cuprins
 Demodularea semnalelor ASK+PSK
 Sincronizarea purtătorului local
 Sincronizarea tactului de simbol
 Performanţe de eroare ale modulaţiei ASK+PSK
 Probabilitatea de eroare de simbol
 Probabilitatea de eroare de bit
 Aplicaţii ale modulaţiilor A + PSK
11. dec. 2012 2

ASK+PSK
 metoda cea mai utilizată pentru demodularea semnalelor
ASK+PSK este metoda MAQ, datorită proprietăţii acestor
semnale de a putea fi exprimate ca semnale MAQ.
 există două variante de demodulatoare MAQ:
 demodulatoare MAQ ce utlizează filtre trecejos pe fiecare cale,
v.curs DPSK-QAM
11. dec. 2012 3

ASK+PSK
FTJ
Sondare
ix(t) F.F.R. i(t)
Ik’ I k* c1 k b1k
fs Decod
Acos(ωLt)
Demapare
Circuit Circuit Recuperare are
Decizie
C.P.S
FTB Recuperare Tact de simbol si Dif. Date
sr(t) c0k b0k Dem.
fs b3k
Qk’ Qk* b4k
FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
qx(t)

i(t) = I'(t)cos  (t)   Q'(t)sin  (t) 
q(t) = I'(t)sin  (t)   Q'(t)cos  (t) 
11. dec. 2012 4

Sincronizarea purtătorului local
 sincronizarea purtătorului local, necesară pentru
demodularea tuturor constelaţiilor pătrate şi „în cruce”,
poate fi realizată prin două tipuri de metode:
 metode care utilizează semnale pilot
 metode care utilizează numai semnalul recepţionat.
 metodele care utilizează semnale pilot necesită bandă de
frecvenţă suplimentară şi nu vor fi tratate în curs. Cele mai
utilizate metode din această categorie sunt tratate în [con].
11. dec. 2012 5

Sincronizarea purtătorului local
 Sincronizarea purtătorului local implică două etape:
 extragerea din semnalul recepţionat a unui semnal care este
folosit ca referinţă de fază şi care este introdus în comparatorul
de fază al unui circuit PLL, numită recuperare;
 sincronizarea unui semnal cu frecvenţa fp, generat local, cu
ajutorul unui circuit PLL folosind ca referinţă de fază semnalul
recuperat în etapa anterioară.
 recuperarea purtătorului prin utilizarea numai a semnalului
recepţionat poate fi realizată prin două metode:
 metoda ridicării semnalului recepţionat la puterea a patra
urmată de o filtrare trece-bandă;
 metoda recuperării controlată de decizie („decision directed
carrier recovery” – DDCR), care calculează direct o tensiune de
eroare ce comandă un OCT local, pentru a obţine semnalul
sincronizat de frecvenţă fp.
 În acest caz bucla PLL se închide peste blocurile de sondare
şi decizie ale demodulatorului QAM.
11. dec. 2012 6
Recuperarea controlată de decizie
a purtătorului local
 metoda de recuperare a purtătorului controlată de decizie
(„decision directed carrier recovery” – DDCR) foloseşte
semnalele bandă de bază sondate Ik şi Qk, şi nivelele decise,
Ik* şi Qk*
FTB
f0=fc Vocos(ωct)
Ik* Ik
fsincro -I
Calcul tens. Circ. Divizor
EROARE Comanda Comandat
Qk* Qk fsincro -C
FTB Vosin(ωct)
fatac f0=fc
11. dec. 2012 7

I k   t   I k  t   cos    t    Qk  t   sin    t  
Qk   t   I k  t   sin    t    Qk  t   cos    t  
I k   I k   kTs  0.5Ts     I k  h    cos    t    Qk  h    sin    t  
Qk   Qk   kTs  0.5Ts     I k  h    sin    t    Qk  h    cos    t  
ek  t, ,    I'k  Q*k  Q'k  I*k 

 Q*k Ik h    cos    t    Q*k Q k h    sin    t   I*k Ik h    sin    t   I*k Qk h    cos    t  
 Q*k 2  I*k 2  h    sin    t    A 2k h    sin    t   I*k  Ik
Q*k  Qk
 s-a aproximat că deciziile sunt corecte şi că cele două nivele

sondate sunt afectate în acelaşi mod de către canal
11. dec. 2012 8

1
0.5
sin()
0
-0.5
-1
-0.5 0 0.5 1 1.5
 [rad]
 deoarece semnul tensiunii de eroare este acelaşi cu semnul

defazajului, pentru Θ  (-π/2, +π/2), ea poate fi folosită
pentru comanda unui circuit de sincronizare dinamică descris
în cap. BB.
 semnul ek este folosit pentru a indica divizorului comandat
sensul defazajului
11. dec. 2012 9
1
0.5
sin()
0
-0.5
-1
-0.5 0 0.5 1 1.5
 [rad]
 această metodă poate introduce în plus o nedeterminare de
π
 datorită filtrării semnalului digital sincronizat mai poate
apărea o nedeterminare de π/2
 această metodă de recuperare şi sincronzare a purtătorului
local introduce rotaţiile de k·90º
11. dec. 2012 10

tactului de simbol
 Semnalul recepţionat derivat este:
 I  t    I t   cos  t   I t    t   sin  t   Q t   sin  t   Q t    t   cos  t 
k k k k k
    I t   sin  t   I t    t   cos  t   Q t   cos  t   Q t    t   sin  t 

Q k
  t 

k k k k
 Semnalul derivat sondat devine:

  
TS 
I k   I k  kTS      
  2 
  h      I k  cos    t    Qk  sin    t        t     I k h    sin    t    Qk h    cos    t  
  
TS 
Qk   Qk  kTS      
  2 
  h      I k  sin    t    Qk  cos    t        t     I k h    cos    t    Qk h    sin    t   
11. dec. 2012 11

tactului de simbol
 se defineşte tensiunea de eroare es,k ca
es,k  t, ,    I k  I*k  Qk  Q*k 
 
 I*k  h       I k  cos    t    Q k  sin    t        t     I k h     sin    t    Q k h     cos    t    
  
Q*k h     I k  sin    t    Q k  cos    t        t     I k h     cos    t    Q k h     sin   t     
  h       I 2k  Q 2k   cos    t       t    h    .  I 2k  Q 2k   sin    t  
I*k  Ik
Q*k  Qk
es,k  t, ,     h      A k2  cos    t  
I*k  Ik
Q*k  Qk
11. dec. 2012 12

tactului de simbol
1.5
h(t/T s)
(h(t/T s))'
1
0.5
-0.5
-1
-1.5
-2Ts -1.5Ts -Ts -0.5Ts 0 0.5Ts Ts 1.5Ts 2Ts
es,k  t, ,     h      A k2  cos    t  
I*k  Ik
Q*k  Qk
11. dec. 2012 13

tactului de simbol
 deoarece recuperarea purtătorului local se bazează în unele
metode pe simbolurile sondate şi decise, calitatea ei este
afectată de calitatea recuperării şi sincronizării tactului de
simbol.
 pentru a nu se intra în „cercul vicios” prezentat în capitolul
DPSK-QAM, ce poate conduce la neconvergenţa întregului
receptor, este necesar, ca şi în cazul modulaţiei QPSK, ca
metodele de recuperare a tactului de simbol să nu depindă
de calitatea recuperării purtătorului local.
11. dec. 2012 14

Recuperarea comună a purtătorului şi
a tactului de simbol
 Schema bloc a circuitului de recuperare a purtătorului şi a
tactului de simbol:
FTJ d Ik
Sondare
F.F.R. i(t)
ix(t) dt
Sondare
Ik’
Acos(ωLt) Qk* Ik*

Bloc
sr(t)
FTB VCO
comanda + VCC
Bloc
+
ek fs comanda
ek
Asin(ωLt)
Ik* -Qk*
Qk’
Sondare
FTJ d
Sondare
F.F.R. q(t) Qk
qx(t) dt
11. dec. 2012 15

Recuperarea comună a purtătorului şi
a tactului de simbol
 metoda funcţionează cu rezultate bune numai pentru valori
medii sau mici ale probabilităţii de eroare de simbol, ceea ce
implică un canal de de medie sau bună calitate.
 pe canale “dificile” probabilitatea de eronare a nivelelor
decise creşte, iar tensiunea de comandă să aibă semnul
opus. Acest fapt conduce la corecţii greşite de fază şi la
neconvergenţa sincronizării purtătorului local, ceea ce face
ca metoda să nu fie folosită decât pe canale telefonice
vocale şi radio terestre cu posturi fixe, care nu sunt afectate
sever de fading.
 pe canalele radio afectate sever de fading, se folosesc fie
metoda de sincronizare prin ridicare la puterea a patra, fie
metode care utilizează semnale pilot
11. dec. 2012 16

Performanţe de eroare ale
modulaţiei ASK+PSK
 Probabilitatea de eroare de simbol
4
0000 1000 1100 1000
 Decizia este corectă dacă este decis
corect Ik şi Qk
3
1
0001 0101 1101 1001
 Probabilitatea de eroare este
0
-1
-2
0011 0111 1111 1011
 
pe  1  1  pIk  1  pQk  1  1  pPAM   2
0010 0110 1110 1010

-3
-4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
I
 Pentru eronarea Ik sau Qk zgomotul pe axa respectivă în

momentul de sondare trebuie sa fie mai mare decăt jumătatea
din distanţa minimă.
11. dec. 2012 17

modulaţiei ASK+PSK
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
 Dacă Ik si Qk poate să ia valorile:

Ii  i  , Qi  i    2i  1 – L  A0 ; i  0, 1, , L 1;
 Pentru o decizie greşită trebuie să apară un zgomot cu
amplitudine mai mare decăt A0,
 asta apare cu probabilitatea A 
Q 0 
 
 I;Q 
 Ţinând cont că dacă un zgomot cu semn negativ nu

eronează fazorul cu coordonata cea mai mică (-3 în ex.), iar
un zgomot pozitiv nu eronează fazorul cu coordonata cea
mai mare, probabilitatea de eronare a unei coordonate este:
2  L  1  A 0 
p PAM  Q
L   
 I;Q 
11. dec. 2012 18
modulaţiei ASK+PSK
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
I
 Ţinând cont că raportul semnal zgomot este:

 L  1 A 2 2
 L  1  A ;       2    2  
0
2 2
P 3
  s
 0 2 2 2 2 2
2 
2 2 total I Q Q I
PN I 6 I
 Probabilitatea de eroare a uneia dintre coordonate va fi:

p PAM 
2  L  1  A 0  2  L  1  6  2  N 1  Q 6 
Q  Q  2  PAM     PAM 
L  I  L  L 1  N  N  1 
 Astfel probabilitatea de eronare a unui simbol este

p e  1  1  p PAM   1  1  2p PAM  p PAM   2p PAM  p PAM  2p PAM 
2 2 2

4  N 1  Q 6
 PAM

 
N  N 1 
11. dec. 2012 19
modulaţiei ASK+PSK
 Pentru constelaţii în cruce această demosntraţie nu este
valabilă.
 Dar, ţinând cont că puterea medie a unei constelaţii în cruce
este aproximativ aceeaşi ca puterea medie a unei constelaţii
care are de două ori mai puţine puncte, şi distanţa minimă
între fazori cu √2 mai mică, probabilitatea de eronare a
simbolului
Q
poate fi aproximat cu:
 2  A0 
4A0
 
pe  pimpar  4Q  2 
  
2A0
   p  6 
  e  pimpar  4Q   
-4A0 -2A0 2A0 4A0 I


  N  1 
6 
-2A0
A0   
N 
-4A0 1 
2
11. dec. 2012 20
modulaţiei ASK+PSK
 probabilitatea de eroare de simbol depinde în primul rând de
distanţa minimă dintre doi fazori, care pentru constelaţiile
pătrate are valoarea Δ = 2A0.
 pentru o putere minimă impusă,  depinde de numărul de
fazori ai constelaţiei.
 factorul 4(L-1)/L are influenţă redusă asupra probabilităţii
pe, el luând valori între 3 (L = 4) şi 4 (L → ∞).
 efectul numărului de fazori asupra probabilităţii de eroare de
simbol, în condiţiile unei aceleiaşi puteri medii, este dificil de
analizat direct, datorită complexităţii funcţiei Q(u).
 pentru o evaluare mai simplă, se compară valorile SNR
necesare asigurării unei aceleiaşi probabiliăţi de eroare de
simbol.
11. dec. 2012 21

modulaţiei ASK+PSK
 impunând o probabilitate pe0 şi două constelaţii cu N1 şi
respectiv N2= 4·N1 fazori
 datorită bijectivităţii funcţiei Q(u), putem determina relaţia dintre
SNR-urile necesare celor două constelaţii pentru a asigura pe0,
prin egalarea argumentelor funcţiei Q(u)
 6  Pm   6  Pm 
Q   Q 
 (N  1)k 22   (4N  1)k 22 
 1 1   1 2 
Pm Pm
 
2 2
(N1  1)  1 (4N1  1)  2
Pm P 4N  1 Pm
 m 1  4 
2 2 N 1
2 1 1 12
Pm Pm  4N1  1  Pm Pm
 [dB]  [dB]  10 lg   [dB]  10 lg 4  [dB]  6 dB;
2
2 2
1  1N  1  12 12
11. dec. 2012 22
modulaţiei ASK+PSK
 comparând valorile SNR necesare pentru a asigura aceeaşi
valoarea a pe pentru două constelaţii pătrate consecutive, N2
= 4N1, rezultă că trecerea de la o constelaţie pătrată la cea
următoare necesită o creştere de 7 dB pentru 4QAM → 16-
QAM şi apoi, odată cu creşterea lui N1, această creştere
tinde la 6 dB.
 Ţinând cont şi de factorul 2 a constelaţiilor în cruce rezultă:
Pm P 2N  1 Pm
 m 1  2 
2 2 N 1
2 1 1 12
Pm Pm  2N1  1  Pm P
[dB]  [dB]  10 lg   [dB]  10 lg 2  m [dB]  3[dB];
2
2 2
1  1N  1  12 12
11. dec. 2012 23

modulaţiei ASK+PSK
 din consideraţiile de mai sus rezultă că la dublarea numărului
de fazori ai constelaţiei utilizate, creşterea SNR necesar
asigurării aceleiaşi probabilităţi de eroare poate fi aproximată
cu 3 dB.
 această aproximare este cu atât mai bună cu cât numărul de
fazori ai constelaţiilor în cauză e mai mare.
N 4 8 16 32 64 128 256
(2N-1)/(N-1) 1 2,33 2,14 2,06 2,03 2,015 2,007
10·lg[(2N-1)/(N-1)] [dB] 0 3,68 3,31 3,15 3,08 3,04 3,02
11. dec. 2012 24

modulaţiei ASK+PSK
 comparaţie între valorile SNR necesare constelaţiilor A+PSK şi PSK,
având acelaşi număr de fazori N, pentru a asigura aceeaşi probabilitate
de eroare de simbol

   e - sin 2
)  2Q  2 sin 2  
peN  PSK  erfc(  sin N
N  N 
 sin
N
4( N  1)  6  Pm 
pe  QAM  Q  ; N  L2 ; k  2 sau 1
N  (N  1)  k 2  2 
 
 comparaţia va fi făcută prin calcularea raportului R(N) între valorile SNR

(PSK supra A+PSK),
 raport obţinut prin egalarea argumentelor funcţiei Q(u) din expresiile
care dau probabilităţile de eroare de simbol ale celor două tipuri de
constelaţii, în funcţie de numărul de fazori N
11. dec. 2012 25

modulaţiei ASK+PSK
 Pentru constelaţii pătratice avem:
 3
R(N)  P  ;
Q 2(N  1)  sin 2 
N
N 4 8 16 32 64 128 256
R(N) 1,00 1,47 2,63 5,04 9,89 19,61 39,07
10·lgR(N) [dB] 0 1,65 4,20 7,02 9,98 12,92 15,92
 pentru N = 4 cele două modulaţii au performanţe similare

 pentru N > 4, SNR necesar constelaţiei PSK pentru a
asigura o probabilitate de eroare de simbol dată, este mai
mare decât cel necesar constelaţiei QAM omologe pentru a
asigura aceeaşi probabilitate de eroare de simbol
11. dec. 2012 26
modulaţiei ASK+PSK
 la dublarea constelaţiilor, pentru N > 8, acest câştig al constelaţiilor QAM
creşte cu circa 3 dB
 câştigul se poate explica prin faptul că pentru constelaţiile ASK+PSK
dublarea numărului de fazori necesită o creştere de 3 dB a SNR, pentru a
asigura o probabilitate de eroare dată, pe când pentru constelaţiile PSK,
dublarea numărului de fazori ai constelaţiei necesită mărirea cu 6 dB a
SNR, pentru a asigura aceeaşi probabilitate de eroare de simbol, vezi
curs PSK.
 - considerentele de mai sus justifică utilizarea modulaţiei ASK+PSK, în
defavoarea modulaţiei PSK, în transmisiile de date cu număr de
biţi/simbol mai mare ca 3.
 modulaţia ASK necesită un SNR mai mare decât modulaţia PSK la o
constelaţie cu acelaşi număr de fazori, pentru a asigura o probabilitate
de eroare de simbol dată.
 pentru N > 4, modulaţia PSK necesită un SNR mai mare decât modulaţia
ASK+PSK → modulaţia ASK are cele mai “slabe” performanţe de raport
semnal/zgomot dintre cele trei.
11. dec. 2012 27
 pentru SNR medii şi mari, se poate aproxima că, în marea majoritate a
cazurilor, un simbol este eronat într-unul din simbolurile învecinate.
 pentru o mapare Gray perfectă a multibitului, simbolurile învecinate
diferă printr-un singur bit, iar probabilitatea de eroare de bit se
aproximează prin:
pe pe
pb   ;
log 2 N n
 în cazul unei mapări Gray imperfecte, constelaţii „în cruce” cu N mare,

această probabilitate trebuie mărită cu un factor egal cu numărul mediu
de biţi-diferenţă între doi fazori alăturaţi, medierea făcându-se pe
întreaga constelaţie.
 Acest factor este însă redus, mai mic decât 2, şi nu modifică sensibil
valoarea probabilităţii de eroare de bit, efectul său putând fi neglijat în
cele mai multe aplicaţii
11. dec. 2012 28

1 – 2-PSK;
2 – 4-QAM;
3 – 8-QAM;
4 – 16-QAM;
1 2 3 4 5 6 7 8 5 – 32-QAM;
5 – 32-QAM;
6 – 64-QAM;
7 – 128-QAM;
8 – 256-QAM;
 precodarea diferenţială a primilor doi biţi ai multibitului,

utilizată pentru a asigura invarianţa constelaţiei la rotaţii de
fază de k·90º măreşte numărul erorilor de bit, în cazul
aceluiaşi număr de erori de simbol.
11. dec. 2012 29

Modulaţia CAP
 modulaţia CAP (Carrierless Amplitude Phase) este un caz
particular al modulaţiei ASK+PSK în care semnalele
modulatoare nu sunt translatate pe o frecvenţă purtătoare,
semnalul modulat rămânând, practic, în banda de bază.
 Rotaţia de 90º a semnalului modulator Q(t) este realizată
prin utilizarea unei perechi de filtre cu caracteristici
fi(t)=RRC∙cosωst şi
fq(t)=RRC∙sinωst
în banda [ωs–ωN(1+α), ωs+ωN(1+α)].
 Prin scăderea celor două semnale astfel filtrate se obţine
semnalul modulat CAP
SCAP  t   Ik  t  *fi  t   Qk  t  *f q  t 
11. dec. 2012 30

Modulaţia CAP
 demodularea semnalului CAP implică filtrarea semnalului
recepţionat, pe două ramuri, cu aceeaşi pereche de filtre
Hilbert.
 Semnalele I’(t) şi Q’(t) astfel obţinute, vor fi sondate cu
tactul de simbol recuperat şi introduse în circuitele de decizie
 demapare şi decodare diferenţială pentru a se obţine
multibitul modulator.
 Schema bloc a demodulatorului CAP este similară cu cea a
demodulatorului QAM, dar se elimină înmulţirile cu semnalele
purtătoare locale şi filtrele trece-jos, iar filtrele FFR vor avea
răspunsurile la impuls fi(t) şi fq(t).
11. dec. 2012 31

Modulaţia CAP
fs
:4
TxClk
b1k c1 k
A1 Sumator Σ1
pe doi biti
c0 k FTJ
b2k A0 B B0
Σ0
1
Ik F.F.E.
c1k-1 +
c0k-1 R.
MAPARE
C.
Date
S. D. ∑
modulatoare P
-
b3 k
Qk FTJ
k F.F.E.
b4
FTJ
Sondare
F.F.R. i(t)
Ik’ I k* c1 k b1k
fs Decod
Demapare
Circuit Recuperare are
Decizie
C.P.S
FTB Tact de simbol si Dif. Date
sr(t) tact de bit c0k b0k Dem.
fs b3k
Qk’ Qk* b4k
FTJ
Sondare
F.F.R. q(t)
11. dec. 2012 32

Aplicaţii ale modulaţiilor A + PSK
 modulaţiile A+PSK sunt utilizate în transmisiunile numerice
cu debite binare medii şi mari pe canale telefonice vocale, pe
canale radio terestre şi de satelit, pe canale radio mobile şi
pe cabluri.
 constelaţiile cu N > 16 sunt utilizate doar împreună cu coduri
corectoare de erori, datorită distanţei euclidiene minime mici
între fazorii învecinaţi, distanţă impusă de asigurarea unei
puteri medii maxim admise, care conduce la probabilităţi
relativ mari ale erorii de simbol
11. dec. 2012 33

Aplicaţii pe canale telefonice
vocale
 în varianta sa necodată modulaţia 16-QAM este ( a fost) utilizată pentru
transmisiile cu D ≤ 9600bps, pe canalele telefonice vocale,
Recomandările ITU-T V.22bis, V.29 şi V. 32.
 constelaţiile QAM de ordin mai mare sunt folosite în Recomandările ITU-
T, V.32 bis, V.33, având debite D ≤ 14.400 bps, în Recomandările V.34,
D ≤ 33.600 bps, V.90, D ≤ 56 kbps şi V.92, D ≤ 64 kbps.
 datorită valorilor scăzute ale distanţelor minime între fazorii lor, aceste
constelaţii trebuie utilizate împreună cu un cod convoluţional corector de
erori, în cadrul unor modulaţii codate de tip TCM, vezi cursul de TD.
 datorită optimizărilor constelaţiilor QAM şi a codurilor corectoare utilizate,
modulaţiile QAM codate TCM ating eficienţe spectrale extrem de ridicate,
de până la 16 bps/Hz, în condiţiile asigurării unei BER < 1·10-5
11. dec. 2012 34

Aplicaţii pe canale radio terestre
fixe şi canale de satelit
 - constelaţiile pătrate 16-QAM şi 64-QAM şi chiar 256-QAM
sunt utilizate în mod adaptiv, alături de variantele modulaţiei
QPSK (OQPSK şi π/4-QPSK), în transmisiile monopurtător
între radiorelee, putând asigura debite binare de până la
155,52 Mbps, adică transmiterea unui flux de tip STM-1.
 de asemenea constelaţiile 16 şi 64-QAM sunt utilizate
adaptiv, alături de variantele modulaţiei QPSK (OQPSK şi
π/4-QPSK), în transmisiile multipurtător (OFDM) pentru
transmiterea semnalelor de televiziune digitală DVB şi audio
digital DAB difuzate, atât pe canale radio terestre (DVB-T)
cât şi pe canalele de satelit (DVB-S).
 pentru asigurarea unor probabilităţi de eroare scăzute,
constelaţiile QAM sunt codate cu coduri convoluţionale, iar în
prezent aceste coduri sunt înlocuite de codurile LDPC-turbo
11. dec. 2012 35

Aplicaţii pe canale radio nomadice
şi mobile
 modulaţiile QPSK, 16-QAM şi 64-QAM sunt utilizate în transmisiunile
destinate utilizatorilor nomadici, conforme cu standardul 802.11 atât în
variante monopurtător, b. cât şi multipurtător (OFDM), g, ultima putând
asigura debite de până la 54 Mbps, în funcţie de parametrii canalului
radio.
 modulaţiile QPSK şi 16-QAM sunt de asemenea utilizate în transmisiunile
mobile conforme cu standardul 3GPP, asigurând debite de până la 384
kbps/abonat.
 şi în aceste caz constelaţiile QAM sunt utilizate adaptiv în combinaţie
cu coduri corectoare de erori
 studiile efectuate în prezent arată că transmisiunile multipurtător, de
tip OFDM, ce utilizează constelaţiile QPSK, 16 şi 64-QAM pe fiecare
subpurtătoare, sunt principalele canditate pentru a fi standardizate
pentru legătura downlink a sistemului 4G, putând asigura debite de
până la 100 Mbps pe o purtătoare radio.
 considerente sumare privitoare la utilizarea adaptivă a modulaţiilor QAM
pe canale radio fixe sau mobile vor fi prezentate în cursul de TD
11. dec. 2012 36

Aplicaţii în transmisiunile pe cablu
 modulaţiile QAM sunt utilizate în transmisiunile de pe fire fizice torsadate
în sistemele tip xDSL care asigură legătura de abonat.
 sistemul HDSL utilizează modulaţia CAP, cu constelaţiile 16 sau 64-
CAP.
 sistemul ADSL utilizează modulaţii QAM multipurtător (multitonale –
DMT) cu constelaţii de la 2-PSK până la 4096-QAM pentru a asigura
debite de până la 6 Mbps (downstream) şi 512 kbps (upstream)
folosind 256 subpurtătoare (tonuri).
 sistemul VDSL utilizează aceleaşi constelaţii în modulaţii DMT cu 1000 de
tonuri pe sens de tranmisie, asigurând debite de până la 30 Mbps pe
sens de transmisie.
 ambele sisteme utilizează coduri corectoare de erori, iar constelaţiile
QAM sunt folosite adaptiv, în funcţie de atenuarea cablului.
 modulaţiile QAM mai sunt folosite şi în transmisiunile numerice pe cabluri
coaxiale.
11. dec. 2012 37

Modulaţia cu salt de frecvenţă
(Frequency Shift Keying – FSK)
T.M. Curs 11
Cuprins
 Definirea semnalului FSK
 Expresia semnalului FSK
 Spectrul semnalului FSK
 Calculul frecvenţelor alocate celor două
nivele logice
 Producerea semnalului FSK
 Modulator cu calcularea recursiva a fazei
 Modulator cu funcţii Walsh
 Efectele filtrării semnalului FSK
20. dec. 2012 2

FSK
 FSK constă în modularea în frecvenţă a unui purtător
(co)sinusoidal în funcţie de valoarea logică a bitului care
trebuie modulat.
 Un semnal (co)sinusoidal de frecvenţă f1 se transmite pentru
bitul "1" şi unul de frecvenţă f2 pentru bitul "0".
 frecvenţa semnalului purtător este menţinută constantă pe
întreaga durată a simbolului (bitului).
 deoarece un simbol “transportă” doar un bit, perioada de bit
este egală cu perioada de simbol.
 această modulaţie este varianta binară a modulaţiei M-FSK,
în care frecvenţa instantanee ia M = 2n valori ale frecvenţei,
care corespund celor M combinaţii posibile de n biţi [proakis],
[lucky]
20. dec. 2012 3

FSK
 FSK este o modulaţie în
frecvenţă cu fază continuă
Date
(CP-FSK) , adică trecerea de
la o frecvenţă la cealaltă este
realizată cu păstrarea
CPFSK continuităţii fazei semnalului
purtător
 este o modulaţie necoerentă
deoarece nu este realizată în
FSK
ritmul unui semnal de tact de
simbol, ci frecvenţa
instantanee este comandată
0 1 2 3 4 5
t/Tbit
de nivelul semnalului
modulator.
20. dec. 2012 4

FSK
 Semnalele modulate cu o modulaţie digitală pot fi descrise
ca:
treapta unitate uTs(t)

sm  t     A sin  k t  k    u TS  t  k  Ts  f1,fi0
k 0
semnalul mod ulat transmis pe perioada k
1; t   0;Ts 
uTs(t-Ts)
u Ts  t   
f2,fi1
0; t   0;Ts 
uTs(t-2Ts)
f2,fi2
 Amplitudinea Ak, frecvenţa fk sau

faza φk rămân constante pe perioada
uTs(t-3Ts)
f1,fi3
de simbol
0 1 2 3 4
t/Ts
20. dec. 2012 5

FSK
uTs(t) uTs(t)
f1,fi0
f1,fi0
uTs(t-Ts) uTs(t-Ts)
f2,fi1 f2,fi1
uTs(t-2Ts) uTs(t-2Ts)
f2,fi2 f2,fi2
uTs(t-3Ts)
uTs(t-3Ts)
f1,fi3
f1,fi3
0 1 2 3 4
t/Ts
treapta unitate

s m  t     A k sin  w k t  k    u TS  t  k  Ts 
k 0
semnalul mod ulat transmis pe perioada k 0 1 2 3 4
20. dec. 2012 6

FSK
 Reprezentarea semnalelor in domeniul frecvenţă
cos(2  f1  t)
Impulsul unitate uTs (t)cos(2  f1  t))
1
1 1
0.8 0.5 0.5
0.6 0 0
200 f1 400 200 f1 400
uTs (t)cos(2  f2  t))
cos(2  f2  t)
0.4 1
1
0.2 0.5
0.5
0 0 0
0 1 2 3 200 f2 400 200 f2 400
Spectrul semnalului FSK
t/fs
1.5
0.5
0
0 50 100 150 200 f1 f2 400 450 500
20. dec. 2012 7

FSK
Expresia semnalului CP-FSK
 Frecvența instantanee a semnalului FSK este:
S modulator
f ins = f c + f M  ;
S modulator max
 presupunând că semnalul modulator este:
 A bk  0
Smod ulator 
 A bk  1
 Frecveța instantanee devine;
 1 bk  0
f ins  t  = f c + f M   d k  uTS  t  kTs ; d k  1  2  bk  
k 0 1 bk  1
20. dec. 2012 8

FSK
 Expresia semnalului CP-FSK este:

    
sCP  FSK  t   A cos  2 f ct  2f M    d k uTS   kTS   d 
 0  k 0  
 Variația fazei datorită modulației:
 k 
t
 k  t   2f M    d nuTS   nTS   d 
0  n 0 
 
kTS k 1 t
 2f M    n TS 
 n 0
d u   nT

 
S   d  2f M  d k uTS   kTS  d 
0 kTs
k 1
 2f M TS  d n  2f M  d k  qTS  t  kTS 
n 0
20. dec. 2012 9

FSK
 Variația fazei datorită modulației:
k 1
 k  t   2f M TS  d n  2f M  d k  qT  t  kTS  S
n 0
uTs(t) qTs(t)
TS t TS t
 Notând :   2  f M  TS
k
 k   k  1 TS    d n
k 1
 k  t     d n    d k  qT  t  kTS  / Ts
S
n 0 n 0
20. dec. 2012 10

FSK
 Variația fazei datorită modulației: k
k 1
 k  t     d n    d k  qT  t  kTS  / Ts  k   k  1 TS    d n
S n 0
n 0 5π ∆
4π ∆
3π ∆
qTs(t)
2π ∆
π∆
TS t -π ∆
-2π ∆
-3π ∆
-4π ∆
-5π ∆
TS 2TS 3TS 4TS 5TS
20. dec. 2012 11

FSK
Expresia semnalului CP-FSK 1 + 2
 Componentele spectrale a semnalului CP-FSK sunt: c = ;
2
  
= = s;
s(t) = A  C n cos[(c + n)t + ]; T 2
n=   -
= 2 1 ;
 pentru semnalul modulator care are cea mai mare frecvenţă a 2
fundamentalei, secvenţa “1010..." (numită şi secvenţa 1:1), coeficienţii
Cn au valorile:
2 
Cn =  sin ( + n) ;
( - n )
2 2 2
 amplitudinile componentelor spectrale scad cu pătratul valorii
indexului lor;
 energia semanlului modulat este concentrată în apropierea
frecvenţelor f1 şi f2
20. dec. 2012 12

FSK
 pentru o secvenţă arbitrară de date, coeficienţii Cn au
expresii mai complexe, spectrul semnalului modulat devine
continuu, dar banda sa de frecvenţă este tot o lărgime
infinită.
 distribuţia spectrală de putere a semnalului FSK depinde în
mod esenţial de indicele de modulaţie, notat aici cu Δ:
f 2 -f1 2f M f M
= = = ;
fs fs f s/2
 semnalul FSK poate fi considerat ca un semnal MF.
f M
 indicele de modulaţie al unui semnal MF este: 
f mM
 Δ este indicele de modulaţie al unei modulaţii în care
frecvenţa modulatoare maximă este fs/2, frecvenţa Nyquist
20. dec. 2012 13

FSK
Variaţia densităţii spectrale de putere a semnalului FSK
• pentru o secvenţă de date pseudo-aleatoare
•Δ variabil
calculul densităţii spectrale de putere se găseşte de exemplu în[lucky]
20. dec. 2012 14

FSK
 un interes deosebit prezintă cazul Δ = 0,66
 semnalului modulat este concentrată într-o bandă relativ
îngustă de frecvenţe (BF) în jurul lui fc
 componentele exterioare acestei BF au amplitudini mici iar
suma puterilor lor este neglijabilă.
 distribuţia componentelor în interiorul acestei BF este relativ
plată
 f f 
BF   f c  s ; f c  s 
 2 2
20. dec. 2012 15

FSK cu salt de fază
20
FSK
10 CPFSK
-10
PSD[dB]
-20
-30
-40
-50
-60
f1 fc f2
f
 cu salt de fază prezintă un spectru de frecvenţă mult mai
larg care conduce la variaţii semnficative ale ampltudinii
semnalului modulat după ce acesta este filtrat. De aceea,
acest tip de FSK NU TREBUIE UTILIZAT
20. dec. 2012 16
Calculul frecvenţelor alocate celor
două nivele logice
f 2 + f1
 2 = f c ;
 -
f 2 f1 = 
 f s
 Rezolvând sistemul de ecuaţii, în funcţie de Δ obţinem:
= +   fs ;
f2 fc
2
fs
f1 = f c -   ;
2
20. dec. 2012 17

Producerea semnalului FSK
 modulaţia FSK poate fi generată atât prin metode analogice
cât şi prin metode digitale
Modulator FSK cu calcularea recursivă a fazei
instantanee
 Frecvenţa instantanee a semnalului FSK este:
  fb 1; t   0,1

fi  t   f c  1  2  bk   uT  t  kTbit  ; uT t   
2 
0; in rest
 pulsaţia instantanee devine:
i  t   2    fi  t   c    fb 1  2  bk   uT  t  kTbit 
Faza instantanee este:
i  t    i   d
t
0
20. dec. 2012 18
Pentru a genera eşantioanele semnalului FSK, se determină
valoarea instantanee a fazei în momentul de eşantionare
nTe: n
 i  nTe   Te   i  jTe  
j 0
n
 n  Te  c  Te      f b 1  2  bk   uT  j  Te  kTbit  
j 0
n 1
 i   n  1 Te   Te   i  jTe    i  nTe   Pas (bk )
j 0
Te  c  fbTe ; bk  0
Pas (bk )  
Te  c  fbTe ; bk  1
20. dec. 2012 19
1
S. modulator
0 S FSK
faza instantanee
pi
-pi
-A
0 1 2 3 4 5
t/Tbit
 Eşantioanele semnalului modulat FSK se obţin prin:
sFSK  n  Te   A  cos i  n  Te 

20. dec. 2012 20
 Modulator FSK digital realizat prin sinteza
purtătorului cu funcţii Walsh
 această variantă de implementare digitală a modulaţiei FSK
se bazează pe generarea purtătoarei sinusoidale utilizând
funcţiile Walsh
 Frecvenţa acestui semnal este comandată în funcţie de datele
de intrare şi de debitul binar dorit
 o funcţie periodică de perioadă T şi amplitudine A poate fi
dezvoltată în serie Walsh: T
s i = s  t   sali  2t   d  t  ;
0
  T
s(t / T) = A  s isal i(2t/T) + A  c ical i(2t/T) + w 0  A  wal 0(2t/T);
i=1 i=1 ci = s  t   cali  2t   d  t  ;
0
T
w 0 = s  t   wal0  2t   d  t  ;
0
20. dec. 2012 21
 Primele 16 funcţii Walsh
cal1
sal1
cal2
sal2
cal3
sal3
cal4
sal4
cal5
sal5
cal6
sal6
cal7
sal7
cal8
sal8
T/4 T/2 3T/4 T
20. dec. 2012 22

 Transformata Walsh-Hadamard a unui semnal sinusoidal cu
perioada T, limitând suma la maxim 16 funcţii Walsh, va fi:
1
8 8 0.8
s(t / T) = A  sisali(2t / T) + A  cicali(2t / T) ; 0.6

i=1 i=1
0.4
ci  0; 0.2
si  0.636, 0, 0.265, 0, 0.052, 0, 0.128 0
-0.2
-0.4
0 2 4 6 8 10 12 14 16
sal1
sal3
sal5
sal7
T/4 T/2 3T/4 T
20. dec. 2012 23

s1sa1  funcţia sinus poate fi
reprezentată ca o sumă de
funcţii sali, pondererate cu
s3sal3
s5sal5
coeficienţii si.
s7sal7
2t  t  t
sin  s1  sal1  2  + s3  sal3  2  
T  T  T
 t  t
s_m
s5  sal5  2   s 7  sal7  2  ;

 T  T
0 T/4 T/2 3T/4
trunchierea sumei infinite la

0.4

0.2 suma finită conduce la apariţia
distorsiunilor armonice
0
0f 16f 32f
20. dec. 2012 24
 Considerând un semnal de frecvenţă 8f1 şi un numărător cu
trei ranguri care generează semnale cu frecvenţele 4f1, 2f1 şi
f1, funcţiile sal1, sal3, sal5 respectiv sal7 au expresiile:
8fl t
sal1  fl ;
4fl t
sal3  4fl  2fl  fl t

2fl
sal5  8f l  4f l  fl ; t
fl
sal7  8fl  2fl  fl ; Sal5 t

Ti
20. dec. 2012 25

 schema circuitului care produce funcţia sinus cu frecvenţă fi
sal1  fl ; 8fi Rr
sal7
sal3  4fl  2fl  fl 4fi R7 -
Vo FTB Ss
sal5 +
sal5  8f l  4f l  fl ; 8fi 2fi R5

:8
sal3
R3
sal7  8fl  2fl  fl ;
fi
sal1
R1
-A RD
 Tensiunea la ieşire va fi:


V o  sal i
= - Rr

i Ri  Rr
  Ri 
 t  si
V o  sin  2   si  sal i 
  T i 
20. dec. 2012 26
 deoarece coeficientul s1 este pozitiv, pentru a obţine o
valoare negativă a produsului s1•sal1, trebuie ca funcţia sal1
să fie negativă;
 aceasta se obţine prin inversarea funcţiei sal1 (o funcţie
bipolară).
 dacă funcţiile Walsh sunt funcţii monopolare, generate de
circuite TTL cu nivele de 0 V şi +A V, funcţia sinusoidală
generată este negativă şi axată pe o c.c. cu valoarea -A/2.
 pentru a obţine o funcţie sinusoidală axată pe o c.c. nulă,
trebuie sumată o tensiune continuă cu valoarea +A/2 V
 aceasta se obţine prin adunarea unei tensiuni – A V prin
intermediul resistorului Rd = Rr/2
20. dec. 2012 27

 Modulator FSK realizat cu funcţii Walsh
 modularea FSK este realizată prin modificarea frecvenţei 8fi,
de la valoarea 8f1 la 8f2, cu ajutorul unui divizor în frecvenţă
comandat de semnalul de date de intrare.
 acest divizor îşi va modifica factorul de divizare, cu care
divide frecvenţa fosc = c.m.m.c. (8f1, 8f2) a oscilatorului pilot,
de la n1 la n2, în funcţie de bitul de date
 modificarea factorului de divizare trebuie făcută fără
a modifica faza semnalului 8fi, pentru a păstra
continuitatea fazei semnalului modulat
20. dec. 2012 28

Schema bloc a emiţătorului FSK bazat pe sinteza Walsh
valorile componentelor spectrale plasate în afara spectrului

dorit sunt mici, conţinând o parte negiljabilă a puterii
semnalului modulat, iar filtrarea lor nu va produce distorsiuni
armonice semnificative
20. dec. 2012 29

Filtrarea semnalelor FSK şi efectele
acesteia asupra semnalelor modulate
 pentru a încadra spectrul infinit al semnalului FSK în banda
limitată a canalului acesta trebuie filtrat
 banda de frecvenţă care trebuie păstrată din spectrul
semnalului modulat, fără a-i afecta semnificativ calitatea,
este  f f 
BF   f c  s ; f c  s 
 2 2
 aceasta este echivalentă cu reţinerea componentelor cu

indicii -1, 0, 1 din semnalul modulat cu o secvenţă c = 1 + 2 ;
modulatoare 1:1 2
 s
1 = = ;
sf FSK (t) = A  C n cos[(c + n)t + ]; T 2
n= 1 2 - 1
= ;
2
20. dec. 2012 30
 ştiind că C-1 = -C1, şi neglijând faza fixă α, semnalul FSK
filtrat are expresia:
s f -FSK (t) = C 0 cos ct + C -1 cos(c - )t + C1 cos(c + )t = R(t) cos  r(t);
R(t) = C 02 + 4C12sin 2t ;
2C
 r (t) = ct + arctg( 1 sin t);
C0
 faza instantanee φr a semnalului filtrat variază în jurul fazei

liniare a frecvenţei centrale cu frecvenţa Nyquist
 derivând faza instantanee a semnalului modulat în raport cu
timpul, obţinem expresia pulsaţiei instantanee
2C 1C 0  s cos  s t
dr (t) 2C 1C 0 cos t 2 2 ;
 in(t) = = c+ 2   +
C 0 +4C 1 sin t +4 2 2  s t
2 2 c
dt 2
C0 C 1 sin
2
20. dec. 2012 31
fi-filtrat
fi-nefiltrat
fc+delta*fs
fc
fc-delta*fs
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

t/Ts
 pulsaţia instantanee variază continuu în timp şi ia valoarea

ωin = ωc la mijlocul perioadei de bit
 deviaţia maximă a pulsaţiei în jurul pulsaţiei centrale este
egală cu (2C1/C0)· Ω≈ 0.46ωbit (pt. Δ=0.66), şi apare la
începutul fiecărei perioade de bit, t = k·Ts.
20. dec. 2012 32

acesteia asupra semnalelor modulate fi-filtrat
f2 fi
fundamentalaf i
fc
f1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

t/Ts
 deoarece această expresie este obţinută pentru secvenţa

modulatoare 1:1, atunci Ω este fundamentala semnalului
modulator, privit ca un semnal rectangular periodic de
perioadă 2Ts.
 în concluzie, semnalul FSK filtrat este similar cu un semnal
MF modulat cu fundamentala semnalului de date, adică
 deviaţia frecvenţei instantanee a FSK filtrat în jurul
frecvenţei centrale este aproximativ proporţională cu
nivelul fundamentalei semnalului de date modulator.
20. dec. 2012 33

s f -FSK (t) = R(t) cos  r (t);
R(t) = C 02 + 4C12sin 2t ;
 semnalul FSK filtrat este modulat în amplitudine;

R(t) = C02 + 4 C12 sin 2 t = C02 + 2 C12 - 2 C12 cos 2t = C02 + 2 C12 - 2 C12 cos s t
 anvelopa sa variază în ritmul fundamentalei semnalului

modulator
1
0  anvelopa post-filtrare are

1
0.5
maximele la mijlocul
0
perioadelor de bit şi
minimele la marginile lor
-0.5
-1
-1.5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
20. dec. 2012 34

 rezumând, efectele filtrării semnalelor FSK sunt:
 variaţia continuă a fazei instantanee a semnalului FSK filtrat;
 variaţia continuă a frecvenţei instantanee a semnalului FSK
filtrat; aceasta îşi atinge valorile extreme la marginile
perioadelor de bit;
 deviaţia frecvenţei instantanee în jurul frecvenţei centrale este
aproximativ proporţională cu nivelul fundamentalei semnalului
de modulator de date;
 apariţia unei modulaţii “parazite” de amplitudine, proporţională
cu frecvenţa de bit, care are minime la marginile perioadelor de
bit şi maxime la mijloacele acestora
20. dec. 2012 35

 o altă consecinţă a atenuării unor componente spectrale ale
semnalului FSK este apariţia distorsiunii telegrafice;
 aceasta constă în variaţia duratelor biţilor de date
demodulaţi, în jurul valorii nominale Ts
 notând cu Ts variaţia
Te Te maximă a duratei bitului
şi cu Δω lărgimea de ban-
dă a filtrului de intrare în
T1 T0
receptor, distorsiunea
telegrafică e definită de:
T1 T0

2 Ts  - 2 sinT
[%]  ; a. [%] = 2 ; b.
Ts  
 T - sin T
2 2
20. dec. 2012 36
 considerând lărgimea de bandă fs, această distorsiune este δ
≈ 1%. Măsurarea distorsiunii telegrafice se face cu o
secvenţă de date de tip „1010…”.
 această valoare este una ideală; valoarea reală depinde atât
de distorsiunile armonice inserate de procesul de modulare,
cât şi de metoda de demodulare folosită.
 distorsiunea telegrafică nu trebuie confundată cu jitterul; ea
este generată prelucrările semnalului în modulator şi
demodulator, pe când jitter-ul este generat de distorsiunile
din canal şi sistemul de sincronizare a tactului.
20. dec. 2012 37

Demodularea semnalelor FSK
 demodularea semnalelor FSK este un caz particular al
demodulării MF.
 se pot utiliza metodele generale de demodulare MF;
 se mai pot utiliza metode de demodulare specifice, care ţin
cont de particularităţile semnalelor FSK.
20. dec. 2012 38

Demodulatorul FSK cu
discriminator de frecvenţă
Eliminarea modulaţiei parazite de amplitudine Detector Anvelopă
Ub Date
r(t) Ul Uf Ud Ur Asinc.
F.T.B. LIM. F.T.B. Redresor F.T.J. Comparator
Derivare
Vp
 înaintea demodulării propriu-zise, semnalul este filtrat TB

pentru a-i îmbunătăţi SNR;
 se elimină modulaţia “parazită” de amplitudine, similar cu
receptorul MF, vezi cursul de MF;
 semnalul recepţionat r(t) = R(t)cos(φr(t)) este limitat
conform:
+ V; cos  r (t) > 0
U l (t) = 
 - V; cos  r (t) < 0
20. dec. 2012 39

 acest semnal este periodic în raport cu variabila φr(t), el
poate fi dezvoltat în serie Fourier:
4V 1 1
U l(t) = [sin (t) - sin 3(t) + sin 5(t)...];
 3 5
 armonicile superioare sunt atenuate printr-o filtrare TJ
 dacă condiţia aproximativă de separare este îndeplinită:
 3·fc  1,5·fs  fc  0,5·fs  f c  fs
 semnalul limitat şi filtrat va fi:
Vsin c t  r  t  
4
slf  t  

20. dec. 2012 40

Ub Date
Derivare
Vp
 derivarea semnalului FSK recepţionat care generează o

modulaţie MA proprţională cu frecvenţa instantanee;
 detecţia de anvelopă care generează un semnal de joasă
frecvenţă proporţional cu frecvenţa instantanee;
 expresia semnalului după derivare este
 4V 
Ud  t   

 c in     c r   
   t cos  t   t
 
 acesta este modulat MA cu un semnal care este proporţional

cu frecvenţa instantanee a FSK
20. dec. 2012 41

Ub Date
Derivare
Vp
 detecţia de anvelopă extrage un semnal de joasă frecvenţă a

cărui amplitudine este proporţională cu fundamentala
semnalului modulator.
 Este realizată prin rectificarea şi filtrarea TJ a semnalului Ud;
prin Ka s-a notat constanta detectorului de anvelopă
  in  t  
4VK a
Ub  t  
 c
20. dec. 2012 42

Ub Date
Derivare
Vp
 tensiunea Ub(t) este comparată cu o tensiune de prag Vp =

4VKa/π, egală cu componenta continuă a semnalului
demodulat;
 astfel se obţin cele două nivele logice, care corespund datelor
asincrone demodulate:
+V → "0" si -V → "1";
 metoda asigură performanţe bune în prezenţa zgomotului,
dar implică o implementare relativ complicată;
 ea reprezintă o adaptare a unei metode utilizate pentru
semnalele MF cu semnale modulatoare analogice.
20. dec. 2012 43

Modulaţia cu salt de frecvenţă
(Frequency Shift Keying – FSK)
T.M. Curs 12-13

Cuprins
 Demodularea FSK
 Demodulator FSK cu “treceri prin zero”
 Demodulator FSK cu derivare prin

întârziere şi detecţie coerentă
 Sincronizarea tactului de simbol (bit) la
recepţie
 Schema bloc a unui modem FSK
 Performanţe de eroare ale modulaţiei FSK
05. ian. 2012 2

Demodularea FSK cu treceri prin
zero
Demodulator FSK cu “treceri prin zero” (“Zero-
Crossings”- ZC)
 acest demodulator transformă semnalul FSK într-un semnal cu
Modulaţia Impulsurilor în Frecvenţă MIF (Pulse-Frequency
Modulation –PFM)
 extrage, prin filtrare TJ, valoarea medie ale acestui semnal;
 apoi cu ajutorul unui comparator se generează datele
demodulate.
05. ian. 2012 3

Demodularea FSK cu treceri prin
zero
 Modulaţia MIF
 Semnal modulator analogic
 Semnalul modulat constă dintr-un tren de impulsuri cu durate
constante, şi frecvenţa proporţională cu nivelul semnalului
modulator
 Semnal modulator digital
 bitul “0” se transmite cu un tren de impulsuri cu frecvenţa f0, iar
bitul “1” se transmite cu un tren de impulsuri cu frecvenţa f1
 Durata impulsurilor este constatnă,
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
05. ian. 2012 4

Schema bloc a demodulatorului
Z.C. (Zero Crossing)
 Schema bloc a demodulatorului Z.C.
FSK Uf Ul Ud Ur Ug Ub Date
FTB Limitator Derivator Rederesor Monostabil FTJ Comparator
Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Semnalul receptionat Spectrul semnalului receptionat
2
0.15
1
0 0.1
-1 0.05
-2
0
Semnalul filtrat Spectrul semnalului filtrat
1 0.15
0 0.1
0.05
-1
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 0 2000 4000 6000 8000 10000
t/Tb f[Hz]
05. ian. 2012 5

Demodulatorul Z.C.
 funcţionarea acestui demodulator se bazează pe două
proprietăţi:
 1) deviaţia frecvenţei instantanee, în jurul frecvenţei centrale,
este aproximativ proporţională cu nivelul componentei
fundamentale a semnalului modulator
 2) valoarea medie a semnalului MIF este proporţional cu
valoarea deviaţiei frecvenţei instantanee a semnalului FSK
recepţionat, în jurul frecvenţei centrale
05. ian. 2012 6

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
 limitarea semnalului recepţionat asigură, pe lângă

eliminarea M.P.A. o variaţie mai pronunţată a semnalului în
apropierea momentelor de trecere prin zero
05. ian. 2012 7

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
Ud
 derivarea semnalului limitat marchează momentele de

trecere prin zero prin generarea câte unui impuls la fiecare
trecere prin zero.
05. ian. 2012 8

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
Ud
Ur
 Impulsurile de la iesirea derivatorului sunt redresate
05. ian. 2012 9

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
Ud
Ur
Ug
 Impulsurile redresate sunt folosite pentru bascularea unui

circuit monostabil, care dă impulsuri de amplitudine +h şi
durată τ constante – se obţine un semnal MIF
05. ian. 2012 10

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
Ud
Ur
Ug
Ub
 Valoarea medie a semnalului MIF este extrasă prin FTJ
05. ian. 2012 11

Recep. demodulate
Vp
Detector de
CD
purtatoare
Uf
Ul
Ud
Ur
Ug
Ub
Sc
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
05. ian. 2012 12

Demodulatorul Z.C.
Spectrul semnalului receptionat
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
spectrul semnalului MIF f/fc Spectrul semnalului filtrat TJBB
0.2 0.04
0.15 0.03
0.1 0.02
0.05 0.01
0 0
0 1 2 3 4 5 0 0.5 2 1.5 2 2.5 3
f/fc f/fbit
05. ian. 2012 13

Demodulatorul Z.C.
Semnale de intrare si iesire din comparator
Ub
1
Vp
s demodulat
0
-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Semnalul modulator si demodulat
1
s demodulat
0.5 s modulator
0
-0.5
-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
 Semnalul filtrat TJ-BB este proporţional cu variaţia frecvenţei

instantanee în jurul frecvenţei centrale
 FTJ-BB efectuază o mediere
05. ian. 2012 14
Demodulatorul Z.C.
 Se calculează valoarea medie ale semnalului Ug, dintre două
treceri prin zero
 pentru calculul valorii medii a semnalului Ug, între trecerile
prin zero tn, tn+1, vom considera că semnalul monostabilului
are nivelul +h pe durata τ şi –h pe restul intervalului dintre
trecerile prin zero, adică:
+h
τ (tn+1 – tn) - τ
tn tn+τ tn+1
t  h ; t n < t  t n +  ;
UG = 
-h  - h ; t n +  < t  t n +1 ;
(tn+1 – tn)
05. ian. 2012 15

Demodulatorul Z.C.
 faza instantanee a purtătoarei cosinusoidale a semnalului
FSK satisface la momentele tn şi tn+1 relaţiile:

c t n  v  t n  
 + = 2n +1 ;

2

c  t n+1 +  v  t n+1 =  2n +1   ;
2
unde Ψv(t) reprezintă faza variabilă a semnalului FSK datoriă
deviaţiei de frecvenţă.
 scăzând cele două egalităţi:
d   v  t 

 v( t n+1) -  v( t n ) dt 
c + = ;
t n+1 - t n t n+1 - t n
05. ian. 2012 16

Demodulatorul Z.C.
 Variaţia pulsaţiei instantanee ale semnalului recepţionat
este: c +  v(t n ) = c + v( t n) ;
'
Ţinând cont de ultimele două relaţii rezultă:
 
c +  v( t n ) =
'
  1
  c + v( t n ) =
t n+1 - t n  2f c  2f v  t  
 t n+1 - t n t n+1 - t n

'
c + (
v tn ) = c v t n 
+ ( )
05. ian. 2012 17

Demodulatorul Z.C.
 pe de altă parte, valoarea medie a Ug(t) pe durata
intervalului elementar [tn,tn+1] este
+h
τ (tn+1 – tn) - τ h  () - h    t n 1  t n  -   2h

t R0 = = -h;
tn tn+τ tn+1 t n+1 - t n t n+1 - t n
-h
(tn+1 – tn)
1
 2f c  2f v  t 
 Ţinând cont că t n+1 - t n valoarea medie a
semnalului devine:
R 0(t) = 2h  2f c  2f v  t    h  R 0(t) = h(4  f c   -1) + 4h   f v ( t )
c.c c.v.
05. ian. 2012 18

Demodulatorul Z.C.
 semnalul mediat este compus din două componente:
 o componentă continuă (c.c.), care depinde numai de parametrii
transmisiei fc, τ şi h;
 o componentă variabilă, proporţională cu deviaţia de frecvenţă a
semnalului recepţionat în jurul lui fc
 c.c. poate fi eliminată dacă constanta de timp a monostabilului are
valoarea τ = 1/4fc;
 astfel semnalul filtrat devine
1 h  f v(t)
U c = 0 daca  =  R0 = ;
4f c fc
 componenta variabilă va avea valori pozitive pentru frecvenţe
instantanee > fc şi valori negative pentru frecvenţe instantanee < fc. De
aceea, semnalul R0(t) va avea valori negative pe durata biţilor “1”şi valori
pozitive pe durata biţilor “0”, deoarece f2 > fc > f1.
05. ian. 2012 19

Demodulatorul Z.C.
 Amplitudinea semnalului filtrat TJ-BB depinde de valoarea
maximă a funcţiei fv(t)- care descrie variaţia frecvenţei
instantanee în jurul frecvenţei centrale.
 Pentru semnalul FSK nefiltrat valoarea maximă a funcţiei
fv(t) este
  fs
f v max  ;
2
 Obs: este mai mică decât deviaţia maximă de frecvenţă a
semnalului filtrat
05. ian. 2012 20

Demodulatorul Z.C.
 prin compararea semnalului R0(t) cu o tensiune de prag Up =
Uc= 0, se obţin datele demodulate care au nivelul +A pentru
"0" şi –A pentru “1”.
U
b
1
V
p
s
0 d e mo d u la t
-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
 deoarece procesul de demodulare nu a folosit un tact local

sincronizat în recepţie, datele demo-dulate sunt asincrone,
iar demodulatorul este unul necoerent
05. ian. 2012 21

Demodulatorul Z.C.
 Efectele deviaţiilor de frecvenţă asupra
performanţelor demodulatorului ZC
 dacă la emisie se modifică frecvenţele f1 şi f2, cu df1 = df2 = df,
sau semnalul recepţionat este deplasată în frecvenţă cu df, de
către canal, atunci frecvenţa fc va fi deplasată cu δfc
df1  df 2
f c 
2
 dacă deplasările de frecvenţă suferite de frecvenţele f1 şi f2

sunt mici, faţă de valorile lor nominale, atunci deviaţia de
frecvenţă datorată semnalului modulator nu se modifică
semnificativ, si componenta variabilă nu se modifică;
 în aceste ipoteze semnalul de la ieşirea FTJ-BB, R0(t) va fi:
R 0  t   h 4  fc  fc    1  4hf v  t 
05. ian. 2012 22
Demodulatorul Z.C.
Semnalul filtrat devine deci: f c f v(t)
 R 0(t) =  h + h ;
fc fc
 în comparaţie cu valoarea sa
1 SFTJ-BB
ideală, semnalul filtrat are
0.5
Vp
c.c. acum o componentă con-tinuă
suplimentară
datedem
v/A
-0.5
-1
c.c
 semnalul variabil demodulat
0 0.5 1 1.5 2 2.5
t/Tbit
3 3.5 4 4.5 5
este translatat pe o c.c.
nenulă conducând la
modificarea duratelor celor
1
sdemodulat
două tipuri de biţi demodulaţi

smodulator
V/A
distorsiune de polarizare (după comparator) şi inserând

-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

distorsiunea de polarizare
t/Tbit
(bias distortion)
05. ian. 2012 23
Demodulatorul Z.C.
 ca exemplu, Recomandarea V.23 ITU-T permite toleranţe dfi
= ± 10 Hz pentru frecvenţele f1 şi f2, care, asociate cu
deviaţia maximă permisă a fi introdusă de canal, cu valoarea
de ±6 Hz, conduce la deviaţii maxime de frecvenţă de ±16
Hz ale spectrului de frecvenţă al semnalului modulat.
 În acest caz valoarea maximă a c.c. suplimentare care apare
după FTJ-BB este neglijabilă
df 16
h =  h < 0, 01  h ;
fc 1700
05. ian. 2012 24

Demodulatorul Z.C.
 performanţele de SNR ale acestui demodulator se
îmbunătăţesc dacă frecvenţa semnalului modulat creşte faţă
de frecvenţa de simbol, adică o dată cu creşterea numărului
de treceri prin zero ale semnalului modulat pe durata unei
perioade de simbol.
 Odată cu creşterea frecvenţei semnalului modulat,
performanţele de SNR ale acestui demodulator se apropie de
cele ale demodulatorului cu discriminator de frecvenţă.
 dacă valorile utilizate ale frecvenţelor f1 şi f2 descresc, în
raport cu frecvenţa de simbol, adică numărul de treceri prin
zero pe durata unei perioade de simbol devine mic,
performanţele de SNR ale demodulatorului scad semnificativ
05. ian. 2012 25

Demodulare FSK
Demodulator FSK cu derivare prin întârziere şi detecţie
coerentă
sf(t)
s’FSK(t) si(t) sx(t) Date
LIM FTB t0=1/(4fc) FTJ Comparator
sFSK(t) asincrone
Up
 după eliminarea modulaţiei parazite de amplitudine,

semnalul FSK recepţionat este:
s'FSK  t   A  sin c t    t 

 unde prin Ψv(t) s-a notat partea variabilă a fazei instantanee
05. ian. 2012 26

sf(t)
sFSK(t) asincrone
Up
 produsul dintre semnalul s’FSK(t) şi versiunea sa întârziată

este:
s x (t) = A sin  ct +  v (t)   A sin  c(t - t 0 ) +  v (t  t 0 )  =
2 2
 A cos  c t 0 +  v (t)   v (t  t 0 )   A cos  2ct + ct o   v (t)   v (t  t 0 )  ;
2K 2K
unde K este constanta multiplicatorului

 După filtrarea TJ, care elimină componentele spectrale din
jurul lui 2fc, semnalul este:
2
A cos(
sf (t) = c t 0 +  v (t)   v (t  t 0 ))
2K
05. ian. 2012 27

sf(t)
sFSK(t) asincrone
Up

 Deoarece s-a ales t0 astfel încât c t 0 
 Semnalul filtrat TJ devine: 2
2
A  sin( (t)   (t  t )) 
s f (t) = - v v 0
2K d    t 

v
    2 f v (t)
2 dt 2
A (t) (t t ) A
-  sin(t 0 v v 0
)-  sin( )
2K t0 2K 4f c
 ştiind că deviaţia de frecvenţă în jurul lui fc-este mai mică decât jumătate
din fc, semnul funcţiei sin va avea semnul deviaţiei de frecvenţă, şi aşa
semnul semnalului filtrat sf(t) va fi acelaşi cu cel al deviaţiei de frecvenţă.
 comparând semnalul filtrat cu un prag de tensiune cu valoarea 0V
obţinem datele demodulate, valoarea pozitivă corespunzând lui "0" iar
cea negativă lui “1”
05. ian. 2012 28

Demodulare FSK
 acest demodulator este unul necoerent deoarece nu
utilizează un semnal de tact de simbol (bit) sincronizat cu
semnalul recepţionat, furnizând la ieşire date asincrone.
 literatura de specialitate arată că acest demodulator asigură
cele mai bune performanţe de SNR, dintre cele trei
prezentate, pe canale care introduc distorsiuni semnificative
de timp de propagare de grup.
05. ian. 2012 29

Sincronizarea tactului de simbol
(bit) la recepţie
 demodulatoarele FSK necoerente furnizează date asincrone
 în transmisiunile sincrone modemul trebuie să furnizeze
calculatorului tactul de recepţie RxCk, care are frecvenţa fbit
şi este sincronizat cu datele demodulate
 Datorită zgomotelor din canal comparatorul poate să
introducă mai multe tranziţii în jurul momentului de
schimbare a bitului-> valoarea bitului trebuie citit la mijlocul
perioadei de bit, conform unui tact.
-1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
05. ian. 2012 30

Sincronizarea tactului de simbol
(bit) la recepţie
 pentru obţinerea acestui tact, datele asincrone demodulate sunt folosite
ca semnal de referinţă în circuitele de sincronizare dinamică şi rapidă ale
unui bloc de sincronizare similar celui descris în capitolul de transmisii
BB.
 blocul de sincronizare este compus dintr-un circuit de sincro dinamică şi,
uneori, dintr-unul de sincro rapidă;
 circuitul de resincronizare nu este necesar deoarece nedeterminarea
de 180º a semnalului de referinţă nu poate să apară.
 sincro dinamică sincronizează un tact local cu frecvenţa fbit, deoarece
modulaţia FSK binară transportă 1 bit/simbol, folosind o fatack = 2n·fbit.
 ca semnal de referinţă de fază, comparatorul de fază foloseşte datele
asincrone demodulate.
 secvenţa de date transmisă, pe durata intervalului RTS/CTS, este
secvenţa 1:1 furnizată de modem, deoarece aceasta asigură numărul
maxim de tranziţii ale semnalului de referinţă de fază.
05. ian. 2012 31

Schema bloc a unui modem FSK
TRANSMITATOR
Date Amplificator
Emisie
Modulator
de linie
D
Date de CM
sincronizare
Oscilator
Tact divizor
Emisie
Temporizare
CTS TRTS/CTS
RTS
Debit Control emisie

binar
Unitate de
BR linie Canal
Tact de
receptie
De-Modulator FTB
Bloc de
sincronizare Fatac
Date sincrone Detector de

Date asincrone
purtatoare
Date
Receptie
Selector
CD
RECEPTOR
 Schema bloc a unui modem FSK
05. ian. 2012 32

TRANSMITATOR
Date Amplificator
Emisie
Modulator
de linie
D
Date de CM
sincronizare
Oscilator
Tact divizor
Emisie
Temporizare
CTS TRTS/CTS
RTS

binar
 blocul de control emisie

 în funcţie de starea semnalului RTS, validează sau inhibă
modulatorul (CM)
 pentru conexiuni half-duplex, inhibă/validează receptorul (BR)
 selectează setul de frecvenţe alocate nivelelor logice, în funcţie
de debitul binar utilizat
05. ian. 2012 33

TRANSMITATOR
Date Amplificator
Emisie
Modulator
de linie
D
Date de CM
sincronizare
Oscilator
Tact divizor
Emisie
Temporizare
CTS TRTS/CTS
RTS

binar
 blocul Temporizare TRTS/CTS

 comandă starea semnalului CTS
 Comandă poziţia comutatorului, selectând datele modulatoare
în funcţie de semnalul RTS/CTS
 Pe durata intervalului de sincronizare (timpul dintre RTS-CTS),
se introduc datele de sincronizare (secvenţa 1:1)
05. ian. 2012 34

TRANSMITATOR
Date Amplificator
Emisie
Modulator
de linie
D
Date de CM
sincronizare
Oscilator
Tact divizor
Emisie
Temporizare
CTS TRTS/CTS
RTS

binar
 blocul oscilator-divizor,
 folosind un oscilator cu cuarţ, generează:
 tactul de emisie TxCk,
 semnalul de tact fatac
 secvenţa de date de sincronizare.
 amplificatorul de linie (AL) este un amplificator al cărui câştig

poate fi modificat în trepte;
 stabileşte nivelul semnalului emis în linie
05. ian. 2012 35

Tact de
receptie
De-Modulator FTB
Bloc de
sincronizare Fatac

Date asincrone
purtatoare
Date
Receptie
Selector
CD
RECEPTOR
 filtru TB de intrare
 limitează LB a semnalului recepţionat la cea a semnalului FSK,
îmbunătăţind SNR-ul
 blocul detector de purtătoare (CD)
 compară nivelul semnalului recepţionat cu un nivel de referinţă,
 validează receptorul doar dacă semnalul recepţionat are
valoarea mai mare decât un prag prestabilit.
05. ian. 2012 36

Tact de
receptie
De-Modulator FTB
Bloc de
sincronizare Fatac

Date asincrone
purtatoare
Date
Receptie
Selector
CD
RECEPTOR
 demodulatorul
 livrează datele asincrone demodulate, RxD;
 blocul de sincronizare
 sincronizează un tact generat local, flocal = fbit, cu datele demodulate
 furnizează datele de recepţie sincronizate şi tactul de recepţie RxCk.

 Tipul datelor (asincrone sau sincrone) livrate către calculator este
selectat de către utilizator, prin selectarea ieşirii dorite, în funcţie de tipul
de coenxiune uitiliza
05. ian. 2012 37

modulaţiei FSK
 BER vs. SNR este principalul parametru pentru evaluarea
performanţelor
 evaluarea teoretică a BER vs. SNR trebuie să ţină cont de
unele particularităţi ale FSK, şi anume:
 filtrarea semnalului FSK generează o variaţie neliniară a
frecvenţei instantanee a semnalului filtrat;
 semnalul recepţionat este afectat de zgomot în mod diferit
pentru secvenţe modulatoare diferite, datorită neliniarităţii
procesului de demodulare;
 un zgomot cu distribuţie gaussiană la intratrea demodulatorului
produce un zgomot cu distribuţie ne-gaussiană la ieşirea
demodulatorului
05. ian. 2012 38

modulaţiei FSK
 în cazul utilizării demodulatorului coerent, valoarea
aproximativă a BER poate fi calculată cu
  sin  2     SNR 
 
BER  Q   1    ;   10 10 
  2    

 în cazul utilizării demodulatorului necoerent (ZC),

probabilitatea de eroare se poate aproxima prin relaţia:
 SNR 
1  


10 
BER   exp( );   10
2 2
05. ian. 2012 39

modulaţiei FSK
0
Coerent
-1 Necoerent
-2
-3
lg(Pe)
-4
-5
-6
-7
0 2 4 6 8 10 12
SNR
 demodulatorul necoerent ZC asigură o probabilitate de

eroare mai mare decât cel coerent la un acelaşi SNR.
 demodulatorul ZC, necesită un SNR mai mare pentru a
asigura aceeaşi valoare a BER.
05. ian. 2012 40

modulaţiei FSK
 distorsiunea telegrafică a datelor asincrone demodulate
depinde de banda de trecere a filtrului FTB
 O bandă mai largă micşorează această distorsiune dar măreşte
puterea zgomotului, micşorând valoarea SNR.
 valorile acestei distorsiuni mai depind şi de metoda de
modulare folosită, adică:
 dacă se foloseşte un demodulator ZC, distorsiunea
telegrafică este 5-6%, pentru un modulator analogic care
modulează pe o purtătoare triunghiulară;
 pentru acelaşi demodulator, dar pentru un modulator bazat
pe sinteza Walsh, distorsiunea telegrafică este de circa 2-
3%.
05. ian. 2012 41

modulaţiei FSK
 în cazul datelor demodulate sincrone, tactul de recepţie este
sincronizat cu datele, aşa încăt distorsiunea telegrafică este
eliminată;
 ea este “înlocuită” de jitterul de fază al tactului local, care are
amplitudinea egală cu pasul de fază al sincronizării dinamice.
 deviaţiile de frecvenţă au efecte reduse asupra performaţelor
FSK, atît timp cât valorile lor sunt mai mici decât limitele
impuse de standardele pertinente.
 FSK este aproape insensibilă la distorsiunea de timp de grup
a canalului, în special dacă se utilizează demodulatorul
diferenţial.
 concluzionând, FSK este recomandabilă pe canale care
prezintă distorsiuni de fază şi frecvenţă semnificative.
05. ian. 2012 42


Combine PDF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Combine PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de modulaţii

 este dispozitivul care transformă semnalul

Def. Modulare - modificarea după o anumită regulă a

 Materiale didactce virtuale

Sursa Codor Modulator

Destinaţia Decodor Demodulator

 pentru V0 = Vref, puterea medie a semnalului MA

modulat direct proporţională cu cea a semnalului modulator, ceea ce permite

 Spectrul semnalului modulat se obține prin

 Considerâm că spectrul semnalului modulator este:

- Obținem spectrul semnalului MA:

1; x  0  0;   m m ; mM 

1; x  0  0;   m m ; mM 

1; x  0  0;   m m ; mM 

cos  c  k  t    k cos  c  k  t 

 Banda de frecvență ocupată:

 nu sunt disponibile multiplicatoare analogice la frecvenţe

 Semnalul modulator este 2

fi (t )   sin ct  sin 3ct... -1

 condiţii pentru a face filtrarea posibilă:

 Semnalul modulator este 2

choppat cu functia de semnalul modulator

1 daca V0 cos c t  0;

fi (t )  sin c t  sin 3c t... -1

 condiţii pentru a face filtrarea posibilă:

 după filtrarea TS a c.c. de către condensatorul C şi

 de obicei se foloseşte o redresare

intrare, efectuată de o diodă,

urmată de o filtrare TJ. -2

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

deoarece dioda este comandată

intrare, dioda ideală va acţiona ca 0

 dacă spectrele primilor doi termeni sunt separabile,

 filtrarea TJ va extrage numai semnalul în banda de

 necesită sumarea semnalului recepţionat cu un

 Notând expresia de sub radical cu u+(t), aceasta

 principiul demodulării coerente e descris de ecuaţia:

fc-fmM fc fc+fmM -fmM 0 fmM 2fc-fmM 2fc 2fc+fmM

 spectrul plasat în jurul frecvenţei 2fc poate fi eliminat din

 tensiunea de ieşire a demodulării coerente cu sumator este

g 2 (t) g 2 (t) 4V  sin 2(2k  1)c t

 Purtătoarele locale sunt: Acos(ωLt) Circuit

srf  t  g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 

 g I  t  cos   2c    t     gQ  t  sin   2c    t    

 Purtătoarele locale sunt: Acos(ωLt) Circuit

srf  t  g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 

 g I  t  cos   2c    t     gQ  t  sin   2c    t    

 Purtătoarele locale sunt: Acos(ωLt) Circuit

srf  t  g I  t  cos ct   gQ  t   sin ct 

 g I  t  cos   2c    t     gQ  t  sin   2c    t    

 semnalele demodualte nu mai sunt proporţionale cu semnalele transmise

 Raportul semnal-zgomot la intrarea demodulatorului

18. oct. 2012 73

18. oct. 2012 74

 Semnalul demodulat cu demodulatorul coerent de

18. oct. 2012 75

 Ținând cont de α, puterea semnalului util este:

A02 A02 A02

 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare:

 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare :

 Raportul dintre SNR ieșire /SNR intrare :

 a) Nivelul anvelopei mult mai mare ca nivelul zgomotului

18. oct. 2012 82

 g c 1  m  f  t    2 g c 1  m  f  t   nI  t   n 2I  t   nQ2  t  