Delimitarea dintre reteaua operatorului de distributie si cea a

consumatorului este corecta

Bransamentul reprezinta partea de instalatie electrica prin intermediul careia se realizeaza

cuplarea retelei interioare a abonatului la reteaua de distributie a distribuitorului de energie
electrica .

Insa bransamentul nu este in cu totul la dispozitia abonatilor . In acest articol propun sa

dezbatem o regula a operatorilor de distributie care mie nu mi se pare a fi corecta spusa si gandita, o
regula putin in detrimentul consumatorilor in ceea ce priveste delimitarea dintre reteaua proprie a
consumatorului si cea a furnizorului (!?). Aceasta regula suna asa :

“ PUNCTUL DE DELIMITARE DINTRE RETEAUA DE

DISTRIBUTIE A DISTRIBUITORULUI DE ENERGIE ELECTRICA SI RETEAUA
ABONATULUI ESTE REPREZENTAT DE BORNELE IESIRE DE PE CONTOR “ .

Acesta regula este valabila la toti operatorii de distriburie din Romania . Cu alte cuvinte firele
care ies din contor ( coloanele , cum se mai numesc ) inclusiv legatura lor in bornele acestuia apartin
abonatului . Cu ajutorul catorva poze facute de mine unui contor si unui BMP vom dezbate cat de
corecta este aceasta regula .

In Figura 1 este pozat un contor electronic , insa sistemul de cuplare este acelasi la toate tipurile
de contoare utilizate in Romania . Din poza reies care sunt bornele de intrare si cele de iesire .
 In Figura 2 am realizat o “conexiune” , de model a unui contor respectand pe cat posibil si un
colorit al firelor. Pe contor am numerotat bornele cu cifrele “1”, “2”, “3” si “4”. Ca si in cazul
intreruptoarelor automate MCB sau sigurantelor automate cum li se spune popular , bornele care
reprezinta intrarile in acel aparat sunt numerotate cu cifre impare , iar iesirile cu cifre pare .

Pe toate contoarele este numerotata fiecare borna in acest mod . Eu am scris si pe imagine pentru
ca nu se distinge inscriptia pe contor.

Borna “1” reprezinta intrarea fazei , acolo trebuie cuplat firul de faza care aduce tensiune din
RED ( si care conform regulii apartine operatorului de distributie) .

Borna “2” este iesirea fazei , acolo trebuie cuplat firul de faza care preaia curentul de la contor
( si care conform regulii este al abonatului ).

Brona “3” este intrarea nulului , locul unde este cuplat nulul care vine din RED ( si el apartine
operatorului de distributie).

Iar la borna “4” este iesirea pentru firul de nul , care se duce catre abonat si conform regulii , ii
apartine .

In Figura 2 retineti ca acesta NU are carcasa de protectie si izolare asamblata ! Am remarcat in

poza si bornele ca atare , de iesire , care conform regulii ar apartine si ele ……tot abonatului .
 In Figura 3 este infatisat contorul in forma finala de asamblare , cu carcasa montata , si mai
important sigilata .

Am remarcat din nou firele operatorului de distributie pe poza , cele de intrare , dar si pe cele ale
abonatului, iesirile . Deja se observa ca la “ bornele iesire contor” nu mai putem ajunge .

ATENTIE !! sigiliul este pus de mine formal pentru a explica concret ceea ce vreau sa spun , nu
este unul original , insa in articol il vom trata ca pe unul adevarat . Toate contoarele au obligatoriu acea
carcasa , pe care se monteaza si sigiliul.

Dupa cum releva si din Figurile 1 si 2 bornele intrare si iesire ale unui contor , (la orice contor ,
repet , sistemul de conexiune este acelasi la orice tip ) stau unele langa altele si sunt , daca imi permiteti
exprimarea “la gramada “ ba chiar “amestecate” o intrare , o iesire , o intrare si ultima iesire.

Nu exista o grupare separata si mai ales carcasa separata , in care sa fi fost de exemplu firele de
intrare pe doua borne grupate in partea stanga a contoarului , sa aibe carcasa proprie care sa poate fi
sigilata , iar iesirile carcasa lor , fara sigiliu .

Pe scurt nu exista casete separate de borne , ci una singura . Prin urmare dupa montarea carcasei
care este si ea dintr-o singura bucata, existand decat o caseta de borne , si sigilarea ei nu se mai poate ca
abonatul sa ajunga nici la bornele de iesire ( care conform regulii ii apartin , cel putin accesul la ele)
prinzand sub carcasa si putin din coloane .

Asta in cazul unui contoar montat in casa, pe rama, unde foarte putin din coloana este prins sub
carcasa sigilata, in Figura 4 vedem cat din conductorul abonatului este prins sub sigiliu, in cazul unui
BMP . Si aici cotorul are carcasa sigilata , dar la randu-i este bagat in cutia BMP-ului care este si ea
sigilata .
 Iata BMP-ul de palier din Figura 4 , si la un BMP simplu pentru case situatia este asemanatoare ,
dar are mai putin traseu de coloana prins in el .

Aceste contoare au carcase din plastic transparent . Am remarcat Ansamblul de cleme sir pe care
l-am incercuit, de acolo se leaga cablul de coloana care se va duce pana in apartamente .

Cu linia punctata galbena am vrut sa scot in evidenta o bucata scurta de circuit care ar face parte
tot din coloana deoarece se afla dupa bornele de iesire din contor , bucata mica de circuit care ar
apartine tot abonatului , dar aflata tot sub parte sigilata.

Clemele sir in unele cazuri , mai rare ce este drept , dar nu imposibile , provoaca incalzirea
conductorului , din cauza vreunui contact slab la legaturile acestora la suruburi .

Acel tip de cleme sir pe care l-am incercuit nu pot sa il consider decat o intrerupere inutila a
coloanelor . Nu consider ca era necesara acea prelungire , in locul acelor cleme mai bine ar fi montat o
mica bara de impamantare de unde sa se lege si ramnifice firul de impamantare (PE) pentru fiecare
apartament iar coloanele de faza(F) si nul(N) sa mearga din contor direct in locuinta abonatului fara a
mai avea vreo intrerupere .

In cazul unui BMP pentru case nu exista acel ansamblu ce cleme sir , insa si acolo o bucata de
apoximativ 40-50 CM de coloana este prinsa sub partea sigilata . In cazul BMP de palier , coloanele
dupa ce ies din BMP mai au un lung traseu de strabatut pana in locuinta abonatilor , cu cat un abonat
este la distanta mai mare (distanta insemnand etajele blocului, de unde este amplasat BMP pana la
apartament ) cu atat si coloana are o lungime mare.

Conform regulii , coloana apartine abonatului , intr-un bloc , sunt mai multe coloane . Din nou
un lucru oarecum ambiguu : o data cu iesirea coloanelor din BMP , daca nu se umbla in acesta ,
abonatul nu il mai poate fura pe furnizor doar din coloane , insa ii poate fura pe ceilalti vecini !! Mai pe
scurt se poate racorda fraudulos la coloana altui vecin , coloanele acestea fiind trase pe scarile de bloc
prin canale de metal sau plastic destinate lor . In unele blocuri aceste canale sunt sigilate de operator ,
in altele nu .

In privinta acestui furt (posibil) intre locatarii unui bloc , dar care nu afecteaza pe operatorul de
distributie CINE trage , pe cine la raspundere ? Din nou un lucru ambiguu , deoarece coloana nu mai
apartine operatorului d edistributie (OD), dar nici casa scarii nu apartine abonatului .

Consider ca aceasta regula ar trebui putin modificata , iar Operatorii de Distributie sa isi asume
putin mai mult din circuit . Eu cred ca mai corect ar fi asa : << Punctul de delimitare dintre reteaua
de distributie a furnizorului de energie electrica si reteaua abonatului reprezinta inceputul
ultimilor doi metrii de cablu din coloana in cazul cladirilor multifamiliare (blocuri ) si sfarsitul
primului metru de cablu din coloana de la iesirea din BMP in cazul cladirilor unifamiliare
( case ) . >>

Aceasta este parerea mea , din coloana in cazul blocurilor sa ii fie atribuiti abonatului 2 metrii
din conductor , sau numai unul , asta ar mai ramane de vazut , iar in cazul caselor , unde oportunitatile
de modificare si amenajare sunt mult mai mari , operatorul de distributie sa isi mai asume doar un
metru de conductor din coloana dupa iesirea acesteia din BMP .

In ambele cazuri consider ca partea de coloana aflata in interiorul BMP nici nu ar mai intra in discutie
cui sa apartina , evident…. operatorului de distributie .