Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
***************************************
Explicarea simbolurilor: '******>' inseamna ca se intra in menu la functiunea cu numele precizat intre
ghilimele("-") ex:"GENERARE DEVIZ"
'==>' inseamna ce operatie activam (efectuam) la functiunea din menu pe care sintem
in acel moment
******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FER DUBL TRE la care dam 'C' ]
------------------------------------------------------------------------------
'Limbajul de cautare inteligenta INFSERV (LCII)' in banca de date ale produselor de soft
INFSERV
Softul DOCLIB ofera functiuni puternice de cautare la majoritatea entitatilor din sistem, care permit
accesul instantaneu la informatie.
Limbajul de cautare LCII cu care este dotat DOCLIB-ul da posibilitatea utilizatorului sa formuleze
'interogarile' intr-o forma total libera si naturala (nu exista reguli sau cuvinte cheie). In formularea
interogarilor (calificarilor) pot fi folosite cuvinte intregi sau inceputuri de cuvinte (radacini).
Nu are importanta ordinea cuvintelor in inerogare.
Limbajul de cautare admite si erori in cuvintele sau radacinile interogarii. Cind un cuvint sau o
radacina a fost tastat gresit, calculatorul afiseaza zece cuvinte corecte inrudite ca forma cu cuvintul
tastat eronat. Cele zece cuvinte corecte apar pe ecran ordonate in ordinea gradului de rudenie cu
cuvintul eronat, utilizatorul trebuind sa aleaga pe cel care reprezenta intentia sa.
Apoi calculatorul corecteaza automat calificarea si livreaza instantaneu informatia cautata. Formularea
interogarii poate sa cuprinda unul sau mai multe cuvinte sau radacini. De remarcat ca chiar daca
din interogare lipseste cuvintul principal, limbajul LCII deduce din
ansamblul cuvintelor secundare din calificare, care era informatia cautata.
De exemplu daca am interogat: FIL N LONG, programul intelege ca se
cauta 'teava sudata longitudinal neagra cu filet', cu toate ca calificarea
nu continea cuvintul 'teava' (aceasta deoarece combinatia de cuvinte care incep cu FIL, cu N, cu LONG,
nu are sens decit la teava). Datorita facilitatilor puternice de cautare, utilizatorul nu mai are nevoie sa
cunoasca codurile pentru a avea acces la informatie.
******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FIL N LONG, ==> N L FI, ==> TEAVA,
==> MEMVWRANA CHELYLENG ]
Pentru a putea genera devize trebuie sa avem generate mai intii investi-
tiile si obiectele de care apartin aceste devize
In baza de pret la un material putem sa dam direct un pret fara nici o referire la un furnizor(acesta este
pretul cu "negru" din baza manarit de utilizator, procedeu nerecomandat de INFSERV).
O alta posibilitate, cea corecta, este de a crea o legatura intre material si entitatea "furnizor". Pentru
aceasta se fac doua operatii:
- operatia de "declarare" la un material a unuia sau mai multor furnizori "posibili" de la care putem
procura materialul
- operatia de "atasare" la material a unuia dintre furnizorii 'declarati', acesta devenind furnizorul
"local" al materialului in aceasta baza de pret.
In cazul "atasarii" de furnizor la material in baza, pe ecran pretul apare cu 'galben' nu cu negru, aceasta
semnificind ca materialul nu mai are pret propriu, pretul galben find cel vazut prin transparenta de la
furnizor.
Astfel, in baza de pret la material, nu mai dam pret, ci in loc de pret dam codul furnizorului, adica
"pointer" catre furnizor. Subliniem ca aceasta este singura abordare corecta, fiind si in avantajul
utilizatorului de DOCLIB, deoarece cand un anumit furnizor scumpeste un anumit material, utilizatorul
are de facut o singura modificare si anume la furnizor la acel material. Din acest moment, calculul
devizului, extraselor si situatiilor de plata, se va face automat cu noul pret daca in baza de pret
materialul respectiv pointa catre furnizorul respectiv.
OBSERVATIE IMPORTANTA: operatia de "declarare" de furnizor la un material se poate face si la
momentul generarii unui deviz
******> "INTRETINERE BAZA PRET" [ ==>la un material "declararea" unor furnizori posibili, ==>
"atasarea" la material a unu furnizor din cei declarati, acesta devenind furnizorul "local" al materialului
in baza ]
Preturi la furnizor
DOCLIB-ul ofera posibilitatea de a comunica preturile la nivelulentitatii 'Furnizori', fie in lei fie in
valuta
Posibilitatea de a comunica la furnizor la acel material preturi si in valuta are drept consecinta
facilitatea de maxima importanta de a evalua o oferta sau situatie de plata automat, fara a mai intretine
si comunica preturi la materiale. Acest lucru este posibil deoarece preturile in valuta din cataloagele de
oferta sint in general foarte stabile, programul de calcul al devizului transformind automat preturile
materialelor in lei pe baza cursului valutar.
Avind in vedere ca in general oricum utilizatorii nu folosesc nimic din din functiunile programului
DOCLIB inafara de munca absurda de pozitionare a preturilor inainte de calcularea unei oferte ,rezulta
din cele de mai sus ca utilizatorilor programului li se va reduce cu 95% volumul de munca cu
programul DOCLIB.
Pentru a comunica preturi la furnizor, utilizatorul pozitioneaza mai intai tipul monedei si apoi
comunica pretul in acea moneda (pretul in valuta din catalogul de oferta al furnizorului sau pretul in lei
de pe factura furnizorului) (recomandam ca si in cazul pretului in lei de pe factura, utilizatorul sa
incarce in calculator pretul tot in dolari pe baza cursului valutar pentru a retine in calculator un pret
stabil in timp).
OBSERVATIE IMPORTANTA: comunicarea sau modificarea pretului unui material la un furnizor se
poate face si la momentul generarii unui deviz
******> "PRETURI LA FURNIZOR" [ ==>explicam ca lista materialelor unui furnizor s-a constituit
automat pe baza declararii sau atasarii acestui furnizor la unele materiale in baza de pret sau la
momentul generarii unui deviz,
==> precizarea monedei, ==> comunicarea pretului ]
Declararea si intretinerea datelor necesar functiunii de calcul automat al transportului auto
******> "INTRETINERE MIJLOACE TRANSPORT" [ ==> datele de definire ale mijlocului auto ]
2. declararea gradului de implicare a mijloacelor auto in efectuarea transportului de materiale adica a
numarului de curse disponibile pentru fiecare mijloc de transport in parte. Prin aceasta utilizatorul
precizeaza ce mijloace auto doreste sa utilizeze mai mult (de ex. mai mult cele proprii sau cele
inchiriate) Numarul de curse disponibile (maxim) declarat pt. fiecare mijloc va fi un numar intre 0 si
9999. 0 semnifica blocarea acelui mijloc (nu va participa la transport) iar 9999 semnifica ca utilizatorul
nu ii impune nici o limita maxima de nr. de curse acelui mijloc de transport. Numarul efectiv de curse
va fi calculat de catre modulul de transport. Programul da prioritate de utilizare mijloacelor proprii
iar ce nu poate fi transportat cu acestea din cauza numarului de curse disponibil maxim declarat de
utilizator, va fi transportat cu cele inchiriate (atitea curse cite calculeaza programul).
Generarea devizelor
Codul devizului trebuie sa aiba 6 caractere alfanumerice, obligatoriu toate completate, iar al 6-lea
obligatoriu sa fie cifra 8. La un deviz, in afara de cod, este obligatoriu de comunicat cele cinci
apartenente ale devizului: la investitie, la obiect, la categoria de lucrari, la modul de executie si la
numarul bazei de pret.
Legarea devizului la baza de pret se face automat prin faptul la intrarea in menu am anuntat numarul
bazei pe care lucram (baza curenta).
Softul DOCLIB permite ca in momentul 'generarii devizului' utilizatorul sa aiba vibilitate completa
asupra intregii banci de date DOCLIB.
Astfel in functiunea 'generare deviz' :
1. poate sa caute inteligent (cu LCII) si sa vada intregul nomenclator de materiale
2. poate sa caute inteligent (cu LCII) si sa vada intreaga colectie de indicatoare inclusiv variantele
tehnologice de reteta proprii ale utilizatorului
3. poate la orice norma sa-i vada reteta de indicator si eventual sa faca modificari locale in acest deviz
la reteta
4. poate defini 'blocuri' cu articole de deviz pe care apoi le poate muta sau copia mai sus sau mai jos
in deviz sau in alt deviz
5. poate vedea materialele devizului, furnizorii materialelor din deviz (furnizorii 'locali' din baza depret
sau altii)
6. costurile de transport auto de la santier la acesti furnizori
7. valoarea totala a devizului (cu indirecte si profit) calculata automat si permanent
8. poate declara pe loc chiar aici in deviz si alti furnizor pentru materialele din deviz
9. poate modifica pe loc in deviz preturile la furnizorii materialelor din deviz
10. poate sa caute (cu LCII) si sa vada intreaga colectie de formule de calcul (algoritmi='descriptori'
scrisi cu 'limbajul LIDES' al INFSERV)) pe care le poate atasa in dreptul simbolului de articol in deviz,
pentru calcularea automata a cantitatii articolului
11. poate sa caute (cu LCII) si sa vada colectia de prototipuri (elemente de constructii sau instalatii,
ex:stilpi, grinzi, plansee, fundatii, pereti, montare contoare gaze ...) si sa le introduca in deviz dindu-le
dimensiunile si optiunile particulare in acest deviz, automatizindu-se astfel:
- operatia de incadrare a articolelor,
- calculul cantitatilor articolelor in deviz
- desenarea automata la scara a 'detaliilor de executie'.
Daca la momentul generarii unui deviz, la un material din deviz nu ne convine pretul din baza (pretul
de la furnizorul "local" din baza), indicam aici alt furnizor "special" al acestui material in acest deviz
chiar la momentul generarii devizului. In acest mod rezolvam in mod eficient problema exceptiilor de
pret la deviz fata de preturile din baza de pret, ne mai fiind nevoie sa facem alta baza pt. aceasta lucrare.
******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> ALT+M vedem materialele din deviz ==>la un material pe
care sint cu dreptunghiul verde in fereastra de sus, vad pe linia de cadru furnizorul, pretul,cantitatea in
deviz, costul transportului auto. ==> in fereastra de jos vad furnizorii materialului marcat cu verde in
fereastra de sus, intre acestia trei fiind de remarcat:
-cel din baza "local" marcat cu BP,
-cel optim (pret+cost transp=minim) marcat cu rosu,
-cel "special" fixat in deviz daca e cazul, marcat cu DV
==> Pentru fiecare furnizor din fereastra de jos vad pe linia de cadru costul transportului de
la furnizor la materialul respectiv.
==> Tot aici in fereastra de jos putem modifica pretul la un furnizor din aceasta fereastra
(acest pret transmitindu-se automat si la entitatea furnizor).
==> Tot aici putem sa mai declaram si alti furnizor ai materialul respectiv (cel cu verde din
fereastra de sus).
==> daca la un material din deviz modificam furnizorul vedem cum in coltul din dreapta jos
se modifica "valoarea total deviz cu indirecte si profit" ]
--------------------------------------------------------------------------
In mod inexplicabil 95% din utilizatorii de DOCLIB, fac in mod total inutil !!! trei operatii
consumatoare de mare volum de munca si anume:
1. fac cite o baze de pret pt. fiecare lucrare
2. in aceasta baza se chinuie sa puna preturile de la momentul ofertei (contractarii)
3. aceasta baza o pastreaza cu mare grija si sfintenie incuiata cu sapte lacate.
Sa explicam inutilitatea celor trei operatii: inutilitatea operatiilor 1 si 2 rezulta din capitolul 'Preturi
la furnizori'. Pastrarea bazei de pret cu preturi de contract ale lucrarii este total inutila deoarece la
calcul deviz s-au retinut oricum in deviz (in preturile unitareale articolelor) preturile de la oferta si in
plus extrasul de materiale, la cerere, afiseaza sub pretul la zi al materialului si pretul de oferta. De
retinut ca pt. decontarea conform ordinului 553, oricum extrasul de materiale si in preturi de contract
nu este necesar deoarece valoarea materialelor in pret oferta in situatia de plata rezulta din suma
preturilor unitare de materiale ale articolelor din situatie (intrind apoi in calculul coefic. de crestere
materiale). Extrasul de materiale si in pret oferta ar fi util doar beneficiarului pt. a vedea la ce materiale
s-a schimbat pretul ca sa ceara factura de justificare. Cum extrasul iese automat si cu preturi oferta la
cerere, rezulta evident si clar inutilitatea totala a pastrarii unei baze de pret cu preturi oferta.
Daca vrem sa generam o grupa de materiale noi (de exemplu 15 membrane AXTER) avem de
facut urmatoarele operatii:
- scriem pe o coala de hirtie denumirile celor 15 materiale noi;
- cu functia de cautare a programului "MATERIALE" din meniul principal cautam o zona de
materiale din aceiasi categorie(in cazul nostru materiale hidroizolante) din nomenclatorul MAT.DAT;
- in zona respectiva alegem 15 coduri libere de materiale (intre 2 coduri de materiale vechi COCC
exista 8-12 pozitii libere) pe care le atribuim celor 15 denumiri de materiale noi;
- incepem incarcarea in MAT.DAT incepind cu ultimul de pe hirtie (pentru ca atunci cind dam la
generare informatia de inlantuire "cod material urmator", materialul urmator sa fie deja generat)
(incarcam de la coada la cap).
- informatia "cod material urmator" este obligatoriu de dat la generarea materialelor pentru ca ea
realizeaza inlantuirea materialelor in grupa (la ultimul material de pe foaie nu se da aceasta informatie,
ne existind dupa el alt material)
- OBLIGATORIU ! la materialele noi incarcate de utilizator primul caracter din denumire trebuie
sa fie a-rond (coada de maimuta)
- pentru a putea gasi usor prin denumire aceste materiale noi atunci cind generam devize, este
necesar sa generam si un pointer de cautare prin denumire pentru aceste 15 materiale noi;
- pointerul se genereaza cu functiunea "GENERARE POINTER PENTRU CAUTARE
MATERIALE" de la "ALTE FUNCTIUNI " din meniul principal.
Pointerul are structura:
- codul primului material din cele 15 de pe foaie;
- 1 spatiu;
- denumirea pointerului (o denumire care sa fie sugestiva pentru utilizator pentru a califica
aceasta grupa de 15 materiale).(aici de exemplu:MEMBRANE HIDROIZOLANTE AXTER)
- La generarea devizelor, pentru a gasi unul din cele 15 materiale noi, la calificare dati partii din
2,3,4 cuvinte din denumirea pointerului, iar apoi, pentru a alege efectiv unul din cele 15 materiale dati
sageata in jos.
Valorile din Formulare C2 si C3 prevazute in OUG nr. 60/2001 pot fi defalcate pe urmatoarele
categorii de executanti:
- Lider asociatie (Executantul principal)
- Asociati
- Subcontractanti
Pentru a obtine acest lucru,utilizatorul trebuie sa efectueze urmatoarele operatii:
1. Intretinerea Nomenclatorului de Executanti, in "Functiuni Speciale" si "Nomenclatoare Furnizori si
Executanti".
Executantulare urmatoarele atribute:
- Cod (Numar intre 1 si 1000)
- Denumire (max. 50 caractere)
2. Atasarea Executantului la fiecare Deviz, in "Devize/Articole"
Utilizatorul trebuie sa declare (tasta F7):
- Cod Executant
- Calitate Executant:
L = Lider asociatie
A = Asociat
S = Subcontractant
Versiunea 31 a DOCLIB-ului pune la dispozitia utilizatorului trei noi facilitati datorita carora
consideram ca produsul DOCLIB face un mare pas inainte.
Aceste noi trei facilitati sunt:
1. Posibilitatea ca in baza de pret la un material sa vedem furnizorii care il livreaza si pretul respectiv
[furnizori locali (declarati de utilizator) sau din tara (existenti in colectia BFUR cu preturi intretinute
la zi pe INTERNET)].
2. Posibilitatea ca la momentul introducerii articolului in deviz utilizatorul sa aiba acces la toate cele
trei functiuni esentiale ale DOCLIB-ului de descriere a unei lucrari: desenul, algoritmul, reteta.
3. Posibilitatea utilizatorului de a face "simulari", facilitate extrem de utila in proiectarea asistata (cu
ajutorul careia in procesul de simulare utilizatorul poate 'sesiza' o anumita stare tranzitorie a obiectului
sau fenomenului studiat, stare care este optima dupa un anumit criteriu sau indeplineste o conditie
ceruta).
Este de mentionat ca daca ne propunem sa descriem cat mai complet lucrarea din punct de vedere
ingineresc si tehnologic cu cele trei elemente
oferite de DOCLIB (reteta, algoritmul, sectiuni desenate) utilizatorul poate descrie (defini) o "unitate de
proiectare UP" (ex.: un stalp, grinda, planseu,perete etc...). O unitate de proiectare UP este deci
ansamblu: desen, articole atasate desenului cat si descriptorii articolelor atasate care au drept operanzi
cotele de pe desen. Cu ajutorul unitatilor de proiectare UP pe care utilizatorul si le face pe specificul
activitatii lui, evaluarea economica este obtinuta complet automat si in mai multe variante (scenarii).
Cu alte cuvinte daca in timpul generari unui deviz, daca de exemplu utilizatorul are de calculat un
perete pe loc el poate desena una, doua, trei sectiuni ale peretelui apoi va introduce in deviz articolele de
zidarie, tencuiala, gled, zugraveala, placare cu faianta dandu-le acestora apartenenta la desenul
respectiv. Apoi cu ajutorul functiunii de redactare algoritmi LIDES scrie in dreptul fiecarui articol
formula cu care calculeaza cantitatile articolelor in functie de cotele de pe desen si apoi da valori
concrete la "variabilele cote" de pe desen. In acest moment programul calculeaza automat cantitatile
articolelor si redeseneaza pe ecran la scara desenul. Daca alta data in alta lucrare utilizatorul are nevoie
sa calculeze un perete de acest tip, tastand codul desenului "perete" programul aduce automat si in acest
deviz desenul cu toate sectiunile sale cat si cele patru articole atasate desenului inclusiv algoritmii
(descriptorii) corespunzatori articolelor. Apoi dand noile valori numerice la variabilele cote de pe
desenul "perete" in acest deviz utilizatorul obtine automat incadrarea, calculul cantitatilor articolelor si
desenul la scara si in acest deviz (deci posibilitatea de refolosire a muncii de evaluare a Unitatii de
Proiectare UP).
In legatura cu functiunea de "simulare" a DOCLIB-ului facem urmatoarele precizari:
Un desen parametrat bine definit are o parte din segmentele si unghiurile lui cotate cu nume de variabile.
Unele dintre "variabilele cote" pot avea asociati descriptori care le calculeaza valoarea in functie de
anumite elemente dindesen ("cote de intrare"). O "variabila cota" cu descriptor devine "cota rezultat"
(de iesire) si nu mai poate primi valoare la calculul instantierii caci valoarea ei e calculata de
descriptorul asociat. In concluzie desenul e format din elemente cotate si elemente necotate. Elementele
cotate de pe desen sunt de doua feluri: de intrare si de iesire (rezultate). Functia de simulare a DOCLIB-
ului permite urmatoarele:
- Marcarea variabilei de simulare (una dintre cotele de intrare pentru a deveni "maneta de simulare")
(marcarea se face cu tasta F9 in timp ce suntem in functia I de "instantiere" a desenului UP (programul
automat incrementeaza sau decrementeaza valoarea numerica a variabilei cote marcate atat timp cat
tinem apasate sagetile <- , -> de pe tastatura, desenul animandu-se.
- Marcarea "pentru afisare" a unora dintre elementele "necotate" ale desenului (segmente, unghiuri si
suprafete de circuite inchise) (marcarea se face cu F10 pentru segmente sau cu Alt+F10 pentru
suprafetele circuitelor in functiunea de instantiere I. In procesul simularii (animarii desenului)
programul afiseaza permanent in coltul din stanga jos al ecranului valorile numerice prin care trec
elementele necotate marcate "pentru afisare".
2. DEVIZ GENERAL
DEVIZUL
08.07.1995 .
Valorile atasate celor 21 de randuri din DEVIZUL GENERAL se declara de catre utilizator ,fiind
grupate pe 3 coloane:
- Valoarea totala fara TVA
- Valoarea supusa licitatiei
- Valoarea de C+M (unde este cazul)
In plus VIZULUI
- Entitatea achizitoare
- Proiectantul
- Elemente atasate proiectului ( Numar , Faza )
- Numele persoanelor care semneaza (Director tehnic , Sef proiect ,
Urmatoarele randuri din DEVIZUL GENERAL au atasate valori de C+M :
Rd. 2
Rd. 3
Rd. 4
Rd.10
Rd.11
5.2 Formule de calcul existente intr-o colectie de formule de calcul definite anterior
Formulele de calcul din colectie au doua caracteristici:
- au o denumire si pot fi apelate in deviz prin denumire ca si materialele
- variabilele sint cuvinte semnificative alese de utilizator la momentul definirii formulei de calcul (in
momentul apelarii formulei cu F7 programul cere valori la variabile, iar rezultatul este pus la cantitate
articol). Definirea formulelor si retinerea lor in colectie se face cu functiunea din menu. In colectie
putem avea definite formule greutate, chiar si calcule de rezistenta din normativul de rezistenta, volume
de umpluturi, turnari betoane ,....
6. Preturi in Dolari pentru Materiale
6.1 Specificatii de utilizare
Preturile materialelor din Baza de Pret pot fi declarate si in Dolari. In calculul Devizului , in Devizul
Analitic (ANEXA25 ) , in Situatia de Plata si in Extrasul de materiale pretul in dolari este convertit
in lei , tinand cont de cursul valutar dolar/leu corespunzator Datei generarii devizului; in acest scop,
utilizatorul va intretine un fisier de curs
Exceptia de la regula o constituie Devizul Analitic in varianta Rest de realizat in preturi la zi , caz in
care se considera cursul valutar corespunzator datei calculatorului (data obtinerii raportului).
Pentru materialele cu pretul in Dolari se editeaza un Extras de materiale special.
6.2 Specificatii de exploatare
S1. Declararea preturilor materialelor din Baza de Pret
- Se selecteaza din meniul principal functiunea " Intretinere Baza de Pret ".
- Preturile materialelor pot fi declarate in lei sau in dolari.
In acest scop este disponibila tasta functionala F12 , care este comutatorul pentru moneda in
care se declara pretul.
- Se admite comutarea , pentru orice material , de la preturi in lei la preturi in dolari sau invers.
- Preturile in dolari pot fi declarate cu 2 zecimale , iar pretul maxim poate fi de 99999.99 $.
Important:
Daca un material din Baza de Pret are pretul in dolari , dar fisierul de curs valutar ( CURS.DAT
) nu exista sau are datele calendaristice mai mari decat data generarii devizului in care apare materialul
respectiv , pretul acestuia va fi considerat 0
Ulterior , daca fisierul este pus la punct ,se pot reface calculele si pot fi obtinute rapoartele
corecte.
S2. Intretinerea fisierului de curs valutar
- In directorul DOCLIB se lanseaza comanda:
Dupa lansarea comenzii,pe ecran apare continutul fisierului CURS.DAT , care initial este vid.
Pe fiecare linie de pe ecran se declara cursul dolar/leu dintr-o anumita zi.
Exemplu:
Taste functionale:
Important: Datele calendaristice se declara in ordine cronologica
S3. Obtinerea Extrasului de materiale cu pretul in dolari
- In directorul DOCLIB se lanseaza comanda
7. Materiale aduse de beneficiar
Materialele procurate de beneficiar se introduc in deviz cu numar curent 999, in orice loc in
deviz, cu cantitate negativa. Precizam ca devizul se alcatuieste cu toate materialele (inclusiv cele
aduse de beneficiar), apoi cele aduse de beneficiar se dau inca o data cu procurat si a manoperei
indirecte.
8. Impartirea materialelor in clase: COCC si Utilizator
Codurile materialelor COCC apar in fisierul MAT.COD . Pentru a marca materialele utilizator se
lanseaza programul MATCOCC.EXE .
Acest program parcurge intregul fisier de materiale, iar daca un anumit material nu apare in lista de
coduri din MAT.COD este marcat ca material generat de utilizator.
Fisierele MATCOCC.EXE si MAT.COD trebuie sa apara in directorul in care este pachetul de
programe DOCLIB.
Listarea materialelor generate de utilizator se poate face (numai dupa ce in prealabil a fost rulat
MATCOCC.EXE ) lansind programul MATCODU.EXE . Acest program parcurge fisierul de
materiale si codurile materialelor marcate ca fiind materiale -utilizator sunt trecute in fisierul
MAT_U.COD (acest fisier se poate vizualiza ca orice alt care este ajutorul programului
MATIN.EXE) se pot introduce materialele existente
In plus, se mai poate lansa programul MAT$OUT.EXE, program care scoate caracterul '$' de la
sfarsitul denumirii de material.
3. Procedura
---------------------------------------------------------------------
spatiului
---------------------------------------------------
Mod de operare:
- Ne plasam in directorul DOCLIB;
- Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT);
- Selectam din meniul principal functiunea "INVESTITII / OBIECTE";
- Pentru investitia de la pozitia curenta a cursorului verde actionam
tasta
Dupa aceasta,se deschide o fereastra pentru declararea celor trei
atribute,dupa care actionam tasta ESC.
Dupa actionarea tastei ESC,in caz ca s-au operat modificari asupra
unuia
salvarea modificarilor,cu optiunile:
DA
NU
Continuare .
Optiunea se selecteaza cu ENTER,dupa care se revine la pozitia curen-
ta a cursorului.
Mod de operare:
- Ne plasam in directorul DOCLIB;
- Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT);
- Selectam din meniul principal functiunea "Intretinere Baza de Pret";
- Pentru modificarea pretului Grupei de resurse curente , marcata cu
dreptunghiul Magenta ,actionam tasta F6;
In continuare , se deschide o fereastra pentru declararea pretului
Grupei de Resurse,dupa care actionam tasta ENTER.
Dupa aceasta,toate resursele din Grupa vor avea pretul modificat
conform pretului declarat de utilizator,iar cursorul va fi pozitionat
pe urmatoarea Grupa.
6. Cresterea
-------------------------------------------
Datorita modificarilor aduse secventelor de calcul din DOCLIB - D14 in
scopul maririi preciziei,diferentele dintre valorile afisate in rapoarte-
le din categoriile DEVIZ ANALITIC si EXTRASE de RESURSE sunt de maximum
1 / 1000000.
------------------------------------------------------------------------------
OBSERVATII:
-----------
1) In situatia ca sunteti utilizator vechi al produsului DOCLIB, si ati luat o versiune
noua,atunci,dupa restaurarea noii biblioteci, stergeti fisierele DEVGOL.DAT, OBIGOL.DAT,
EXTGOL.DAT (nu va folosesc).
2) NU SE STERG FISIERELE OBI.DAT , DEV.DAT , EXT.DAT INDIFERENT DE
INCIDENTELE CARE APAR PE PARCURS.
RECOMANDAM SALVAREA PERIODICA PE SUPORT EXTERN A FISIERELOR OBI.DAT,
DEV.DAT, EXT.DAT, MAT.DAT SI NOR.DAT.
3) Dupa terminarea operatiei de Instalare a Bazei de Date se poate lansa executia sistemului DOCLIB,
prin tastarea comenzii Z.
4) Incepind cu versiunea D 9, programul DEV.EXE afiseaza in partea fixa in coltul din dreapta sus al
ecranului numarul de zile ramase pina la blocarea de catre programul de protectie (daca sint mai putin
de 20 zile).
5) Pentru incarcarea normelor compuse livrate de INFSERV ,sunt necesare urmatoarele actiuni:
a. Lansarea programului CI (generare de investitii si obiecte) pentru generarea investitiei unde sint
gazduite normele compuse,si anume investitia cu codul intern 9999 ce se genereaza automat cind
programului
In continuare,la aceasta investitie este necesar sa se genereze obiecte cu urmatoarele denumiri
astfel:
- obiect 1 pentru gruparea normelor compuse de Constructii.
- obiect 2 pentru gruparea normelor compuse de Drumuri.
- obiect 3 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii electrice.
- obiect 4 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii incalzire.
- obiect 5 pentru gruparea normelor compuse de Instalatii sanitare.
- obiect 6 pentru gruparea normelor compuse de Inst.ventilatie frigorif.
- obiect 7 pentru gruparea normelor compuse de Poduri.
- obiect 8 pentru gruparea normelor compuse de Tunele.
- obiect 9 pentru gruparea normelor compuse de Alimentari apa,canalizare.
- obiect 10 pentru gruparea normelor compuse de Hidrotehn.portuare.
- obiect 11 pentru gruparea normelor compuse de Imbunatatiri funciare.
- obiect 12 pentru gruparea normelor compuse de Izolatii hidro-term- Fono,samot.
- obiect 13 pentru gruparea normelor compuse de Linii ferate tramvai.
- obiect 14 pentru gruparea normelor compuse de Conducte magistrale tehnologice.
- obiect 15 pentru gruparea normelor compuse de Terasamente.
- obiect 16 pentru gruparea normelor compuse de Linii electr.inalta joasa cai ferate
- obiect 17 pentru gruparea normelor compuse de Montaj utilaj tehnologic.
3. DEFINIRE
- COEFICIENTI pe CATEGORII de LUCRARI
- UNITATI de MASURA
- SEMNIFICATIE COEFICIENTI in recapitulatia devizului analitic si a situatiei de plata
Se realizeaza prin lansarea in executie a programului COEF .
> coef
Pe ecran
" Coef.cat.lucrari Unit. mas. Semnif.recapit. Exit "
Cu sageata-stinga-dreapta si Enter se selecteaza entitatea dorita.
a) Daca s-a selectat :" Coef.cat.lucrari " apare ecranul:
Coef.Cas: Coef.manop.utilaj:
Coef.3
Nr.coef.:
Semnificatie coef.:
(Nr.coef. intre 1 si 4 , citi sint in ecranul ce apare selectind"' Coef.cat.lucrari ").
Modificarea denumirii unei categorii de lucrari se poate face cu programul CATLUC lansat de la
tastatura din directorul DOCLIB. Acesta cere codul categoriei de lucrari, iar utilizatorul comunica noua
denumire.
4. GENERARE
Se realizeaza prin lansarea in executie a programului DEV , program ce lucreaza in mod ecran.
> Dev
In cimpul Cod deviz este codul de 6 caractere al devizului.
Ultimul caracter din cele 6,este retinut pentru generarea de extras de deviz pe rest de executat, prin
urmare acest caracter la generarea stadiului fizic are valoarea 0 retinuta automat de program.
Daca se doreste generarea unei norme compuse atunci trebuie sa se respecte urmatoarea conventie:
primului caracter din <cod> trebuie sa i se atribuie valoarea $,iar urmatoarele 5 caractere trebuie sa fie
neaparat caractere numerice (cu semnificatia urmatoare:caracterele 2 si 3 sint caractere ce definesc
catalogul(din nomenclatorul de norme de deviz-vezi aceasta codificare in fisierul DICTIONA.TXT sau
MANUAL.TXT ),iar restul caracterelor reprezinta un numar curent de norme compuse din acelasi
catalog.
(Nota: Dupa generarea uneia sau mai multor norme compuse, utilizatorul poate utiliza programul
DENNC.EXE, program ce reimprospateaza fisierele destinate cautarii prin denumire a normelor
compuse.)
Daca la <cod> se tasteaza <cr> se iese din program.
In cazul generarii unui deviz (nu a fost generat anterior)se specifica in partea de sus a ecranului prin
marcajul GENERARE , programul avanseaza automat la cimpul urmator la terminarea introducerii in
cimpul curent prin tastarea <Enter>.Odata cu introducerea ultimului cimp din ecran programul intra in
partea variabila de preluare articole.
In partea fixa mesaje afisate
In functie de importanta cimpului programul permite continuarea sau forteaza abandonarea (prin tastarea
Esc in cazul cimpurilor absolut necesare ) programului.
' Cat.luc.:' <categorie>
Unde <categorie> este codul de maxim 4 caractere numerice al categoriei de care apartine stadiul fizic.
' Mod executie:' < mod executie>
ia val. A - ptr. antrepriza
R - ptr.regie
' Investitie:' <cod>
Unde <cod> este codul de maxim 4 caractere numerice al investitiei de care apartine
' Obiect:' <cod>
Unde <cod> este codul de 4 caractere numerice al obiectului de care apartine stadiul fizic.
' Cod maistru:' numeric de maxim 4 cifre, cod ce asigura legatura cu sistemul de salarii SALLIB
4.4 Optiunea 'NORME COMPUSE' - permite cautarea prin denumire a unui simbol de Norma
Compusa.
Cautarea e similara cu cea de la 'NORME VECHI'.
Dupa selectarea acestei optiuni,apare pe ecran: 'Denumire :', unde se
Programul preia automat Norma Compusa corespunzatoare denumirii.
Unde <spor> este sporul de materiale,manopera,respectiv utilaje (eventual semn,1 intreg si 3 zecimale
separate prin punct);daca articolul nu are unul dintre sporuri se tasteaza de fiecare data <cr>.
Daca nu se doreste nici un spor , atunci la <rasp> se apasa pe Enter.
In caz ca norma are materiale neexplicitate, programul va invita sa le explicitati astfel:
Comunicati un material din lista: -
in care se precizeaza codul listei de materiale neexplicitate si tipul materialelor
In continuare se solicita prin mesajul:
in care la pozitia de cod se specifica primele 2,3 cifre ale codului si se poate continua:
-cu introducerea urmatoarelor cifre ale codului de material daca se cunosc acestea, programul
preluind automat acest material.
Acest rest de cod poate fi urmat de literele B,C in cazul in care se doreste modificarea
consumului specific sau cantitatii(varianta A este implicita).
-cu tastarea <enter> cind se intra in dialogul privind lista de materiale, prin mesajul:
Tastati nr.pozitie lista sau L(B,C) sau <enter>:
la care daca se raspunde:
-cu <enter> se renunta la preluarea materialelor din aceasta lista
-cu L se afiseaza continutul listei de materiale din care se specifica pozitia in lista, codul
materialului, denumirea materialului, denumirea unitatii de masura;
Cu ajutorul sagetilor sus,jos va puteti pozitiona pe intreaga lista de materiale, pozitionare marcata
prin dreptunghiul verde in cimpul numarului pozitiei in lista;
Selectia materialului dorit se face prin tastarea <enter> dupa pozitionarea pe acest material;
Daca doriti sa renuntati la materialele din aceasta lista puteti tasta <Esc>;
Daca raspunsul L este urmat de una din literele B,C (varianta A este implicita) se poate
modifica consumul specific sau cantitatea -<numar> se precizeaza direct numarul pozitiei in lista a
materialului dorit acesta fiind preluat direct de program;
Daca <numar> se continua cu B,C (varianta A este implicita) se poate
Varianta de
- blanc sau "A" varianta clasica de obtinere a cantit. din cantitatea articolului din care provine (cel
anterior introdus) inmultit cu consumul specific al listei materialului neexplicitat din cadrul normei
- "B" -ce in norma din
- "C" -ce
Observatie. Exista liste anexe care nu pot fi apelate prin Nr. pozitie in cadrul listei anexe. Pentru
acestea se completeaza radacina de 2, 3 sau 4 cifre cu codul materialului dorit sau se adauga noi articole
astfel:
-la listele anexe 10801, 10802, 10803, 10804, 10805 se pot introduce articole de tip DZ
-la listele anexe 10620, 10621, 10622, 10623 se pot introduce articole de tip H1Z
Observatie. Daca in componenta unei norme noi, exista materiale marunte, (codificate cu coduri intre
7800000 si 7899999) acestea devin articole explicite in colului din care provine si procentul ce-l
reprezinta fiecare material marunt. Procedam astfel pentru a da posibilitatea beneficiarului sa verifice pe
constructor ca nu a modificat procentul acordat materialului marunt in norma.
In cazul in care cod deviz exista in baza de date partea fixa a acestuia este afisata anumitor cimpuri pe
care fixarea se face cu ajutorul sagetilor.
Regimul de plimbare cu ajutorul sagetilor este semnalat de incadrarea cimpului curent in culoarea
verde.
Tastarea unui caracter in cimpul curent da posibilitatea modificarii (cu ajutorul din acest cimp.
Intrarea intr-un cimp este semnalata prin stingerea culorii verde a cimpului curent dupa care se pot
face modificari in continutului cimpului respectiv.
Tastarea <cr> da posibilitatea de comutare in nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor la alt cimp fapt
semnalat prin aprinderea culorii verzi pe cimpul curent.
Daca se doreste comutarea in partea variabila de articole se tasteaza sageata jos pina in ultimul cimp
pe ecran (numai in regim de plimbare cu sageti semnalat prin culoarea verde pe cimpul curent)si in
continuare inca odata sageata jos asteptindu-se afisarea partii variabile.
Tastarea <F5> in partea fixa sau variabila conduce la salvarea devizului curent(generat sau modificat)
dupa care programul cere un nou cod deviz.
Tastarea pe cod deviz <Esc> sau <cr> termina programul.
In cazul in care cod deviz exista in baza datele corespunzatoare sint afisate in cimpurile specifice, in
partea de sus a ecranului se afiseaza marcajul MODIFICARE si cursorul se pozitioneaza pe cimpul
urmator incadrat in fereastra de culoare verde.In aceasta situatie se poate face pozitionarea cursorului cu
fereastra cu ajutorul sagetilor in cimpul dorit pt. modificare.Odata pozitionata fereastra pe cimpul
respectiv tastarea unui caracter forteaza scrierea acestui caracter in cimp(pe prima pozitie in cazul
cimpurilor alfanumerice si pe ultima pozitie in cazul cimpurilor numerice) dupa care pe cimpul
respectiv (caruia i s-a stins culoarea verde)sint posibile corectii la nivelul caracterelor de caractere,
(aceasta comutare se face cu tasta Insert) stergere (tasta Delete).
Se poate intra in modificarea continutului unui cimp (dupa pozitionarea cu ajutorul sagetilor pe el) si
prin tastarea <cr> fapt ce conduce la stingerea culorii verzi.
Si in cazul modificarilor se face controlul cimpurilor modificate, asemanator generarii, prin mesaje
scrise in partea de jos a ecranului.
Terminarea modificarilor intr-un cimp se face prin tastarea <cr> dupa care se comuta in nivelul de
plimbare cu sageti pe cimpuri.
Daca nu se mai fac corectii pe cimpurile din partea fixa si se doresc actualizari pe partea variabila se
tasteaza sageata jos dupa ultima linie(numai in regim plimbare sageti) si se intra in partea variabila.
Tastarea in partea variabila la Tip prelucrare <cr> comuta programul in partea fixa.
Comutarile intre cele doua sectiuni se poate face ori de cite ori se doreste.
Daca se doreste, oriunde in partea fixa(cu exceptia cimpurilor Cod deviz
Cat.luc.,Investitie,Obiect,absolut necesare) si ca raspuns la Tip prelucrare in partea variabila,tastarea
<F5> realizeaza salvarea devizului respectiv in forma existenta.
In cazul modificarilor de devize nu se pot face modificari in cimpurile Investitie si obiect .
Daca in cazul generarii, la introducerea datelor intr-un cimp curent, se tasteaza <Esc>, se comuta pe
nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor(fapt marcat de aprinderea culorii verzi pe cimp) si sint
posibile aceleasi functiuni ca si in cazul modificarii,revenirea in regim de continuare a generarii, se
face prin tastarea <cr> in oricare din cimpurile modificate, programul continuind generarea cu cimpul
urmator de la care s-a facut saltul in regim de modificare.
Daca programul se afla in regim de plimbare cu sageti (culoare verde pe cimpul curent) si se tasteaza
<Esc> programul solicita prin mesajul " Scrieti in dev.dat devizul" <cod deviz> [Y/N]?
confirmarea de scriere (raspuns Y) echivalent tastarii F5 (care realizeaza direct ,fara
modificarii devizului curent (raspuns N) caz in care nu se face scrierea (pt. generare) sau rescrierea (pt.
modificare) in baza de date.
Intretinerea Normelor vechi se realizeaza prin lansarea in executie a programului NOR :> Nor <cr>
Acesta permite consultarea(citirea),generarea,actualizarea si stergerea normelor pe fisierul Nor.dat .
Pe ecran apar denumirile cimpurilor continute in inregistrarea"norma".
5.1.1 La tastarea simbolului de norma,daca acesta nu exista se intra in starea de Generare ,altfel in
starea de Actualizare . In ambele stari cu ecranul se lucreaza in doua regimuri:
-"editare
taste functionale sageti stinga,dreapta,home,end,del,ins,bs,enter;
-"selectie cimp",considerat nivelul unu(semnalat prin video invers pe continutul cimpului) in care sint
admise tastele functionale sageti sus,jos,stinga,dreapta,f2,f5,esc,pgdn,enter.
Din "editare cimp" (nivelul zero) se trece in "selectie cimp"(nivelul unu- se schimba fondul de afisare
al cimpului).
In starea Generare ecranul intra in regim de "editare cimp" si ramine asa tionind tasta
In starea de Actualizare ecranul intra in regim de "selectie cimp" iar dupa selectarea cu Enter se intra
in "editare cimp" din care iese tot
In starea de Actualizare ,in regimul "selectie cimp" sint acceptate urmatoarele interventii:
- sageti stinga,drapta,sus,jos pentru deplasarea din cimp in cimp;
- F5 pentru retinerea modificarilor in fisier;
- F2 pentru stergerea normei din fisier (cu confirmare);
- Esc pentru marea scrierii in fisier a normei;
-Page Down ( dinea codului.
- O norma are parea fixa si o parte variabila(in functie de codul normei ).Din partea fixa se trece in
partea variabila actionind tasta sageata din partea variabila actionind tasta Esc (in regimul de lucru
ecran "selectie cimp")
- In partea variabila in regim "selectie cimp" se mai poate interveni actionind tastele:
- Ins pentru inserarea unui rind nou inaintea rindului curent (pe care se afla cursorul) dupa care se intra
in regim de "editare cimp" invitindu-va sa introduceti cod de resursa.
- F1 pentru
exemplu: actionez Ins , se deschide o pozitie noua ,se intra in regim de "editare cimp" pe codul de
resursa , ma razgindesc ,actionez F1 , pozitia e stearsa de pe ecran; sau : in regim de "selectie cimp" ma
opresc asupra Enter ),intru
Obs. actioneaza ca Del dar in regim "editare cimp".
- Del pentru stergerea rindului pe care este cursorul( atentie ! stergerea se face fara confirmare )
- F3 pentru pe codul careia este cursorul. Se asteapta actionarea oricarei taste pentru a sterge afisarea
acestor informatii.
- PgDn , PgUp pentru o alta fereastra de resurse.
5.1.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare " Denumire existente in fisier( atentie ! cu
Litere mari ) Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 4.1.
Pentru gestionarea noilor indicatoare ale INCERC-ului oferim programul NORINC.EXE care, Œn
meniu este activat la specificatia "Norme INCERC".
In continuare sunt specificatiile de utilizare:
...>LRETETA
Programul produce fisierul LRETETA.LST, similar cu un analitic, dar la care, in plus sunt detaliate
resursele din norme.
5.2 Norme INCERC
----------------
Utilizatorul poate modifica normele INCERC sau poate genera si modifica normele sale proprii.
Dupa introducerea de catre utilizator a unor norme noi, se poate folosi procedura CRENORI.BAT
pentru a reface fisierele necesare cautarii prin cuvinte a acestor norme. Daca nu se executa aceasta
procedura (CRENORI.BAT) normele noi introduse nu se vor putea regasi prin cuvinte.
Procedura CRENORI.BAT se lanseaza manual din sistemul de operare.
Programul NORINC.EXE are urmatoarele functii de baza:
1. GENERARE norma
2. MODIFICARE
3. vizualizare norma
4. cautare norma anterioare/urmatoare Œn cadrul unui catalog
Ecrane
******
Ecranul curent este Œmpartit Œn mai multe zone continƒnd mesajele de mai jos.
Unde:
KKK este codul catalogului de norme, unul din codurile:
C,I,S,E,D,H2,L1,P,TS,W3,TC,TF,W2,IZ,FJ,AC,L2,RPS,RPC,RPI,RPE,T
C capitolul A,B,...,Z
xx pagina
X litera X este obligatorie
L varianta A,B,...,Z
n corectia spatiu,1,2,...,9
exemple:
CA01XB catalogul C, capitolul A, pagina 01, varianta B
CA01B este gresit - lipseste X
C
CA1XB este gresit - numarul paginii este 1 Œn loc de 01
iiii.zzzzz
NORMA+<CR> GENERARE norma NOUA sau INCARCARE norma veche pentru MODIFICARE.
NORMA este de forma KKKCxxXLn de mai sus.
Erori
*****
ATENTIE: pentru materialele marunte aparute in normele noi INCERC s-a folosit plaja de cod de
materiale cuprins intre: 7800000 si 7899999 !!!
6.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare "Denumire material:",invitind la tastarea unei
denumiri de mate rial existent
Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 6.1.
Observatie importanta:
INTEROGARE
dupa denumirea
- apelind programul ANOR ce interogheaza normele dupa denumire.
- apelind programul AMAT ce interogheaza materialele dupa denumire.
Denumirea ce se livreaza programelor Amat sau Anor se da prin cuvinte prescurtate. Daca se solicita
spre exemplu materiale de constructii atunci se tasteaza 'Constr' si pe ecran apar insiruite toate categorii-
le de materiale de constructii. Se poate continua dialogul cu programul completind ceea ce s-a dat
anterior programului cu caracteristici suplimentare (aparute pe ecran). Daca nu se da programului nimic
suplimantar si se apasa pe se incadreaza in prima categorie (cea explicata prin prima linie de text
aparuta pe ecran).
a) Programul AF se foloseste pentru operatii de preluare a unui stadiu fizic cu alt cod si eventual la alta
investitie sau/si obiect ,pe tipul de prelucrare P si pentru stergerea unui stadiu fizic din colectie pe
tipul de de prelucrare S.
Dialogul cu lucrare dorit , dupa care se cere codul stadiului fizic asupra caruia vrem sa actionam.
b) SCHIMBARE DE APARTENENTA se realizeaza cu programul SCHIAP mutind un stadiu fizic la un
alt obiect in cadrul aceleiasi investitii sau in cadrul altei investitii.
9. ACTUALIZARE SALARIU TARIFAR ORAR
-----------------------------------
9.1. Se face cu ajutorul programului de intretinere a fisierului de norme NOR ,caruia ii furnizezi
simbolul de norma de forta de munca (format din: primele 3 caractere sint literele NMB urmate de codul
numeric de 6 cifre a meseriei).Se realizeaza astfel o actualizare punctuala a salariului la fiecare meserie
in parte.
B. ALTE
-Articole TRA 1304100.
-Diferenta transport C.F. (lei) 4444000.
Total Transporturi 5748100.
CHELTUIELI DIRECTE TOTAL II 42398963.
CHELTUIELI GENERALE
Taxe impozite: 862849.
din care:
- CAS:
.300x( 2096633.+ 111122.+ 62899.)= 681196.
- Ajutor somaj:
.080x 2270654.= 181652.
Cheltuieli indirecte: 5393027.
din care:
- Retributii pers. indirect productiv:
.053x 2096633.= 111122.
- Cota
.030x 2096633.= 62899.
- Cheltuieli manipulare, aprovizionare, depozitare:
.060x 5012113.= 300727.
- Cheltuieli proprii contractant:
.116x 42398963.= 4918280.
PROFIT:
16.2.Se da comanda OFERTAF daca se doreste listarea unui deviz oferta fizic fara exprimare valorica.
Daca doriti sa editati oferta de 2 ori pe pagina (format A3), dupa obtinerea se lanseaza programul
DUPL OFER.LST. In urma executarii acestui program rezulta fisierul obligatoriu ca in acest caz
dubleaza fisierul Ofer.lst .
ATENTIE !!!
ferta se obtine prin executia devizului analitic forma comasata (cap.16). Programul OFERTA ramine
utilizabil numai pentru obtinerea devizului oferta la devizele elaborate cu norme vechi.
22. DEVIZUL
Daca situatiile de plata lunare le-ati retinut (ati raspuns cu "D" la intrebarea "retineti situatia de plata
ptr.defalcatorul productiei realizate? (D/N)" ,recapitulatiile situatiilor de plata lunare au fost memora-
te in fisierul valori REALIZATE lansind SINL.BAT . Dupa terminarea executiei rezulta pe hard-disc
fisierul SINL.LST ce se poate lista cu comanda PRINT.
22.1 GENERARE ANEXE
Anexele pentru documentatia de ofertare conform ord.13 din 20 iun 94 al MLPAT se pot obtine
selectand din meniul principal optiunea Rapoarte, si din acesta a anexei dorite. Anexele ce se pot extrage
sunt: ANEXA23,24,25,26,27,28,29,30.
Anexa 24
Anexele 25,26,...,30 se pot obtine fie fizic si valoric fie numai fizic (fara valori).
Anexele 25 si 26 se pot lista din fisierele <Nume1>.LST respectiv <Nume2.lst>,unde <Nume1>
si <Nume2> sunt declarate de utilizator prin dialog.
Modul de
OBS. Valorile devizelor din devizul sintetic sunt corecte numai daca la fiecare deviz din raport s-a
executat un analitic sau o anexa 25.
23. GENERARE de EXTRAS de DEVIZ
Se realizeaza cu programul EXD.
Acest program solicita codul stadiului fizic din care se genereaza un alt stadiu fizic care are drept
cantitati de articol restul de executat de la articolele din devizul initial. La devizul initial, din cantitatile
de articol se scade automat restul de executat de la fiecare articol. Codul extrasului de deviz generat
automat,va fi codul devizului initial cu deosebirea caracterului 6 ce este mai mare cu o unitate(ex:daca
devizul initial este AAAA10 extrasul va fi AAAA11)
24. EXTRASE
Extrasele de
24.1 Prin selectarea functiunii 'EXTRASE DE RESURSE' din Meniul de Rapoarte DOCLIB;
24.2 Prin selectarea functiunii 'ANEXE' din Meniul de Rapoarte DOCLIB si in
24.3 Prin lansarea in executie a fisierului de comenzi indirecte: > EX.BAT <cr>
Dupa selectarea functiunii de editare a Extraselor de resurse,utilizatorul declara numele fisierului
care va contine extrasele,prin dialogul: Nume fisier listare: <Nume>
Codurile de deviz ce se vor prelucra pot fi introduse in trei moduri:
- punctual
- pe obiecte (toate devizele din cadrul unui obiect )
- pe investitie (toate devizele din cadrul unei investitii )
Nota: Se poate introduce un numar maxim de 300 de coduri de devize.
Se pot obtine mai multe variante de extrase de resurse, functie de cantitatea prelucrata :
- extrase de resurse/cantitatea totala articole
- extrase de resurse/cantitatea cumulata de la inceput lucrare
- extrase de resurse/cantitatea realizata in ultima luna
- extrase de resurse/cantitatea ramasa de realizat
- extrase de resurse/cantitatea programata
La aparitia pe ecran a enumerarii variantelor de extrase, se selecteaza,(prin numarul variantei) tipul de
extras dorit.
In urma lansarii in executie a programului de generare a extraselor,inaintea fazei care se va genera
acest extras.
Se poate alege intre formatul de lucru obisnuit si cel de licitatie (conform Anexei 27).
La terminarea executiei rezulta pe hardisc fisierele:
<Nume>.MAT - Extras de Materiale
<Nume>.MAN - Extras de Manopera
<Nume>.UTI - Extras de Utilaje
<Nume>.TRA - Extras de Transport
Aceste fisiere se vor tipari ulterior cu comanda PRINT .
In extrasul de materiale sint afisate doua preturi posibile ,Orientative si de tip pret Baza. In situatia
cind un material are ambele preturi definite,
Preturile orientative sint marcate astfel :
- Caracterul ' * ' are semnificatia ca pretul a fost modificat
- Caracterul ' ' (spatiu) are semnificatia ca pretul respectiv nu a fost
25. ANALIZA
-------------------
Se realizeaza cu functiunea 'Intretinere baza de pret' din meniul principal
26. REFACERE INTEGRITATE BAZA
-------------------------------
In baza de date DOCLIB sint definite urmatoarele inele:
- inelul obiectelor unei investitii
- inelul stadiilor fizice ale unui obiect
- inelul materialelor din fisierul Mat.dat
Informatiile care realizeaza legatura intre datele de stare (care definesc structura datelor , inelele) sint
urmatoarele:
a. - in Obi la inregistrarea de tip investitie avem urmatoarele informatii
- ultimul obiect (declarat la aceasta investitie)
b. - in Obi la inregistarea de tip obiect informatiile reprezinta:
- ultimul stadiu fizic (incarcat la acest obiect)
- primul stadiu fizic (incarcat la acest obiect)
c. - in Dev la fiecare stadiu fizic avem urmatoarele 2 informatii de legatura:
- stadiu fizic precedent (pe inelul stadiilor fizice ale obiectului)
- stadiu fizic urmator (pe inelul stadiilor fizice ale obiectului)
d. - in Mat.dat la fiecare material avem retinuta informatia de cod de material urmator.
e. - in Nor.dat la fiecare norma de forta de munca si de utilaj se retine informatia de cod forta de
munca sau respectiv utilaj urmator.
Din cauza matii sau din cauza alterarii informatiilor de pe disc se poate strica integritatea bazei
(anumite inele ramin deschise - situatie semnalata de programe cu
Afisarea informatiilor de legatura si reinnodarea lanturilor rupte (inele rupte) se face cu ajutorul
programului LG .
Acest program permite afisarea si eventual modificarea informatiilor de legatura din Obi.dat la
investitia sau obiectul solicitat sau a celor 2 informatii de legatura din Dev.dat de la stadiul fizic
solicitat.
Un inel este bun (inchis) daca indeplineste urmatoarele conditii:
- capul de lant sa contina informatiile care indica ultimul si primul element
elemente incarcate pe el, atunci informatiile de ultim si prim element au valoarea spatiu)
- fiecare elementul precedent si elementul urmator pe inel (primul element de pe inel trebuie sa aiba
la informatia "precedent" caractere spatiu sau ultimul element de pe inel trebuie sa aiba la informatia
"urmator" caractere spatiu).
Modul de
'lucrati cu obi,dev,mat,nor(o,d,m,n)' <v>
unde <v>
D (daca se lucreaza pe Dev)
O (daca se lucreaza pe Obi)
M (daca se lucreaza cu Mat)
N (daca se lucreaza cu Nor)
Daca s-a raspuns "O" apare:
-----------
'Investitie sau obiect?(in/ob/u)
A. pentru
B. pentru
1. a.Extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib ,necesara introducerii tot intr-o colectie
Doclib .
Se face prin apelarea programului SEL , in urma executiei caruia rezulta fisierele SEL.TMP si
SELEXT.TMP.
Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic. Fisierul
SELEXT.TMP contine descriptorii asociati articolelor devizelor transferate. Este obligatorie prezenta
acestui fisier in acelasi director cu SEL.TMP, chiar daca devizele transferate n-au avut articole cu
descriptori asociati.
b.Pentru extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib , necesara introducerii intr-o colectie
Doclib11 se face cu apelarea programului SEL11 .In urma acestui program rezulta fisierul Sel.tmp
pe unitatea de dischet A:, a calculatorului unde se afla colectia emitatoare
Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic.
c.Pentru extragerea devizelor din colectia emitatoare Doclib11 , necesara introducerii intr-o
colectie Doclib se face cu apelarea programului SELV .In urma acestui program rezulta fisierul
Sel.tmp pe unitatea de dischet A:, a calculatorului unde se afla colectia emitatoare
Prin acest obiect, sau se pot selecta separat cod de stadiu fizic, cu cod de stadiu fizic.
2. Inserarea devizelor in colectia receptoare( Doclib sau Doclib11 )
In primul rind utilizatorul isi stabileste codurile(interne) de investitie si obiect la care vor adauga
devizele transferate.
Se lanseaza programul TRANS . Programul are ca intrare fisierul SEL.TMP rezultat din faza
1.,fiser ce se asteapta sa fie pe unitatea de dischet A:.
Acest program intreaba utilizatorul:
1) 'Doriti incarcarea numai anumitor devize din fis.SEL.TMP?(Y,N)'
-daca de incarcat in colectia receptoare,numerotind deviz solicitat cu deviz pe ENTER.In
colectia receptoare se vor incarca din fis.SEL.TMP numai
-daca un cod de deviz, urmind a se incarca toate devizele existente in fisierul SEL.TMP.
2) 'Modificati vechea apart.: codinv / codobi (y,cr)' emitator emitator
La acest mesaj se raspunde cu Y cind devizelor din fisierul SEL.TMP li se schimba apartenenta (se
adauga la alta investitie si obiect decit investitia si obiectul de unde au fost extrase din colectia
emitatoare).
In acest caz se solicita apoi codul nou al investitiei si al obiectului la
Cind nu se ca raspuns noua colectie la acelasi cod intern de investitie si obiect.
29. PREIMPRIMAT CULEGERE REALIZARE la DEVIZ
Coloana de << aplica preturilor << 499 >> pentru fiecare cod de material din interval, pretul rezultat
fiind trecut in fisierul Mat.dat prin executia programului
APM .
Coloana de << facut ultimul calcul de pret.( In urma executiei programului Apm cele doua coloane vor
fi egale , ca martor al executiei corecte.) Se recomanda utilizatorului
Programul verifica urmatoarele elemente:
-2000016 =<
-limita dreapta =< 7399999
-limita stinga = < limita dreapta
-limita stinga > limita dreapta precedenta
-coeficientul nou are formatul :3 cifre partea intreaga si 2 cifre partea zecimala.
Daca una din
Atentie , ati gresit !!
Automat, coeficientii cu care recalculam preturile pot fi estimati plecind de la preturile de facturare
ale materialelor existente in magaziile de materiale( pentru utilizatorii pachetului de programe de gesti-
une a materialelor Matlib). Pentru o grupa de materiale definita printr-un interval ce apare in fisierul
Cofim.dat din care exista materiale in fisierul de stocuri din magazii se calculeaza automat un coeficient
mediu pe grupa prin raportarea preturilor de facturare la preturile << 499 >>, iar acest coeficient e trecut
automat in coloana << Coef. Nou >> din fisierul Cofim.dat. Programul care realizeaza aceasta functie
este AUTCOF ( eventual in biblioteca Matlib ).
Fisierul Cofim.dat obtinut in urma executiei programului Autcof poate fi supus unor noi pina la lansarea
in executie a programului Apm care va calcula noile preturi.
Daca in magazia de materiale nu exista nici un reprezentant al grupelor (intervalelor) corespunzatori
Acestia pot fi modificati cu programul Mancof.
Deci stabilirea coeficientilor de crestere a preturilor de materiale fata de << 449
Programul Apm ficienul din coloana << Coef. Nou >> din Cofim.dat astfel:
- grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist.
>> difera ,vor fi recalculate , aplicindu-li-se coeficientul de crestere din coloana << Coef. Nou >>;
- grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist.
>> sint egale ,nu vor fi recalculate ( ramin cu preturile existente in Mat.dat ).
- materialele din fisierul Cofim.dat ramin cu preturile nemodificate. Daca se doreste modificarea
preturilor materialelor care nu se regasesc in grupele (intervalele) continute in Cofim.dat ,se va apela
programul Mancof si folosind functiile de editare ale acestuia , se vor introduce grupe noi care sa
contina si materialele dorite.
- dupa executia programului Apm ,in fisierul Cofim.dat coeficientii noi vor deveni
Mentionam ca lelor in fisierul Mat.dat nu reprezenta o solutie satisfacatoare pentru stabilirea preturilor
materialelor ce intrau in calculul devizelor oferta sau sitatiilor de plata , deoarece 98 % din materialele
referite
in devize-oferta sau situatii de plata ( din retetele normelor) nu existau si in magazia de materiale ,deci
ramin cu preturile neactualizate , obligind utilizatorul sa-si listeze la fiecare deviz - oferta sau situa-
tie de plata, extrasul de materiale pentru a-si pune la punct preturile, operatie extrem de greoaie.
Aceasta noua
gul fisier Mat.dat cu ajutorul magaziei de materiale rezolva complet si eficient aceasta problema ,intrucit
se actualizeaza preturile pentru toate materialele grupei, nu numai pentru cele din magazie.
Toate materialele din grupa ( interval ) sint afectate de acelasi coeficient de crestere dedus din preturile
de facturare ale reprezentantilor grupei aflati in magazie.
Daca utilizatorul doreste ca preturile materialelor din magazie sa fie transferate in din stoc (magazie) in
fisierul Mat.dat sau baza de pret dorita ( adica se lanseaza programul PROF ). Executia acestui program,
se bazeaza pe fisierul PRETMAG.DAT, fisier ce se obtine din MATLIB prin lansarea programului
PRETMAG.
Pentru
se utilizeaza programul MATUTI.EXE ( comanda MATUTI ).
Acest program transfera materiale dintr-un fisier denumit MATU.DAT in altul, numit MAT.DAT.
Pentru transferul de materiale se redenumeste fisierul sursa MAT.DAT in MATU.DAT. Se muta apoi
acest fisier in acelasi subdirector cu fisierul destinatie MAT.DAT.
Dupa ce aceste operatii au fost efectuate, se poate lansa programul MATUTI. Transferul materialelor
se face automat, iar cind nu se gaseste un cod de care sa fie legat un material, se apeleaza la
introducerea manuala codului unui alt material dintr-o lista la care sa fie legat acest material.
Dupa executarea pasilor de la 1.1 la 1.4, colectiile de date sint transformate, si se poate lucra
in mod curent cu biblioteca DOCLIB varianta D 11.
2. BAZA DE PRET
---------------
Dupa acest mod de initilizare,fisierul creat este vid,urmand ca ulterior sa contina toate resursele
ce vor compune devizele la care se declara aceasta Baza de Pret.
sau
In continuare, vom descrie modul de comunicare a apartenentei unui deviz la o Baza de pret.
Programul solicita numarul bazei "nnn" - numarul poate lua
valori
tastati sirul de coduri de stadiu fizic ce vor apartine la baza de pret cu numarul "nnn".
Acest sir de coduri se incheie prin apasarea pe tasta <ENTER> sau <RETURN>.
Odata declarata apartenenta unui deviz la o anumita Baza de pret, preturile resurselor
devizului respectiv vor fi gazduite in baza declarata, iar ulterior ele pot fi intretinute.
Apartenenta unui deviz la o anumita Baza de pret poate fi modificata astfel:
-
exemplu "xxx";
-
*** ATENTIE:Daca complectati un deviz, la care ati declarat anterior apartenenta la o Baza de
pret, cu articole noi, este obligatoriu sa relansati programul COMBAZ. Programului ii furnizati
numarul Bazei de pret si devizul omplectat cu articole noi pentru ca aceste articole noi sa se
regaseasca in Baza de pret asociata devizului.
In ambele situatii,pe ecran sunt afisate resursele din Baza de Pret, cate una pe fiecare linie.
Singurul camp modificabil este Pretul Resursei (ultimul camp de pe
*** IMPORTANT :
Incepand cu DOCLIB D13,preturile modificate ale materialelor
pot
Pentru
TASTE FUNCTIONALE:
Sageata SUS,JOS - Deplasare
PgUp
PgDn
F1
F2
F3
F4
ESC
Continutul fiecarei Baze de pret se poate lista prin selectarea functiunii 'Listare Baza de Pret'
din meniul 'RAPOARTE DOCLIB', in urma careia rezulta pe hardisk fisierul BAZnnn.LST, unde "nnn"
este numarul bazei a carei listare a fost solicitata.
Acest fisier se poate lista la imprimanta cu comanda PRINT.
OBSERVATIE IMPORTANTA
---------------------
Este permisa declararea apartenentei unui deviz (Stadiu fizic) atit la o Baza de pret cat si la un
Set de coeficienti.
In aceasta situatie,precum si in cazul implicit (in care nu se declara nici o apartenenta),preturile
resurselor pentru calculul devizului se determina conform urmatorului tabel
Se face
Sint doua categorii de rapoarte in DOCLIB pentru care este necesar sa pozitionati numarul de
linii editat pe pagina:
analiticul si extrasele de resurse.
------------------------------------------------------------------------------
D O C L I B - V E R S I U N E A D12
------------------------------------------
MATERIALE NOI
MATERIAL MARUNT
LISTA 1011442
4200995 - Vas closet fonta emailata C1 BUC
4201016 - Idem C1 oriental oval S2879 BUC
4201028 - Idem C2 oriental oval S2879 BUC
4201030 - Idem C1 oriental dreptung. S2879 BUC
4201016 - Idem C2 oriental oval S2879 BUC
COMPLETARE INDICATOR T
----------------------
OBSERVATIE:
-----------