Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRUCTURA SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE ŞI CÂTEVA
ASPECTE SPECIFICE
Curs 1
CUPRINS
Bibliografie
1. Radu-Adrian Tîrnovan, Producerea, Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice – Note de
curs, UT Press, 2017.
2. Dan Călin Peter, Radu-Adrian Tîrnovan, TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI
ELECTRICE, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca, 2014.
3. Dan Călin Peter, Radu-Adrian Tîrnovan, Cristian Barz, Instalatii electrice, Editura U.T.
Press, Cluj-Napoca, 2017.
4. Dan Călin Peter, INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE ENERGIEI ELECTRICE, Editura U.T.
Press, Cluj-Napoca, 2000, ISBN 973-97791-6-6
5. George G. Karady, Energy Conversion and Transport, Lecture Notes EEE 360, Arizona
State University, 2005
6. Darie, S., Vădan, I., Producerea, Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice. Instalatii
pentru producerea energiei electrice, UT Pres, Cluj-Napoca 2000.
7. Darie, S., Vădan, I., Producerea, Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice. Instalatii
pentru transportul si distributia energiei electrice, UT Press, Cluj-Napoca 2003.
8. R. Tîrnovan, I.Vadan, H. Bălan, A.Botezan, Protecţii prin relee in sistemele
electroenergetice. Ed. UT. PRESS Cluj-Napoca, 2008.
Sistemul electroenergetic
12/15/2017 PTDEE - Curs 1 - prof. R. TIRNOVAN 5
➢Energie utilă sau finală, ca: energia termică (căldura), energia luminoasă (lumina),
energia mecanică (lucru mecanic) etc.
➢Energie intermediară care se poate transforma în toate formele de energie finală
sau utilă, ca: energie electrică etc.
1.1.2. Structura sistemului energetic
Sistemul energetic (SE) cuprinde ansamblul activităţilor de producere şi distribuţie a
energiei de toate formele, organizate pe un anumit teritoriu.
ITr SEE
CEP
CTE
Nivelul 3 = Distributie
ST PT PT Nivelul 4 = Consum
STIC
CJT CJT
ST PT PT
STEV
ST PT PT
STIC
CJT CJT
CMT
ST PT PT
STEV
ST PT PT
STIC
ST PT PT
CL CJT CJT MC
PRODUCERE TRANSPORT DISTRIBUŢIE
Echipamentele care transformă energia electrică într-o altă formă de energie utilă
(mecanică, termică, luminoasă etc.) se numesc receptoare. Acestea intră în
componenţa consumatorilor de energie electrică.
✓ Indicatori secundari:
▪ armonici şi interarmonici (regimuri nesinusoidale)
▪ fluctuaţii de tensiune (flicker)
▪ Nesimetrii
1.3. INDICATORI ENERGETICI
1.4. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE DUPĂ CURBA
DE SARCINĂ
1.4.1. Clasificarea centralelor electrice (Tabelul 1.3)
1.4.2. Curbe de sarcină
Sarcina electrică reprezintă puterea activă, reactivă sau aparentă (intensitatea
curentului electric) debitată sau absorbită de un echipament electric generator,
transmiţător sau receptor de energie electrică.
Curbele de sarcină sunt definite ca fiind variaţiile în timp, pe o perioadă
determinată, a sarcinii electrice a unui receptor sau a unui grup de receptoare,
reprezentate grafic.
1.4.2.1. Clasificarea curbelor de sarcină
12/15/2017 PTDEE - Curs 1 - prof. R. TIRNOVAN 15
1 2 3
0
Transfer
4. CES – centrală electrică solară Energie solară – radiaţia solară
de căldură
Diferenţa de temperatură dintre
Transfer
5. CTM - centrală termomarină apa de suprafaţă, respectiv din
de căldură
adâncurile oceanelor
II. INSTALAŢII HIDROELECTRICE
CHE - centrală hidroelectrică (diferenţe Energie hidraulică: diferenţe de
de nivel naturale); nivel naturale ale cursurilor de apă,
Conversie
CHEAP - centrală hidroelectrică cu diferenţe de nivel artificiale,
6. energie potenţială în
acumulare şi pompare (diferenţe de diferenţe periodice de nivel ale
energie cinetică
nivel artificiale); oceanelor şi mărilor exterioare
CME - centrală mareo-electrice. datorate mareelor
Transfer
IEV - instalaţii electrice utilizând en.
7. Energia valurilor de lucru
valurilor
mecanic
P P
Ps,max
Pzi,x
Tx1 Tx2
nx1 Tx1+nx2 Tx2
Pzi,y
Ty
ny Ty
24 h Tan,max [h/an]
a) b)
Fig.1.5 Construirea curbei de sarcină anuală clasată:
a) curbă de sarcină zilnică; b) curba de sarcină anuală clasată.
P[MW] Pi
Pind Pd
Predd Peind Ped
Pdrep Pedrep Pu Fig.1.6 Puterile
Peu
Prs active caracteristice
Prt ale sistemului
Pvs
electroenergetic.
Pvd Psi
Peuf
Pp
Pgz
Pl
Pgn
6 12 18 24 t[h]
Zona de semivârf III, este acoperită de grupuri care pot fi oprite la golurile de
sarcină
Zona de vârf IV, este acoperită de grupuri care pot funcţiona cu variaţii mari ale
sarcinii şi care funcţionează perioade scurte
IV
III III
II
24 h
Fig.5. Împărţirea curbei de sarcină zilnică în zone.
Cărbune
6202,42 MW Hidrocarburi
29,04 % Nuclear
Apă
Eolian
Solar
1413 MW 4415,6 MW
6,61 % 20,67 %