Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 3 - Structuri in Cadre Din BA
CURS 3 - Structuri in Cadre Din BA
3
STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT
Structurile in cadre de beton armat sunt structuri spatiale alcatuite din bare verticale (
stilpi), orizontale (grinzi) intersectate noduri care sunt capabile sa preia incarcari orizontale si
verticale si sa le pot transmita la terenul de fundare(fig.3.1). Nodurile leaga rigid grinzile de stilpi
si constituie pentru bare reazeme interioare.
Avantajele utilizarii sistemelor structurale in cadre:
- executie rapida;
- permit o foarte buna utilizare a spatiului din interiorul cladirii, permitind modificari
ale compartimentarilor interioare in timp;
Dezavantaje:
- inregistreaza momente incovoietoare mari, care pot fi preluate de elementele
structurale prin solutii costisitoare;
- au rigiditate redusa si din acesta cauza inregistreza deplasari orizontale si deplasari
relative de nivel mari ;
- dezvolta mecanisme de cedare casante de tip etaj slab sau parter elastic;
- sunt neeficiente din punct de vedere economic la cladiri cu mai mult de 10-15 niveluri.
Cadrele transversale sunt amplasate la distante (travei) ce variaza intre 3,6....6,0m, au
deschideri cuprinse intre 6,0 si 7,5m, iar inaltimea curenta a etajelor este cuprinsa intre 2,70m si
3,30m . Deschiderile cadrelor la constructii industriale sunt modulate la 12,15,18,21,24,30m.
Structurile parter in cadre cu bare drepte sunt avantajoase a fi utilizate din punct de vedere
economic pina la deschideri de 24m. Pentru deschideri pina la 30m se recomanda a fi utilizate si
structuri ca bare drepte si tirant, iar pentru deschideri de pina la 36m se recomanda utilizarea
cadrelor cu rigla curba si tirant.
In zone seimice, elementele structurile in cadre sunt realizate cu betoane de clasa minima
C20/25. Stilpii au dimensiunea minima a sectiunii de 30cm. Grinzile au latimea minima de 20cm
avind raportul intre latimea si inaltimea grinzii mai mare de ¼.
Proiectarea structurilor in cadre din beton armat, este un proces amplu ce consta intr-o
succesiune de calcule, care au drept scop realizarea unor sisteme structurale inzestrate cu
capacitati de rezistenta, rigiditate, ductilitate si stabilitate, astfel incit raspunsul structurii la
diverse solicitari sa fie cel impus de normativele de proiectare. Aceste etape de calcul sunt
prezentate in figura 3.3.
Structurile in cadre din beton armat situate in zone seismice, trebuiesc dimensionate astfel
incit sub solicitari ciclice sa prezinte o capacitate adecvata de disipare a energiei seismice fara o
reducere semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale.
Din punct de vedere al eforturilor care se inregistreaza in structurile in cadre, cele mai
frecvente si importante sunt urmatoarele eforturi: momentele incovoietoare M, fortele axiale N,
fortele taietoare T si momentele de torsiune.
Fig. 3.4. Formulele de calcul simplificat a momentelor incovoietoare pe grinda de beton armat
a) b) c)
a) b)
Fig. 3.7 Deformate comparative
Cadrele din beton armat sunt supuse la actiunea combinata a incarcarilor orizontale si
verticale. Ca urmare, diagramele finale de eforturi M,N,T pe elementele structurii de rezistenta,
se obtin prin insumarea eforturilor sectionale rezultate din combinarea acestor doua tipuri de
incarcari. In figura 3.8 sunt prezentate diagramele de moment incovoietor rezultate din incercari
verticale si orizontale, iar in figurile c si d diagramele de moment incovoietoare finale rezultate
din combinarea incarcarilor. Modul de distribuite a fortelor taietoare pe stilpi si grinzi este
reprezentat in figura 3.9.
Fig. 3.9 Diagrame de forte taietoare pe grinzi si stilpi in functie de directia actiunilor
orizontale, diagrama de moment pe stilp variaza diferit pentru grinzi foarte rigide ( fig. 3.10 a),
obisnuite (fig.3.10b) si foarte elastice ( fig.3.10c) [Mirsu, 1990]. In cazul (c) stilpii fiind conectati
prin intermediul unor grinzi foarte elastice (grinzi cu inaltimi mici), au comportare similara cu a
unor console avind inaltimea egala cu inaltimea constructiei. Rezulta stilpi cu dimensiuni mari
ale sectiunii transversale, greu de acceptat in solutiile de arhitectura.
a) b) c)
Fig. 3.10 Variatia diagramelor de moment incovoietor pe stilpi in functie de rigiditatea grinzilor
si a stilpilor
a) b)
a) b)
Fig. 3.13 Cedare de structura in cadre la care stilpii aveau capacitatea portanta mai mica decit a
grinzilor
Cedarea casanta de tip stilp scurt este generata de zidaria de umplutura si in cazul in care zidaria
este intrerupta la partea superioara a panoului pentru a lasa loc de geamuri. (fig. 3.15b)
Deoarece zidaria nu poate prelua eforturi de intindere, cadrul cu zidaria de umplutura are
un comportament apropiat unui sistem cu zabrele, avind diagonalele comprimate alcatuite din
zidaria de caramida, iar riglele constituind montantii intinsi ( fig. 3.16).
Figura 3.16 Modul de transmitere a eforturilor la structurile in cadre cu panouri de umplutura din
zidarii de caramida
Nodurile cadrelor din beton armat sunt supuse sub actiuni seismice la solicitari diferite de
stilpi (fig. 3.18).
Fig. 3.18 Poze cedari ale nodurilor cadrelor din beton armat
Din cauza solicitarilor seismice alternante, in nod apar rezultante ale fortelor de intindere
si compresiune dupa directia celor doua diagonale. Starea de eforturi in beton si armatura
este prezentata in figura 3.19
Figura 3.19 Starea de eforturi in beton si armatura in nodul unei structuri in cadre
Diagonalele intinse si comprimate genereza fisuri incrucisate asa dupa cum se poate
observa in figura 3.20. In aceesi figura este prezentat modul de cedare al unui nod de stilp
perimetral si de stilp interior din forta taietoare.
Pentru evitarea aparitiilor cedarii in nodurile cadrului este necesara indesirea etrierilor pe
inaltimea nodului, dispunerea pe linga etrierii perimetrali si a celor neperimetrali precum si
utilizarea unui beton de clasa superioara (fig3.22). In figura 3.21 se poate observa cedarea
nodului de cadru in absenta etrierilor din nod.
Figura 3.21 Cedare in nod ca urmare a absentei etrierilor din nodul de cadru
c.1) zonele comprimate de beton in sectiunile din beton armat sunt limitate in functie
de tipul de element si a modului de solicitare a acestuia;
c.2) este impiedecat flambajul barelor de otel comprimate in zonele potential plastice
prin impunerea de etrieri si agrafe la distante mici intre ele. In figurile 3.25 a) si b) sunt
prezentate modurile de preluare a eforturilor de compresiune din sectiunea de beton a
armaturilor orizontale si verticale din stilpi circulari si dreptunghiulari [FEMA, 451];
c.4) utilizarea in zonele critice a unor armaturi din oteluri cu alungiri plastice
substantiale si cu o buna aderenta;
c.5) impunerea unor lungimi de ancorare si innadire a armaturilor astfel incit acestea
sa nu poate fi smulse din beton. In figura 3.26 se prezinta modul de cedare a unui stilp aa
urmare a neasigurarii lungimii de ancorare a armaturilor verticale din stilp in fundatie.
Fig. 3.26 Cedarea unui stilp din cauza unei lungimi reduse de ancorare a armaturilor din stilp in
fundatie
e) conditia de stabilitate este satisfacuta prin adoptarea unor sectiuni minime astfel
incit in urma aparitiei abaterilor de executie (ce nu depasesc tolerantele admise) sa nu se
schimbe comportarea structurala din calcule si sa nu creasca efectele de ordinul II. Pentru
evitare riscului de aparitie a instabilitatilor locale a elementelor (grinzi si stilpi), se impun
anumite limitari intre dimensiunile sectiunilor transversale a elementelor din beton armat.
1. Zonele potential plastice trebuie localizate corect (lcr). Asa dupa cum am precizat
anterior, in general zonele potential plastice se inregistreaza la capetele grinzilor
(fig.3.27). De ce este foarte important ca acestea sa fie localizate corect? Pentru ca
aceste zone reclama cerinte sporite din punct de vedere al proiectari, alegerii
materialelor, armarii si detaliilor constructive. Se poate observa de exemplu ca
practicarea unor goluri in sectiunile de beton din zonele potential plastice care nu
au fost identificate corect, ar reduce semnificativ rezistenta si ductilitatea sectiunii.
O serie de factori, pot modifica aparitia zonelor potential plastice si in alte parti ale
grinzilor de cadru, ceea ce conduce la proiectare incorecta a acestor zone. Dintre acesti factori
putem mentiona: deschiderile grinzilor, marimea actiunilor, directiile de actiune a fortelor, etc. In
figura 3.28 se pot observa factorii care influenteaza pozitia de aparitie a zonelor potential plastice
in functie de intensitatea incarcarilor, a directiei de actiune seismica si a deschiderii grinzilor.
b)
Fig. 3.29 Lungimea de calcul a zonelor potential plastice (a) si diagramele de calcul a
momentelor incovoietoare capabile (b)
Stabilirea corecta a dimensiunilor stilpilor din beton armat si a modurilor de armare consta
in:
1. Identificarea eforturilor sectionale care provoaca cedarea stilpilor. Fortele
taietoare T provoaca cedarea casanta a stilpului, datorita sensului alternant al
fortei seismice. Forta axiala N, mareste zona comprimata a sectiunii stilpului,
conducind la zdrobirea rapida a betonului din stilp daca nu este confinat
Lungime zonei critice a unui stâlp de cadru (potential plastica) rezulta din urmatoarele
limitari:
lcr ≥ max { 1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm} unde:
hc – cea mai mare dimensiune a stilpului,
lcl – inaltimea libera a stilpului