358 K.

ţiei sociale care a fost provocată de această industrie, revoluţie

K .
care înseamnă eliberarea propriei lor clase în toată care
este tot atât de internaţională ca şi dominaţia capitalului sau ca
sclavia salariată. eroicele lupte date de clasa
LA CARTEA LA
toare engleză începând mijlocul secolului trecut — lupte care, CRITICA ECONOMIEI
ascunse în umbră şi trecute sub tăcere de istoricii clasei de
mijloc, nu au fost mai puţin glorioase. In evul media exista în
Germania un tribunal secret numit care pe­
depsea nelegiuirile clasei dominante dacă vedea o casă
cu o cruce roşie, lumea ştia că stăpânul ei fusese condamnat
de Toate casele din Europa sunt însemnate acum cu
misterioasa cruce roşie. Istoria este judecătorul, iar proletariatul
executorul sentinţei.

Cuvântare rostită de K. Marx la 14 Se tipăreşte Jupă textul ziarului.

Aprilie
ziarul „The
din Aprilie
Examinez sistemul economiei burgheze în ordinea urmă­
toare capital, proprietate funciară, mutică stat, comerţ
exterior, mondială. Sub primele trei titluri studiez condiţiile
economice de existenţă ale celor trei clase mari în care se îm­
parte societatea burgheză legătura dintre celelalte trei
titluri sare în ochi. Secţiunea întâia a primei cărţi, care tratează
despre capital, se compune din capitolele următoare marfa
2) banii, 3) capitalul în genere. Primele
două capitole alcătuesc conţinutul fascicolei de faţă. întregul
material se află în faţa mea sub forma unor monografii scrise
la intervale mari pentru propria mea lămurire şi nu pentru tipar.
Prelucrarea lor tot, potrivit planului indicat, va depinde
de împrejurările exterioare.
Las la o parte introducerea generală, pe care o scrisesem
la deoarece, cumpănind mai bine, mi se pare că orice
anticipare a unor rezultate pe care mai întâi trebue să le dove­
desc, ar putea să încurce cititorul care în genere vrea să
mă trebue să se hotărască a se ridica dela
cular la general. Dimpotrivă, câteva indicaţii asupra mersului.
propriilor mele studii par a-şi găsi
aci.
360 P R E F A Ţ A LA C A R T E A LA C R I T I C A ECONOMIEI P O L I T I C E " 361

Aveam ca materie principală dreptul, dar nu ocupat formele de stat, nu pot fi explicate nici prin ele însele, nici prin
de el decât ca de o secundară pe lângă filosofic şi aşa numita evoluţie generală a spiritului omenesc, ci,
istorie. In calitate de redactor la „Rheinische trivă, îşi au în materiale de existenţă, a căror
Zeitung" m'am aflat pentru întâia oară în situaţia neplăcută totalitate Hcgel o numeşte, după pilda şi Francezilor
de a trebui să mă pronunţ şi eu asupra unor aşa numite din sec6lul al „societatea civilă", şi că deci anatomia
interese materiale. Dietei renane cu privire la delic­ civile trebue căutată în economia politică. Studiul ace­
tele forestiere şi proprietăţii funciare, ofi­ steia din urmă, pe care l-am început la Paris, l-am continuat
cială pe care von Schaper - pe atunci al apoi la unde mă mutasem în urma unui ordin de
provinciei renane - o începuse cu „Rheinische Zeitung" în ches­ expulzare al Rezultatul general la care am ajuns
tiunea ţăranilor din Valea precum şi desbate- şi care, odată obţinut, a slujit de fir călăuzitor studiilor mele,
rile în jurul liberului schimb şi al îmi dădură poate fi formulat pe scurt astfel socială a
pentru prima dată ocazia să mă ocup de chestiuni economice. în
Pe de altă parte, în vremea aceea, când bunăvoinţa de merge de voinţa raporturi producţie care corespund
înainte" depăşea adeseori în coloanele lor
Zeitung" se făcea auzit ecoul şi co­ acestor raporturi de
munismului francez, cu o slabă coloratură M'am pro­ tura a baza reală pe supra-
nunţat împotriva acestor mărturisind în acelaş structură ă
timp, ocol, controversă cu Modul de a vieţii
că studiile mele de până atunci nu-mi îngăduiau să risc vreo pă­ procesul vieţii sociale, politice
rere asupra conţinutului curentelor franceze. Ba chiar ci,
m'am folosit bucuros de iluzia giranţilor lui Zei­ existenta le conştiinţa.
tung", care credeau că atitudine mai moderată a gazetei materiale de ale socie-
vor putea să anuleze sentinţa de moarte pronunţată împotriva
ei, pentru a părăsi scena publică şi a mă retrage în cabinetul termeni de
meu de studii. forme de a
Prima întreprinsă pentru a îndoielile care prefac
mă asaltau, a fost revizuirea critică a cărţii lui Hcgel, Filosofia Atunci se deschide fiimm-
dreptului, lucrare a cărei introducere a apărut în
publicate în la Paris. Cerce­
tările mele dus la rezultatul că raporturile juridice, ca şi de trebue să se totdeauna între prefacerea
materială a condiţiilor economice de producţie, prefacere care
1
„Gazeta renană" — cotidian radical, editat la Koln în 1842—1843; dela poate fi cu precizie pe calea naturale, şi între
Octombrie la Martie redactorul acestuia a fost —
formele juridice, politice, artistice sau filosofice, cu un
Red. Moscova.
cuvânt ideologice, sub care oamenii devin conştienţi de acest con­
Marx se teferă la articolul său „Comunismul şi din
Vezi K. Marx şi F. Opere, I, — Nota Red.
flict şi îl soluţionează prin luptă. După cum un nu poate.
Moscova. fi după cele ce
— organ comu-
editat de către Marx la Paris în — Nota Red. Moscova. Dimpotrivă, această
 362 MARX LA LA CRITICA ECONOMIEI P O L I T I C E "

zicerile între de direcţie sau în alta, nu menţionez decât Partidului

producţie raporturile de producţie. Comunist", scris împreună cu şi „Discours sur le
socială nu a se fi toate publicat mine. Punctele hotărîtoare ale concep­
care destul de iar raporturile de ţiei noastre au fost expuse pentru prima dată în mod ştiinţific,
nu le iau locul niciodată înainte de a sc~ deşi sub formă de polemică, în scrierea mea de la phi-
losophie" apărută în şi îndreptată împotriva lui Proudhon.
omenirea îşi pune totdeauna Tipărirea unei lucrări despre „Munca salariată", scrisă în limba
sarcini pe care le poate rezolva, căci, privind mai de aproape. germană, în care reunisem conferinţele ţinute de mine asupra
vom găsi totdeauna că problema însăşi se iveşte numai acolo acestui subiect la Asociaţia Muncitorilor Germani din Bruxelles,
unde condiţiile materiale ale rezolvării ei există sau, cel puţin, fu întreruptă în urma revoluţiei din şi a expulzării
se află în proces de devenire. In linii mari, modurile de producţie din Belgia, pricinuită de aceasta.
asiatic, antic, feudal şi modern burghez pot fi caracterizate ca Editarea lui în
epoci de progres ale formaţiunii economice a societăţii. Rapor­ evenimentele ulterioare întrerupseră studiile mele economice, pe
turile de producţie sunt ultima formă antagonistă a care nu le-am putut relua decât în la Londra. Imensul ma­
procesului social de producţie, antagonistă nu în înţelesul unui terial pentru istoria economiei politice, care a fost strâns la
antagonism individual, ci al unui antagonism care se naşte din faptul că Londra oferă un punct de observaţie atât de
condiţiile sociale de existenţă ale dar forţele de pro­ prielnic pentru studierea societăţii burgheze şi, în sfârşit, noul
ducţie care se desvoltă în sânul societăţii burgheze creează în stadiu de desvoltare în care aceasta din urmă părea să intre o-
acelaş timp şi condiţiile materiale pentru acestui an­ dată cu descoperirea aurului şi australian, mă deter­
tagonism. Cu această formaţiune socială se încheie deci preistoria minară s'o încep din nou dela capăt şi să prelucrez noul ma­
societăţii omeneşti. terial în mod critic. Aceste studii m'au dus, în parte dela sine,
Friedrich Engels, cu care dela publicarea schiţei sale la discipline în cu totul lăturalnice, la care a trebuit
referitoare la critica categoriilor economice (în „Deutsch- să mă opresc mai multă sau mai puţină vreme. Timpul de care
am întreţinut, prin scris, un schimb dispuneam mi-a fost însă scurtat în special de nevoia imperioasă
neîntrerupt de idei, ajunsese pe o altă cale (vezi lucrarea sa „ S i ­ de agonisi Colaborarea care durează de opt ani,
clasei muncitoare în Anglia") la acelaş rezultat ca şi mine. la Daily Tribune" cel dintâi ziar
Iar când se stabili şi dânsul, în primăvara anului la Bruxelles, a făcut necesară o fărâmiţare extraordinară a studiilor mele (dat
am să elaborăm împreună concepţia noastră, opusă fiind că nu mă îndeletnicesc decât în mod excepţional cu gaze­
concepţiei ideologice a filosofiei germane, să de tăria propriu zisă). Articolele în legătură cu evenimentele eco­
fapt cu propria noastră conştiinţă filosofică de până atunci. nomice mai izbitoare din Anglia şi de pe continent au alcătuit
ceastă hotărîre a fost realizată în forma unei critici a însă o parte atât de considerabilă din corespondenţele
Manuscrisul, două volume groase in-octavo, mele, încât am fost nevoit să mă familiarizez cu de-
demult în Westfalia, unde trebuia să fie editat, când am
1
„Cuvântare despre problema liberului schimb". - Nota Red.
fost încunoştiinţaţi că, intervenind alte împrejurări, lui
„Mizeria filosoful". — Nota Red.
nu mai era posibilă. Am abandonat manuscrisul criticii
„ N o u a gazetă renană". — Nota Red.
toare a şoarecilor, cu atât mai bucuroşi cu cât ne atinsesem
* „Tribuna cotidian a apărut la
principal - propria noastră lămurire. Din lucrările răzleţe în care colaborat la acesta dela la — Nota Red.
am înfăţişat în acea vreme publicului
364

talii practice domeniului ştiinţei economiei politice

propriu zise.
Schiţând mersul studiilor mele în domeniul economici po
nu am voit decât să dovedesc că concepţiile mele, oricum
vor fi judecate şi oricât de puţin ar coincide cu prejudecăţile in­
teresate ale claselor sunt rezultatul unor studii în­
delungate şi conştiincioase. pragul ştiinţei însă, ca şi la in­
trarea în infern, trebue înscris
si convicn ogni
che qui sia

Karl Marx
Londra, Ianuarie 1859.

Tipărită tn cartea lui K. Marx St tipăreşte după textul cărţii

la critica economiei po­
litice", la Berlin tn

Orice fie iar si piară aici „Divina

— Red.