MAREA MOARTĂ

Denumirea de ,,Marea Moartă” este

înşelătoare; de fapt, se referă la un lac în care
nu se poate înota, deoarece are o fluctuaţie

sezonieră. Este situată între Israel şi Iordania.

Marea Moartă în limba ebraică ( !"# $% &
'am aMelac) respecti* +Marea ărată- ( //01
234567 & este o mare continentală fără scur8eri
spre mare. in8ura apă cur8ătoare care o
alimentează este r9ul Iordan, care face 8raniţa
naturală dintre Israel, Iordania de *est ocupată
de Israel şi Iordania. :umele de Marea
Moartă este atribuită lui
ieron<mus (secolul I=&. >nainte era numită
Marea de are sau Marea de ?sfalt. :umele de Marea Moartă nu este deloc e@a8erat.
Datorită salinităţii ridicate, aici nu este posibilă *iaţa. Denumirea de Marea Moartă fost
dată de 8recul Aausanias, cel care a şi cercetatBo pentru prima dată.
Marea Moartă şi r9ul sf9nt Iordan formează împreună, între Israel şi
Iordania, o depresiune, cu o ad9ncime de C m.?ceasta sBa format în
urmă cu F.GGG ani şi apare în Hiblie sub numele de ,,Mare Moartă”
Marea Moarta este un lac cu cea mai sarata apa din lume.

Este permanent alimentata de apele raului

Iordan din nord si de apele unor iz*oare dinspre *est si est.
e8ina Jleopatra a E8iptului a obtinut e@clusi*itate pentru
producerea cosmeticelor si produselor farmaceutice si e@tractele de la
Marea Moarta, dupa ce Marc ?ntoniu a cucerit zona de dra8ul ei
Jara*anele sale de camile, strabateau desertul inai pentru a aduce
e@tractele minerale si mal din Marea Moarta.
:abateenii au descoperit *aloarea bitumului folosit de
e8ipteni la imbalsamarea mumiilor.
?ristotel a scris despre *aloarea terapeutica a apei sarate din mare.
 omanii isi tratau anumite boli
de piele in apele sarate ale Marii Moarte.
Marea Moarta este un fenomen
8eolo8ic unic, bo8ata in *iata minerala,
namolul si apa Marii Moarte au fost laudate si
apreciate deBa lun8ul timpului. ituata in cel
mai Kos punct al pamantului, mai mult de
LGG metrii sub ni*elul marii, este recunoscut
ca un mini uni*ers cu propriul sau
microclimat.
Marea Moarta este un lac inc)is fara iesire pentru apa sa e@ceptand
fenomenul de e*aporare. DeBa lun8ul milioanelor de ani, aerul cald si uscat si
ni*elul ridicat de e*aporare a dus la formarea celui mai sarat lac din lume.

In Marea Moarta se 8asesc F minerale incluzand ma8neziu, calciu, brom

si potasiu. ?pa marii este recunoscuta pentru calitatile de )ranire a pielii, usurarea
disconfortului r)eumatic, acti*area sistemului
circulator si rela@area musculaturii. Jomparati* cu
CN continut in saruri ale apei marii obisnuite, apa
Marii Moarte contine CFN saruri si minerale,
moti*ul pentru care plutim in apa Marii Moarte.
DeBa lun8ul istoriei, locul a fost cautat
si renumit pentru *aloarea sarii, mineralelor si
climei speciale in tratarea unor afectiuni.
Este cel mai Kos loc de pe pamant, B L O m sub ni*elul marii.Este
socotit cel mai mare loc de tratament natural. ?re CCG de zile insorite pe an.
Este apa cea mai sarata si bo8ata in minerale, de pe planeta.
Joasta mării este presarata cu
*esti8ii istoriceP fortareata Masada,
pesterile de la Qumran; rezer*atii
naturaleP Ein Redi, Ein HoSeS.
?cum TG de ani în c9te*a peşteri din
deşertul Iudeii nu departe de ţărmul de nordB
*est al Mării Moarte au fost descoperite
înt9mplător stră*ec)i manuscrise reli8ioase,
te@te în parte cu caracter canonic dar si apocrife, cunoscute astăzi sub denumirea
de Manuscrisele de la Marea Moartă. ?ceastă descoperire a fost considerată cea
mai importantă de acest fel, de la descoperirea în ULL si în UT a tezaurului de
manuscrise aflate în mănăstirea f9nta Ecaterina de pe Muntele inai.
Descoperirea primelor manuscrise în desertul Iudeii a fost pur înt9mplătoare.
>n primă*ara anului LO sau poate c)iar LT, nu se ştie cu precizie nici data nici
împreKurările c9nd a a*ut loc această descoperire epocală, beduinii din desertul
Iudeii păşteau caprele şi oile în re8iunea Vadi Qurman. Wn t9năr beduin, Mo)amed
ebBDib (Mo)amed Xupul& căut9nd o capră rătăcită de restul turmei a descoperit
întrBuna din multele peşteri răsp9ndite în zonă, nişte suluri din piele scrise în
ebraică si care mai t9rziu sBau do*edit a a*ea o *ec)ime de peste FGGG de ani.
De la descoperirea lor de către păstorii beduini manuscrisele au a*ut parte de o
*iaţă, am putea spune plină de a*enturi, trec9nd de la un proprietar la altul, de*enind

obiecte de tranzacţie comercială sau lăsate în aşteptare pentru

descifrare sau comercializare

E*aporarea intensă a apei datorită climei calde din re8iune este

compensată de r9ul Iordan, totuşi e*aporarea masi*ă determină formarea
cristalelor de sare pe ţărmul mării.
 Yonă interesantă turismului este nu numai
marea ci şi re8iunea înconKurătoare caP Ein
HoSeS, :e*e Yo)ar, Zaze En Redi, Masada,
Ieri)on ca şi 8rotele cu manuscriptele *ec)i
descoperite Qumran. Ae teritoriul Iordaniei
partea estică a mării se află pe peninsula Xisan,
aici se află aşezarile :umeira şi Hab Ed) D)ra. unt anumite ipoteze că aceste două
localităţi ar fi fost localităţile biblice distruse odoma şi Romora. ?ici sBau 8ăsit
do*ezile cele mai *ec)i ( .TGG î.e.n& că locuitorii sBau ocupat cu a8ricultura.
Joncentraţia ridicată în sare a apei atra8e turiştii nu numai pentru baie (menţine
corpul la suprafaţa apei& ci şi în unele
afecţiuni respiratorii, sau a pielii (Asoriazis&,

neplăcut e faptul la z89r9ierea pielii pe

pietrele de pe mal apa sărată cauzează în
locul rănit sau în oc)i dureri usturătoare.