Sunteți pe pagina 1din 114

NRS 35-03-73:2006

1 Obiect și domeniu de aplicare


1.1 Prezentele Reguli de construire şi exploatare inofensivă a instalaţiilor de ridicat
(turlelor) în continuare Reguli stabilesc cerinţele privind asigurarea securităţii industriale la
exploatarea instalaţiilor de ridicat (turlelor), care sînt elaborate în conformitate cu prevederile
Legii privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, nr. 803-XIV din
11.02.2000.

1.2 Regulile sînt obligatorii pentru toţi agenţii economici, care activează în domeniul
proiectării, fabricării, reconstrucţiei, reparaţiei, exploatării şi diagnosticării instalaţiilor de
ridicat (turlelor), indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

1.3 Prezentele Reguli se aplică pentru următoarele instalaţii de ridicat:


a) autopropulsate, inclusiv auto; montate pe şasiu special; pe şenile; feroviare; pe
pneuri;
b) remorcate;
c) mobile;
d) tip catarg pe şasiu special, inclusiv autopropulsate, remorcate, mobile.

1.4 Prezentele Reguli nu se aplică pentru următoarele instalaţii de ridicat:


a) instalaţii de ridicat de incendiu;
b) elevatoare de şantier pentru materiale;
c) ascensoare pentru persoane şi materiale;
d) instalaţii de ridicat pentru lucrări de faţadă;
e) mijloace de ridicare a schelelor (schele, eşafodaje, platforme, turle).

2 Referinţe
Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1361 din 22 decembrie 2005

3 Terminologie
Pentru a interpreta corect prezentul document se aplică termenii care urmează:
3.1 instalaţie de ridicat: Maşină de ridicat cu funcţionare ciclică, destinată pentru
deplasarea persoanelor cu scule şi materiale şi executarea lucrărilor în limitele zonei de
deservire.

3.2 instalaţie de ridicat autopropulsată: Instalaţie de ridicat, echipată cu mecanism


pentru deplasare pe platforma de lucru şi pe drumuri.

3.3 instalaţie de ridicat mobilă: Instalaţie de ridicat transportată prin intermediul unui
mijloc de transport mecanizat.

3.4 instalaţie de ridicat remorcată: Instalaţie de ridicat remorcată de un mijloc de


transport mecanizat.

3.5 instalaţie de ridicat tip catarg montată pe şasiu special: Maşină de ridicat cu
funcţionare ciclică, destinată pentru deplasarea persoanelor cu scule şi materiale şi executarea
lucrărilor în sens vertical (în sus, în jos).

1
NRS 35-03-73:2006
3.6 turlă: Maşină de ridicat cu funcţionare ciclică, destinată pentru deplasarea
persoanelor cu scule şi materiale şi executarea lucrărilor în sens vertical (în sus, în jos).

4 Cerinţe tehnice
4.1 Clasificarea, termenii şi definiţiile instalaţiilor de ridicat sînt prezentate în anexa A.

4.2 Cerinţe pentru fabricare

4.2.1 Instalaţiile de ridicat trebuie să fie fabricate în corespundere totală cu prezentele


Reguli şi alte documente normative în vigoare.

4.2.2 Instalaţiile de ridicat şi piesele de asamblare ale acestora, procurate din străinătate,
trebuie să corespundă cu prevederile prezentelor Reguli şi să deţină certificat de conformitate
în modul stabilit.
Instalaţiile de ridicat care nu deţin certificat de conformitate trebuie să fie supuse
procedurii de evaluare a conformităţii în corespundere cu legislaţia în vigoare.
La livrare instalaţia de ridicat trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică normativă,
perfectată în limba de stat sau în limba rusă şi care corespunde cu prevederile prezentelor
Reguli.

4.2.3 Echipamentul electric al instalaţiilor de ridicat, montarea lui, priza de pămînt şi


prizarea cu pămîntul trebuie să corespundă cu prevederile normelor de amenajare a
instalaţiilor electrice.

4.2.4 Exploatarea echipamentului electric al instalaţiilor de ridicat trebuie să se


efectueze în conformitate cu prevederile normelor de exploatare a instalaţiilor electrice pentru
consumatori, aprobate în modul stabilit.

4.2.5 Instalaţiile de ridicat, destinate pentru exploatare în încăperi şi instalaţii exterioare,


în care se poate forma mediu cu pericol de explozie şi incendiu, trebuie să fie proiectate şi
fabricate în conformitate cu prevederile documentelor normative în vigoare, care
reglementează condiţiile de exploatare inofensivă.
Posibilitatea funcţionării instalaţiei de ridicat în mediu cu pericol de explozie şi
incendiu (cu indicarea categoriei mediului) trebuie să fie consemnată în cartea tehnică,
precum şi în instrucţiunile de exploatare a instalaţiei de ridicat.

4.2.6 Instalaţiile de ridicat, cu excepţia celor destinate pentru exploatare în încăperi ce


se încălzesc, trebuie să fie fabricate pentru funcţionare la o temperatură de la minus 40C
pînă la 40C şi la viteza vîntului de cel mult 10 m/s la o înălţime de pînă la 10 m.

4.2.7 Instalaţiile de ridicat, destinate pentru exploatare la o temperatură mai joasă de


minus 40C, trebuie să fie în execuţie climaterică pentru regiunile macroclimatice cu climă
temperată şi rece (NF), în conformitate cu prevederile expuse în documentele normative în
vigoare.

4.2.8 Pînă a fi puse în funcţiune instalaţiile de ridicat trebuie să fie înregistrate şi supuse
verificării tehnice în modul stabilit de prezentele Reguli.

4.2.9 Caracteristicile tehnice de bază, inclusiv capacitatea de ridicare şi alţi parametri,


trebuie să corespundă cu documentele normative în vigoare.

2
NRS 35-03-73:2006
4.2.10 Se interzice exploatarea instalaţiei de ridicat în afara zonei de deservire.

4.2.11 În construcţia instalaţiilor de ridicat trebuie de prevăzut:


a) comoditatea manevrării, întreţinerii tehnice şi reparaţiei;
b) posibilitatea remorcării;
c) înlocuirea elementelor sistemului hidraulic al instalaţiilor de ridicat fără scurgerea
lichidului de lucru din întreg sistemul hidraulic;
d) dispozitive de acţionare a mişcărilor de regim, care asigură pornirea şi oprirea lină.

4.2.12 Instalaţiile de ridicat trebuie să fie echipate cu dispozitiv pentru evidenţa orelor
de funcţionare.

4.2.13 Mecanismele instalaţiilor de ridicat, utilate cu dispozitive mecanice pentru


conectarea lor, trebuie să fie executate astfel, încît să excludă posibilitatea conectării lor
spontane.

4.2.14 În subansamblurile mecanismelor instalaţiei de ridicat, care transmit momentul


de torsiune, întru evitarea decalării pieselor de ajustare, trebuie să se utilizeze îmbinări prin
caneluri, prin pene, prin şuruburi şi alte îmbinări, care trebuie să fie protejate de deşurubare
sau decuplare spontană.
Se interzice utilizarea şaibelor elastice pentru fixarea dispozitivului de sprijin-rotire.

4.2.15 Axele fixe, care servesc drept suport pentru unele subansambluri ale instalaţiei
de ridicat, trebuie să fie fixate sigur întru evitarea deplasării lor.

4.2.16 La instalaţiile de ridicat cu secţii telescopice deplasabile ale coturilor trebuie să


fie prevăzută fixarea sigură a secţiilor mobile în poziţie de lucru.

4.2.17 Glisierele pentru cabluri, lanţuri şi tijele servosistemului de direcţionare a


pardoselii nacelei în poziţie orizontală trebuie să fie amenajate astfel, încît să excludă
posibilitatea căderii spontane a acestora de pe role, roţi de lanţ, tambure şi griparea tijelor.

4.2.18 La construcţiile metalice chesonate şi tubulare ale instalaţiilor de ridicat trebuie


să se excludă posibilitatea pătrunderii şi acumulării umezelii.

4.2.19 Spre mecanismele, dispozitivele de securitate ale sistemelor de comandă, care


necesită întreţinere tehnică permanentă, trebuie să fie asigurat accesul liber şi lipsit de pericol.

4.2.20 Coeficientul stabilităţii sub sarcină, în cazul calculării, unde se ia în considerare


acţiunea forţelor de greutate a maşinii şi sarcinii, solicitările dinamice, precum şi presiunea
vîntului, trebuie să fie de cel puţin 1,15.
Totodată, pentru instalaţiile de ridicat pe piese de reazem, panta la instalare nu trebuie
să depăşească 030, iar pentru instalaţiile de ridicat fără piese de reazem 3, în cazul în care
în instrucţiunile de exploatare nu este preconizată o pantă mai mare.
Pentru instalaţiile de ridicat montate pe platforme de cale ferată trebuie să se ţină cont
de supraplasarea maximă admisibilă a unei şine în raport cu cealaltă pe porţiuni de curbă. La
determinarea stabilităţii nu se ia în consideraţie acţiunea dispozitivelor de prindere de şine.
Coeficientul de stabilitate proprie trebuie să fie de cel puţin 1,15, să se confirme prin
calcul şi să caracterizeze raportul momentului, creat de forţa de greutate a tuturor părţilor
instalaţiei de ridicat, luînd în considerare panta platformei în direcţia basculării (în raport cu
axa de basculare) şi sarcina provocată de vînt, care este orientată în aceeaşi direcţie.

3
NRS 35-03-73:2006
Calculul la rezistenţă şi la stabilitate al instalaţiilor de ridicat trebuie să se efectueze în
conformitate cu metodica aprobată în modul stabilit.

4.2.21 Calculul la rezistenţă al construcţiei instalaţiei de ridicat trebuie să fie confirmat


în decursul încercărilor prealabile prin încercări tensometrice cu ajutorul aparatelor.

4.3 Cerinţe pentru construirea instalaţiilor de ridicat

4.3.1 Cerinţe pentru nacele (platforme)

4.3.1.1 Înălţimea de la suprafaţa solului sau de la podestul de acces pînă la intrarea în


nacelă şi pe platforma rotativă a instalaţiei de ridicat trebuie să fie de cel mult 400 mm;
totodată, pardoseala nacelei şi treptele nu trebuie să fie lunecoase.

4.3.1.2 Nacelele (platformele) instalaţiilor de ridicat trebuie să fie asigurate cu


împrejmuire cu înălţimea de cel puţin 1000 mm. Suprafaţa superioară a balustradelor trebuie
să fie comodă pentru a fi cuprinsă cu mîna şi placată cu material ce are conductibilitate
termică redusă. Pardoseala pe perimetru trebuie să conţină căptuşeală masivă cu înălţimea de
cel puţin 100 mm. Între căptuşeală şi balustrade la înălţimea de 500 mm de la pardoseală
trebuie să fie o placă de îngrădire suplimentară pe tot perimetrul împrejmuirii.
Golul de acces în nacelă trebuie să fie protejat prin împrejmuire demontabilă sau uşă ce
se zăvorăşte.
În cazul în care nu este posibil să se îndeplinească aceste cerinţe (nacela este din
material plastic etc.) se admite accesul în nacelă prin partea de sus.
Totodată, este necesar să se prevadă dispozitive pentru a facilita accesul.
Dimensiunile pardoselii nacelei trebuie să fie de cel puţin 600 mm x 600 mm,
diametrul pardoselii nacelei de formă rotundă – de cel puţin 700 mm.
Suprafaţa pardoselii nacelei trebuie să fie de cel puţin 0,5 m2 pentru o persoană; lăţimea
intrării în nacelă – cel puţin 500 mm.
Construcţia şi montarea nacelei, destinată pentru întreţinerea reţelelor electrice sub
tensiune pînă la 1000 V, trebuie să asigure decuplajul galvanic al izolaţiei între construcţia
metalică a instalaţiei de ridicat şi nacelă de cel puţin 0,5 M.

4.3.1.3 Nacela instalaţiei de ridicat trebuie să fie asigurată cu bride pentru fixarea
carabinelor centurilor de siguranţă ale muncitorilor din nacelă şi a cablurilor de legătură
pentru instrumente. Elementele împrejmuirii nacelei şi locurile de fixare a centurilor trebuie să
reziste la o sarcină concentrată în diferite direcţii de cel puţin 1300 N.

4.3.2 Cerinţe pentru cabluri şi lanţuri

4.3.2.1 La instalaţii de ridicat se utilizează lanţuri şi cabluri din oţel, care trebuie să
corespundă cu prevederile prezentelor Reguli şi documentelor normative în vigoare. Cablurile
şi lanţurile trebuie să deţină certificatul întreprinderii producătoare privind încercările lor. În
cazul în care cablurile sau lanţurile au fost livrate fără certificat, acestea trebuie să fie
încercate în modul stabilit.
Nu se admite să se utilizeze cabluri şi lanţuri care nu deţin certificate privind încercarea
lor.

4.3.2.2 Fixarea şi amplasarea cablurilor la instalaţiile de ridicat trebuie să excludă


posibilitatea căderii lor de pe scripeţi sau alte mecanisme, precum şi uzarea cablurilor, drept
urmare a contactului cu elementele construcţiilor sau atingerii lor reciproce. Intervalul între

4
NRS 35-03-73:2006
cablu şi dispozitivul, care exclude căderea acestuia de pe scripete, trebuie să constituie cel
mult 20 % din diametrul cablului.

4.3.2.3 Capătul cablului se fixează prin aplicarea ochiului, împletind prin matisire
capătul liber al cablului, montînd bride sau prin altă metodă, conform documentelor normative
aprobate. Trebuie să fie cel puţin trei bride.
Capătul cablului la instalaţia de ridicat poate fi fixat în bucşă de oţel, forjată, ştanţată
sau turnată prin pană.
Nu se admite utilizarea bucşelor sudate.
Corpul bucşei şi pana nu trebuie să fie cu muchii ascuţite.

4.3.2.4 În cazul în care la înlocuirea cablului la instalaţia de ridicat în certificatul


privind încercarea cablului este dat efortul de rupere total, atunci efortul nominal P trebuie să
fie determinat prin înmulţirea efortului de rupere total la 0,83.

4.3.2.5 Normele de rebutare a cablurilor trebuie să corespundă cu cerinţele de construire


şi exploatare a macaralelor.

4.3.2.6 Cablurile şi lanţurile din oţel, utilizate la mecanismele de ridicare a coturilor,


secţiilor telescopice şi servosistemului de direcţionare a nacelei, la proiectare trebuie să fie
verificate prin calcul.
Calculul la rezistenţă a cablului sau lanţului se efectuează prin formula

P/S  K, (1)

în care
P - efortul de rupere a cablului în întregime sau a lanţului, adoptat conform datelor
documentului normativ în vigoare sau certificatului, N;
S – tensiunea maximă a ramurii cablului, luînd în considerare randamentul palanului şi
solicitările dinamice sau efortul în lanţ, N;
K – coeficientul de siguranţă la rezistenţă, care trebuie să fie nu mai mic de 9.

În servosistemul de direcţionare a nacelei, compus din două ramuri paralele, care


conţin un dispozitiv de egalizare, K trebuie să fie de cel puţin 4,5 pentru fiecare ramură a
servosistemului.

4.3.3 Cerinţe pentru tambure şi scripeţi

4.3.3.1 În cazul în care la instalaţia de ridicat se foloseşte utilaj de ridicare a sarcinii


suplimentar (mufle, cîrlige, scripeţi, tambure), acest utilaj trebuie să corespundă cu
prevederile documentelor normative în vigoare.
Diametrul minim al scripetelui sau al tamburului, înfăşurat de cablu de oţel, utilizat în
construcţia instalaţiei de ridicat, se determină după formula

D  hd, (2)

în care
D – diametrul scripetelui sau al tamburului, măsurat după linia mediană a cablului, mm;
d – diametrul cablului, mm;
h – coeficientul de selectare a diametrului scripetelui, valoarea căruia este egală cu 16.

5
NRS 35-03-73:2006
Capacitatea de înfăşurare a tamburului trebuie să fie astfel, încît la cea mai joasă (înaltă)
poziţie posibilă a nacelei, pe tambur să rămînă înfăşurate cel puţin 1,5 spire ale cablului, fără a
lua în considerare spirele ce se află sub dispozitivul de fixare.
Tamburele destinate pentru înfăşurarea cablului în mai multe straturi trebuie să conţină
flanşe din ambele părţi.
Flanşele tamburului trebuie să depăşească ultimul strat de cablu înfăşurat cu o înălţime
de cel puţin două ori diametrul lui.

4.3.4 Cerinţe pentru roţi de rulare

4.3.4.1 Roţile de rulare ale instalaţiilor de ridicat remorcate şi autopropulsate (pe şasiu
propriu), destinate pentru transportare pe autostrăzi, trebuie să fie asigurate cu pneuri
standardizate.
Pentru instalaţiile de ridicat, care se deplasează cu autocamion sau alt mijloc de
transport şi circulă pe platforma de lucru, fiind acţionate manual, se admite să se utilizeze alte
roţi de rulare în conformitate cu documentele normative.

4.3.5 Cerinţe pentru piese de reazem

4.3.5.1 Efortul ridicării (deplasării) manuale a pieselor de reazem ale instalaţiei de


ridicat sau a părţilor acestora trebuie să fie de cel mult 200 N. La un efort mai mare piesele de
reazem trebuie să fie asigurate cu mecanism de acţionare hidraulică sau alt tip de acţionare.
Montarea instalaţiei de ridicat trebuie să se efectueze, luînd în considerare categoria solului
terenului.
La montarea instalaţiei de ridicat pe toate piesele de reazem roţile trebuie să fie scoase de
sub sarcină, în cazul în care punţile şi roţile sînt antrenate în momentul de stabilitate.

4.3.5.2 Instalaţiile de ridicat, care nu conţin piese de reazem, trebuie să fie asigurate cu
dispozitiv, care exclude acţiunea suspensiilor elastice.
Necesitatea utilării instalaţiilor de ridicat cu stabilizator de suspensii elastice, care permit
de a transmite uniform sarcina pe toate resorturile unei axe de rulare, pentru a asigura
comprimarea uniformă a acestora la virări în timpul circulaţiei, trebuie să se determine de
elaborator.

4.3.6 Cerinţe pentru frîne

4.3.6.1 Mecanismele de ridicare a sarcinii ale instalaţiilor de ridicat trebuie să fie


asigurate cu frîne de tip închis în execuţie obişnuită, care se deblochează automat la conectare,
sau cu alte dispozitive, care exclud coborîrea (deplasarea) spontană a nacelei.
Utilizarea frînelor cu bandă se permite doar la mecanismele de rotire a platformei.
Frînele trebuie să fie protejate de pătrunderea uleiului şi umezelii.
Dispozitivul de acţionare a mecanismului de rotire al instalaţiei de ridicat trebuie să fie
cu autofrînare sau echipat cu frînă.
Totodată, coeficientul de siguranţă la frînare trebuie să fie de cel puţin 1,5.
Pentru mecanismul de ridicare a sarcinii al instalaţiei de ridicat cu acţionare prin cablu
trebuie să fie prevăzut un dispozitiv, care exclude posibilitatea coborîrii spontane a nacelei.

4.3.6.2 Instalaţiile de ridicat montate pe autocamioane, remorcate, mobile şi instalaţiile


de ridicat montate pe şasiu special trebuie să fie utilate cu frînă de parcare şi să corespundă cu
prevederile Regulilor de circulaţie rutieră în Republica Moldova.

6
NRS 35-03-73:2006
4.4 Cerinţe pentru aparatele şi dispozitivele de securitate

4.4.1 Instalaţiile de ridicat trebuie să fie asigurate cu următoarele dispozitive pentru


executarea inofensivă a lucrărilor:
a) limitator de sarcină maximă (LSM);
b) anemometre (pentru instalaţiile de ridicat cu înălţimea de ridicare peste 22 m);
c) dispozitiv de direcţionare a pardoselii nacelei în poziţie orizontală la toată zona de
deservire; totodată, unghiul de înclinare a pardoselii nacelei nu trebuie să depăşească 5;
d) dispozitiv (dispozitive), care delimitează zona de deservire;
e) dispozitiv de blocare a ridicării şi rotirii coturilor, în cazul în care instalaţiile de ridicat
nu sînt montate pe piese de reazem, cu excepţia pieselor de reazem elicoidale, instalate
manual;
f) dispozitiv de blocare a ridicării pieselor de reazem la poziţia de lucru a braţului, cu
excepţia pieselor de reazem elicoidale, instalate manual;
g) dispozitiv pentru coborîrea de urgenţă a nacelei, în caz de refuz de funcţionare a
sistemului hidraulic, dispozitivului de acţionare electrică sau dispozitivului de acţionare a
pompei hidraulice;
h) dispozitiv, destinat pentru evacuarea muncitorilor din nacelele, care se află mai jos de
suportul pe care este montată instalaţia de ridicat;
i) dispozitiv care protejează reazemele de calare ale instalaţiei de ridicat contra mişcării
(rotirii) spontane în timpul deplasării acesteia;
j) dispozitiv (indicator) pentru unghiul de înclinare a instalaţiei de ridicat;
k) sistem de oprire de avarie a motorului cu dirijare din nacelă şi de la pupitrul inferior,
care trebuie să fie asigurat cu buton "Stop";
l) aparat de intercomunicaţii (pentru instalaţiile de ridicat cu înălţimea de ridicare peste
22 m).

4.4.2 Dispozitivele şi aparatele de securitate indicate la 4.4.1 trebuie să acţioneze pentru


a opri mişcările elementelor instalaţiei de ridicat.
În cazul declanşării dispozitivelor de securitate mişcările elementelor instalaţiei de ridicat
trebuie să se oprească fără deconectarea instalaţiei de forţă.

4.4.3 Limitatorul de sarcină maximă trebuie să asigure emiterea semnalului acustic de


avertizare în caz de depăşire a sarcinii nominale a instalaţiei de ridicat cel mult 10 % şi să
deconecteze mecanismele de creştere a razei de acţiune şi înălţimii de ridicare în caz de
depăşire a sarcinii peste 110 % sarcina nominală.
După acţiunea limitatorului de sarcină maximă trebuie să fie oprite toate deplasările
instalaţiei de ridicat şi efectuată descărcarea nacelei pînă la sarcina admisibilă.
Pentru instalaţiile de ridicat cu două nacele emiterea semnalului acustic şi deconectarea
mecanismelor trebuie să se asigure funcţie de sarcina totală pentru două nacele, în cazul în
care construcţia instalaţiei de ridicat prevede încărcarea fiecărei nacele cu o sarcină egală cu
sarcina nominală a instalaţiei de ridicat.
Panoul de protecţie sau blocul de relee (electronic) al limitatorului de sarcină maximă
trebuie să fie sigilate.

4.4.4 Dispozitivele de iluminat ale instalaţiilor de ridicat trebuie să corespundă cu


prevederile documentelor normative în vigoare.

4.5 Cerinţe pentru pupitrele de comandă

4.5.1 Instalaţiile de ridicat trebuie să fie dotate cu două pupitre de comandă, amplasate
unul în nacelă şi celălalt jos, într-un loc accesibil sau să fie asigurate cu telecomandă.

7
NRS 35-03-73:2006
Instalaţiile de ridicat, care au înălţimea de ridicare a nacelei pînă la 12 m inclusiv, se
admite să fie fabricate cu un singur pupitru de comandă, totodată, în nacelă trebuie să fie
dispozitive pentru conectarea semnalului acustic şi oprirea de avarie a motorului.

4.5.2 Pupitrele de comandă a instalaţiei de ridicat se amplasează astfel, încît manevrarea


să fie comodă.
Amplasarea manetelor şi butoanelor trebuie să fie raţională, să asigure supravegherea
permanentă a deplasării nacelei. Direcţia mişcării manetelor trebuie să corespundă cu direcţia
de deplasare a nacelei instalaţiei de ridicat.

4.5.3 În cazul acţionării manuale manetele (butoanele), folosite la pupitrele de comandă,


trebuie să fie prevăzute cu revenire automată în poziţia zero. Menţinerea lor în poziţie
conectată trebuie să fie posibilă doar la apăsarea continuă a manetei de comandă (butonului).
Butoanele trebuie să aibă indicate direcţiile mişcărilor acţionate ale mecanismelor
instalaţiei de ridicat.

4.5.4 Pentru instalaţiile de ridicat cu două pupitre de comandă trebuie să fie prevăzut
blocajul, care exclude posibilitatea manevrării instalaţiei de ridicat de la două pupitre
simultan.

4.5.5 Pupitrele de comandă a instalaţiei de ridicat trebuie să conţină dispozitive pentru


conectarea semnalului acustic şi oprirea de avarie a motorului.
Se admite să se utilizeze claxonul automobilului.

4.5.6 Construcţia şi montarea pupitrului de comandă, inclusiv a cablului, la instalaţiile de


ridicat, destinate pentru întreţinerea reţelelor electrice sub tensiune pînă la 1000 V, trebuie să
asigure decuplajul galvanic al izolaţiei între construcţia metalică a instalaţiei de ridicat şi
pupitrul de comandă de cel puţin 0,5 M.

4.6 Cerinţe pentru materiale, sudare şi controlul calităţii sudării

4.6.1 Materialele, aplicate pentru fabricarea, reconstrucţia şi reparaţia instalaţiilor de


ridicat, construcţiilor metalice ale acestora, pieselor şi mecanismelor, trebuie să fie utilizate în
conformitate cu documentele normative în vigoare.

4.6.2 Calitatea materialului utilizat pentru elementele de rezistenţă trebuie să fie


confirmată prin certificatul întreprinderii producătoare şi prin controlul de intrare.
Materialul trebuie să fie selectat, luînd în considerare valorile minime ale temperaturii
mediului înconjurător pentru regimul de funcţionare şi starea de repaus a instalaţiei de ridicat,
gradul de încărcare a elementelor şi agresivitatea mediului înconjurător.
Datele referitoare la marca materialului utilizat, cu indicarea certificatului, temperaturii
minime pentru regimul de funcţionare şi starea de repaus a instalaţiei de ridicat, trebuie să fie
prezentate în cartea tehnică a acesteia.

4.6.3 Pregătirea şi sudarea elementelor de rezistenţă ale instalaţiilor de ridicat trebuie să


se efectueze în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor privind tehnologia de sudare,
elaborate, luînd în considerare specificul articolului sudat, aprobate în modul stabilit.
Documentaţia referitoare la tehnologia de sudare trebuie să fie întocmită de elaboratorul
documentaţiei pentru instalaţia de ridicat sau de către o organizaţie specializată, ţinînd cont de
condiţiile de asigurare a calităţii şi siguranţei îmbinărilor sudate executate.

8
NRS 35-03-73:2006
4.6.4 Îmbinările sudate de calcul ale elementelor construcţiilor metalice trebuie să fie
executate, utilizînd electrozi sau sîrmă de sudură în conformitate cu documentele normative în
vigoare.

4.6.5 Materialele de sudură, utilizate pentru sudarea construcţiilor metalice ale


instalaţiilor de ridicat, trebuie să asigure proprietăţile mecanice ale metalului, sudurii şi
îmbinării sudate (limita de rezistenţă, limita de curgere, alungirea relativă, unghiul de îndoire,
rezilienţa) nu mai joase decît limita minimă a proprietăţilor indicate ale metalului de bază al
construcţiei, stabilită de documentul normativ în vigoare pentru materialul în cauză.
În cazul în care într-o îmbinare sudată se utilizează materiale de diverse mărci,
proprietăţile mecanice ale materialului electrodului trebuie să corespundă cu proprietăţile
materialului ce are limita de rezistenţă mai mare.

4.6.6 Pentru sudarea construcţiilor metalice trebuie să fie admişi sudorii atestaţi în modul
stabilit.

4.6.7 La asamblare îmbinările sudate de prindere ale elementelor trebuie să fie executate
de sudori ce deţin aceeaşi calificare, utilizînd aceleaşi materiale de sudură, ca şi în cazul
cordoanelor de sudură.

4.6.8 Îmbinările sudate de prindere, executate în procesul de asamblare a construcţiilor


metalice, pot să nu fie înlăturate, în cazul în care la sudare ele vor fi retopite total în cordonul
de bază. Pînă la sudare îmbinările sudate de prindere trebuie să fie curăţate de zgură.

4.6.9 Necesitatea tratării termice a cordoanelor de sudură ale îmbinărilor elementelor


principale de rezistenţă ale construcţiilor metalice trebuie să fie prevăzută în condiţiile tehnice
privind fabricarea şi reparaţia instalaţiilor de ridicat, luînd în considerare procesul tehnologic
al întreprinderii producătoare.
Tipul tratării termice şi regimul ei se stabilesc de tehnologia de sudare.

4.6.10 Sudarea construcţiilor metalice ale instalaţiei de ridicat trebuie să se efectueze în


încăperi, care exclud influenţa nefavorabilă a atmosferei asupra calităţii îmbinărilor sudate.
Se admite executarea lucrărilor de sudare în aer liber conform unei tehnologii speciale,
cu condiţia utilizării dispozitivelor respective pentru protecţia locurilor de sudare contra
precipitaţiilor atmosferice şi vîntului.

4.6.11 Construcţiile metalice sudate trebuie să conţină poanson sau alt semn
convenţional, ce permite a stabili numele sudorului, care a efectuat sudarea. Marcarea se va
efectua prin metode, care asigură integritatea ei în procesul de exploatare a instalaţiei de
ridicat.
Metoda şi locul marcării trebuie să fie indicate în desenele tehnice.

4.6.12 Controlul calităţii cordoanelor îmbinărilor sudate, efectuat de către secţia de


control tehnic (SCT) la fabricarea, reconstrucţia şi reparaţia instalaţiilor de ridicat, trebuie să
se execute prin inspectare exterioară şi măsurare, prin metode de control nedistructiv şi
încercări mecanice, prevăzute de documentele normative în vigoare.

4.6.13 Controlul calităţii îmbinărilor sudate urmează să se efectueze după tratarea


termică (în cazul în care aceasta este obligatorie pentru îmbinarea sudată dată). Rezultatele
controlului îmbinărilor sudate trebuie să fie consemnate în documentele corespunzătoare
(registre, fişe, formulare etc.).

9
NRS 35-03-73:2006
4.6.14 Se supun inspectării exterioare şi măsurării toate îmbinările sudate în scopul
constatării următoarelor defecte exterioare posibile:
a) fisuri de toate tipurile, dimensiunile şi direcţiile;
b) afluenţe locale cu lungimea totală peste 100 mm pe o porţiune a cordonului de sudură
de 1000 mm;
c) crestări cu adîncimea de 0,5 mm la metalul ce are grosimea pînă la 20 mm, dar nu
mai mult de 3 % din grosimea metalului;
d) pori cu diametrul peste 1 mm la grosimea metalului peste 20 mm în număr mai mare
de patru la lungimea pasului de 100 mm cu intervalul între defectele adiacente pînă la 50 mm;
e) cratere nesudate;
f) arderi şi sufluri;
g) pori cu aspect de sită;
h) ruptură sau neperpendicularitate a axelor elementelor îmbinate;
i) decalarea marginilor elementelor îmbinate, abateri de dimensiuni şi formă a
cordoanelor de sudură de la desenele tehnice (după înălţimea, cateta şi lăţimea sudurii, după
uniformitatea îngroşării etc.);
j) afluenţe, crestări, cratere nesudate, suduri nepătrunse, porozitate şi alte defecte
tehnologice.
Pînă la inspectarea exterioară suprafaţa cordonului de sudură şi porţiunilor aderente ale
metalului de bază cu lăţimea de cel puţin 20 mm în ambele părţi de la cordon trebuie să fie
curăţată de zgură, stropi, scursori ale metalului şi alte impurităţi.
Inspectarea şi măsurarea îmbinărilor sudate cap la cap trebuie să se efectueze din două
părţi pe toată lungimea îmbinării. În cazul în care nu este posibil să se efectueze inspectarea
suprafeţei interioare a îmbinării sudate inspectarea şi măsurarea se efectuează doar din partea
exterioară.

4.6.15 Controlul îmbinărilor sudate prin radioscopie trebuie să se efectueze în


conformitate cu documentele normative în vigoare.
Trebuie să se supună radioscopiei cel puţin 25 % din lungimea sudurii cap la cap a
îmbinării controlate.
Locurile obligatorii pentru control se stabilesc de documentele normative în vigoare, iar
cele suplimentare – de către SCT.
La depistarea unor defecte inadmisibile în îmbinările sudate trebuie să fie supusă
radioscopiei toată îmbinarea controlată.
Porţiunile cu defecte ale cordoanelor de sudură, depistate în urma controlului, trebuie să
fie decupate şi resudate.

4.6.16 Controlul cu ultrasunete al cordoanelor îmbinărilor sudate trebuie să se efectueze


în conformitate cu documentele normative în vigoare.
Se supun verificării:
a) sudurile cap la cap principale de rezistenţă 100 % (în scopul constatării locurilor cu
defecte);
b) cordoanele construcţiilor metalice (în caz de rezultate nesatisfăcătoare în urma
încercărilor mecanice ale epruvetelor).

4.6.17 Calitatea îmbinărilor sudate se consideră nesatisfăcătoare, în cazul în care la orice


tip de control se vor depista defecte interioare sau exterioare, ce depăşesc normele stabilite de
prezentele Reguli şi condiţiile tehnice pentru fabricarea, reconstrucţia şi reparaţia instalaţiei de
ridicat.

10
NRS 35-03-73:2006
4.7 Cerinţe pentru straturile de protecţie

4.7.1 Pentru protecţia instalaţiilor de ridicat, elementelor şi pieselor de asamblare contra


coroziunii, pe suprafaţa lor se aplică straturi de lac cu vopsea sau straturi metalice şi
nemetalice (neorganice) după recepţia finală de către SCT.
Nu necesită protecţia menţionată piesele prelucrate mecanic, care funcţionează în baie de
ulei sau în mediu de lubrifianţi consistenţi.

4.7.2 Straturile de lac cu vopsea trebuie să corespundă cu prevederile documentelor


normative în vigoare.

4.7.3 Pregătirea suprafeţelor metalice pînă la vopsire şi aplicarea straturilor de lac cu


vopsea trebuie să se efectueze în conformitate cu documentaţia tehnologică elaborată de
întreprinderea producătoare.

4.7.4 Toate suprafeţele instalaţiei de ridicat prelucrate, dar care nu se supun vopsirii,
trebuie să fie acoperite cu lubrifiant sau alt strat de protecţie.

4.7.5 Vopsirea suprafeţelor exterioare şi interioare ale maşinilor, mecanismelor,


elementelor şi pieselor de asamblare trebuie să se efectueze conform desenului de vopsire.
Clasa stratului trebuie să corespundă cu documentele normative în vigoare. Grosimea stratului
trebuie să constituie de la 0,04 pînă la 0,08 mm.

4.7.6 Punctele de gresare, dopurile orificiilor de umplere şi de evacuare trebuie să fie de


o culoare intensă, care să difere de culoarea articolului.

4.7.7 Suprafeţele articolelor de lemn trebuie să fie vopsite cu aceleaşi vopsele ca şi


suprafeţele exterioare ale articolelor metalice.

4.7.8 Suprafeţele, care după asamblare nu sînt accesibile pentru vopsire, trebuie să fie
acoperite cu vopsea înainte de asamblare.

4.8 Cerinţe tehnice pentru sistemul hidraulic, utilajul hidraulic şi conducte

4.8.1 Sistemul hidraulic şi utilajul hidraulic auxiliar (distribuitoare hidraulice, supape


hidraulice de siguranţă, acumulatoare hidraulice, cilindri hidraulici, pompe şi motoare
hidraulice), precum şi lichidul de lucru, ţevile şi racordurile trebuie să deţină un document
care confirmă calitatea lor.

4.8.2 Construcţia sistemului hidraulic trebuie să excludă posibilitatea:


a) deteriorării utilajului hidraulic;
b) deteriorării conductelor, racordurilor şi îmbinărilor lor, deteriorării lor drept urmare a
contactului cu construcţia metalică.
La deconectarea dispozitivului de acţionare a pompei hidraulice trebuie să fie asigurată
oprirea automată şi blocarea mecanismelor.

4.8.3 Îmbinările conductelor, inclusiv a racordurilor, locurile de îmbinare a


mecanismelor şi dispozitivelor trebuie să fie etanşe.

4.8.4 Sistemul hidraulic trebuie să prevadă evacuarea totală a lichidului de lucru la


reparaţie şi în caz de impurificare.

11
NRS 35-03-73:2006
La conducta de refulare pentru fiecare pompă trebuie să fie montate supape de siguranţă.
De la supapele de siguranţă lichidul trebuie să fie evacuat în rezervorul hidraulic.

4.8.5 Sistemul hidraulic trebuie să prevadă posibilitatea umplerii şi evacuării comode şi


inofensive a lichidului de lucru, fără ca acesta să se verse pe pămînt şi posibilitatea evacuării
aerului din sistemul hidraulic.

4.8.6 Filtrarea lichidului de lucru trebuie să se efectueze continuu, cu excepţia cazului de


declanşare a supapei de siguranţă. Gradul de filtrare se determină, luînd în considerare
prevederile stabilite de documentaţia tehnică referitoare la utilajul hidraulic.

4.8.7 Fiecare circuit hidraulic, în caz de necesitate, trebuie să fie protejat contra depăşirii
presiunii de lucru prin intermediul unei supape de siguranţă, reglată pentru presiunea
admisibilă.
Supapele de siguranţă reglate trebuie să fie sigilate de specialistul responsabil de starea
bună de funcţionare a instalaţiilor de ridicat.

4.8.8 Caracteristicile principale ale utilajului hidraulic urmează a fi selectate astfel, încît
în procesul de funcţionare să nu apară supraîncărcări ale elementelor portante ale
construcţiilor instalaţiei de ridicat hidraulice.

4.8.9 În sistemul hidraulic, unde este necesar să se controleze presiunea, trebuie să fie
prevăzute elemente de conexiune, necesare pentru efectuarea măsurărilor de control.

4.8.10 În caz de deconectare a dispozitivului de acţionare hidraulică a instalaţiei de


ridicat utilajul de lucru trebuie să fie fixat sigur.

4.8.11 Între pompă şi supapa hidraulică de siguranţă nu se admite să se monteze armătură


de închidere.
Filtrul, montat la conducta de evacuare, trebuie să conţină supapă de suprapresiune.
Presiunea de deschidere a supapei de suprapresiune trebuie să fie de cel mult 0,4 MPa.

4.8.12 Construcţia sistemului hidraulic trebuie să fie asigurată cu dispozitiv, care permite
de controlat înfundarea filtrului.

4.8.13 Pe rezervorul hidraulic trebuie să fie indicat nivelul maxim şi minim al lichidului
de lucru şi asigurat controlul inofensiv al nivelului de lichid de lucru. Nivelul lichidului de
lucru trebuie să se controleze cu ajutorul sticlei de nivel pentru ulei. Nu se admite utilizarea
tijelor de nivel.
În cazul în care la instalaţia de ridicat hidraulică se utilizează cîteva rezervoare pentru
lichid, acestea trebuie să conţină marcaj diferit.

4.8.14 Conductele şi racordurile flexibile ale sistemului hidraulic al instalaţiei de ridicat


trebuie să fie încercate la rezistenţă în conformitate cu documentele normative în vigoare.

4.8.15 Racordurile flexibile, care se află în vecinătate nemijlocită cu locul de muncă al


maşinistului la instalaţia de ridicat hidraulică, trebuie să fie protejate prin manta sau ecran de
protecţie.

4.8.16 Conductele sistemului hidraulic trebuie să fie fixate sigur pentru înlăturarea
oscilaţiilor periculoase (vibraţiei), precum şi pentru a exclude deermetizarea îmbinărilor
acestora.

12
NRS 35-03-73:2006

4.8.17 Nu se admite să se alungească conductele de refulare prin intermediul sudării.

4.8.18 Elementele de comandă, care nu sînt conectate permanent, după încetarea acţiunii
asupra lor, trebuie să revină în poziţia iniţială şi să genereze deconectarea sau oprirea
mecanismelor instalaţiei de ridicat.

4.8.19 Sistemul de comandă al instalaţiei de ridicat hidraulice trebuie să fie prevăzut cu


dirijare separată pentru:
a) mişcările de regim ale nacelei;
b) piesele de reazem;
c) mecanismul de deplasare a instalaţiei de ridicat.

4.8.20 În caz de refuz de funcţionare a dispozitivului de acţionare hidraulică urmează să


se asigure coborîrea de urgenţă a nacelei (totodată, viteza de coborîre trebuie să fie de cel mult
0,2 m/s), precum şi posibilitatea manevrării cotului (braţului) pînă la poziţia, în care instalaţia
de ridicat se va afla într-o stare lipsită de pericol.

4.9 Cerinţe pentru echipamentul electric

4.9.1 Cerinţe pentru alimentarea cu energie electrică

4.9.1.1 Tensiunea de alimentare a instalaţiilor de ridicat trebuie să fie de cel mult 400 V
curent alternativ şi 220 V curent continuu. Instalaţiile de ridicat se pot alimenta de la surse de
energie electrică staţionare sau mobile cu fir neutru legat direct la pămînt sau fir neutru izolat
în conformitate cu prevederile normelor de amenajare a instalaţiilor electrice.

4.9.2 Cerinţe pentru cabluri şi conductoare

4.9.2.1 La instalaţii de ridicat trebuie să se utilizeze cabluri şi conductoare flexibile cu


fire din cupru.
Secţiunea firelor conductoarelor şi cablurilor circuitelor trebuie să fie de cel puţin 1,5
mm2.
Pentru circuitele cu tensiunea pînă la 42 V se permite să se utilizeze conductoare şi
cabluri cu multe fire din cupru cu secţiunea de cel puţin 0,5 mm2, cu condiţia ca firele să fie
cuplate prin lipire şi conductoarele nu poartă sarcina mecanică.
Cerinţa menţionată mai sus nu se aplică pentru cablurile şi conductoarele utilizate la
aparatele şi dispozitivele de securitate.

4.9.2.2 În locurile, unde izolaţia şi mantaua conductoarelor şi cablurilor pot fi expuse la


acţiunea uleiului, urmează să se utilizeze conductoare şi cabluri cu izolaţie şi manta rezistente
la ulei; se admite utilizarea conductoarelor şi cablurilor nerezistente la acţiunea uleiului cu
condiţia pozării lor în ţevi cu borne etanşe la intrarea în aparate.

4.9.2.3 În locurile unde sînt posibile deteriorări mecanice ale conductorului trebuie să fie
prevăzută protecţia lui.

4.9.2.4 Firele conductoarelor şi cablurilor tuturor circuitelor trebuie să conţină marcaj.

13
NRS 35-03-73:2006
4.9.3 Cerinţe pentru comandă

4.9.3.1 Tensiunea sistemului de comandă al instalaţiei de ridicat nu trebuie să depăşească


42 V.

4.9.4 Cerinţe pentru iluminare

4.9.4.1 Pentru instalaţiile de ridicat pe baza automobilelor şi tractoarelor tensiunea


iluminării de lucru şi de reparaţie nu trebuie să depăşească 24 V.

4.9.4.2 Tensiunea iluminării de reparaţie a altor instalaţii de ridicat nu trebuie să


depăşească 42 V.

4.9.5 Cerinţe pentru legarea cu pămîntul

4.9.5.1 La instalaţiile de ridicat, care au o tensiune peste 42 V curent alternativ şi 110 V


curent continuu, pentru protecţia oamenilor contra electrocutării în caz de deteriorare a
izolaţiei, trebuie să fie prevăzută legarea cu pămîntul sau legarea la nul a echipamentului
electric în conformitate cu cerinţele de amenajare a instalaţiilor electrice.

4.9.5.2 Legarea la nul a instalaţiei de ridicat, alimentată de la surse de alimentare cu


energie electrică mobile sau staţionare cu fir neutru legat direct la pămînt, se efectuează prin
conductorul nul de lucru, conectat la şurubul cu piuliţă, sudat la partea metalică deizolată a
instalaţiei de ridicat.
Conexiunea trebuie să fie accesibilă pentru inspectare.

4.9.5.3 Corpul pupitrului de comandă detaşabil (în cazul în care comanda instalaţiei de
ridicat este de la sol) trebuie să fie executat din material izolant sau legat cu pămîntul (legat la
nul) prin cel puţin două conductoare.

4.9.5.4 Legarea cu pămîntul de protecţie a receptorilor de energie electrică ai instalaţiei


de ridicat nu este necesar să se efectueze premeditat, în cazul în care receptorii de energie
electrică au un contact sigur cu construcţia metalică a instalaţiei de ridicat legată cu pămîntul
sau legată la nul.

5 Cerinţe pentru fabricarea şi reparaţia instalaţiilor de ridicat


5.1 Instalaţiile de ridicat şi subansamblurile lor trebuie să fie fabricate în conformitate cu
proiectele, prezentele Reguli şi alte documente normative în vigoare, aprobate în modul
stabilit.

5.2 Instalaţiile de ridicat, mecanismele, unele construcţii metalice, aparatele şi


dispozitivele de securitate trebuie să fie fabricate de către întreprinderile, care dispun de
mijloace tehnice pentru producere, precum şi de condiţii pentru sudare, controlul calităţii ei şi
de specialişti calificaţi.

Existenţa acestor condiţii se verifică în conformitate cu documentele normative în


vigoare.

5.3 Posibilitatea fabricării (folosirii) instalaţiilor de ridicat se confirmă în modul stabilit.


Pentru aceasta sînt necesare următoarele documente:

14
NRS 35-03-73:2006
a) desenul tehnic de montaj al instalaţiei de ridicat şi elementelor de asamblare principale
ale acesteia (după caz);
b) actul încercărilor de recepţie ale prototipului;
c) condiţiile tehnice pentru fabricare, aprobate în modul stabilit;
d) cartea tehnică;
e) instrucţiunile de exploatare;
f) certificatul care confirmă existenţa proceselor tehnologice de fabricare a instalaţiilor de
ridicat la întreprindere;

5.4 Pentru posibilitatea fabricării (folosirii) mecanismelor, construcţiilor metalice,


aparatelor şi dispozitivelor de securitate ale instalaţiilor de ridicat, livrate de întreprindere în
formă de elemente de asamblare separate (braţ, şasiu, nacelă etc.), se examinează următoarele
materiale:
a) desenele tehnice de montaj, schema electrică, hidraulică şi cinematică de principiu;
b) condiţiile tehnice pentru fabricarea instalaţiei de ridicat, aprobate în modul stabilit;
c) avizul expertizei securităţii industriale privind posibilitatea tehnico-organizatorică a
întreprinderii pentru executarea lucrărilor menţionate.
Reconstrucţia şi reparaţia instalaţiilor de ridicat trebuie să se efectueze conform
proiectelor, elaborate de către organizaţii specializate, ţinînd cont de starea de facto a
instalaţiei de ridicat (gradul de uzură, existenţa deteriorărilor etc.).
Cerinţele privind organizarea efectuării reparaţiei şi reconstrucţiei sînt identice cu
cerinţele prezentate pentru fabricarea instalaţiilor de ridicat.

5.5 La completarea instalaţiilor de ridicat din elemente şi piese de asamblare, fabricate de


cîteva întreprinderi, responsabilitatea pentru calitatea fabricării integral, pentru corespunderea
cu prezentele Reguli şi documentele normative în vigoare, precum şi pentru perfectarea
documentaţiei tehnice, se pune în sarcina întreprinderii producătoare, care asamblează
instalaţia de ridicat.
Cartea tehnică a instalaţiei de ridicat se întocmeşte conform documentelor
întreprinderilor, care au fabricat elementele de asamblare în parte.
Documentele acestor întreprinderi trebuie să se păstreze la întreprinderea care
asamblează instalaţia de ridicat.

5.6 În condiţiile tehnice pentru fabricarea instalaţiilor de ridicat sau a unor construcţii
metalice, concomitent cu alte indicaţii, trebuie să fie prevăzute cerinţele privind controlul
calităţii sudării şi indicii de rebutare, luînd în consideraţie prezentele Reguli, modul de
recepţie a elementelor de asamblare şi a produsului finit, de asemenea trebuie să fie incluse
datele referitoare la metalul utilizat pentru fabricare şi materialele de sudură.

5.7 În instrucţiunile de exploatare a instalaţiei de ridicat concomitent cu alte date trebuie


să se indice:
a) periodicitatea inspectării şi lubrifierii elementelor de asamblare ale instalaţiei de
ridicat;
b) periodicitatea şi metodele de inspectare a construcţiilor metalice;
c) lista pieselor care se uzează uşor şi toleranţa uzurii;
d) normele maxime de rebutare a elementelor instalaţiilor de ridicat conform anexei C;
e) deteriorările mecanice probabile ale construcţiilor metalice şi metodele de înlăturare a
lor;
f) cerinţele de securitate a întreţinerii şi exploatării instalaţiei de ridicat, elaborate, ţinînd
cont de construcţia ei;
g) modul de efectuare a verificării tehnice;
h) termenul de funcţionare a instalaţiei de ridicat;

15
NRS 35-03-73:2006
i) modul de evacuare din nacelă în momentul opririi de avarie la înălţime.

5.8 Încercările de recepţie ale prototipului instalaţiei de ridicat se efectuează cu scopul de


a determina calitatea şi corespunderea cu prezentele Reguli şi proiectul.
Calitatea fabricării trebuie să corespundă cu cerinţele condiţiilor tehnice, iar construcţia
instalaţiei de ridicat trebuie să permită exploatarea inofensivă a acesteia.
Rezultatele încercărilor de recepţie se consemnează în act.
Încercarea trebuie să se efectueze conform programului elaborat în modul stabilit.
Încercările se efectuează de către o comisie, la care participă reprezentanţii Organului de
securitate industrială şi elaboratorul proiectului.

5.9 Fiecare instalaţie de ridicat fabricată trebuie să fie supusă încercărilor de recepţie-
livrare, recepţionată de SCT a întreprinderii producătoare şi completată cu:
a) carte tehnică;
b) instrucţiuni de exploatare;
c) altă documentaţie prevăzută de standard sau condiţiile tehnice de fabricare;
d) certificat de conformitate;
La fabricarea unor construcţii metalice ale instalaţiilor de ridicat (coturi, piese de reazem
etc.) de către alte întreprinderi, acestea sînt însoţite de un document, care atestă calitatea lor.

5.10 Fiecare instalaţie de ridicat nou fabricată trebuie să fie inclusă de către
întreprinderea producătoare în registrul de evidenţă a instalaţiilor de ridicat construite şi
prevăzută cu o plăcuţă metalică, fixată într-un loc vizibil, unde să fie indicată denumirea
întreprinderii producătoare, sarcina maximă, data fabricării şi numărul de ordine.
La fabricarea unor construcţii metalice ale elementelor de asamblare şi aparatelor datele
referitoare la acestea urmează a fi consemnate în cartea de evidenţă.

5.11 Întreprinderea, care efectuează reconstrucţia şi reparaţia construcţiilor metalice ale


instalaţiilor de ridicat, trebuie să deţină condiţii tehnice, care să conţină indicaţii privind
metalele şi materialele de sudură utilizate, metodele de control al calităţii sudării, norma de
rebutare a îmbinărilor sudate şi modul de recepţie a unor elemente de asamblare şi a instalaţiei
de ridicat în întregime, precum şi modul de perfectare a documentaţiei.

5.12 Întreprinderea, care a efectuat reconstrucţia şi reparaţia instalaţiilor de ridicat,


trebuie în mod obligatoriu să consemneze în cartea tehnică specificul lucrării executate şi să
introducă datele privind materialul utilizat etc.
În caz de necesitate poate fi perfectată o carte tehnică nouă pentru instalaţia de ridicat.

5.13 Efectuarea reparaţiei construcţiilor metalice de rezistenţă ale instalaţiilor de ridicat


prin utilizarea sudării cu forţele proprii ale deţinătorului poate să fie admisă în modul stabilit.

6 Cerinţe pentru exploatarea instalaţiilor de ridicat


6.1 Modul de înregistrare a instalaţiilor de ridicat

6.1.1 Înregistrarea obiectelor industriale periculoase, la care se exploatează instalaţii de


ridicat, se efectuează în Organul de securitate industrială în modul stabilit.

6.1.2 Înregistrarea instalaţiilor de ridicat în Organul de securitate industrială se


efectuează conform cererii scrise a deţinătorului şi cărţii tehnice a instalaţiei de ridicat pînă la
punerea în funcţiune.

16
NRS 35-03-73:2006
În cerere trebuie să se indice prezenţa la întreprindere a specialiştilor calificaţi pentru
supravegherea exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat, prezenţa personalului de
întreţinere, de asemenea trebuie să fie confirmat faptul, că starea tehnică a instalaţiei de ridicat
admite exploatarea inofensivă a acesteia.
În cazul în care deţinătorul nu dispune de specialiştii necesari, atunci la înregistrare se
prezintă contractul cu organizaţia, care dispune de personalul în cauză, care va efectua
supravegherea şi întreţinerea.
La înregistrarea instalaţiei de ridicat, care a fost fabricată în străinătate, se prezintă
certificatul de conformitate sau avizul de expertiză a securităţii industriale privind
corespunderea instalaţiei de ridicat cu prezentele Reguli, eliberate în modul stabilit.

6.1.3 Înregistrarea în Organul de securitate industrială a instalaţiei de ridicat, care nu


deţine carte tehnică (în caz de pierdere), eliberată de către întreprinderea producătoare, poate
să se efectueze în baza duplicatului cărţii tehnice, întocmit în modul stabilit.
În acest caz duplicatul cărţii tehnice trebuie să conţină suplimentar următoarele date:
a) sarcina maximă de calcul a instalaţiei de ridicat;
b) certificatul laboratorului privind analiza chimică (pentru carbon, sulf, fosfor, mangan
şi siliciu) a construcţiilor metalice ale instalaţiei de ridicat. Aşchiile pentru analiza chimică a
materialului construcţiilor metalice trebuie să fie luate în mod selectiv din zonele coturilor şi
platformei rotative;
c) confirmarea calităţii construcţiilor metalice şi cordoanelor de sudură. Starea
îmbinărilor sudate ale construcţiilor metalice se verifică de către specialistul în lucrări de
sudare prin inspectare exterioară;
d) caracteristicile tehnice şi capacitatea de funcţionare a instalaţiei de ridicat.

6.1.4 Instalaţia de ridicat se supune reînregistrării după:


a) reparaţie, în cazul în care s-a eliberat o carte tehnică nouă;
b) transmiterea unui deţinător nou;
c) reconstrucţie.

6.1.5 La înregistrarea instalaţiei de ridicat, care a fost supusă reconstrucţiei, trebuie să se


prezinte cartea tehnică nouă, întocmită de organizaţia care a efectuat reconstrucţia, sau cartea
tehnică precedentă, la care trebuie să se anexeze următoarea documentaţie:
a) certificatul privind specificul reconstrucţiei, semnat de organizaţia specializată, care a
întocmit proiectul reconstrucţiei;
b) documentele noi în conformitate cu capitolul 7 al cărţii tehnice (anexa B).

6.1.6 Răspunsul la cererea de înregistrare trebuie să fie dat deţinătorului în termen de


maximum zece zile din ziua depunerii documentelor la Organul de securitate industrială.
În caz de refuz al înregistrării instalaţiei de ridicat trebuie să se indice în scris cauzele
refuzului cu referinţa la punctul corespunzător din prezentele Reguli.

6.1.7 Înregistrarea instalaţiei de ridicat montată pe şasiu de automobil sau remorcă în


organele Poliţiei rutiere MAI se efectuează după înregistrarea ei în Organul de securitate
industrială.

6.1.8 Instalaţiile de ridicat se vor scoate de la evidenţă de la Organul de securitate


industrială în următoarele cazuri:
a) la casarea instalaţiei de ridicat;
b) la transmiterea instalaţiei de ridicat la balanţa altui deţinător;
c) la expedierea instalaţiei de ridicat la reparaţie capitală.

17
NRS 35-03-73:2006
Instalaţia de ridicat se scoate de la evidenţă de către Organul de securitate industrială la
solicitarea în scris a deţinătorului acesteia, consemnînd în cartea tehnică cauzele scoaterii de
la evidenţă.

6.2 Modul de punere în funcţiune

6.2.1 Punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat, care se supune înregistrării în Organul


de securitate industrială, se efectuează în următoarele cazuri:
a) pentru instalaţia de ridicat nou înregistrată;
b) după reparaţia construcţiilor metalice ale instalaţiei de ridicat cu înlocuirea
elementelor de rezistenţă, elementelor de asamblare şi limitatorului de sarcină maximă;
c) după reconstrucţia instalaţiei de ridicat.
Punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat este confirmată de inspectorul Organului de
securitate industrială în baza rezultatelor încercărilor instalaţiei de ridicat la întreprinderea
producătoare şi a verificării tehnice, efectuată de deţinător, cu consemnarea în cartea tehnică.
Punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat se efectuează în baza evaluării stării tehnice şi
organizării întreţinerii şi supravegherii instalaţiilor de ridicat la întreprindere.
Referitor la punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat deţinătorul este obligat să
înştiinţeze Organul de securitate industrială în termen de minimum 5 zile.

6.2.2 Punerea în funcţiune a instalaţiilor de ridicat, care nu se supun înregistrării în


Organul de securitate industrială, se confirmă de specialistul de supraveghere a exploatării
inofensive a instalaţiilor de ridicat la întreprindere sau de specialistul, care îndeplineşte
funcţiile acestuia, în baza documentaţiei întreprinderii producătoare şi rezultatelor verificării
tehnice.

6.2.3 Punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat nou fabricată, livrată deţinătorului gata
asamblată, se confirmă de către Organul de securitate industrială în baza rezultatelor
încercărilor instalaţiei de ridicat efectuate la întreprinderea producătoare şi a verificării
tehnice, efectuată de deţinător, cu consemnarea în cartea tehnică.
Confirmarea punerii în funcţiune a instalaţiilor de ridicat, supuse înregistrării în Organul
de securitate industrială, se consemnează în cartea tehnică a acestora de către inspectorul
Organului de securitate industrială.
Confirmarea posibilităţii exploatării dispozitivelor detaşabile de prindere a sarcinii şi
tarei se consemnează în registrul de evidenţă şi inspectare a lor de către persoana care a
confirmat punerea în funcţiune a instalaţiilor de ridicat.

6.3 Cerinţe pentru verificarea tehnică

6.3.1 Instalaţiile de ridicat, pentru care se aplică prezentele Reguli, trebuie să fie supuse
verificării tehnice pînă la punerea în funcţiune.
Verificarea tehnică trebuie să se efectueze în conformitate cu instrucţiunile de exploatare
a instalaţiei de ridicat, întocmite conform documentelor normative în vigoare. În cazul în care
în instrucţiunile de exploatare lipsesc indicaţiile respective, verificarea instalaţiilor de ridicat
se efectuează în conformitate cu prezentele Reguli.
Verificarea tehnică a instalaţiilor de ridicat tip catarg trebuie să se efectueze în modul
stabilit.

6.3.2 Instalaţiile de ridicat în funcţiune trebuie să fie supuse verificării tehnice:


a) parţiale – cel puţin o dată la 12 luni;
b) complete – cel puţin o dată la 3 ani;
c) încercării limitatorului de sarcină maximă – cel puţin o dată la 6 luni.

18
NRS 35-03-73:2006

6.3.3 Verificarea tehnică completă neprogramată a instalaţiei de ridicat urmează să se


efectueze după:
a) reconstrucţia instalaţiei de ridicat;
b) reparaţia construcţiilor metalice ale instalaţiei de ridicat cu înlocuirea elementelor de
rezistenţă sau elementelor de asamblare prin utilizarea sudării;
c) înlocuirea coturilor braţului sau braţului în întregime;
d) reparaţia capitală a instalaţiei de ridicat;
e) expirarea termenului normativ de funcţionare, în cazul în care instalaţia de ridicat se
află în exploatare şi au fost îndeplinite cerinţele 6.3.19;
f) înlocuirea limitatorului de sarcină maximă.

6.3.4 După înlocuirea cablurilor şi lanţurilor uzate, precum şi în caz de permutare a lor,
trebuie să se verifice corectitudinea trecerii prin inel şi siguranţa fixării capetelor cablului, de
asemenea trebuie să se întindă cablurile prin intermediul unei sarcini nominale în nacelă, fapt
care trebuie să fie consemnat în cartea tehnică a instalaţiei de ridicat de către specialistul
responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de funcţionare.

6.3.5 Verificarea tehnică a instalaţiei de ridicat (turlei) se efectuează parţial şi complet.


Verificarea tehnică parţială a instalaţiei de ridicat se efectuează de către specialistul pentru
supravegherea asupra exploatării inofensive a instalaţiei de ridicat (turlei) cu participarea
specialistului responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de funcţionare.
Verificarea tehnică completă periodică şi neprogramată a instalaţiei de ridicat se
efectuează de către expertul organizaţiei de expertiză. Data şi locul efectuării verificării
tehnice complete se determină de către deţinătorul instalaţiei de ridicat şi în prealabil se
coordonează cu organizaţia de expertiză nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare.

6.3.6 Verificarea tehnică iniţială completă a instalaţiilor de ridicat, livrate de la


întreprinderea producătoare, precum şi a celor care au fost supuse reparaţiei la întreprinderea
specializată de reparaţii, se efectuează de către SCT pînă a fi expediate deţinătorului.
Data verificării şi rezultatele ei trebuie să fie consemnate în cartea tehnică a instalaţiei de
ridicat. Pînă la punerea în funcţiune deţinătorul trebuie să efectueze verificarea tehnică
parţială a acestor instalaţii de ridicat şi să consemneze rezultatele în cartea tehnică.

6.3.7 Verificarea tehnică a instalaţiei de ridicat se efectuează pentru a determina:


a) corespunderea ei cu prezentele Reguli, datele din cartea tehnică şi documentaţia
tehnică în vigoare;
b) starea bună a ei, care asigură funcţionarea inofensivă;
c) starea bună de funcţionare a aparatelor şi dispozitivelor de securitate;
d) corespunderea organizării supravegherii şi întreţinerii instalaţiei de ridicat cu
prevederile prezentelor Reguli.

6.3.8 Verificarea tehnică completă trebuie să includă:


a) inspectarea şi verificarea funcţionării instalaţiei de ridicat (inclusiv a aparatelor şi
dispozitivelor de securitate);
b) încercări statice;
c) încercări dinamice.
La verificarea tehnică parţială nu se efectuează încercări statice.

6.3.9 La verificarea tehnică a instalaţiei de ridicat trebuie să fie inspectate şi verificate în


funcţiune toate mecanismele, utilajul hidraulic, echipamentul electric, aparatele şi
dispozitivele de securitate, frînele, aparatura de comandă, iluminarea, semnalizarea.

19
NRS 35-03-73:2006
La verificarea tehnică a instalaţiei de ridicat de asemenea trebuie să se verifice:
a) starea construcţiilor metalice ale instalaţiei de ridicat şi îmbinărilor sudate ale acestora
(lipsa fisurilor, deformărilor, modificării pereţilor în urma coroziunii şi altor defecte);
b) starea nacelei (platformei), fixarea axelor şi bolţurilor, împrejmuirea;
c) starea cablurilor şi fixarea lor. Rebutarea lanţurilor şi cablurilor de oţel trebuie să se
efectueze în modul stabilit de documentele normative în vigoare;
d) starea prizei electrice cu pămîntul a instalaţiei de ridicat.
Lucrările indicate la enumerările a), b) şi d) pot fi efectuate pînă la verificarea tehnică.
Rezultatele inspectării şi verificărilor se consemnează în act.

6.3.10 Încercările statice ale instalaţiei de ridicat se efectuează cu o sarcină care


depăşeşte cu 50 % capacitatea de ridicare a acesteia, după metodica expusă în instrucţiunile de
exploatare, în scopul verificării rezistenţei instalaţiei de ridicat şi unor elemente ale ei, precum
şi a stabilităţii.

6.3.11 Încercările statice ale instalaţiei de ridicat se efectuează la instalarea ei pe o


platformă orizontală într-o poziţie care corespunde celei mai mici stabilităţi de calcul a ei.
La instalaţiile de ridicat utilate cu nacelă sarcina, ce are masa egală cu 110 % din
capacitatea de ridicare nominală, se amplasează în nacelă, iar sarcina, ce are masa egală cu
40 % din capacitatea de ridicare nominală, se suspendă de nacelă prin intermediul unei
suspensii flexibile la înălţimea de la 100 pînă la 200 mm de la sol cu menţinere ulterioară pe
parcursul a 10 min.
Totodată, detaşarea de la sol a unei piese de reazem a instalaţiei de ridicat nu se
consideră un indiciu al pierderii stabilităţii.
Instalaţia de ridicat se consideră că a susţinut încercarea, în cazul în care pe parcursul a
10 min. sarcina ridicată nu s-a coborît, precum şi atunci cînd în construcţiile metalice nu s-au
constatat deteriorări. Se interzic oricare mişcări ale instalaţiei de ridicat cu o sarcină, avînd
masa egală cu 150 % din capacitatea de ridicare nominală.

6.3.12 Încercările dinamice ale instalaţiei de ridicat se efectuează prin amplasarea în


nacelă a unei sarcini, avînd masa ce depăşeşte cu 10 % capacitatea de ridicare nominală, în
scopul de a verifica acţiunea mecanismelor instalaţiei de ridicat şi a frînelor acesteia.
La încercările dinamice se efectuează cel puţin trei cicluri ale tuturor deplasărilor
posibile ale nacelei.
Totodată, detaşarea de la sol a unei piese de reazem a instalaţiei de ridicat nu se
consideră un indiciu al pierderii stabilităţii.

6.3.13 Încercarea limitatorului de sarcină maximă trebuie să fie combinată cu verificarea


tehnică sau întreţinerea tehnică, dar nu mai rar de o dată la 6 luni. Încercarea se efectuează în
prezenţa specialistului responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de
funcţionare.
Limitatorul de sarcină maximă trebuie să fie reglat la sarcina nominală şi sigilat.
Verificarea declanşării limitatorului de sarcină maximă se efectuează prin intermediul unei
sarcini, care depăşeşte sarcina nominală cu cel mult 10 %.
Rezultatele încercării limitatorului de sarcină maximă se consemnează în registrul de
serviciu al maşinistului instalaţiei de ridicat.

6.3.14 Pentru încercarea instalaţiei de ridicat deţinătorul trebuie să asigure setul de


greutăţi de încercare verificat cu indicarea masei efective a lor.

20
NRS 35-03-73:2006
6.3.15 Rezultatele verificării tehnice a instalaţiei de ridicat se consemnează în cartea
tehnică de către specialistul care a efectuat verificarea cu indicarea termenului verificării
următoare.

6.3.16 La verificarea tehnică a instalaţiei de ridicat nou fabricată la întreprinderea


producătoare, supusă verificării tehnice complete, prin consemnarea în cartea tehnică trebuie
să fie confirmat faptul, că instalaţia de ridicat corespunde cu prevederile prezentelor Reguli şi
cu condiţiile tehnice, că a susţinut încercările la rezistenţă şi stabilitate, iar la verificarea
instalaţiei de ridicat în funcţiune – că aceasta corespunde cu prevederile prezentelor Reguli, a
susţinut încercările şi este în stare bună de funcţionare.
Punerea în funcţiune a instalaţiei de ridicat se confirmă de către specialistul responsabil
de supravegherea exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat.

6.3.17 Inspectarea periodică, întreţinerea tehnică şi reparaţia instalaţiilor de ridicat


trebuie să se efectueze conform instrucţiunilor de exploatare a instalaţiei de ridicat.
Deţinătorul instalaţiei de ridicat este obligat să asigure executarea lucrărilor menţionate
conform graficului şi înlăturarea oportună a defecţiunilor depistate.

6.3.18 Rezultatele inspectărilor şi întreţinerii tehnice, datele privind reparaţiile


instalaţiilor de ridicat trebuie să fie consemnate în registrul de reparaţie de formă arbitrară, iar
în caz de înlocuire sau reparaţie a elementelor de rezistenţă - în cartea tehnică.

6.3.19 Instalaţiile de ridicat cu termenul de funcţionare expirat, în conformitate cu


documentele normative în vigoare, trebuie să fie supuse expertizării (diagnosticării) în modul
stabilit.
Rezultatele inspectării trebuie să fie consemnate în cartea tehnică a instalaţiei de ridicat
de către organizaţia care a efectuat inspectarea.

6.3.20 Deţinătorul instalaţiei de ridicat, în cazul în care în procesul verificării tehnice sau
exploatării constată defecte în construcţia acesteia, precum şi necorespunderea instalaţiei de
ridicat cu prevederile prezentelor Reguli, expediază întreprinderii producătoare o reclamaţie.
Referitor la instalaţiile de ridicat procurate din străinătate reclamaţia se prezintă prin
intermediul organizaţiei corespunzătoare.
Copia actului-reclamaţie se expediază la Organul de securitate industrială.
Întreprinderea producătoare, primind reclamaţia, înlătură defectele depistate.
Întreprinderea producătoare într-un registru duce evidenţa reclamaţiilor parvenite,
indicînd următoarele date:
a) denumirea întreprinderii sau organizaţiei care a prezentat reclamaţia;
b) numărul de fabricaţie curent al instalaţiei de ridicat şi anul de fabricare al acesteia;
c) conţinutul succint al reclamaţiei;
d) măsurile întreprinse.

6.3.21 Întreprinderea producătoare ţine cont de neajunsurile construcţiei şi fabricării


instalaţiilor de ridicat, aflate în exploatare şi întreprinde măsuri de înlăturare a acestora.
Întreprinderea producătoare informează organizaţiile care exploatează instalaţii de
ridicat referitor la defectele constatate, care pot influenţa asupra securităţii folosirii instalaţiei
de ridicat, metodele de înlăturare a lor, de asemenea expediază documentaţia tehnică şi
materialele necesare, piesele şi subansamblurile care urmează a fi înlocuite.

21
NRS 35-03-73:2006
6.4 Cerinţe pentru supraveghere şi întreţinere

6.4.1 Controlul în producţie referitor la exploatarea inofensivă a instalaţiilor de ridicat


trebuie să se efectueze în modul stabilit de Organul de securitate industrială.

6.4.2 Conducătorii de întreprinderi şi antreprenorii individuali – deţinătorii instalaţiilor


de ridicat, precum şi conducătorii de organizaţii, care exploatează instalaţii de ridicat, sînt
obligaţi să asigure întreţinerea lor în stare bună de funcţionare şi condiţiile inofensive de
funcţionare prin organizarea verificării, inspectării, reparaţiei, supravegherii şi întreţinerii
corespunzătoare.
Pentru aceasta este necesar:
a) să fie desemnat specialistul de supraveghere a exploatării inofensive a instalaţiilor de
ridicat, specialistul responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de
funcţionare şi persoana responsabilă de executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat în condiţii
de securitate;
b) să fie creat serviciul depanare şi să fie stabilit modul de efectuare a inspectărilor
preventive, deservirii tehnice şi reparaţiilor, care asigură întreţinerea instalaţiilor de ridicat în
stare bună de funcţionare;
c) să fie stabilit modul de instruire şi verificare periodică a cunoaşterii prezentelor Reguli
de către personalul de întreţinere a instalaţiilor de ridicat, maşinişti la instalaţiile de ridicat (în
continuare - maşinişti) şi muncitorii nacelei, precum şi de verificare a cunoaşterii prezentelor
Reguli de către specialişti;
d) să fie elaborate instrucţiuni de producţie, registre, proiecte de executare a lucrărilor,
fişe tehnologice şi alte reglementări privind exploatarea inofensivă a instalaţiei de ridicat
pentru persoanele responsabile de executarea inofensivă a lucrărilor cu instalaţii de ridicat,
pentru maşinişti, muncitorii nacelei şi personalul de întreţinere;
e) specialiştii să fie asiguraţi cu reguli, instrucţiuni de serviciu şi directive în domeniul
exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat, iar personalul de întreţinere – cu instrucţiuni de
producţie;
f) să fie asigurată respectarea în modul stabilit a prezentelor Reguli de către personalul
tehnico-ingineresc, iar de către personalul de întreţinere – a instrucţiunilor de producţie.

6.4.3 Pentru supravegherea exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat se desemnează


personal tehnico-ingineresc atestat în domeniul securităţii industriale a obiectelor industriale
periculoase în modul stabilit de Organul de securitate industrială.

6.4.4 Specialistul pentru supravegherea exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat


trebuie să fie supus verificării privind cunoaşterea prezentelor Reguli de către o comisie, la
care participă inspectorul Organului de securitate industrială, cu eliberarea procesului-verbal
sau certificatului corespunzător de atestare a specialiştilor în domeniul securităţii industriale
de forma stabilită.
Verificarea periodică a cunoştinţelor specialiştilor pentru supravegherea exploatării
inofensive a instalaţiilor de ridicat trebuie să se efectueze o dată la 3 ani.
În perioada concediului, deplasării, incapacităţii temporare de muncă şi în alte cazuri de
absenţă a specialistului responsabil, îndeplinirea obligaţiilor acestuia se atribuie prin ordin
lucrătorului, care-l suplineşte conform funcţiei, care deţine calificarea respectivă şi a fost
supus verificării privind cunoaşterea prezentelor Reguli (fără a consemna numele lui în cartea
tehnică a instalaţiei de ridicat).

6.4.5 Specialistul pentru supravegherea exploatării inofensive a instalaţiei de ridicat este


obligat:

22
NRS 35-03-73:2006
31
NRS 35-03-73:2006

a) să supravegheze starea tehnică şi exploatarea inofensivă a instalaţiilor de ridicat şi a


dispozitivelor de prindere a sarcinilor (în cazul în care acestea există) şi să întreprindă măsuri
de lichidare a încălcărilor regulilor de securitate, inclusiv:
- corectitudinea executării lucrărilor cu instalaţia de ridicat;
- corectitudinea instalării instalaţiei de ridicat în timpul funcţionării;
- respectarea sistemului de eliberare a permiselor de lucru în cazul prevăzut la 6.5.8;
b) să efectueze verificarea tehnică a instalaţiilor de ridicat şi să admită exploatarea lor în
cazurile prevăzute de prezentele Reguli, de asemenea să ducă evidenţa şi să efectueze
verificarea tehnică a instalaţiilor de ridicat, care nu se supun înregistrării în Organul de
securitate industrială, în acele cazuri, cînd aceste obligaţii nu sînt puse în sarcina altor
persoane;
c) să controleze îndeplinirea prescripţiilor emise de Organul de securitate industrială,
precum şi respectarea graficelor de inspectări periodice şi de reparaţii ale instalaţiilor de
ridicat;
d) să verifice respectarea modalităţii de admitere a maşiniştilor la manevrare şi a
muncitorilor la întreţinerea instalaţiilor de ridicat, stabilită de prezentele Reguli, de asemenea
să participe la comisiile de atestare şi verificare periodică a cunoştinţelor personalului de
deservire şi de întreţinere;
e) să controleze existenţa şi îndeplinirea instrucţiunilor de producţie de către maşinişti,
muncitorii nacelei, personalul de întreţinere, specialiştii responsabili de întreţinerea
instalaţiilor de ridicat în stare bună de funcţionare şi de către persoanele responsabile de
executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat în condiţii de securitate;
f) să verifice respectarea regulilor de securitate, proiectelor de efectuare a lucrărilor,
fişelor tehnologice şi altor reglementări la executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat;
g) să controleze respectarea modului stabilit de deţinător de repartizare şi expediere a
instalaţiilor de ridicat la obiecte.

6.4.6 La constatarea defecţiunilor, precum şi a încălcărilor prezentelor Reguli în timpul


funcţionării instalaţiilor de ridicat şi întreţinerii lor, specialistul pentru supravegherea
exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat trebuie să sisteze funcţionarea instalaţiei de
ridicat şi să întreprindă măsurile de lichidare a acestora.
Specialistul pentru supravegherea exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat nu
trebuie să admită exploatarea instalaţiei de ridicat în caz de:
a) depistare a defectelor la frîne, cabluri, lanţuri şi fixările lor, cîrlige, troliuri, roţi de
rulare, dispozitivele de blocare şi aparatele de securitate, precum şi în caz de necorespundere a
schemei electrice şi schemei hidraulice cu cele prezentate în cartea tehnică;
b) existenţă a fisurilor şi deformărilor la construcţiile metalice;
c) expirare a termenului de verificare tehnică sau a termenului normativ de funcţionare a
instalaţiei de ridicat;
d) întreţinere a instalaţiilor de ridicat de către maşinişti neatestaţi, precum şi în cazul în
care nu au fost desemnaţi specialiştii responsabili de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare
bună de funcţionare şi persoanele responsabile de executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat
în condiţii de securitate;
e) lipsă a cărţii tehnice;
f) neîndeplinire a prescripţiilor emise de Organul de securitate industrială.

6.4.7 Responsabilitatea pentru întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de


funcţionare deţinătorul o va pune în sarcina specialistului ce deţine calificarea
corespunzătoare, în subordonarea căruia se află personalul, care întreţine instalaţiile de ridicat,

23
NRS 35-03-73:2006
după verificarea lor privind cunoaşterea prezentelor Reguli în comisia, la care participă
inspectorul Organului de securitate industrială şi înmînarea procesului-verbal sau certificatului
corespunzător de atestare a specialiştilor în domeniul securităţii industriale conform formei
stabilite şi instrucţiunilor de serviciu.
Verificarea cunoştinţelor se efectuează de către o comisie în modul stabilit de Organul
de securitate industrială.
Verificarea periodică a cunoştinţelor specialistului responsabil de întreţinerea instalaţiilor
de ridicat în stare bună de funcţionare trebuie să se efectueze o dată la trei ani. Numărul şi
data ordinului de desemnare a specialistului responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat
în stare bună de funcţionare, funcţia, numele, prenumele şi semnătura acestuia trebuie să fie
incluse în cartea tehnică a instalaţiei de ridicat.
Aceste date urmează a fi consemnate în cartea tehnică a instalaţiei de ridicat pînă la
înregistrarea ei în Organul de securitate industrială şi de fiecare dată după desemnarea unui
nou specialist responsabil.
Deţinătorul trebuie să creeze condiţii pentru îndeplinirea de către specialistul responsabil
a obligaţiilor puse în sarcina lui.

6.4.8 Specialistul responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de


funcţionare este obligat să asigure:
a) întreţinerea în stare bună de funcţionare a instalaţiilor de ridicat şi a dispozitivelor de
prindere a sarcinii (în cazul în care acestea există), efectuarea inspectărilor periodice,
întreţinerii tehnice şi reparaţiilor în termenele stabilite de grafic, controlul sistematic privind
gestiunea corectă a registrului de inspectări periodice şi înlăturarea oportună a
deranjamentelor depistate;
b) întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor de ridicat de către personal instruit şi atestat, care
posedă cunoştinţe corespunzătoare şi deprinderi suficiente pentru îndeplinirea obligaţiilor
puse în sarcina lui, precum şi efectuarea verificării periodice a cunoştinţelor personalului de
întreţinere;
c) îndeplinirea instrucţiunilor de producţie privind întreţinerea instalaţiilor de ridicat de
către maşinişti şi personalul de întreţinere;
d) pregătirea oportună a instalaţiilor de ridicat către verificarea tehnică, precum şi
pregătirea către diagnosticarea tehnică şi expertizarea instalaţiilor de ridicat cu termenul
normativ de funcţionare expirat;
e) reparaţia instalaţiilor de ridicat conform graficului;
f) păstrarea cărţilor tehnice şi documentaţiei tehnice în vigoare referitoare la instalaţiile
de ridicat şi dispozitivele de prindere a sarcinii (în cazul în care acestea există), precum şi
gestiunea registrelor de verificare periodică a cunoştinţelor personalului;
g) îndeplinirea prescripţiilor emise de Organul de securitate industrială şi specialistul de
supraveghere a exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat.

6.4.9 În fiecare hală, la şantierul de construcţii sau la alt sector, în fiecare tură, din
efectivul maiştrilor, şefilor de şantier, şefilor de sector, precum şi şefilor de echipă, trebuie să
fie desemnată prin ordin persoana responsabilă de executarea inofensivă a lucrărilor cu
instalaţii de ridicat.
La depozitele de materiale în calitate de persoane responsabile de executarea inofensivă a
lucrărilor cu instalaţii de ridicat pot fi desemnaţi şefii de depozite.
Desemnarea lucrătorilor menţionaţi în calitate de persoane responsabile de executarea
inofensivă a lucrărilor cu instalaţii de ridicat trebuie să se efectueze după verificarea
cunoaşterii de către aceştea a capitolelor respective ale prezentelor Reguli, instrucţiunilor de
serviciu şi instrucţiunilor de producţie pentru maşinist şi legătorul de sarcini (după caz) de
către comisia la care participă inspectorul Organului de securitate industrială.

24
NRS 35-03-73:2006
Persoanelor care au susţinut verificarea cunoştinţelor li se eliberează proces-verbal sau
certificat de atestare în domeniul securităţii industriale de forma stabilită de Organul de
securitate industrială.
Verificarea periodică a cunoştinţelor persoanelor menţionate trebuie să se efectueze o
dată la trei ani.

6.4.10 Persoana responsabilă de executarea inofensivă a lucrărilor cu instalaţii de ridicat


este obligată:
a) să organizeze efectuarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat în conformitate cu regulile
de securitate, proiectul de executare a lucrărilor şi fişele tehnologice;
b) să instruiască maşiniştii, muncitorii nacelei şi legătorii de sarcini (în caz de prezenţă
a acestora) referitor la executarea lucrării în condiţii de securitate, acordînd atenţia la
condiţiile speciale la locul de executare a lucrărilor, neadmiterea supraîncărcării instalaţiei de
ridicat, corectitudinea legării şi fixării sarcinilor, corectitudinea montării instalaţiilor de
ridicat;
c) să nu admită personalul neinstruit şi neatestat la întreţinerea instalaţiilor de ridicat, să
determine necesitatea desemnării semnalizatorilor în timpul funcţionării instalaţiilor de
ridicat;
d) să nu admită utilizarea dispozitivelor detaşabile de prindere a sarcinii, care nu sînt
marcate, sînt cu defecţiuni sau nu corespund conform capacităţii de ridicare şi specificului
încărcăturii;
e) să indice maşiniştilor locul de instalare a instalaţiilor de ridicat pentru efectuarea
lucrărilor în apropierea liniilor electrice şi să elibereze permis pentru exploatare cu
consemnarea în registrul de serviciu;
f) să nu admită executarea lucrărilor în lipsa permisului de lucru în cazurile prevăzute
de prezentele Reguli;
g) să asigure muncitorii cu inventarul necesar şi mijloace pentru executarea inofensivă a
lucrărilor cu instalaţii de ridicat;
h) să verifice respectarea instrucţiunilor de producţie, proiectelor de executare a
lucrărilor, fişelor tehnologice şi altor reglementări de către maşinişti şi muncitorii nacelei.

6.4.11 Pentru întreprinderile ce deţin un număr mic de instalaţii de ridicat (pînă la trei
unităţi), la care nu pot fi desemnaţi toţi lucrătorii responsabili, prevăzuţi de prezentele Reguli,
obligaţiile specialistului responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de
funcţionare şi ale persoanei responsabile de executarea inofensivă a lucrărilor cu instalaţii de
ridicat, pot fi atribuite unui singur specialist sau (conform contractului) unui lucrător atestat
din altă organizaţie.

6.4.12 În acele cazuri, în care deţinătorul instalaţiei de ridicat nu are posibilitatea să


desemneze specialiştii şi persoanele responsabile prevăzute de prezentele Reguli, obligaţiile
acestora se admite să fie atribuite unor lucrători ai organizaţiei specializate, încheind un
contract cu aceştea, sau unor specialişti atestaţi ai altei organizaţii.

6.4.13 Pentru manevrarea instalaţiilor de ridicat şi întreţinerea lor deţinătorul este


obligat să desemneze maşinişti, lăcătuşi, electricieni, specialişti în sisteme hidraulice şi
muncitori pentru nacele.

6.4.14 Manevrarea instalaţiei de ridicat montată pe şasiu de autocamion poate fi


încredinţată persoanei care deţine permis de conducere, după instruirea ei conform
programului de instruire a maşiniştilor la instalaţiile de ridicat şi atestarea în comisia de
calificare în modul stabilit.

25
NRS 35-03-73:2006
6.4.15 Pentru fixarea şi legarea (agăţarea) sarcinii de cîrlig trebuie să fie desemnaţi
legători de sarcini. În calitate de legători de sarcini pot fi admişi muncitorii nacelei, instruiţi
pentru profesia care prevede efectuarea lucrărilor de agăţare a sarcinii.
În certificatele acestor lucrători trebuie să fie menţiunea privind atribuirea profesiei de
legător de sarcini.

6.4.16 În acele cazuri, în care zona deservită de instalaţia de ridicat nu se vede de la


postul de comandă al maşinistului şi nu există legătură telefonică sau radio între maşinist şi
muncitorii care se află în nacelă, trebuie să fie numit un semnalizator pentru transmiterea
semnalelor.

6.4.17 Maşiniştii, muncitorii nacelei, electromontorii şi lăcătuşii, pînă a fi încadraţi la


lucru, trebuie să fie supuşi examenului medical pentru a determina corespunderea stării fizice
a lor cu cerinţele prezentate faţă de lucrătorii de profesiile menţionate conform legislaţiei în
vigoare.

6.4.18 Instruirea şi atestarea maşiniştilor, lăcătuşilor, electromontorilor, reglorilor de


aparate şi dispozitive de securitate, legătorilor de sarcini se efectuează în instituţii de
învăţămînt profesional-tehnic, precum şi la cursuri şi şcoli tehnice, ce dispun de bază pentru
instruirea teoretică şi practică. Instruirea muncitorilor de specialităţile menţionate trebuie să se
efectueze conform programelor de studii, aprobate şi avizate în modul stabilit.

6.4.19 Maşinistul transferat de la un tip de instalaţie de ridicat la alt tip trebuie să fie
instruit şi atestat în modul stabilit de prezentele Reguli. În asemenea caz, instruirea poate fi
efectuată conform unui program redus în modul stabilit.
În cazul în care maşinistul este transferat de la o instalaţie de ridicat la alta de acelaşi
tip, dar alt model, indice sau cu alt tip de acţionare, acesta trebuie să fie iniţiat referitor la
particularităţile construirii şi întreţinerii a astfel de instalaţie de ridicat şi să treacă stagiul.
După verificarea cunoştinţelor şi deprinderilor practice maşinistul poate fi admis la
executarea lucrărilor de sine stătător.
Modul de instruire, trecere a stagiului şi verificare a deprinderilor practice se determină
de către deţinătorul instalaţiei de ridicat.

6.4.20 Maşinistul, după o întrerupere în lucru conform specialităţii mai mult de un an,
trebuie să fie supus verificării cunoştinţelor în comisia desemnată de deţinătorul instalaţiei de
ridicat şi în cazul rezultatelor satisfăcătoare ale verificării poate fi admis la stagiu pentru
restabilirea deprinderilor necesare.

6.4.21 Verificarea repetată a cunoştinţelor personalului de întreţinere (maşiniştilor,


lăcătuşilor, electromontorilor, reglorilor de aparate şi dispozitive de securitate şi legătorilor de
sarcini) de către comisia de calificare trebuie să se efectueze:
a) periodic, nu mai rar de o dată la 12 luni;
b) la transferarea lucrătorului la alt loc de muncă;
c) la solicitarea inspectorului Organului de securitate industrială sau specialistului de
supraveghere a exploatării inofensive a instalaţiilor de ridicat.
Verificarea repetată a cunoştinţelor trebuie să se efectueze în volumul prevăzut de
instrucţiunile de producţie. Participarea inspectorului Organului de securitate industrială la
verificarea repetată a cunoştinţelor personalului de întreţinere nu este obligatorie.

6.4.22 Rezultatele atestării şi verificării periodice a cunoştinţelor personalului de


întreţinere trebuie să fie consemnate în proces-verbal cu înscriere în certificat în modul stabilit
de Organul de securitate industrială.

26
NRS 35-03-73:2006

6.4.23 Atestarea maşiniştilor la instalaţiile de ridicat se efectuează de o comisie cu


participarea obligatorie a reprezentantului Organului de securitate industrială.
Organul de securitate industrială (inspectorul) trebuie să fie înştiinţat referitor la data
organizării examenelor în termen de maximum 10 zile.
Atestarea altor muncitori de întreţinere a instalaţiilor de ridicat poate fi efectuată de
către comisia de calificare a întreprinderii (organizaţiei), care a efectuat instruirea, fără
participarea inspectorului Organului de securitate industrială.
În caz de necesitate, Organul de securitate industrială poate solicita efectuarea atestării
altor muncitori cu participarea reprezentantului său.

6.4.24 Persoanelor care au susţinut examenele li se înmînează certificate de forma


stabilită semnate de preşedintele comisiei. În certificatul maşinistului la instalaţia de ridicat
trebuie să fie indicat tipul instalaţiei de ridicat la manevrarea căreia acesta este admis.
În certificatul maşinistului la instalaţia de ridicat şi legătorului de sarcini trebuie să fie
încleiată o fotografie. În procesul de executare a lucrărilor aceştea trebuie să deţină
certificatele în cauză.

6.4.25 Admiterea maşiniştilor, lăcătuşilor, electromontorilor, reglorilor de aparate şi


dispozitive de securitate şi legătorilor de sarcini la efectuarea lucrărilor trebuie să se
perfecteze prin ordinul (dispoziţia) deţinătorului instalaţiei de ridicat.
În calitate de semnalizatori pot fi muncitorii doar din efectivul legătorilor de sarcini sau
muncitorilor nacelei atestaţi; aceştea se desemnează de către persoana responsabilă de
executarea inofensivă a lucrărilor cu instalaţii de ridicat.

6.4.26 Pentru întreţinerea corectă a instalaţiilor de ridicat deţinătorul este obligat să


asigure maşiniştii, lăcătuşii, electromontorii, legătorii de sarcini şi muncitorii nacelei cu
instrucţiuni de producţie, care stabilesc drepturile, obligaţiile lor, modul de executare
inofensivă a lucrărilor şi responsabilitatea.
Instrucţiunile de producţie se vor înmîna persoanelor menţionate (sub semnătură) pînă a
fi admise la efectuarea lucrărilor.

6.4.27 Maşiniştii la instalaţiile de ridicat pînă a începe lucrul sînt obligaţi să examineze
mecanismele, construcţiile metalice, aparatele şi dispozitivele de securitate ale instalaţiilor de
ridicat.
Rezultatele examinării şi verificării instalaţiilor de ridicat trebuie să fie consemnate de
către maşinişti în registrul de serviciu conform anexei D.

6.5 Cerinţe faţă de executarea lucrărilor

6.5.1 Instalaţia de ridicat poate fi admisă în exploatare doar în acel caz, în care masa
sarcinii ridicate nu depăşeşte capacitatea de ridicare a ei şi instalaţia de ridicat este pe piese de
reazem (în cazul utilizării lor). În timpul exploatării instalaţiei de ridicat nu trebuie să se
încalce cerinţele expuse în cartea tehnică a acesteia şi instrucţiunile de exploatare.

6.5.2 Pe instalaţiile de ridicat aflate în exploatare trebuie să fie inscripţionate clar


numărul de înregistrare, sarcina maximă şi data verificării tehnice parţiale şi complete
următoare.

6.5.3 Dispozitivele de prindere a sarcinii şi tara, care n-au fost supuse verificării tehnice
stabilite de regulile de exploatare a macaralelor, aprobate în modul stabilit, nu se admit în
exploatare.

27
NRS 35-03-73:2006
Dispozitivele de prindere a sarcinii defecte, precum şi dispozitivele ce nu conţin marcaje
(poansoane), nu trebuie să se afle la locurile de executare a lucrărilor.

6.5.4 La exploatarea instalaţiilor de ridicat trebuie să se întreprindă măsuri care previn


răsturnarea lor sau deplasarea spontană sub acţiunea vîntului sau în cazul terenului în pantă.

6.5.5 Deţinătorul instalaţiei de ridicat dotată cu cîrlig trebuie să elaboreze metodele de


legare şi fixare corectă a sarcinilor, în baza cărora vor fi instruiţi legătorii de sarcini.
Reprezentarea grafică (schema) a metodelor de legare şi fixare a sarcinilor trebuie să fie
înmînată legătorilor de sarcini şi maşiniştilor sau să fie afişată în locurile de executare a
lucrărilor.
Deplasarea sarcinii, pentru care nu au fost elaborate schemele de agăţare, trebuie să se
efectueze în prezenţa şi sub conducerea persoanei responsabile de executarea lucrărilor cu
instalaţii de ridicat în condiţii de securitate.

6.5.6 Deţinătorii instalaţiilor de ridicat în comun cu organizaţiile de exploatare trebuie:


a) să elaboreze şi să distribuie la locurile de executare a lucrărilor cu instalaţii de ridicat
proiectele de executare a lucrărilor, fişele tehnologice;
b) să iniţieze (sub semnătură) persoanele responsabile de executarea inofensivă a
lucrărilor cu instalaţii de ridicat, maşiniştii, muncitorii nacelei şi, în caz de necesitate, legătorii
de sarcini, cu proiectele de executare a lucrărilor;
c) să asigure, în caz de necesitate, legătorii de sarcini cu tară şi cu dispozitive detaşabile
de prindere a sarcinii încercate şi marcate, care corespund cu masa şi specificul sarcinilor
deplasate;
d) să asigure efectuarea încercărilor periodice ale limitatorului de sarcină maximă prin
sarcina de control;
e) să determine modul de repartizare şi expediere a instalaţiilor de ridicat la obiecte
conform cererilor de forma stabilită şi să asigure respectarea acestuia;
f) să stabilească modul de sigilare a limitatoarelor de sarcină maximă.

6.5.7 Locul de executare a lucrărilor cu instalaţii de ridicat trebuie să fie iluminat în


conformitate cu proiectul de executare a lucrărilor sau cu documentele normative.

6.5.8 Instalarea şi exploatarea instalaţiilor de ridicat la o distanţă mai mică de 30 m de


la conductorul marginal al liniei electrice sau reţelei electrice aeriene cu tensiunea peste 42 V
se efectuează doar conform permisului de lucru, care stabileşte condiţiile inofensive de lucru.
Forma de prezentare a permisului de lucru pentru efectuarea lucrărilor cu instalaţia de
ridicat în apropierea liniei electrice aeriene este prevăzută în anexa E.
Modul de organizare a lucrărilor în apropierea liniei electrice, de eliberare a permisului
de lucru şi de efectuare a instructajului, se stabileşte prin ordinele deţinătorului instalaţiei de
ridicat şi de către executorul lucrărilor.
Condiţiile de securitate, indicate în permisul de lucru, trebuie să corespundă cu
prevederile documentelor normative în vigoare.
Durata de acţiune a permisului de lucru se determină de către organizaţia care l-a
eliberat.
Permisul de lucru trebuie să fie înmînat maşinistului la instalaţia de ridicat pînă la
începerea lucrului.
Exploatarea instalaţiei de ridicat în apropierea liniei electrice trebuie să se efectueze sub
conducerea nemijlocită a persoanei responsabile de executarea lucrărilor cu instalaţii de
ridicat în condiţii de securitate, care trebuie să indice maşinistului locul de instalare a
instalaţiei de ridicat, să asigure îndeplinirea condiţiilor de lucru prevăzute în permisul de lucru
şi să consemneze în registrul de serviciu al maşinistului referitor la permiterea lucrărilor.

28
NRS 35-03-73:2006
La executarea lucrărilor în zona de protecţie a liniei electrice sau în cadrul intervalelor
stabilite de Regulile de protecţie a reţelelor electrice de tensiune înaltă, permisul de lucru
poate fi eliberat doar în cazul în care există acordul în scris între deţinătorul instalaţiei de
ridicat şi organizaţia care exploatează linia electrică.
Modul de funcţionare a instalaţiilor de ridicat în apropierea liniei electrice executate din
cablu flexibil se determină de către deţinătorul liniei.
În asemenea caz eliberarea permisului de lucru nu este obligatorie.
La exploatarea instalaţiilor de ridicat la staţii electrice, substaţii şi linii electrice în
funcţiune, în cazul în care lucrările cu instalaţii de ridicat se execută de către personalul care
exploatează instalaţiile electrice, iar maşiniştii la instalaţiile de ridicat se află în lista de state a
întreprinderii energetice, permisul de lucru pentru executarea lucrărilor în apropierea
conductoarelor şi utilajelor aflate sub tensiune se eliberează în modul stabilit de documentele
normative în vigoare.
Totodată, trebuie să se respecte distanţa de la braţul instalaţiei de ridicat pînă la
conductoarele liniei electrice aflate sub tensiune în conformitate cu tabelul 1.

Tabelul 1

Tensiunea liniei aeriene, Distanţa minimă, m


kV
Pînă la 1 1,5
De la 1 pînă la 20 2,0
De la 35 pînă la 100 4,0
De la 150 pînă la 220 5,0
330 6,0
De la 500 pînă la 750 9,0
De la 750 pînă la 1150 12,0
800 (curent continuu) 9,0

6.5.9 Pentru executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat în condiţii de securitate


deţinătorul lor şi organizaţia care efectuează lucrările au obligaţia să asigure respectarea
următoarelor cerinţe:
a) la locul de executare a lucrărilor cu instalaţia de ridicat nu trebuie să fie admise
persoane care nu sînt antrenate nemijlocit în lucrările date;
b) în caz de necesitate a inspectării, reparaţiei, reglării mecanismelor, echipamentului
electric, inspectării şi reparaţiei construcţiilor metalice la instalaţia de ridicat trebuie să fie
oprit motorul sau întreruptorul cu pîrghie al dispozitivului de intrare (în cazul în care acesta
există);
c) lucrările de construcţie-montare trebuie să se efectueze conform proiectului de
executare a lucrărilor cu instalaţii de ridicat, în care trebuie să se prevadă:
- corespunderea instalaţiilor de ridicat montate cu condiţiile lucrărilor de construcţie-
montare în ceea ce priveşte capacitatea de ridicare, înălţimea de ridicare;
- asigurarea distanţelor lipsite de pericol de la reţele şi liniile electrice aeriene, locurile de
circulaţie a transportului urban şi pietonilor, precum şi distanţelor inofensive de apropiere a
instalaţiilor de ridicat de construcţii şi locurile de depozitare a pieselor şi materialelor de
construcţie;
- condiţiile de instalare şi exploatare a instalaţiilor de ridicat în apropierea taluzurilor
săpăturilor sau şanţurilor;
- condiţiile de exploatare inofensivă a cîtorva instalaţii de ridicat;
- lista dispozitivelor de prindere a sarcinilor utilizate şi reprezentarea grafică (schema) de
agăţare a sarcinilor pentru instalaţiile de ridicat utilate cu cîrlig;
- locurile şi gabaritele de depozitare a sarcinilor, căile de acces etc.;

29
NRS 35-03-73:2006
- măsurile privind executarea inofensivă a lucrărilor, luînd în considerare condiţiile
concrete la sectorul unde este instalată instalaţia de ridicat (îngrădirea şantierului de
construcţii, zonei de instalare sau zonei de lucru), nivelul de iluminare în timp de noapte de
cel puţin 20 lx etc.

6.5.10 Lucrările (de construcţie, zugrăvire, întreţinere a corpurilor de iluminat etc.) pot fi
executate din nacela instalaţiei de ridicat doar cu condiţia să se asigure îndeplinirea măsurilor
de prevenire a căderii oamenilor din nacelă, electrocutării lor, blocării la deplasarea nacelei în
spaţiu limitat.
La deplasarea nacelei este necesar să se respecte următoarele condiţii:
a) intrarea şi ieşirea din nacelă trebuie să se efectueze la podestul de acces, la ridicarea şi
coborîrea nacelei intrarea în nacelă trebuie să fie închisă prin intermediul dispozitivului de
zăvorîre;
b) muncitorii nacelei trebuie să fie apţi din punct de vedere a stării sănătăţii pentru a
lucra la înălţime, să lucreze în caschete şi cu centură de siguranţă, fixată de bridele sau
elementele construcţiei nacelei;
c) maşinistul cînd se află în zona de deservire a instalaţiei de ridicat trebuie să poarte
caschetă;
d) muncitorilor nacelei li se interzice să se aşeze sau să se ridice pe balustrade, să plaseze
pe pardoseala nacelei obiecte pentru a majora înălţimea zonei de lucru, să se aplece peste
împrejmuirea nacelei;
e) instalaţia de ridicat trebuie să fie oprită din funcţiune la viteza vîntului 10 m/s la
înălţimea de 10 m, precum şi pe timp de furtună, ploaie puternică, ceaţă sau ninsoare, în caz
de vizibilitate redusă, de asemenea la temperatura mediului înconjurător mai joasă decît cea
indicată în cartea tehnică a instalaţiei de ridicat;
f) în timpul funcţionării instalaţiei de ridicat legătura între muncitorii din nacelă şi
maşinist trebuie să se menţină necontenit: la ridicarea nacelei pînă la 10 m – verbal, peste 10
m - prin cod de semnalizare, peste 22 m – prin legătură radiotelefonică;
g) se interzice deplasarea instalaţiei de ridicat în caz de prezenţă a oamenilor sau sarcinii
în nacelă;
h) masa sarcinii în nacelă nu trebuie să depăşească valoarea indicată în cartea tehnică.
Codul de semnalizare este prezentat în anexa F.

6.5.11 Pentru executarea lucrărilor cu instalaţia de ridicat trebuie să fie pregătit podestul,
faţă de care se înaintează următoarele cerinţe:
a) existenţa căii de acces;
b) panta nu trebuie să depăşească unghiul indicat în cartea tehnică;
c) în cazul în care terenul este recent rambleiat şi nu este bătătorit trebuie să se efectueze
compactarea lui;
d) dimensiunile podestului trebuie să permită instalarea instalaţiei de ridicat pe toate
piesele de reazem, iar în caz de teren slab – pe plăci rezistente instalate sub piesele de
reazem, pe teren lunecos – pe plăci cu pană de fixare.

6.5.12 Instalaţia de ridicat trebuie să fie montată astfel, încît în timpul funcţionării
distanţa dintre platforma rotativă a instalaţiei de ridicat aflată în orice poziţie şi construcţii,
stive de încărcături şi alte obiecte (utilaje) să fie de cel puţin 1 m.
Se permite să se instaleze instalaţia de ridicat la marginea taluzului sau şanţului doar cu
condiţia respectării distanţelor indicate în tabelul 2.

30
NRS 35-03-73:2006
Tabelul 2

Adîncimea Distanţa de la începutul taluzului sau şanţului pînă la marginea piesei de


şanţului, m reazem a instalaţiei de ridicat în cazul în care terenul nu a fost rambleiat, m
nisipos şi cu nisipos- argilos cu argilos de loess
pietriş argilos nisip uscat
1 1,50 1,25 1,00 1,00 1,00
2 3,00 2,40 2,00 1,50 2,00
3 4,00 3,60 3,25 1,75 2,50
4 5,00 4,40 4,00 3,00 3,00
5 6,00 5,30 4,75 3,50 3,50

7 Modul de cercetare a avariilor şi accidentelor


7.1 Cercetarea cauzelor avariilor ce ţin de exploatarea instalaţiilor de ridicat se
efectuează în modul stabilit de Organul de securitate industrială.

7.2 Cercetarea accidentelor produse în timpul exploatării instalaţiilor de ridicat se


efectuează în modul stabilit de Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de
muncă.

8 Răspunderea pentru încălcarea regulilor


8.1 Conducătorii şi specialiştii, precum şi antreprenorii individuali, culpabili de
încălcarea prezentelor Reguli, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare
pentru încălcările admise, indiferent de faptul, dacă aceasta a generat sau nu avarie sau
accident de muncă.
Persoanele în cauză de asemenea răspund de încălcările prezentelor Reguli, admise de
subalterni.

8.2 În caz de reluare a lucrărilor care nu corespund cu cerinţele securităţii industriale,


sistate de Organul de securitate industrială, precum şi de neîntreprindere a măsurilor de
înlăturare a încălcărilor prezentelor Reguli şi instrucţiunilor de exploatare a instalaţiilor de
ridicat, aceste persoane sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

8.3 Muncitorii (maşiniştii, muncitorii nacelei, legătorii de sarcini, lăcătuşii,


electromontorii), instruiţi şi atestaţi în modul stabilit, asiguraţi cu instrucţiuni de producţie,
poartă răspundere pentru încălcarea indicaţiilor expuse în ele.

8.4 În dependenţă de caracterul încălcărilor şi consecinţelor lor, indicate la 8.1, 8.2, 8.3,
persoanele menţionate pot fi trase la răspundere disciplinară, administrativă sau penală în
modul stabilit.

9 Dispoziţii finale
În legătură cu intrarea în vigoare a prezentelor Reguli, reutilarea instalaţiilor de ridicat în
funcţiune, precum şi instalaţiilor de ridicat fabricate conform proiectelor elaborate anterior şi
termenele de reutilare, se efectuează de către deţinătorul instalaţiilor de ridicat în modul
stabilit.

31
NRS 35-03-73:2006
Anexa A
(informativă)

Clasificarea, termenii şi definiţiile instalaţiilor de ridicat

Termenul Definiţia Schema


A.1 Noţiuni generale
A.1.1 Instalaţie de Maşină de ridicat cu
ridicat funcţionare ciclică,
destinată pentru deplasarea
persoanelor cu scule şi
materiale şi executarea
lucrărilor în limitele zonei
de deservire

A.1.2 Turlă Maşină de ridicat cu


funcţionare ciclică,
destinată pentru deplasarea
persoanelor cu scule şi
materiale şi executarea
lucrărilor în sens vertical (în
sus, în jos)

A.1.3 Instalaţie de Maşină de ridicat tip catarg


ridicat tip catarg montată pe cu funcţionare ciclică,
şasiu special montată pe şasiu special,
destinată pentru deplasarea
persoanelor cu scule şi
materiale şi executarea
lucrărilor în sens vertical (în
sus, în jos)

A.2 Clasificarea instalaţiilor de ridicat funcţie de construcţia coturilor


A.2.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat ce are
ridicat cu un singur cot un singur cot

A.2.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat ce are


ridicat cu două coturi două coturi

32
NRS 35-03-73:2006

Termenul Definiţia Schema


A.2.3 Instalaţie de Instalaţie de ridicat ce are
ridicat cu trei coturi trei coturi

A.2.4 Instalaţie de Instalaţie de ridicat cu


ridicat telescopică extindere a elementelor

A.3 Clasificarea instalaţiilor de ridicat funcţie de posibilitatea de deplasare

A.3.1 Instalaţii de Instalaţii de ridicat echipate cu mecanism pentru deplasare pe


ridicat autopropulsate platforma de lucru şi pe drumuri

A.3.1.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat pe şasiu de montată pe şasiu de
autocamion autocamion

A.3.1.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat pe şasiu special montată pe şasiu special tip
auto

A.3.1.3 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat pe pneuri montată pe pneuri

A.3.1.4 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat pe şenile montată pe şenile

A.3.1.5 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat feroviară montată pe drezină şi
deplasabilă pe cale ferată

A.3.2 Instalaţii de Instalaţii de ridicat remorcate de un mijloc de transport


ridicat remorcate mecanizat

33
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.3.2.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat
ridicat pe pneuri remorcată remorcată de un mijloc de
transport mecanizat

A.3.2.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat montată


ridicat feroviară remorcată pe vagon-platformă de cale
ferată şi transportată pe linie
ferată prin intermediul unui
mijloc de transport feroviar

A.3.3 Instalaţii de Instalaţii de ridicat transportate prin intermediul unui mijloc de


ridicat mobile transport mecanizat
A.3.3.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat echipată
ridicat mobilă cu mecanism de deplasare
autopropulsată pe platforma de lucru şi
transportată pe drumuri prin
intermediul unui mijloc de
transport mecanizat

A.3.3.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat


ridicat mobilă fără deplasată prin acţionare
autopropulsie manuală pe platforma de
lucru şi transportată pe
drumuri prin intermediul
unui mijloc de transport
mecanizat
A.4 Clasificarea turlelor funcţie de posibilitatea deplasării
A.4.1 Turle Turle echipate cu mecanism pentru deplasare pe platforme de
autopropulsate lucru şi pe drumuri
A.4.1.1 Autoturlă Turlă montată pe şasiu de
autocamion

A.4.1.2 Turlă pe şasiu Turlă montată pe şasiu


special special tip auto

A.4.1.3 Turlă pe pneuri Turlă montată pe pneuri

34
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.4.1.4 Turlă pe şenile Turlă montată pe şenile

A.4.1.5 Turlă feroviară Turlă montată pe drezină


şi deplasabilă pe cale
ferată

A.4.2 Turle remorcate Turle remorcate de un mijloc de transport mecanizat

A.4.2.1 Turlă pe pneuri Turlă remorcată de un


remorcată mijloc de transport
mecanizat pe platforma de
lucru şi pe drumuri

A.4.2.2 Turlă feroviară Turlă montată pe


remorcată platformă de cale ferată şi
transportată pe linie ferată
prin intermediul unui
mijloc de transport
feroviar

A.4.3 Turle mobile Turle transportate prin intermediul unui mijloc de transport
mecanizat

A.4.3.1 Turlă mobilă Turlă echipată cu


autopropulsată mecanism de deplasare pe
platforma de lucru şi
transportată pe drumuri
prin intermediul unui
mijloc de transport
mecanizat

A.4.3.2 Turlă mobilă Turlă deplasată prin


fără autopropulsie acţionare manuală pe
platforma de lucru şi
transportată pe drumuri
prin intermediul unui
mijloc de transport
mecanizat

35
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.5 Clasificarea instalaţiilor de ridicat funcţie de modul de acţionare
A.5.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat (turlă)
ridicat hidraulică (turlă cu mecanisme acţionate
hidraulică) hidraulic -

A.5.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat (turlă)


ridicat electrică (turlă cu mecanisme acţionate
electrică) electric -

A.5.3 Instalaţie de Instalaţie de ridicat (turlă)


ridicat mecanică (turlă cu mecanisme acţionate -
mecanică) mecanic

A.6 Clasificarea instalaţiilor de ridicat funcţie de gradul de rotire

A.6.1 Instalaţie de Instalaţie de ridicat,


ridicat rotitoare partea rotitoare a căreia
împreună cu nacela se
poate roti (în plan) în
raport cu partea de sprijin
a instalaţiei de ridicat

A.6.2 Instalaţie de Instalaţie de ridicat,


ridicat cu rotire limitată partea rotitoare a căreia
împreună cu nacela se
poate roti (în plan) în
raport cu partea de sprijin
a instalaţiei de ridicat
între două poziţii extreme
cu un unghi între ele mai
mic de 360
A.6.3 Instalaţie de Instalaţie de ridicat, partea
ridicat cu rotire completă rotitoare a căreia împreună
cu nacela se poate roti (în
plan) în raport cu partea de
sprijin a instalaţiei de
ridicat între două poziţii
extreme cu un unghi între
ele mai mare de 360

36
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.6.4 Instalaţie de Instalaţie de ridicat (turlă),
ridicat (turlă) nerotitoare partea rotitoare a căreia
împreună cu nacela nu se
poate roti (în plan) în
raport cu partea de sprijin a
instalaţiei de ridicat

A.7 Elemente şi mecanisme


A.7.1 Nacelă Platformă împrejmuită
destinată pentru
amplasarea persoanelor cu
scule şi cu materiale

A.7.2 Frînă cu saboţi Frînă, la care frînarea se


efectuează prin strîngerea
saboţilor la placa de frînă

A.7.3 Frînă cu bandă Frînă, la care frînarea se


efectuează prin strîngerea
benzii la placa de frînă

A.7.4 Frînă cu disc Frînă, la care frînarea se


efectuează prin strîngerea
discurilor rotitoare la cele
fixe

A.7.5 Suporturi Suporturi destinate pentru a


rabatabile majora stabilitatea
instalaţiei de ridicat

A.7.6 Întreruptor al Dispozitiv destinat pentru a


suspensiilor elastice deconecta acţiunea
suspensiei în cazul în care
şasiul instalaţiei de ridicat
se sprijină pe lonjeron

37
NRS 35-03-73:2006

Termenul Definiţia Schema


A.7.7 Stabilizator al Dispozitiv destinat pentru
stabilităţii laterale egalarea deformărilor
suspensiilor elastice ale
părţii rulante a instalaţiei de
ridicat la virare în timpul
circulaţiei

A.7.8 Organ de Dispozitiv pentru


prindere a sarcinii suspendarea sarcinii

A.7.9 Dispozitiv de Dispozitiv destinat pentru


securitate asigurarea securităţii şi
funcţionării fără rateuri -

A.7.10 Limitator de Aparat destinat pentru a


sarcină maximă determina sarcina în nacela
instalaţiei de ridicat şi a
transmite semnalul de
avertizare la atingerea
sarcinii nominale, pentru -
întreruperea automată a
acţionării mecanismelor
instalaţiei de ridicat în cazul
în care sarcina depăşeşte
valoarea admisibilă
A.7.11 Întreruptor de Dispozitiv destinat pentru
sfîrşit de cursă deconectarea automată a
mecanismului instalaţiei de
ridicat în cazul în care -
părţile mobile ale acesteia
depăşesc poziţiile stabilite

A.7.12 Dispozitiv de Sistem special destinat


direcţionare a nacelei pentru a asigura
direcţionarea pardoselii
nacelei în poziţie orizontală -
la schimbarea poziţiei
coturilor instalaţiei de
ridicat

38
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.7.13 Limitator al Dispozitiv de securitate
zonei de deservire destinat pentru deconectarea
automată a mecanismului
-
instalaţiei de ridicat şi a
preveni ieşirea nacelei în afara
zonei de deservire
A.7.14 Sistem de Dispozitiv destinat pentru
blocare a ridicării şi rotirii deconectarea mecanismului de
coturilor în cazul în care nu ridicare şi rotire a coturilor în
sînt montate piesele de cazul în care nu sînt montate
reazem ale instalaţiei de piesele de reazem
-
ridicat

A.7.15 Sistem de Dispozitiv destinat pentru


blocare a ridicării pieselor de deconectarea mecanismului de
reazem în cazul în care ridicare a pieselor de reazem în
coturile braţului se află în cazul în care coturile braţului
poziţie de lucru se află în poziţie de lucru -

A.7.16 Sistem de Dispozitiv destinat pentru


coborîre a nacelei (platformei) coborîrea de avarie a nacelei
în caz de avarie (platformei) în caz de rateu al
-
dispozitivului de acţionare a
mecanismelor de ridicare a
coturilor
A.7.17 Sistem de Dispozitiv destinat pentru
protecţie a suporturilor blocarea suporturilor rabatabile
rabatabile contra mişcării în timpul transportării
spontane în timpul deplasării -
instalaţiei de ridicat

A.7.18 Indicator de Aparat care indică unghiul de


înclinare (aparat pentru înclinare a instalaţiei de ridicat
măsurarea înclinărilor) -

39
NRS 35-03-73:2006

Termenul Definiţia Schema


A.7.19 Opritor de avarie Dispozitiv de securitate destinat
a motorului pentru oprirea de avarie a
motorului din nacelă sau de la
pupitrul de jos -

A.7.20 Anemometru Aparat care determină viteza


(puterea) vîntului
-

A.7.21 Mecanism de Dispozitiv de acţionare pentru


ridicare ridicarea şi coborîrea nacelei
(schimbarea unghiului de înclinare
a coturilor) -

A.7.22 Mecanism de Dispozitiv de acţionare pentru


extindere modificarea lungimii cotului
telescopic -

A.7.23 Mecanism de Dispozitiv de acţionare pentru


rotire rotirea în plan orizontal a părţii
rotitoare a instalaţiei de ridicat
-

A.7.24 Inel (dispozitiv) Ansamblu destinat pentru a


de rotire transfera sarcinile (momentul
produs de sarcină, forţele verticale
şi orizontale) de la partea rotitoare
a instalaţiei de ridicat la cea
staţionară şi pentru rotirea părţii
rotitoare

40
NRS 35-03-73:2006
Termenul Definiţia Schema
A.7.25 Platformă Structură rotitoare pentru
rotitoare amplasarea mecanismelor şi
coturilor instalaţiei de ridicat

A.7.26 Cot Element al construcţiei metalice a


utilajului de lucru al instalaţiei de
ridicat, care asigură mărimea
necesară a razei de acţiune sau a
înălţimii de ridicare a nacelei -

A.8 Parametri şi caracteristici


A.8.1 Sarcină maximă Masa maximă admisibilă a sarcinii
pentru ridicarea căreia este -
prevăzută instalaţia de ridicat
(turla)
A.8.2 Înălţime de Distanţa maximă H pe verticală de
ridicare, H la fundaţia pe care este montată
instalaţia de ridicat pînă la
pardoseala nacelei H1, care se află
în poziţie superioară plus 1,5 m

A.8.3 Lungimea Distanţa maximă pe orizontală de


braţului, L la axa verticală de rotaţie a
instalaţiei de ridicat pînă la
împrejmuirea exterioară a nacelei

A.8.4 Adîncimea de Distanţa maximă pe verticală de la


coborîre, h fundaţia pe care este montată
instalaţia de ridicat pînă la
pardoseala nacelei care se află în
poziţia inferioară

41
NRS 35-03-73:2006

Termenul Definiţia Schema


A.8.5 Zonă de Spaţiu în limitele căruia
deservire este asigurată posibilitatea
executării lucrărilor în
nacelă

Sarcină creată de masa


A.8.6 Sarcină statică încărcăturii în nacelă şi
elementele instalaţiei de
ridicat în stare de repaus -

Sarcină ce apare la
A.8.7 Sarcină dinamică mişcarea nacelei cu
încărcătură şi elementelor
instalaţiei de ridicat -

A.8.8 Sarcină Sarcină creată de presiunea


provocată de vînt vîntului, adoptată ca
acţionînd în direcţie -
orizontală

A.8.9 Sarcină Sarcina maximă provocată


provocată de vînt a regimului de vînt la care se permite
de funcţionare a instalaţiei de exploatarea instalaţiei de
ridicat ridicat -

A.8.10 Stabilitate
Aptitudinea unei instalaţii
-
de ridicat de a rezista
momentelor de răsturnare
A.8.11 Coeficient de Raportul dintre momentul
stabilitate de revenire şi cel de -
răsturnare
A.8.12 Încercări statice Încercări prin aplicarea
unei sarcini statice conform -
normelor stabilite
A.8.13 Încercări Încercări prin aplicarea
dinamice unei sarcini dinamice
-
prevăzute de prezentele
Reguli

42
NRS 35-03-73:2006

Termenul Definiţia Schema


A.8.14 Ciclu
Totalitatea acţiunilor:
intrarea în nacelă, ridicarea
la înălţimea maximă şi -
coborîrea la poziţia
"îmbarcare", ieşirea din
nacelă

NOTĂ – Nu este necesară schema la A.5.1 – A.5.3, A.7.9 – A.7.23, A.7.26, A.8.1, A.8.6 – A.8.8

43
NRS 35-03-73:2006

Anexa B
(normativă)

Forma de prezentare a cărţii tehnice a instalaţiei de ridicat

Coperta cărţii tehnice

(denumirea instalaţiei de ridicat)

(indicele instalaţiei de ridicat)

CARTEA TEHNICĂ1

(notaţia cărţii tehnice)

1)
Prezenta carte tehnică reprezintă un exemplu, în temeiul căruia întreprinderea producătoare trebuie să
elaboreze cartea tehnică pentru tipul de instalaţii de ridicat fabricate de către aceasta, incluzînd în ea, din lista de
date care se conţin în prezentul model, doar acelea, care se referă la tipul dat de instalaţii de ridicat. În caz de
necesitate, în cartea tehnică se introduc date suplimentare, care caracterizează construcţia instalaţiei de ridicat
fabricată.

44
NRS 35-03-73:2006

Foaia de titlu
Instalaţia de ridicat se supune
înregistrării în Organul de securitate
industrială pînă la punerea în funcţiune

Locul pentru emblema


comercială a întreprinderii

Ţara
(denumirea întreprinderii producătoare)

(denumirea, tipul instalaţiei de ridicat (turlei))

(indicele instalaţiei de ridicat)

CARTEA TEHNICĂ

(notaţia cărţii tehnice)

Numărul de înregistrare

Odată cu transmiterea instalaţiei de


ridicat altui deţinător sau la închirierea
ei cu transmiterea funcţiilor
deţinătorului concomitent cu instalaţia
de ridicat trebuie să fie transmisă
şi prezenta carte tehnică

45
NRS 35-03-73:2006

ÎN ATENŢIA DEŢINĂTORULUI INSTALAŢIEI DE RIDICAT!

1 Cartea tehnică trebuie să se afle la deţinătorul instalaţiei de ridicat sau la


întreprinderea care a închiriat instalaţia de ridicat concomitent cu funcţiile deţinătorului.

2 Lista abaterilor de la prevederile Regulilor

2.1

2.2

3
(alte date la care trebuie să acorde o atenţie deosebită

deţinătorul instalaţiei de ridicat)

Confirmare privind posibilitatea


fabricării (folosirii) instalaţiei de ridicat

scrisoarea nr. din " " a.

ELIBERATĂ
de către Organul de securitate industrială

Denumirea furnizorului şi adresa

Tipul instalaţiei de ridicat

Indicele instalaţiei de ridicat

Lista documentelor livrate cu cartea tehnică a instalaţiei de ridicat

Denumirea documentului Indicativul Numărul de file


documentului
Instrucţiuni de exploatare a instalaţiei de
ridicat
Instrucţiuni de exploatare a autocamionului
Cartea tehnică a autocamionului
Albumul pieselor care se uzează uşor
Lista de piese şi accesorii de rezervă
Fişele tehnice ale pieselor componente

46
NRS 35-03-73:2006

B.1 Date generale

B.1.1 Întreprinderea producătoare


B.1.2 Tipul instalaţiei de ridicat
B.1.3 Numărul de fabricaţie
B.1.4 Anul de fabricaţie
B.1.5 Destinaţia instalaţiei de ridicat
B.1.6 Construcţia utilajului de lucru
B.1.7 Construcţia părţii de rulare
B.1.8 Tipul de acţionare: şasiul instalaţiei de ridicare a mecanismelor de
lucru
B.1.9 Mediul înconjurător în care poate să funcţioneze instalaţia de
ridicat:
a) temperatura în stare de lucru, C:
- maximă
- minimă
b) temperatura în stare de repaus, C:
- maximă
- minimă
c) umiditatea relativă a aerului, %:
- explozivă
- inflamabilă.
B.1.10 Viteza admisibilă a vîntului la înălţimea 10 m pentru starea de
lucru a instalaţiei de ridicat, m/s
B.1.11 Limitarea sau simultaneitatea executării operaţiilor

B.1.12 Tipul curentului electric


Destinaţia circuitelor Natura Tensiunea,
curentului V
electric
B.1.12.1 De forţă
B.1.12.2 De comandă
B.1.12.3 De iluminat de lucru
B.1.12.4 De iluminat pentru lucrări de intervenţie
B.1.13 Documentele normative de bază conform cărora a
fost fabricată instalaţia de ridicat

B.2 Caracteristici şi date tehnice de bază

B.2.1 Date generale


B.2.1.1 Sarcina maximă, kg
B.2.1.2 Înălţimea disponibilă de ridicare, m
B.2.1.3 Lungimea braţului, m
B.2.1.4 Ampatament, m
B.2.1.5 Ecartamentul roţilor, m:
- din faţă
- din spate
B.2.1.6 Raza minimă de bracaj, m
B.2.1.7 Conturul de reazem, m:

47
NRS 35-03-73:2006
- longitudinal
- transversal
B.2.1.8 Timpul de ridicare a nacelei la înălţimea maximă, s
B.2.1.9 Turaţia maximă a părţii rotitoare, (rot/min)
B.2.1.10 Unghiul de rotire, grade
B.2.1.11 Locul de comandă
B.2.1.12 Modul de comandă (electrică, hidraulică etc.)
B.2.1.13 Modul de alimentare cu energie electrică a instalaţiei de ridicat
B.2.1.14 Masa instalaţiei de ridicat, kg
B.2.1.15 Repartizarea masei pe axă în condiţii de transport, N:
- din faţă
- din spate
B.2.1.16 Gabaritele în condiţii de transport, m:
- lungimea
- lăţimea
- înălţimea

B.3 Caracteristici şi date tehnice de bază ale pieselor şi elementelor de asamblare

B.3.1 Motorul electric

B.3.1.1 Destinaţia
B.3.1.2 Tipul şi simbolul convenţional
B.3.1.3 Natura curentului
B.3.1.4 Tensiunea, V
B.3.1.5 Curentul nominal, A
B.3.1.6 Frecvenţa, Hz
B.3.1.7 Puterea nominală, kW
B.3.1.8 Turaţia, (rot/min)
B.3.1.9 DA, %

B.3.2 Pompa hidraulică

B.3.2.1 Destinaţia
B.3.2.2 Numărul, un.
B.3.2.3 Tipul şi simbolul convenţional
B.3.2.4 Presiunea lichidului de lucru, MPa
B.3.2.5 Număr rotaţii, rot/min
B.3.2.6 Consum putere, kW
B.3.2.7 Productivitate nominală, l/min

B.3.3 Motorul hidraulic

B.3.3.1 Destinaţia
B.3.3.2 Numărul, un.
B.3.3.3 Tipul şi simbolul convenţional
B.3.3.4 Momentul de torsiune nominal, Nm
B.3.3.5 Presiunea lichidului de lucru, MPa

48
NRS 35-03-73:2006
B.3.3.6 Număr nominal de rotaţii, rot/min
B.3.4 Cilindri hidraulici

B.3.4.1 Destinaţia
B.3.4.2 Numărul, un.
B.3.4.3 Tipul şi simbolul convenţional
B.3.4.4 Diametrul pistonului, mm
B.3.4.5 Diametrul tijei, mm
B.3.4.6 Cursa pistonului, mm
B.3.4.7 Efort, N
B.3.4.8 Presiunea nominală a lichidului de lucru, MPa

B.3.5 Cabluri din oţel

B.3.5.1 Destinaţia cablului


B.3.5.2 Construcţia cablului şi indicativul documentului normativ
B.3.5.3 Diametru, mm
B.3.5.4 Lungime, m
B.3.5.5 Rezistenţa de rupere a sîrmei, kgf/mm2
B.3.5.6 Efortul de rupere a cablului, N
B.3.5.7 Coeficientul de siguranţă la rezistenţă:
- conform Regulilor
- de facto
NOTĂ – Tabelul se completează conform datelor din documentaţia întreprinderii producătoare

B.3.6 Caracteristica lanţurilor

B.3.6.1 Destinaţia lanţului


B.3.6.2 Construcţia lanţului şi notaţia conform documentaţiei normative
B.3.6.3 Diametrul (calibrul) zalei sau diametrul rolei, mm
B.3.6.4 Pasul lanţului, mm
B.3.6.5 Lungimea lanţului, mm (numărul de zale, un.)
B.3.6.6 Efortul de rupere al lanţului, N
B.3.6.7 Efortul de calcul al lanţului, N
B.3.6.8 Coeficientul de siguranţă la rezistenţă:
- conform Regulilor
- de facto
NOTĂ – Tabelul se completează conform datelor din documentaţia întreprinderii producătoare

B.3.7 Dispozitive de prindere a sarcinii

B.3.7.1 Cîrlig (cu un singur corn etc.)


B.3.7.2 Indicativul documentului normativ şi numărul cîrligului conform
standardului
B.3.7.3 Sarcina nominală, kg
B.3.7.4 Numărul de fabricaţie
B.3.7.5 Reprezentarea poansonului SCT
NOTĂ – Tabelul se completează conform datelor din documentaţia întreprinderii producătoare

49
NRS 35-03-73:2006

B.4 Aparate şi dispozitive de securitate

B.4.1 Limitator de sarcină maximă


B.4.2 Sistem de direcţionare a pardoselii nacelei în poziţie orizontală
B.4.3 Sistem de delimitare a zonei de deservire
B.4.4 Dispozitiv de blocare a ridicării şi rotirii coturilor în cazul în care
instalaţia de ridicat nu este montată pe piese de reazem1)
B.4.5 Dispozitiv de blocare a ridicării pieselor de reazem la poziţia de lucru
a coturilor1)
B.4.6 Sistem pentru coborîrea de urgenţă a nacelei în caz de refuz al
sistemului hidraulic, dispozitivului de acţionare electrică sau al dispozitivului de
acţionare a pompei hidraulice
B.4.7 Dispozitiv pentru evacuarea muncitorilor din nacelele care se află mai
jos de fundaţia pe care este montată instalaţia de ridicat2)
B.4.8 Sistem de protecţie a suporturilor rabatabile ale instalaţiei de ridicat
contra mişcării (rotirii) spontane cînd se află în stare de repaus
B.4.9 Aparat (indicator) al unghiului de înclinare a instalaţiei de ridicat
B.4.10 Sistem de oprire de avarie a motorului cu dirijare din nacelă sau de
la pupitrul de jos
B.4.11 Anemometru3)
B.4.12 Aparat de intercomunicaţie3)
B.4.13 Aparate de semnalizare şi alte aparate şi dispozitive de securitate
1)
- Cu excepţia suporturilor elicoidale, dirijate manual.
2)
- În caz de posibilitate a coborîrii nacelei mai jos de fundaţia pe care este montată
instalaţia de ridicat.
3)
- Pentru instalaţiile de ridicat cu înălţimea de ridicare peste 22 m.

B.5 Date privind metalul elementelor de bază (de rezistenţă) ale construcţiilor
metalice ale instalaţiei de ridicat

Denumirea şi Tipul, grosimea Marca Indicativul Numărul Electrozi,


notarea produselor materialului, documentului certifi- sîrmă de
unităţii de laminate, categoria, normativ catului sudare (tipul,
asamblare indicativul grupa, clasa de referitor la marca),
documentului rezistenţă marca indicativul
normativ materialului documentu-lui
normativ

NOTĂ – Tabelul se completează conform datelor din documentaţia întreprinderii producătoare

B.6 Set de livrare

Denumirea Cantitatea Notă

50
NRS 35-03-73:2006

B.7 Certificat de recepţie

(denumirea şi indicele instalaţiei de ridicat)

nr. de fabricaţie este fabricată în conformitate


cu
(indicativul documentului normativ)

Regulile de construire şi exploatare inofensivă a instalaţiilor de ridicat (turlelor),


documentele normative în vigoare şi este admisă în exploatare cu parametrii indicaţi în cartea
tehnică.
Termenul de funcţionare a instalaţiei de ridicat ani din ziua dării în exploatare.

Inginer şef

Şef SCT a întreprinderii

L.Ş. " " a.

Cartea tehnică conţine:

a) desenul tehnic al instalaţiei de ridicat cu prezentarea dimensiunilor de bază;


b) schema electrică, hidraulică, cinematică de principiu;
c) schema de înfăşurare a cablurilor;
d) schemele zonei de deservire.

B.8 Date privind locul de amplasare a instalaţiei de ridicat

Denumirea întreprinderii Locul de amplasare a Data sosirii


deţinătoare a instalaţiei de instalaţiei de ridicat
ridicat

NOTĂ – Pentru completarea informaţiei de prevăzut cel puţin 3 pagini

B.9 Date privind desemnarea specialiştilor responsabili de întreţinerea instalaţiei


de ridicat în stare bună de funcţionare

Numărul şi data ordinului de Funcţia, numele, prenumele Semnătura


desemnare

NOTĂ - Pentru completarea informaţiei de prevăzut cel puţin 5 pagini

51
NRS 35-03-73:2006

B.10 Date privind reparaţia construcţiilor metalice, modificările construcţiilor şi


înlocuirea părţilor componente ale instalaţiei de ridicat

Data Date privind înlocuirea şi Semnătura specialistului responsabil de întreţinerea


reparaţia1) instalaţiei de ridicat în stare bună de funcţionare

NOTĂ - Pentru completarea informaţiei de prevăzut cel puţin 15 pagini


1)
- Documentele care confirmă calitatea pieselor nou montate (în locul celor uzate) ale instalaţiei de ridicat şi
materialelor, electrozilor, utilizaţi la reparaţie, precum şi a sudării, trebuie să se păstreze într-o mapă specială.

B.11 Consemnarea rezultatelor verificării

Data verificării Rezultatele verificării1) Termenul verificării următoare

NOTĂ - Pentru completarea informaţiei de prevăzut cel puţin 32 pagini


1)
- În acest capitol se consemnează rezultatele diagnosticării tehnice şi expertizării instalaţiei de
ridicat cu termenul normativ de exploatare expirat.

B.12 Înregistrare

Instalaţia de ridicat este înregistrată sub nr. _ în


(organul înregistrator)

În cartea tehnică sînt numerotate pagini şi şnuruite_ file,


inclusiv desene tehnice pe file.

(funcţia persoanei înregistratoare)


L.Ş.

" "

52
NRS 35-03-73:2006

Anexa C
(normativă)

Normele maxime de rebutare a elementelor instalaţiilor de ridicat (turlelor)


Tabelul C.1

Elemente Defecte, la existenţa cărora elementul se rebutează


Scripeţi Uzarea calibrului scripetelui peste 40 % în raport cu raza iniţială a
calibrului
Tambure Fisuri de orice dimensiuni. Uzarea calibrului tamburului pe profil
mai mult de 2 mm
Cîrlige Fisuri şi rupturi la suprafaţă. Uzarea deschiderii cîrligului peste
10 % în raport cu înălţimea iniţială a secţiunii verticale a cîrligului
Tambure de frînă Fisuri şi frînturi ce se extind pe suprafeţele de lucru şi suprafeţele
de ajustaj. Uzarea suprafeţei de lucru a obezii peste 25 % în raport
cu grosimea iniţială
Garnituri de frînă Fisuri şi frînturi ce se apropie de găurile de nit. Uzarea garniturii de
frînă în grosime pînă la apariţia capului de nit sau mai mult de 50 %
în raport cu grosimea iniţială
Pinioane, Frîngerea dinţilor.
roţi dinţate Fisuri de orice dimensiuni.
Uzarea dinţilor în grosime:
- mecanismul de ridicare – peste 15 %;
- mecanismul de rotire – peste 20 %;
- transmisii drepte – peste 25 %
Piese cu filet Ruperea a mai mult de două spire.
Uzarea spirelor, vizibilă la inspectare.
Strivirea marginilor capului sub cheie.
Coroziunea filetului
Construcţii metalice Abaterea de la liniaritate a axei cotului delta L, mm.
Neperpendicularitatea axei cotului delta L, mm
faţă de axa articulaţiei L/500

53
NRS 35-03-73:2006

Anexa D
(informativă)

Forma de prezentare a registrului de serviciu al maşinistului


la instalaţia de ridicat

Data Tura
Maşinistul la instalaţia de ridicat

Rezultatele inspectării instalaţiei de ridicat

Denumirea mecanismului, Rezultatul Numele, prenumele şi funcţia


subansamblului, piesei verificării persoanei care a înlăturat
defectul
Construcţia metalică
Frîne: rotirea platformei
mecanismului de deplasare al
instalaţiei de ridicat
Aparate de securitate: limitatorul
sarcinii maxime, întreruptoare de
sfîrşit de cursă, indicatori,
semnalizatoare
Echipament electric
Utilaj hidraulic
Cabluri, lanţuri
Cîrlig
Iluminare
Priza cu pămîntul
Alte observaţii semnalate în procesul
lucrului

A primit tura
(numele, prenumele şi semnătura maşinistului)
A transmis tura
(de indicat starea instalaţiei de ridicat şi numărul de ore lucrate)

(numele, prenumele şi semnătura maşinistului)

Rezultatele inspectării instalaţiei de ridicat


De către lăcătuş

De către electromontor _

Specialistul responsabil de întreţinerea instalaţiilor de ridicat în stare bună de funcţionare

54
NRS 35-03-73:2006

Anexa E
(informativă)

Forma de prezentare a permisului de lucru pentru efectuarea lucrărilor cu


instalaţia de ridicat în apropierea liniei electrice aeriene

(denumirea întreprinderii

şi instituţiei)

Permis de lucru nr.

Permisul se eliberează pentru executarea lucrărilor la o distanţă de pînă la 30 m de


la conductorul marginal al liniei electrice cu tensiunea peste 42 V.

1 Maşinistului
(numele, prenumele)

(tipul instalaţiei de ridicat, numărul de înregistrare)

2 Repartizată pentru executarea lucrărilor

(organizaţia care a repartizat instalaţia de ridicat)

3 La sectorul
(organizaţia căreia i s-a repartizat instalaţia de ridicat,

locul de executare a lucrărilor, şantierul de construcţii, depozitul, hala)

4 Tensiunea liniei electrice

5 Măsuri de securitate la sectorul


(necesitatea detensionării liniei electrice,

distanţa minimă admisibilă pe orizontală de la conductorul marginal pînă la cele mai

apropiate elemente ale instalaţiei de ridicat în timpul funcţionării ei,

modul de deplasare a nacelei şi alte măsuri de securitate)

6 Începutul lucrului h min.

"" a. .

7 Sfîrşitul lucrului h min.

"" a. .

8 Responsabil de executarea lucrărilor în condiţii de securitate

(funcţia, numele, prenumele, data şi numărul ordinului de desemnare)

55
NRS 35-03-73:2006

9 Muncitorul în nacelă _
(numele, prenumele)

(numărul certificatului, data ultimei verificări a cunoştinţelor)

10 Existenţa acordului în scris pentru executarea lucrărilor în zona de protecţie

( numărul şi data acordului cu organizaţia care exploatează linia electrică )

11 Permisul de lucru a fost eliberat de inginerul (energeticianul)

(organizaţia, semnătura)

12 Măsurile de securitate necesare, indicate la 5, au fost îndeplinite

Persoana responsabilă de executarea lucrărilor în condiţii de securitate


(semnătura)

" " a.

13 A fost supus instructajului maşinistul la instalaţia de ridicat


(semnătura)

" " a. _

NOTE:
1 Permisul se întocmeşte în două exemplare: un exemplar se transmite maşinistului la instalaţia
de ridicat, al doilea se păstrează la executantul lucrărilor.
2 Punctul 10 se completează în cazul în care lucrările se execută în zona de protecţie a liniei
electrice.
3 La liniile electrice aeriene se atribuie şi racordurile lor.
4 Lucrările în apropierea liniei electrice se execută în prezenţa şi sub conducerea persoanei
responsabile de executarea lucrărilor cu instalaţii de ridicat în condiţii de securitate.

56
NRS 35-03-73:2006

Anexa F
(informativă)

Codul de semnalizare aplicat în timpul funcţionării instalaţiei de ridicat

57
NRS 35-03-73:2006

Anexa B
(informativă)

Traducerea autentică a prezentei reglementări în limba rusă


Начало перевода

1 Объект и область применения


Настоящие Правила устройства и безопасной эксплуатации подъемников
(вышек) устанавливают требования по обеспечению промышленной безопасности при
эксплуатации подъемников (вышек), которые разработаны в соответствии с
требованиями Закона о промышленной безопасности опасных производственных
объектов, № 803-XIV от 11.02.2000.
Правила являются обязательными для всех экономических агентов,
занимающихся проектированием, изготовлением, реконструкцией, ремонтом,
эксплуатацией и диагностированием подъемников (вышек), независимо от вида
собственности и организационно-правовой формы.
Настоящие Правила распространяются на следующие подъемники:
a) самоходные, в том числе автомобильные; на спецшасси; гусеничные;
железнодорожные; пневмоколесные;
b) прицепные;
c) передвижные;
d) мачтового типа на специальном шасси, в том числе самоходные, прицепные,
передвижные.

Настоящие Правила не распространяются на следующие подъемники:


a) пожарные подъемники;
b) строительные грузовые подъемники;
c) грузопассажирские подъемники;
d) фасадные;
e) средства подмашивания (леса, подмости, площадки, вышки).

2 Нормативные ссылки
Положение о порядке расследования несчастных случаев на производстве,
утверждено Постановлением Правительства Республики Молдова, № 1361 от
22 декабря 2005 г.

3 Терминология
Для правильного толкования настоящих Правил применяются следующие
термины:
3.1 подъёмник: Грузоподъемная машина прерывного действия,
предназначенная для перемещения людей с инструментом и материалами и
проведения работ в пределах зоны обслуживания.
3.2 подъемник самоходный: Подъемник, оборудованный механизмом для
передвижения по рабочей площадке и по дорогам.
3.3 подъёмник передвижной: Подъёмник, транспортируемый на
механизированном транспортном средстве.

58
NRS 35-03-73:2006

3.4 подъемник прицепной: Подъемник, буксируемый механизированным


транспортным средством.
3.5 подъемник мачтового типа на специальном шасси: Грузоподъемная
машина прерывного действия, предназначенная для перемещения людей с
инструментом и материалами и проведения работ в вертикальном направлении (вверх,
вниз).
3.6 вышка: Грузоподъемная машина прерывного действия, предназначенная
для перемещения людей с инструментом и материалами и проведения работ в
вертикальном направлении (вверх, вниз).

4 Технические требования
4.1 Классификация подъёмников приведена в приложении А.

4. 2 Требования к изготовлению

4.2.1 Подъемники должны быть изготовлены в полном соответствии с


настоящими Правилами и другими действующими нормативными документами.

4.2.2. Подъемники и их сборочные единицы, приобретаемые за рубежом,


должны соответствовать требованиям настоящих Правил и иметь сертификат
соответствия в установленном порядке
Подъемники, не имеющие сертификата соответствия, должны пройти
процедуру оценки соответствия согласно действующему законодательству.
При поставке подъемника должна прилагаться нормативная техническая
документация, выполненная на государственном или русском языке и соответствующая
требованиям настоящих Правил.

4.2.3. Электрическое оборудование подъемников, его монтаж, токоподвод и


заземление должны отвечать требованиям Правил устройства электроустановок

4.2.4 Эксплуатацию электрического оборудования подъемников необходимо


осуществлять в соответствии с требованиями Правил эксплуатации электроустановок
потребителей, утвержденных в установленном порядке.

4.2.5 Подъемники, предназначенные для работы в помещениях и наружных


установках, в которых может образоваться взрывопожароопасная среда, должны
проектироваться и изготавливаться в соответствии с требованиями действующих
нормативных документов, регламентирующих условия безопасной эксплуатации.
Возможность работы подъемника во взрывопожароопасной среде (с указанием
категории среды) должна быть отражена в паспорте, а также в руководстве по
эксплуатации подъемника.

4.2.6 Подъемники, кроме предназначенных для эксплуатации в отапливаемых


помещениях, должны изготавливаться для работы при температуре от минус 40 °С до
+40 °С и скорости ветра не более 10 m/s на высоте до 10 m.

4.2.7 Подъемники, предназначенные для работы при температуре ниже минус 40


°С, должны изготавливаться в климатическом исполнении для макроклиматических
районов с умеренным и холодным климатом (NF), в соответствии с требованиями,
изложенными в действующих нормативных документах.

59
NRS 35-03-73:2006

4.2.8 Перед пуском в работу подъемники должны пройти регистрацию и


техническое освидетельствование в порядке, установленном настоящими Правилами.

4.2.9 Основные технические характеристики, в том числе грузоподъемность и


другие параметры, должны соответствовать действующим нормативным документам.

4.2.10 Запрещается работа подъемника за пределами зоны обслуживания.

4.2.11 В конструкциях подъемников должны быть предусмотрены:


a) удобство управления, технического обслуживания и ремонта;
b) возможность буксировки;
c) замена элементов гидросистемы подъемников без слива рабочей
жидкости из всей гидросистемы;
d) устройства привода рабочими движениями, обеспечивающими
плавность пуска и остановки.

4.2.12 Подъемники должны быть оборудованы устройством для учета наработки


в моточасах.

4.2.13 Механизмы подъемников, оборудованные механическими


приспособлениями для их включения, должны быть устроены таким образом, чтобы
исключалась возможность самопроизвольного их включения.

4.2.14 В узлах механизмов подъемника, передающих крутящий момент, во


избежание проворачивания сопрягаемых деталей необходимо применять шлицевые,
шпоночные, болтовые и другие соединения, которые должны быть предохранены от
произвольного развинчивания или разъединения.
Применение пружинных шайб для крепления опорно-поворотного устройства
запрещается.

4.2.15 Неподвижные оси, служащие опорой отдельных узлов подъемника,


должны быть надежно закреплены во избежание их перемещения.

4.2.16 У подъемников с телескопическими выдвижными секциями колен


должна быть предусмотрена надежная фиксация выдвинутых секций в рабочем
положении.

4.2.17 Направляющие для канатов, цепей и тяги следящей системы ориентации


пола люльки в горизонтальном положении должны быть устроены так, чтобы
исключались возможность самопроизвольного спадания их с роликов, звездочек,
барабанов и заклинивание тяг.

4.2.18 В коробчатых и трубчатых металлоконструкциях подъемников должна


исключаться возможность попадания и скопления влаги.

4.2.19 К механизмам, предохранительным устройствам систем управления,


требующим постоянного технического обслуживания, должен быть обеспечен удобный
и безопасный доступ.

60
NRS 35-03-73:2006

4.2.20 Коэффициент грузовой устойчивости при расчете с учетом действия сил


тяжести машины и груза, динамических воздействий, а также ветрового давления
должен быть не менее 1,15.
При этом для подъемников на опорах уклон установки не должен превышать
0°30', а для подъемников без опор не должен превышать 3°, если в руководстве по
эксплуатации не предусмотрен больший уклон.
Для подъемников, установленных на железнодорожных платформах, следует
учитывать максимально допустимое превышение на кривых участках пути одного
рельса над другим. Действие рельсовых захватов при определении устойчивости не
учитывается.
Коэффициент собственной устойчивости должен быть не менее 1,15,
подтверждаться расчетом и характеризовать отношение момента, создаваемого силой
тяжести всех частей подъемника с учетом уклона площадки в сторону опрокидывания
(относительно ребра опрокидывания) и ветровой нагрузкой, которая направлена в ту же
сторону.
Расчет прочности и устойчивости подъемников должен проводиться в
соответствии с методикой, утвержденной в установленном порядке.

4.2.21 Расчет прочности конструкции подъемника должен быть подтвержден в


ходе предварительных испытаний инструментальными тензометрическими
испытаниями.

4.3 Требования к устройству подъемников

4.3.1 Требования к люлькам (площадкам)

4.3.1.1 Высота от поверхности земли или с посадочной площадки до входа в


люльку и на поворотную платформу подъемника должна быть не более 400 mm; при
этом пол люльки и ступени не должны быть скользкими.

4.3.1.2 Люльки (площадки) подъемников должны иметь ограждения высотой не


менее 1000 mm. Верхняя поверхность перил должна быть удобна для обхвата рукой и
облицована малотеплопроводным материалом. По периметру настила должна быть
непрерывная обшивка высотой не менее 100 mm. Между обшивкой и перилами на
высоте 500 mm от настила должна быть дополнительная ограждающая планка по всему
периметру ограждения.
Проем для входа в люльку должен быть защищен съемным ограждением или
запирающейся дверью.
При невозможности выполнения этих требований (люлька пластиковая и т.д.)
допускается вход в люльку сверху.
При этом необходимо предусмотреть приспособления, облегчающие вход.
Размер пола люльки должен быть не менее 600 mm х 600 mm, диаметр пола
круглой люльки - не менее 700 mm.
Площадь пола люльки должна быть не менее 0,5 m2 на одного человека; ширина
входа в люльку - не менее 500 mm.
Конструкция и установка люльки, предназначенной для обслуживания
электросетей под напряжением до 1000V, должны обеспечивать гальваническую
развязку изоляции между металлоконструкцией подъемника и люлькой не менее
0,5 МΩ.

61
NRS 35-03-73:2006
4.3.1.3 Люлька подъемника должна быть оборудована скобами для крепления
карабинов предохранительных поясов рабочих люльки и фалов для инструмента.
Элементы ограждения люльки и места крепления поясов должны выдерживать
концентрированную нагрузку в разных направлениях не менее 1300 N.

4.3.2 Требования к канатам и цепям

4.3.2.1 В подъемниках применяют стальные канаты и цепи, которые должны


отвечать требованиям настоящих Правил и действующих нормативных документов.
Канаты и цепи должны иметь сертификат предприятия - изготовителя об их
испытаниях. При получении канатов или цепей без сертификата их необходимо
испытать в установленном порядке.
Канаты и цепи, не снабженные сертификатом об их испытании, к
использованию не допускаются.

4.3.2.2 Крепление и расположение канатов на подъемниках должны исключать


возможность спадания их с блоков или других механизмов, а также перетирания
канатов вследствие соприкосновения с элементами конструкций или друг с другом.
Зазор между канатом и устройством, исключающим его спадание с блока, должен
составлять не более 20% от диаметра каната.

4.3.2.3 Крепление конца каната должно быть выполнено с применением коуша


путем заплетки свободного конца каната, установки зажимов или другим способом по
утвержденным нормативным документам. Количество зажимов должно быть не менее
трех.
Конец каната на подъемнике может крепиться в стальной, кованой,
штампованной или литой втулке клином.
Применение сварных втулок не допускается.
Корпус втулки и клин не должны иметь острых кромок.

4.3.2.4 Если при замене каната на подъемнике в сертификате или свидетельстве


об испытании каната дано суммарное разрывное усилие, то расчетное усилие Р должно
быть определено умножением суммарного разрывного усилия на 0,83.

4.3.2.5 Нормы браковки канатов должны соответствовать требованиям правил


устройства и безопасной эксплуатации грузоподъемных кранов..

4.3.2.6 Стальные канаты и цепи, применяемые в механизмах подъема колен,


телескопических секций и следящей системе ориентации люльки, при проектировании
должны быть проверены расчетом.
Расчет каната или цепи на прочность проводят по формуле

P/S > K (1)

где
Р - разрывное усилие каната в целом или цепи, принимаемое по данным
действующего нормативного документа или сертификата, N;
S - наибольшее натяжение ветви каната с учетом КПД полиспаста и
динамических нагрузок или усилие в цепи, N;
К - коэффициент запаса прочности, который должен быть не менее 9.

62
NRS 35-03-73:2006
В следящей системе ориентации люльки, состоящей из двух параллельных
ветвей, имеющих уравнительное устройство, К должен быть не менее 4,5 для
каждой ветви следящей системы.

4.3.3 Требования к барабанам и блокам

4.3.3.1 В случае применения на подъемнике дополнительного грузоподъемного


оборудования (крюковых подвесок, крюка, блоков, барабанов) это оборудование
должно соответствовать требованиям действующих нормативных документов.
Минимальный диаметр блока или барабана, огибаемого стальным канатом,
применяемым в конструкции подъемника, определяют по формуле

D > hd

где
D - диаметр блока или барабана, измеряемый по средней линии каната, mm;
d - диаметр каната, mm;
h - коэффициент выбора диаметра блока, значение которого
принимается равным 16.
Канатоемкость барабана должна быть такой, чтобы при низшем (высшем)
возможном положении люльки на барабане оставались навитыми не менее 1,5 витков
каната, не считая витков, находящихся под зажимным устройством.
Барабаны, предназначенные для многослойной навивки каната, должны иметь
реборды с обеих сторон.
Реборды барабана должны возвышаться над верхним слоем навитого каната не
менее чем на два его диаметра.

4.3.4 Требования к ходовым колесам

4.3.4.1 Ходовые колеса прицепных и самоходных (на собственном шасси)


подъемников, предназначенные для транспортирования по автомобильным дорогам,
должны иметь стандартные пневмошины.
Для подъемников, перевозка которых осуществляется автомобилем или другим
транспортньм средством и передвигаемых по рабочей площадке вручную, допускается
применение других ходовых колес в соответствии с нормативными документами.

4.3.5 Требования к опорам

4.3.5.1 Усилие поднятия (выдвижения) вручную опор подъемника или их частей


должно быть не более 200 N. При большем усилии опоры должны иметь
гидравлический или другой привод. Установка подъемника должна производиться на
площадке с учетом категории грунта.
При установке подъемника на все опоры колеса должны быть освобождены от
нагрузки, если мосты и колеса участвуют в удерживающем моменте.

3.2.5.2. Подъемники, не имеющие опор, должны быть оборудованы устройством,


исключающим действие упругих подвесок.
Необходимость оборудования подъемников стабилизатором упругих подвесок,
позволяющих равномерно передавать нагрузку на все рессоры одной ходовой оси для
обеспечения их равномерной просадки на поворотах во время движения, должна
определяться разработчиком.

63
NRS 35-03-73:2006
4.3.6 Требования к тормозам

4.3.6.1 Механизмы подъема подъемников должны быть снабжены тормозами


нормально замкнутого типа, автоматически размыкающимися при включении, или
другими устройствами, исключающими самопроизвольное опускание (перемещение)
люльки.
Применение ленточных тормозов разрешено только на механизмах поворота
платформы.
Тормоза должны быть защищены от попадания масла и влаги.
Привод опорно-поворотного устройства подъемника должен быть
самотормозящимся или оборудован тормозом.
При этом коэффициент запаса торможения должен быть не менее 1,5.
У подъемного механизма подъемника с канатным приводом должно быть
предусмотрено устройство, исключающее возможность самопроизвольного опускания
люльки.

4.3.6.2 Автомобильные, прицепные, передвижные подъемники и подъемники на


спецшасси должны быть оборудованы стояночным тормозом и отвечать требованиям
Правил дорожного движения Республики Молдова.

4.4 Требования к приборам и устройствам безопасности

4.4.1 Подъемники должны быть оборудованы следующими устройствами для


безопасного производства работ:
a) ограничителем предельного груза (ОПГ);
b) анемометрами (для подъемников с высотой подъема более 22 m);
c) устройством ориентации пола люльки в горизонтальном положении во всей
зоне обслуживания; при этом угол наклона пола люльки не должен превышать 5°;
d) устройством (устройствами), ограничивающим зону обслуживания;
e) устройством блокировки подъема и поворота колен при не выставленном на
опоры подъемнике, кроме винтовых опор, устанавливаемых вручную;
f) устройством блокировки подъема опор при рабочем положении стрелы, кроме
винтовых опор, устанавливаемых вручную;
g) устройством аварийного опускания люльки при отказе гидросистемы,
электропривода или привода гидронасоса;
h) устройством, предназначенным для эвакуации рабочих из люлек,
находящихся ниже основания, на котором стоит подъемник;
i) устройством, предохраняющим выносные опоры подъемника от
самопроизвольного выдвижения (поворота) во время движения подъемника;
j) устройством (указателем) угла наклона подъемника;
k) системой аварийной остановки двигателя с управлением из люльки и с
нижнего пульта, которая должна быть снабжена кнопками "Стоп";
l) переговорным устройством (для подъемников с высотой подъема более 22 m).

4.4.2 Устройства и приборы безопасности, указанные в 4.4.1 должны работать


на отключение движений элементов подъемника.
В случае срабатывания приборов безопасности движения элементов подъемника
должны отключаться без выключения силовой установки.

4.4.3 Ограничитель предельного груза должен обеспечивать подачу звукового


предупредительного сигнала в случае превышения номинальной грузоподъемности

64
NRS 35-03-73:2006
подъемника не более 10% и отключать механизмы увеличения вылета и высоты
подъема при увеличении нагрузки более 110% от номинальной грузоподъемности.
После действия ограничителя предельного груза должны быть прекращены все
движения подъемника и проведена разгрузка люльки до допустимой нагрузки.
Для подъемников с двумя люльками подача звукового сигнала и отключение
механизмов должны обеспечиваться в зависимости от суммарной нагрузки на две
люльки, если конструкция подъемника предусматривает нагружение каждой люльки
нагрузкой, равной номинальной грузоподъмности подъемника.
Защитная панель или релейный (электронный) блок ограничителя предельного
груза должны быть опломбированы.

4.4.4 Световые приборы подъемников должны соответствовать требованиям


действующих нормативных документов.

4.5 Требования к пультам управления

4.5.1 Подъемники должны быть оборудованы двумя пультами


управления, расположенными один в люльке, другой внизу, в удобном месте, или иметь
дистанционное управление.
Подъемники с высотой подъема люльки до 12 m включительно допускается
изготавливать с одним пультом управления, при этом в люльке должны быть
устройства включения звукового сигнала и аварийной остановки двигателя.

4.5.2 Пульты управления подъемником располагаются таким образом, чтобы


управление было удобным.
Расположение рукояток и кнопок должно быть рациональным, позволяющим
обеспечить постоянное наблюдение за перемещением люльки. Направление движения
рукояток должно соответствовать направлению движения люльки подъемника.

4.5.3 При ручном управлении рукоятки (кнопки), применяемые в пультах


управления, должны иметь устройства для самовозврата в нулевое положение.
Удержание их во включенном положении должно быть возможным только при
непрерывном нажатии на рукоятку управления (кнопку).
Кнопки должны иметь обозначение направлений включаемых движений
механизмов подъемника.

4.5.4 На подъемниках с двумя пультами управления должна быть предусмотрена


блокировка, исключающая возможность управления подъемником одновременно с
двух пультов.

4.5.5 Пульты управления подъемником должны иметь устройства включения


звукового сигнала и аварийной остановки двигателя.
Допускается использование звукового сигнала автомобиля.

4.5.6 Конструкция и установка пульта управления, в том числе и кабеля, в


подъемниках, предназначенных для обслуживания электросетей под напряжением до
1000 V, должны обеспечивать гальваническую развязку изоляции между
металлоконструкцией подъемника и пультом не менее 0,5 МΩ.

4.6 Требования к материалам, сварке и контролю качества сварки

65
NRS 35-03-73:2006
4.6.1 Материалы, применяемые для изготовления, реконструкции и ремонта
подъемников, их металлоконструкций, деталей и механизмов, должны применяться в
соответствии с государственными стандартами и нормативными документами.

4.6.2 Качество применяемого материала для расчетных элементов должно быть


подтверждено сертификатом предприятия-изготовителя и входным контролем.
Выбор материала должен производиться с учетом нижних предельных значений
температур окружающей среды для рабочего и нерабочего состояний подъемника,
степени нагруженности элементов и агрессивности окружающей среды.
Данные о марке применяемого материала с указанием сертификата, нижней
предельной температуры для рабочего и нерабочего состояний подъемника должны
быть указаны в его паспорте.

4.6.3 Подготовку и сварку расчетных элементов подъемников необходимо


производить в соответствии с требованиями руководства по технологии сварки,
разработанной с учетом специфики свариваемого изделия, утвержденной в
установленном порядке.
Документация по технологии сварки должна разрабатываться разработчиком
документации подъемника или специализированной организацией, исходя из условий
обеспечения качества и надежности выполняемых сварных соединений.

4.6.4 Расчетные сварные соединения элементов металлоконструкций должны


быть выполнены с применением электродов или сварочной проволоки в соответствии с
действующими нормативными документами.

4.6.5 Сварочные материалы, применяемые для сварки металлоконструкций


подъемников, должны обеспечивать механические свойства металла, шва и сварного
соединения (предел прочности, предел текучести, относительное удлинение, угол
изгиба, ударная вязкость) не ниже нижнего предела указанных свойств основного
металла конструкции, установленного для данного материала действующим
нормативным документом.
При применении в одном соединении материалов разных марок механические
свойства материала электрода должны соответствовать свойствам материала с большим
пределом прочности.

4.6.6 К сварке металлоконструкций должны допускаться сварщики,


аттестованные в установленном порядке.

4.6.7 Прихватки элементов сварных соединений при сборке должны выполнять


сварщики той же квалификации с использованием тех же сварочных материалов, что и
при выполнении сварных швов.

4.6.8 Прихватки, выполненные в процессе сборки металлоконструкций, можно


не удалять, если при сварке они будут полностью переплавлены основным швом. Перед
сваркой прихватки должны быть очищены от шлака.

4.6.9 Необходимость термической обработки сварных швов соединений


ответственных элементов металлоконструкций должна быть предусмотрена в
технических условиях на изготовление и ремонт подъемников с учетом
технологического процесса предприятия-изготовителя.
Вид термической обработки и ее режим устанавливаются технологией сварки.

66
NRS 35-03-73:2006
4.6.10 Сварку металлоконструкций подъемника следует производить в
помещениях, исключающих неблагоприятное влияние атмосферы на качество сварных
соединений.
Выполнение сварочных работ на открытом воздухе допускается по специальной
технологии при условии применения соответствующих приспособлений для защиты
мест сварки от атмосферных осадков и ветра.

4.6.11 Сварные металлоконструкции должны иметь клеймо или другое условное


обозначение, позволяющее установить фамилию сварщика, производившего сварку.
Маркировку следует выполнять методами, обеспечивающими ее сохранность в
процессе эксплуатации подъемника.
Метод и место маркировки должны быть указаны на чертежах.

4.6.12 Контроль качества швов сварных соединений, проводимый при


изготовлении, реконструкции и ремонте подъемников отделом технического контроля
(ОТК), должен осуществляться внешним осмотром и измерением, методами
неразрушающего контроля и механическими испытаниями, предусмотренными
действующими нормативными документами.

4.6.13 Контроль качества сварных соединений следует проводить после


проведения термической обработки (если она обязательна для данного сварного
соединения). Результаты контроля сварных соединений должны быть зафиксированы в
соответствующих документах (журналах, картах, формулярах и т.п.).

4.6.14 Внешнему осмотру и измерению подлежат все сварные соединения с


целью выявления в них следующих возможных наружных дефектов:
a) трещин всех видов, размеров и направлении;
b) местных наплывов общей длиной более 100 mm на участке шва 1000 mm;
c) подрезов глубиной 0,5 mm на металле толщиной до 20 mm, но не более 3% от
толщины металла;
d) пор диаметром более 1 mm при толщине металла свыше 20 mm в количестве
более четырех на длине шага 100 mm с расстоянием между смежными дефектами менее
50 mm;
e) незаваренных кратеров;
f) прожогов и свищей;
g) пор, расположенных в виде сплошной сетки;
h) излома или неперпендикулярности осей соединяемых элементов;
i) смешения кромок соединяемых элементов, отступлений размеров и формы
швов от чертежей (по высоте, катету и ширине шва, по равномерности усиления и т.п.);
j) наплывов, подрезов, незаваренных кратеров, непроваров, пористости и других
технологических дефектов.
Перед внешним осмотром поверхность сварного шва и прилегающих к нему
участков основного металла шириной не менее 20 mm в обе стороны от шва должна
быть зачищена от шлака, брызг, потеков металла и других загрязнений.
Осмотр и измерение стыковых сварочных соединений должны производиться с
двух сторон по всей протяженности соединения. В случае недоступности для осмотра
внутренней поверхности сварного соединения осмотр и измерения производятся только
с наружной стороны.

4.6.15 Контроль сварных соединений просвечиванием необходимо осуществлять


в соответствии с действующими нормативными документами.

67
NRS 35-03-73:2006
Просвечиванию должно подвергаться не менее 25% длины стыкового шва
контролируемого соединения.
Обязательные места контроля устанавливаются действующими нормативными
документами, а дополнительные - ОТК.
При выявлении недопустимых дефектов в сварных соединениях просвечиванию
должно быть подвергнуто все контролируемое соединение.
Дефектные участки сварных швов, выявленные при контроле, должны быть
вырублены и переварены.

4.6.16 Ультразвуковой контроль швов сварных соединений необходимо


проводить в соответствии с действующими нормативными документами.
Проверке подлежат:
a) 100% ответственных стыковых швов (с целью выявления дефектных мест);
b) швы металлоконструкций (при неудовлетворительных результатах
механических испытаний контрольных образцов).

4.6.17 Качество сварных соединений считается неудовлетворительным, если в


них при любом виде контроля будут обнаружены внутренние или наружные дефекты,
выходящие за пределы норм, установленных настоящими Правилами и техническими
условиями на изготовление, реконструкцию и ремонт подъемника.

4.7 Требования к защитным покрытиям

4.7.1 Для защиты подъемников, сборочных единиц и деталей от коррозии на их


поверхность наносят лакокрасочные или металлические и неметаллические
(неорганические) покрытия (после окончательной приемки ОТК).
Указанной защиты не требуют механически обработанные детали, работающие в
масляной ванне или в среде консистентных смазок.

4.7.2 Лакокрасочные покрытия должны отвечать требованиям действующих


документов.

4.7.3 Подготовку металлических поверхностей перед окрашиванием и нанесение


лакокрасочных покрытий необходимо осуществлять в соответствии с технологической
документацией, разработанной предприятием-изготовителем.

4.7.4 Все обработанные, но не подлежащие окраске поверхности подъемника


должны быть покрыты смазкой или другим защитным покрытием.

4.7.5 Окрашивание наружных и внутренних поверхностей машин, механизмов,


сборочных единиц и деталей следует выполнять согласно чертежу окраски. Класс
покрытия должен соответствовать действующим нормативным документам. Толщина
покрытия должна составлять от 0,04mm до 0,08 mm.

4.7.6 Точки смазки, сливные и заливные пробки должны иметь яркий цвет,
отличающийся от цвета изделия.

4.7.7 Поверхности деревянных изделий необходимо окрашивать теми же


красками, что и наружные поверхности металлических изделий.

4.7.8 Поверхности, недоступные для окрашивания после сборки, должны быть


окрашены до нее.

68
NRS 35-03-73:2006

4.8 Технические требования к гидросистеме, гидравлическому


оборудованию и трубопроводам

4.8.1 Гидросистема и комплектующие ее гидрооборудование


(гидрораспределители, предохранительные гидроклапаны, гидроаккумуляторы,
гидроцилиндры, гидромоторы и насосы), а также рабочая жидкость, трубы и рукава
должны иметь документ, удостоверяющий их качество.

4.8.2 Конструкция гидравлической системы должна исключать возможность:


a) повреждения гидравлического оборудования;
b) повреждения трубопроводов, рукавов и их соединений, повреждения их от
соприкосновения с металлоконструкцией.
При отключении привода гидронасоса должна обеспечиваться автоматическая
остановка и фиксация механизмов.

4.8.3 Соединения трубопроводов, в том числе рукавов, места соединения


механизмов и приборов должны быть герметичными.

4.8.4 Гидросистема должна предусматривать полное удаление рабочей жидкости


при ремонте и загрязнении.
На линии напора для каждого насоса должны быть установлены
предохранительные клапаны. Слив жидкости от предохранительных клапанов должен
производиться в гидробак.

4.8.5 Гидросистема должна предусматривать возможность удобного и


безопасного заполнения и слива рабочей жидкости без попадания ее на землю и
возможность удаления воздуха из гидросистемы.

4.8.6 Фильтрование рабочей жидкости должно быть непрерывным, кроме случая


срабатывания предохранительного клапана. Степень фильтрации определяется с учетом
требований, установленных технической документацией на гидрооборудование.

4.8.7 Каждый гидравлический контур при необходимости следует предохранять


от превышения рабочего давления предохранительным клапаном, отрегулированным
на допустимое давление.
Отрегулированные предохранительные клапаны должны быть опломбированы
специалистом, ответственным за исправное состояние подъемников.

4.8.8 Основные характеристики гидрооборудования следует выбирать так, чтобы


при работе не возникали перегрузки несущих элементов конструкций
гидроподъемника.

4.8.9 В гидросистеме, где необходимо контролировать давление, должны быть


предусмотрены присоединительные элементы, необходимые для проведения
контрольных измерений.

4.8.10 При выключенном гидроприводе подъемника рабочее оборудование


должно надежно фиксироваться.

69
NRS 35-03-73:2006

4.8.11 Между насосом и предохранительным гидроклапаном не допускается


устанавливать запорную арматуру.
Фильтр, установленный на линии слива, должен иметь перепускной клапан.
Давление открытия перепускного клапана должно быть не более 0,4 МPа.

4.8.12 Конструкция гидросистемы должна быть обеспечена устройством,


позволяющим контролировать загрязненность фильтра.

4.8.13 На гидробаке должны быть указаны максимальный и минимальный


уровни рабочей жидкости и обеспечен безопасный контроль уровня рабочей жидкости.
Уровень рабочей жидкости необходимо контролировать при помощи масломерного
стекла. Применение щупов не допускается.
При использовании на гидроподъемнике нескольких баков для жидкости они
должны иметь разную маркировку.

4.8.14 Трубопроводы и гибкие рукава гидросистемы подъемника необходимо


испытать на прочность в соответствии с действующими нормативными документами.

4.8.15 Гибкие рукава, находящиеся в непосредственной близости от рабочего


места машиниста гидроподъемника, должны быть защищены предохранительным
кожухом или экраном.

4.8.16 Трубопроводы гидросистемы должны быть надежно закреплены для


устранения опасных колебаний (вибрации), а также от нарушения герметичности их
соединений.

4.8.17 Удлинение напорных трубопроводов сваркой не допускается.

4.8.18 Элементы управления, не включенные постоянно, после прекращения


воздействия на них должны возвращаться в исходное положение и вызывать
отключение или остановку механизмов подъемника.

4.8.19 Система управления гидроподъемника должна иметь раздельное


управление:
a) рабочими движениями люльки;
b) опорами;
c) механизмом передвижения подъемника.

4.8.20 При отказе гидропривода следует обеспечить аварийное опускание


люльки (при этом скорость опускания должна быть не более 0,2 m/s), а также
возможность управления коленом (стрелой) до положения, в котором подъемник будет
находиться в безопасном состоянии.

4.9 Требования к электрооборудованию


4.9.1 Требования к электроснабжению

4.9.1.1 Напряжение питания подъемников должно быть не более 400 V


переменного тока и 220 V постоянного тока. Подъемники могут получать питание от
стационарных или передвижных источников электроэнергии с глухозаземленной или

70
NRS 35-03-73:2006
изолированной нейтралью в соответствии с требованиями Правил устройства
электроустановок.

4.9.2 Требования к кабелям и проводам

4.9.2.1 На подъемниках должны применяться гибкие кабели и провода с


медными жилами.
Сечение жил проводов и кабелей цепей должно быть не менее 1,5 mm2.
Для цепей с напряжением до 42 V разрешается применение проводов и кабелей с
медными многопроволочными жилами сечением не менее 0,5 mm2 при условии, что
присоединение жил выполнено пайкой и провода не несут механическую нагрузку.
Вышеуказанное требование не распространяется на кабели и провода
применяемые в приборах и устройствах безопасности.

4.9.2.2 В местах, где изоляция и оболочка проводов и кабелей могут


подвергаться воздействию масла, следует применять провода и кабели с маслостойкой
изоляцией и оболочкой; допускается применение немаслостойких проводов и кабелей
при условии их прокладки в трубах с герметичными вводами их в аппараты.

4.9.2.3 В местах возможных механических повреждений проводки необходимо


предусмотреть ее защиту.

4.9.2.4 Жилы проводов и кабелей всех цепей должны иметь маркировку.

4.9.3 Требования к управлению

4.9.3.1 Напряжение системы управления подъемника не должно превышать


42 V.

4.9.4 Требования к освещению

4.9.4.1 Для подъемников на базе автомобилей и тракторов напряжение рабочего


и ремонтного освещения не должно превышать 24 V.

4.9.4.2 Напряжение ремонтного освещения прочих подъемников не должно


превышать 42 V.

4.9.5 Требования к заземлению

4.9.5.1 В подъемниках, имеющих напряжение свыше 42 V переменного тока и


110 V постоянного тока, для защиты людей от поражения электрическим током при
повреждении изоляции необходимо выполнить заземление или зануление
электрооборудования в соответствии с требованиями Правил устройства
электроустановок.

4.9.5.2 Зануление подъемника, питающегося от передвижных или стационарных


источников питания электроэнергией с глухозаземленной нейтралью, осуществляется
через нулевой рабочий проводник, подсоединенный к болту с гайкой, приваренному к
зачищенной металлической части подъемника.
Присоединение должно быть доступно для осмотра.

71
NRS 35-03-73:2006
4.9.5.3 Корпус выносного пульта (при управлении подъемником с земли) должен
быть выполнен из изоляционного материала или заземлен (занулен) не менее чем двумя
проводниками.

4.9.5.4 Защитное заземление электроприемников подъемника не требуется


преднамеренно выполнять, если электроприемники имеют надежный контакт с
заземленной или зануленной металлоконструкцией подъемника.

5 Требования к изготовлению и ремонту подъемников

5.1 Подъемники и их узлы должны быть изготовлены в соответствии с


проектами, настоящими Правилами и другими действующими нормативными
документами, утвержденными в установленном порядке.

5.2 Подъемники, механизмы, отдельные металлоконструкции, приборы и


устройства безопасности должны изготавливаться предприятиями, располагающими
техническими средствами для изготовления, а также условиями для производства,
сварки и контроля ее качества и квалифицированными специалистами.
Наличие этих условий проверяют в соответствии с действующими
нормативными документами.

5.3 Возможность изготовления (применения) подъемников подтверждается в


установленном порядке.
Для этого необходимы следующие документы:
a) сборочный чертеж подъемника и его основных сборочных единиц (при
необходимости);
b) акт приемочных испытаний опытного образца;
c) технические условия на изготовление, утвержденные в установленном
порядке;
d) паспорт;
e) руководство по эксплуатации;
f) справка, подтверждающая наличие на предприятии технологических
процессов изготовления подъемников.

5.4 Для возможности изготовления (применения) механизмов,


металлоконструкций, приборов и устройств безопасности подъемников, выпускаемых
предприятием в виде отдельных сборочных единиц (стрела, рама, люлька и т.п.),
рассматриваются следующие материалы:
a) сборочные чертежи, принципиальную электрическую, гидравлическую и
кинематические схемы;
b) технические условия на изготовление подъемника, утвержденные в
установленном порядке.
c) заключение экспертизы промышленной безопасности о наличии
организационно-технической возможности предприятия для выполнения этих работ.
Реконструкция и ремонт подъемников должны производиться по проектам,
разработанным специализированными организациями с учетом фактического состояния
подъемника (степень износа, наличие повреждений и пр.).
Требования к организации производства ремонта и реконструкции аналогичны
требованиям, предъявляемым к изготовлению подъемников.
5.5 При комплектовании подъемников из сборочных единиц и деталей,
изготовленных несколькими предприятиями, за качество изготовления в целом, за
соответствие настоящим Правилам и действующим нормативным документам, а также

72
NRS 35-03-73:2006
за оформление технической документации ответственность возлагается на
предприятие-изготовитель, комплектующее подъемник.
Паспорт подъемника составляется по документам предприятий,
изготавливающих отдельные сборочные единицы.
Документы этих предприятий необходимо хранить на предприятии,
комплектующем подъемник.

5.6 В технических условиях на изготовление подъемников или отдельных


металлоконструкций наряду с другими указаниями должны быть предусмотрены
требования по контролю качества сварки и браковочные показатели с учетом
настоящих Правил, порядок приемки сборочных единиц и готового изделия, а также
содержаться сведения о применяемом для изготовления металле и сварочных
материалах.

5.7 В руководстве по эксплуатации подъемника наряду с другими сведениями


должны быть указаны:
a) периодичность осмотра и смазки сборочных единиц подъемника;
b) периодичность и способы осмотра металлоконструкций;
c) перечень быстроизнашивающихся деталей и допуски на их износ;
d) предельные нормы браковки элементов подъемников согласно приложению
C;
e) наиболее вероятные механические повреждения металлоконструкций и
способы их устранения;
f) требования по безопасности обслуживания и эксплуатации подъемника,
составленные с учетом его конструкции;
g) порядок проведения технического освидетельствования;
h) срок службы подъемника;
i) порядок эвакуации из люльки в момент аварийного останова на высоте.

5.8 Приемочные испытания опытного образца подъемника проводятся с целью


определения его качества и соответствия настоящим Правилам и проекту.
Качество изготовления должно отвечать требованиям технических условий, а
конструкция подъемника должна позволять его безопасную эксплуатацию.
Результаты приемочных испытаний оформляются актом.
Испытание необходимо проводить по программе, разработанной в
установленном порядке.
Испытания проводятся комиссией с участием представителей Органа по
промышленной безопасности и разработчиком проекта.

5.9 Каждый изготовленный подъемник должен быть подвергнут приемо-


сдаточным испытаниям, принят ОТК предприятия-изготовителя и укомплектован:
a) паспортом;
b) руководством по эксплуатации;
c) другой документацией, предусмотренной стандартом или техническими
условиями на изготовление;
d) сертификатом соответствия;
При изготовлении отдельных металлоконструкций подъемников (колен, опор и
т.п.) другими предприятиями их снабжают документом, удостоверяющим их качество.

5.10 Каждый вновь изготовленный подъемник предприятие-изготовитель


должно занести в книгу учета выпускаемых подъемников и снабдить металлической

73
NRS 35-03-73:2006
табличкой, укрепленной на видном месте, с указанием наименования предприятия-
изготовителя, грузоподъемности, даты выпуска и порядкового номера.
При изготовлении отдельных металлоконструкций сборочных единиц и
приборов сведения о них следует заносить в книгу учета.

5.11 Предприятие, осуществляющее реконструкцию и ремонт


металлоконструкций подъемников, должно иметь технические условия, содержащие
указания о применяемых металлах и сварочных материалах, способах контроля
качества сварки, норме браковки сварных соединений и порядке приемки отдельных
сборочных единиц и подъемника в целом, а также о порядке оформления
документации.

5.12 Предприятие, производившее реконструкцию и ремонт подъемников,


должно обязательно отразить в паспорте характер выполненной работы и внести в него
сведения о примененном материале и др.
В необходимых случаях на подъемник должен быть составлен новый паспорт.

5.13 Проведение ремонта расчетных металлоконструкций подъемников с


применением сварки силами владельца может быть допущено в установленном
порядке.

6 Требования к эксплуатации подъемников


6.1 Порядок регистрации подъемников

6..1.1 Регистрация опасных производственных объектов, на которых


эксплуатируются подъемники, проводится в Органе по промышленной безопасности в
установленном порядке.

6.1.2 Регистрацию подъемников в Органе по промышленной безопасности


проводят по письменному заявлению владельца и паспорту подъемника до пуска в
работу.
В заявлении должно быть указано наличие в организации квалифицированных
специалистов для ведения надзора за безопасной эксплуатацией подъемников, наличие
персонала для обслуживания, а также подтверждено, что техническое состояние
подъемника допускает безопасную его эксплуатацию.
Если владелец не имеет необходимых специалистов, то при регистрации
представляется договор с организацией, имеющей необходимый персонал, который
будет осуществлять надзор и обслуживание.
При регистрации подъемника, изготовленного за рубежом, представляются
сертификат соответствия или заключение экспертизы промышленной безопасности на
соответствие подъемника настоящим Правилам, выданные в установленном порядке.

6.1.3 Регистрация в Органе по промышленной безопасности подъемника, не


имеющего паспорта (при его утере), выданного предприятием-изготовителем, может
быть проведена на основании дубликата паспорта, составленного в установленном
порядке.
В этом случае дубликат паспорта должен дополнительно содержать следующие
сведения:
a) расчетную грузоподъемность подъемника;
b) свидетельство лаборатории о химическом анализе (на углерод, серу, фосфор,
марганец и кремний) металлоконструкций подъемника. Стружка для химического

74
NRS 35-03-73:2006
анализа материала металлоконструкций должна быть взята в выборочном порядке из
поясов колен и поворотной платформы;
c) подтверждение качества металлоконструкций и сварных швов.
Проверка состояния сварных соединений металлоконструкций проводится
специалистом по сварке путем наружного осмотра;
d) технические характеристики и работоспособность подъемника.

6.1.4 Подъемник подлежит перерегистрации после:


a) ремонта, если на него был выдан новый паспорт;
b) передачи его новому владельцу;
c) реконструкции.

6.1.5 При регистрации подъемника, подвергнутого реконструкции, должен быть


представлен новый паспорт, составленный организацией, производившей
реконструкцию, или старый паспорт, к которому должна быть приложена следующая
документация:
a) справка о характере реконструкции, подписанная специализированной
организацией, составившей проект реконструкции;
b) новые документы в соответствии с разделом 7 паспорта (приложение B).

6.1.6 Ответ на заявление о регистрации должен быть дан владельцу не позднее


чем в десятидневный срок со дня получения документов в Органе по промышленной
безопасности.
При отказе в регистрации подъемника должны быть письменно указаны
причины отказа со ссылкой на соответствующий пункт настоящих Правил.

6.1.7 Регистрация подъемника на автомобиле или прицепе в органах дорожной


полиции МВД, осуществляется после регистрации его в Органе по промышленной
безопасности .

6.1.8 Подъемники подлежат снятию с регистрации в Органе по промышленной


безопасности в следующих случаях:
a) при списании подъемника;
b) при передаче подъемника на баланс другому владельцу;
c) при направлении подъемника в капитальный ремонт.
Снятие подъемника с регистрации производится Органом по промышленной
безопасности по письменному заявлению владельца подъемника с записью в паспорте о
причинах снятия с регистрации.

6.2 Порядок пуска в работу

6.2.1 Пуск в работу подъемника, подлежащего регистрации в Органе по


промышленной безопасности, осуществляется в следующих случаях:
a) для вновь зарегистрированного подъемника;
b) после ремонта металлоконструкций подъемника с заменой расчетных
элементов, сборочных единиц и ограничителя предельного груза;
c) после реконструкции подъемника.
Пуск в работу подъемника подтверждает инспектор Органа по промышленной
безопасности на основании результатов испытаний подъемника на предприятии-
изготовителе и технического освидетельствования, проведенного владельцем, записью
в паспорте.

75
NRS 35-03-73:2006
Пуск в работу подъемника осуществляется на основании оценки технического
состояния и организации обслуживания и надзора за подъемником на предприятии.
О предстоящем пуске в работу подъемника владелец обязан уведомить Орган по
промышленной безопасности не менее чем за 5 дней.

6.2.2 Пуск в работу подъемников, не подлежащих регистрации в Органе по


промышленной безопасности, подтверждает специалист по надзору за безопасной
эксплуатацией подъемников на предприятии или специалист, выполняющий его
обязанности, на основании документации предприятия-изготовителя и результатов
технического освидетельствования.

6.2.3 Пуск в работу вновь изготовленного подъемника, поставленного


владельцу в собранном виде, подтверждается Органом по промышленной безопасности
на основании результатов испытаний подъемника на предприятии-изготовителе и
технического освидетельствования, проведенного владельцем, с записью в паспорте.
Подтверждение пуска в работу подъемников, подлежащих регистрации в Органе
по промышленной безопасности, записывается в их паспорт инспектором Органа по
промышленной безопасности.
Подтверждение возможности эксплуатации съемных грузозахватных
приспособлений и тары записывается в журнал их учета и осмотра лицом,
подтвердившим пуск в работу подъемников.

6.3 Требования к техническому освидетельствованию

6.3.1 Подъемники, на которые распространяются настоящие Правила, до пуска в


работу должны быть подвергнуты техническому освидетельствованию.
Техническое освидетельствование должно проводиться в соответствии с
руководством по эксплуатации подъемника, составленным согласно действующим
нормативным документам. При отсутствии в руководстве по эксплуатации
соответствующих указаний освидетельствование подъемников проводится в
соответствии с настоящими Правилами.
Техническое освидетельствование подъемников мачтового типа должно
проводиться в установленном порядке.

6.3.2 Подъемники, находящиеся в работе, должны подвергаться техническому


освидетельствованию:
a) частичному - не реже одного раза в 12 мес;
b) полному - не реже одного раза в 3 года;
c) испытанию ограничителя предельного груза - не реже одного раза в 6 мес.

6.3.3 Внеочередное полное техническое освидетельствование подъемника


следует проводить после:
a) реконструкции подъемника;
b) ремонта металлоконструкций подъемника с заменой расчетных элементов или
сборочных единиц с применением сварки;
c) замены колен стрелы или полностью стрелы;
d) капитального ремонта подъемника;
e) отработки нормативного срока службы, если подъемник находится в
эксплуатации и выполнены требования 6.3.19;
f) замены ограничителя предельного груза.

76
NRS 35-03-73:2006
6.3.4 После замены изношенных канатов и цепей, а также в случаях их
перепасовки необходимо проверить правильность запасовки и надежность крепления
концов каната, а также произвести вытяжку канатов номинальным грузом в люльке, о
чем должна быть сделана запись в паспорте подъемника специалистом, ответственным
за содержание подъемников в исправном состоянии.

6.3.5 Техническое освидетельствование подъемника (вышки) проводится


частичное и полное. Частичное освидетельствование подъемника должно проводится
специалистом по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников (вышек) при
участии специалиста ответственного за содержание подъемников в исправном
состоянии.
Полное периодическое и внеочередное техническое освидетельствование
подъемника должно проводится экспертом экспертной организации. Дата и место
проведения полного периодического технического освидетельствования
устанавливается владельцем подъемника и предварительного согласовывается не менее
чем за 5 рабочих дней с экспертной организацией.

6.3.6 Полное первичное техническое освидетельствование подъемников,


которые выпускает предприятие-изготовитель, а также подъемников, прошедших
ремонт на специализированном ремонтном предприятии, проводит ОТК перед
отправкой их владельцу.
Дата освидетельствования и его результаты должны быть записаны в паспорт
подъемника. До пуска в работу владелец должен провести частичное техническое
освидетельствование этих подъемников и его результаты занести в паспорт
подъемника.

6.3.7 Техническое освидетельствование подъемника осуществляется с целью


установления:
a) его соответствия настоящим Правилам, паспортным данным и действующей
технической документации;
b) его исправного состояния, обеспечивающего безопасную работу;
c) исправного состояния приборов и устройств безопасности;
d) соответствия организации надзора и обслуживания подъемника требованиям
настоящих Правил.

6.3.8 Полное техническое освидетельствование должно включать:


a) осмотр и проверку работы подъемника (в том числе приборов и устройств
безопасности);
b) статические испытания;
c) динамические испытания.
При частичном техническом освидетельствовании статические испытания
подъемника не проводят.

6.3.9 При техническом освидетельствовании подъемника должны быть


осмотрены и проверены в работе все механизмы, гидрооборудование,
электрооборудование, приборы и устройства безопасности, тормоза, аппаратура
управления, освещение, сигнализация.
При техническом освидетельствовании подъемника должны быть также
проверены:
a) состояние металлоконструкций подъемника и их сварных соединений
(отсутствие трещин, деформаций, изменения стенок вследствие коррозии и других
дефектов);

77
NRS 35-03-73:2006
b) состояние люльки (площадки), крепление осей и пальцев, ограждение;
c) состояние канатов и их крепление. Браковку стальных канатов и цепей
необходимо проводить в порядке, установленном действующими нормативными
документами;
d) состояние электрического заземления подъемника.
Работы, указанные в перечислениях a), b) и d), могут быть проведены до
технического освидетельствования.
Результаты осмотра и проверок оформляют актом.

6.3.10 Статические испытания подъемника проводят нагрузкой, на 50%


превышающей его грузоподъемность, по методике, изложенной в руководстве по
эксплуатации, с целью проверки прочности подъемника и его отдельных элементов, а
также его устойчивости.

6.3.11 Статические испытания подъемника проводят при установке подъемника


на горизонтальной площадке в положении, отвечающем наименьшей расчетной его
устойчивости.
На подъемниках, оборудованных люлькой, груз массой, равной 110% от
номинальной грузоподъемности, располагают в люльке, а груз массой, равной 40% от
номинальной грузоподъемности, подвешивают к люльке на гибкой подвеске на высоте
от 100 до 200 mm от земли с последующей выдержкой в течение 10 min.
При этом отрыв от земли одной из опор подъемника признаком потери
устойчивости не считается.
Подъемник считается выдержавшим испытание, если в течение 10 min поднятый
груз не опустился, а также если в металлоконструкциях не обнаружены повреждения.
Любые движения подъемника с грузом массой, равной 150% от номинальной
грузоподъемности, запрещены.

6.3.12 Динамические испытания подъемника проводят расположенным в люльке


грузом массой, на 10% превышающей его номинальную грузоподъемность, с целью
проверки действия механизмов подъемника и их тормозов.
При динамических испытаниях производится не менее трех циклов всех
возможных движений люльки.
При этом отрыв одной из опор от земли признаком потери устойчивости не
считается.

6.3.13 Испытание ограничителя предельного груза необходимо совмещать с


техническим освидетельствованием или техническим обслуживанием, но не реже
одного раза в 6 мес. Испытание проводят в присутствии специалиста, ответственного за
содержание подъемников в исправном состоянии.
Ограничитель предельного груза должен быть отрегулирован номинальным
грузом и опломбирован. Проверку срабатывания ограничителя предельного груза
проводят грузом, превышающим номинальный не более чем на 10%.
Результаты испытания ограничителя предельного груза записывают в вахтенный
журнал машиниста подъемника.

6.3.14 Для испытания подъемника владелец должен обеспечить наличие


поверенного комплекта испытательных грузов с указанием их фактической массы.

6.3.15 Результаты технического освидетельствования подъемника записывает в


паспорт специалист, проводивший освидетельствование, с указанием срока
следующего освидетельствования.

78
NRS 35-03-73:2006

6.3.16 При техническом освидетельствовании вновь изготовленного подъемника


на предприятии-изготовителе, подвергнутого полному техническому
освидетельствованию, записью в паспорте должно быть подтверждено, что подъемник
соответствует требованиям настоящих Правил и техническим условиям, что он
выдержал испытания на прочность и устойчивость, а при освидетельствовании
действующего подъемника - что он соответствует требованиям настоящих Правил,
выдержал испытания и находится в исправном состоянии.
Пуск в работу подъемника подтверждает специалист по надзору за безопасной
эксплуатацией подъемников.

6.3.17 Периодический осмотр, техническое обслуживание и ремонт подъемников


должны проводиться согласно руководству по эксплуатации подъемника.
Владелец подъемника обязан обеспечить проведение указанных работ согласно
графику и своевременное устранение выявленных неисправностей.

6.3.18 Результаты осмотров и технических обслуживаний, сведения о ремонтах


подъемников должны записываться в журнал по ремонту подъемников произвольной
формы, а в случае замены или ремонта расчетных элементов – в паспорт.

6.3.19 Подъемники, отработавшие срок службы, в соответствии с действующими


нормативными документами должны быть подвергнуты экспертному обследованию
(диагностированию) в установленном порядке.
Результаты обследования должны заноситься в паспорт подъемника
организацией, проводившей обследование.

6.3.20 Владелец подъемника, обнаружив в процессе технического


освидетельствования или эксплуатации недостатки в его конструкции или
изготовлении, а также несоответствие подъемника требованиям настоящих Правил,
направляет предприятию-изготовителю рекламацию.
По подъемникам, приобретенным за рубежом, рекламацию предъявляют через
соответствующую организацию.
Копию акта-рекламации направляют в Орган по промышленной безопасности.
Предприятие-изготовитель, получив рекламацию, устраняет выявленные
недостатки.
Предприятие-изготовитель ведет в журнале учет поступивших рекламаций с
указанием следующих данных:
a) наименования предприятия или организации, предъявившей рекламацию;
b) заводского порядкового номера подъемника и года его изготовления;
c) краткого содержания рекламации;
d) принятых мер.

6.3.21 Предприятие-изготовитель учитывает недостатки конструкции и


изготовления подъемников, находящихся в эксплуатации, и принимает меры по их
устранению.
Предприятие-изготовитель информирует организации, эксплуатирующие
подъемники, о выявленных недостатках, которые могут отразиться на безопасности
пользования подъемником, способах их устранения, а также высылает техническую
документацию и необходимые материалы, детали и узлы, подлежащие замене.

6.4 Требования к надзору и обслуживанию

79
NRS 35-03-73:2006
6.4.1 Производственный контроль за безопасной эксплуатацией подъемников
должен осуществляться в порядке, установленном Органом по промышленной
безопасности.

6.4.2 Руководители предприятий и индивидуальные предприниматели -


владельцы подъемников, а также руководители организаций, эксплуатирующих
подъемники, обязаны обеспечить содержание их в исправном состоянии и безопасные
условия их работы путем организации надлежащего освидетельствования, осмотра,
ремонта, надзора и обслуживания.
Для этого необходимо:
a) назначить специалиста по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников,
специалиста, ответственного за содержание подъемников в исправном состоянии, и
лицо, ответственное за безопасное производство работ подъемниками;
b) создать ремонтную службу и установить порядок выполнения
профилактических осмотров, технических обслуживаний и ремонтов, обеспечивающих
содержание подъемников в исправном состоянии;
c) установить порядок обучения и периодической проверки знаний настоящих
Правил у обслуживающего подъемники персонала, машинистов подъемников (далее -
машинистов) и рабочих люльки, а также проверки знаний настоящих Правил у
специалистов;
d) разработать производственные инструкции, журналы, проекты производства
работ, технологические карты и другие регламенты по безопасной эксплуатации
подъемника для лиц, ответственных за безопасное производство работ подъемниками,
машинистов, рабочих люльки и обслуживающего персонала;
e) обеспечить снабжение специалистов правилами, должностными
инструкциями и руководящими указаниями по безопасной эксплуатации подъемников,
а обслуживающий персонал - производственными инструкциями;
f) обеспечить выполнение инженерно-техническими работниками настоящих
Правил, а обслуживающим персоналом - производственных инструкций в
установленном порядке.

6.4.3 Для осуществления надзора за безопасной эксплуатацией подъемников


назначаются инженерно-технические работники, аттестованные в области
промышленной безопасности опасных производственных объектов в порядке,
установленном Органом по промышленной безопасности..

6.4.4 Специалист по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников должен


пройти проверку знания им настоящих Правил комиссией с участием инспектора
Органа по промышленной безопасности и выдачи ему соответствующего протокола
или сертификата аттестации специалистов в области промышленной безопасности
установленной формы.
Периодическая проверка знаний специалистов по надзору за безопасной
эксплуатацией подъемников должна проводиться один раз в три года.
Во время отпуска, командировки, болезни и других случаях отсутствия
ответственного специалиста выполнение его обязанностей возлагается приказом на
работника, заменившего его по длжности, имеющего соответствующую квалификацию
и прошедшего проверку знаний настоящих Правил (без занесения его фамилии в
паспорт подъемника).

6.4.5 Специалист по надзору за безопасной эксплуатацией подъемника обязан:

80
NRS 35-03-73:2006
a) осуществлять надзор за техническим состоянием и безопасной эксплуатацией
подъемников и грузозахватных устройств (при их наличии) и принимать меры по
устранению нарушений правил безопасности, в том числе за:
правильностью выполнения работ подъемником;
правильностью установки подъемника при работе;
соблюдением системы нарядов-допусков в случае, предусмотренном 6.5.8;
b) проводить техническое освидетельствование подъемников и допускать к
эксплуатации в случаях, предусмотренных настоящими Правилами, а также вести учет
и проводить техническое освидетельствование подъемников, не подлежащих
регистрации в Органе по промышленной безопасности, в тех случаях, когда эти
обязанности не возложены на других лиц;
c) контролировать выполнение выданных Органом по промышленной
безопасности предписаний, а также выполнение графиков периодических осмотров и
ремонтов подъемников;
d) проверять соблюдение установленного настоящими Правилами порядка
допуска машинистов к управлению и рабочих к обслуживанию подъемников, а также
участвовать в комиссиях по аттестации и периодической проверке знаний
обслуживающего и ремонтного персонала;
e) контролировать наличие и выполнение производственных инструкций
машинистами, рабочими люльки, обслуживающим персоналом, специалистами,
ответственными за содержание подъемников в исправном состоянии, и лицами,
ответственными за безопасное производство работ подъемниками;
f) проверять выполнение правил безопасности, проектов производства работ,
технологических карт и других регламентов при производстве работ подъемниками;
g) контролировать соблюдение установленного владельцем порядка выделения и
направления подъемников на объекты.

6.4.6 При обнаружении неисправностей, а также нарушений настоящих Правил


при работе подъемников и их обслуживании специалист по надзору за безопасной
эксплуатацией подъемников должен остановить подъемник и принять меры по их
устранению.
Специалист по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников не должен
допускать эксплуатацию подъемника при:
a) выявлении неисправностей тормозов, канатов, цепей и их креплений, крюков,
лебедок, ходовых колес, блокировочных устройств и приборов безопасности, а также
при несоответствии электросхемы и гидросхемы имеющимся в паспорте;
b) наличии трещин и деформаций в металлоконструкциях;
c) истечении срока технического освидетельствования или нормативного срока
службы подъемника;
d) обслуживании подъемников неаттестованными машинистами, а также если не
назначены специалисты, ответственные за содержание подъемников в исправном
состоянии, и лица, ответственные за безопасное производство работ подъемниками;
e) отсутствии паспорта;
f) невыполнении предписаний, выданных Органом по промышленной
безопасности.

6.4.7 Ответственность за содержание подъемников в исправном состоянии


владелец должен возложить на специалиста соответствующей квалификации, в
подчинении у которого находится персонал, обслуживающий подъемники, после
проверки комиссией с участием инспектора Органа по промышленной безопасности
знания им настоящих Правил и вручения ему соответствующего протокола или

81
NRS 35-03-73:2006
сертификата аттестации специалистов в области промышленной безопасности по
установленной форме и доллжностной инструкции.
Проверку знаний проводит комиссия в порядке, установленном Органом по
промышленной безопасности.
Периодическая проверка знаний специалиста, ответственного за содержание
подъемников в исправном состоянии, должна проводиться один раз в три года. Номер и
дата приказа о назначении специалиста, ответственного за содержание подъемников в
исправном состоянии, его должность, фамилия, имя и подпись должны содержаться в
паспорте подъемника.
Эти сведения следует заносить в паспорт подъемника до его регистрации в
Органе по промышленной безопасности и каждый раз после назначения нового
ответственного специалиста.
Во время отпуска, командировки, болезни и в других случаях отсутствия
ответственного специалиста выполнение его обязанностей возлагается приказом на
работника, заменившего его по должности, имеющего соответствующую
квалификацию и прошедшего проверку знаний настоящих Правил (без занесения его
фамилии в паспорт подъемника).
Владелец должен создавать условия для выполнения ответственным
специалистом возложенных на него обязанностей.

6.4.8 Специалист, ответственный за содержание подъемников в исправном


состоянии, обязан обеспечить:
a) содержание в исправном состоянии подъемников и грузозахватных
приспособлений (при их наличии), проведение периодических осмотров, технических
обслуживаний и ремонтов в установленные графиком сроки, систематический контроль
за правильным ведением журнала периодических осмотров и своевременное
устранение выявленных неисправностей;
b) обслуживание и ремонт подъемников обученным и аттестованным
персоналом, имеющим необходимые знания и достаточные навыки для выполнения
возложенных на него обязанностей, а также проведение периодической проверки
знаний обслуживающего персонала;
c) выполнение машинистами и ремонтным персоналом производственных
инструкций по обслуживанию подъемников;
d) своевременную подготовку к техническому освидетельствованию
подъемников, а также подготовку к техническому диагностированию и экспертному
обследованию подъемников, отработавших нормативный срок службы;
e) вывод в ремонт подъемников согласно графику;
f) хранение паспортов и действующей технической документации на
подъемники и грузозахватные устройства (при их наличии), а также ведение журналов
периодической проверки знания персонала;
g) выполнение предписаний Органа по промышленной безопасности и
специалиста по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников.

6.4.9 В каждом цехе, на строительной площадке или другом участке, работ


подъемников в каждой смене должно быть назначено приказом лицо, ответственное за
безопасное производство работ подъемниками, из числа мастеров, прорабов,
начальников участков, а также бригадиров.
На складах материалов в качестве лиц, ответственных за безопасное
производство работ подъемниками, могут быть назначены заведующие складами.
Назначение указанных работников в качестве лиц, ответственных за безопасное
производство работ подъемниками, должно производиться после проверки знания ими
соответствующих разделов настоящих Правил, должностной инструкции и

82
NRS 35-03-73:2006
производственных инструкций машиниста и стропальщика (при необходимости)
комиссией с участием инспектора Органа по промышленной безопасности.
Лицам, прошедшим проверку знаний, выдается протокол или сертификат
аттестации в области промышленной безопасности по форме, установленной Органом
по промышленной безопасности.
Периодическая проверка знаний этих лиц должна проводиться один раз в 3 года.

6.4.10 Лицо, ответственное за безопасное производство работ подъемниками,


обязано:
a) организовать ведение работ подъемниками в соответствии с правилами
безопасности, проектом производства работ и технологическими картами;
b) инструктировать машинистов, рабочих люльки и стропальщиков (при их
наличии) по безопасному выполнению предстоящей работы, обращая внимание на
особые условия на месте ведения работ, недопущение перегрузки подъемника,
правильность строповки и зацепки грузов, правильность установки подъемников;
c) не допускать к обслуживанию подъемников необученный и неаттестованный
персонал, определять необходимость назначения сигнальщиков при работе
подъемников;
d) не допускать использования немаркированных, неисправных или не
соответствующих по грузоподъемности и характеру груза съемных грузозахватных
приспособлений;
e) указывать машинистам место установки подъемников для работы вблизи
линий электропередачи и выдавать разрешение на работу с записью в вахтенном
журнале;
f) не допускать производство работ без наряда-допуска в случаях,
предусмотренных настоящими Правилами;
g) обеспечивать рабочих необходимым инвентарем и средствами для
безопасного производства работ подъемниками;
h) проверять выполнение машинистами и рабочими люльки производственных
инструкций, проектов производства работ, технологических карт и других регламентов.

6.4.11 Для предприятий с малым числом подъемников (до трех единиц), на


которых не могут быть назначены все ответственные работники, предусмотренные
настоящими Правилами, выполнение обязанностей специалиста, ответственного за
содержание подъемников в исправном состоянии, и лица, ответственного за безопасное
производство работ подъемниками, может возлагаться на одного специалиста или (по
договору) на аттестованного работника другой организации.

6.4.12 В тех случаях, когда владелец подъемника не имеет возможности


назначить ответственных специалистов и лиц, предусмотренных настоящими
Правилами, допускается по согласованию с Органом по промышленной безопасности
возлагать их обязанности на работников специализированной организации по
заключенному с ними договору или на аттестованных специалистов другой
организации.

6.4.13 Для управления подъемниками и их обслуживания владелец обязан


назначить машинистов, слесарей, электриков, гидравликов и рабочих люльки.

6.4.14 Управление автомобильным подъемником может быть поручено лицу,


имеющему водительское удостоверение, после обучения его по программе подготовки
машинистов подъемников и аттестации в квалификационной комиссии в
установленном порядке.

83
NRS 35-03-73:2006

6.4.15 Для зацепки и обвязки (строповки) груза на крюк должны назначаться


стропальщики. В качестве стропальщиков могут допускаться рабочие люльки,
обученные профессии, которой предусмотрено выполнение работ по строповке груза.
В удостоверениях таких работников должна быть сделана запись о присвоении
им смежной профессии стропальщика.

6.4.16 В тех случаях, когда зона обслуживания подъемником не просматривается


с поста управления машиниста и нет радио или телефонной связи между машинистом и
находящимися в люльке рабочими, для передачи сигналов должен быть назначен
сигнальщик.

6.4.17 Машинисты, рабочие люлек, электромонтеры и слесари перед


назначением на работу должны пройти медицинское освидетельствование для
определения соответствия их физического состояния требованиям, предъявляемым к
работникам этих профессий согласно действующему законодательству.

6.4.18 Подготовку и аттестацию машинистов, слесарей, электромонтеров,


наладчиков приборов и устройств безопасности, стропальщиков проводят в
профессионально-технических учебных заведениях, а также на курсах и в технических
школах обучения, располагающих базой для теоретического и практического обучения.
Подготовка рабочих указанных специальностей должна осуществляться по учебным
программам, утвержденным и согласованным в установленном порядке.

6.4.19 Машинист, переводимый с подъемника одного типа на подъемник


другого типа, должен быть обучен и аттестован в порядке, установленном настоящими
Правилами. Обучение в этом случае может проводиться по сокращенной программе,
согласованной в установленном порядке.
При переводе машиниста с одного подъемника на другой того же типа, но
другой модели, индекса или с другим приводом он должен быть ознакомлен с
особенностями устройства и обслуживания такого подъемника и пройти стажировку.
После проверки знаний и практических навыков машинист может быть допущен к
самостоятельной работе.
Порядок проведения обучения, стажировки и проверки практических навыков
устанавливается владельцем подъемника.

6.4.20 Машинист после перерыва в работе по специальности более одного года


должен пройти проверку знаний в комиссии, назначенной владельцем подъемника, и в
случае удовлетворительных результатов проверки может быть допущен к стажировке
для восстановления необходимых навыков.

6.4.21 Повторная проверка знаний обслуживающего персонала (машинистов,


слесарей, электромонтеров, наладчиков приборов и устройств безопасности и
стропальщиков) квалификационной комиссией должна проводиться:
a) периодически, не реже одного раза в 12 мес;
b) при переходе работника на другое место работы;
c) по требованию инспектора Органа по промышленной безопасности или
специалиста по надзору за безопасной эксплуатацией подъемников.
Повторная проверка знаний должна проводиться в объеме производственных
инструкций. Участие инспектора Органа по промышленной безопасности в повторной
проверке знаний обслуживающего персонала не обязательно.

84
NRS 35-03-73:2006
6.4.22 Результаты аттестации и периодической проверки знаний
обслуживающего персонала должны оформляться протоколом с отметкой в
удостоверении в порядке, установленном Органом по промышленной безопасности.

6.4.23 Аттестацию машинистов подъемников осуществляет комиссия с


обязательным участием представителя Органа по промышленной безопасности.
О дате проведения экзаменов Орган по промышленной безопасности
(инспектор) должны быть уведомлены не позднее чем за 10 дней.
Аттестация других рабочих, обслуживающих подъемники, может проводиться
без участия инспектора Органа по промышленной безопасности квалификационной
комиссией предприятия (организации), проводившего обучение.
В необходимых случаях Орган по промышленной безопасности может
потребовать проведения аттестации других рабочих с участием своего представителя.

6.4.24 Лицам, выдержавшим экзамены, выдают удостоверения установленной


формы за подписью председателя комиссии. В удостоверении машиниста подъемника
должен быть указан тип подъемника, к управлению которым он допущен.
В удостоверение машиниста подъемника и стропальщика должна быть вклеена
фотокарточка. Это удостоверение во время работы они должны иметь при себе.

6.4.25 Допуск к работе машинистов, слесарей, электромонтеров, наладчиков


приборов безопасности и стропальщиков должен оформляться приказом
(распоряжением) владельца подъемника.
Сигнальщиками могут быть рабочие только из числа аттестованных
стропальщиков или рабочих люльки; назначаются они лицом, ответственным за
безопасное производство работ подъемниками.

6.4.26 Для правильного обслуживания подъемников владелец обязан обеспечить


машинистов, слесарей, электромонтеров, стропальщиков и рабочих люльки
производственными инструкциями, определяющими их права, обязанности, порядок
безопасного производства работ и ответственность.
Производственные инструкции указанным лицам должны выдаваться (под
расписку) перед допуском их к работе.

6.4.27 Машинисты подъемников перед началом работы обязаны производить


осмотры механизмов, металлоконструкций, приборов и устройств безопасности
подъемников.
Результаты осмотра и проверки подъемников должны записываться
машинистами в вахтенном журнале согласно приложению D.

6.5 Требования к производству работ

6.5.1 Подъемник может быть допущен к работе только в том случае, если
поднимаемая масса груза не превышает его грузоподъемность и подъемник установлен
на опоры (при их применении). При эксплуатации подъемника не должны нарушаться
требования, изложенные в его паспорте и руководстве по эксплуатации.

6.5.2 На находящихся в эксплуатации подъемниках должны быть ясно


обозначенны регистрационный номер, грузоподъемность и дата следующего
частичного или полного технического освидетельствования.

85
NRS 35-03-73:2006
6.5.3 Грузозахватные устройства и тара, не прошедшие технического
освидетельствования, установленного Правилами устройства и безопасной
эксплуатации грузоподъемных кранов, к работе не допускаются.
Неисправные грузозахватные приспособления, а также приспособления, не
имеющие бирок (клейм), не должны находиться в местах производства работ.

6.5.4 При эксплуатации подъемников необходимо принять меры,


предотвращающие их опрокидывание или самопроизвольное перемещение под
действием ветра или при наличии уклона местности.

6.5.5 Владельцем подъемника, оснащенного крюком, должны быть разработаны


способы правильной строповки и зацепки грузов, которым должны быть обучены
стропальщики. Графическое изображение (схема) способов строповки и зацепки грузов
должно быть выдано на руки стропальщикам и машинистам или вывешено в местах
производства работ.
Перемещение груза, на который не разработаны схемы строповки, должно
производиться в присутствии и под руководством лица, ответственного за безопасное
производство работ подъемниками.

6.5.6 Владельцы подъемников совместно с эксплуатирующими организациями


должны:
a) разработать и выдать на места ведения работ подъемниками проекты
производства работ, технологические карты;
b) ознакомить (под расписку) с проектами производства работ лиц,
ответственных за безопасное производство работ подъемниками, машинистов, рабочих
люльки и, при необходимости, стропальщиков;
c) обеспечить, при необходимости, стропальщиков испытанными и
маркированными съемными грузозахватными приспособлениями и тарой,
соответствующими массе и характеру перемещаемых грузов;
d) обеспечить проведение периодических испытаний ограничителя предельного
груза контрольным грузом;
e) определить порядок выделения и направления подъемников на объекты по
заявкам установленной формы и обеспечить его соблюдение;
f) установить порядок пломбирования ограничителей предельного груза.

6.5.7 Место производства работ подъемниками должно быть освещено в


соответствии с проектом производства работ или нормативными документами.

6.5.8 Установка и работа подъемников на расстоянии менее 30 m от крайнего


провода линии электропередачи или воздушной электрической сети напряжением более
42 V осуществляются только по наряду-допуску, определяющему безопасные условия
работы.
Форма наряда-допуска на производство работ подъемников вблизи воздушной
линии электропередачи приведена в приложении E.
Порядок организации производства работ вблизи линии электропередачи,
выдачи наряда-допуска и инструктажа устанавливается приказами владельца
подъемника и производителем работ.
Условия безопасности, указываемые в наряде-допуске, должны соответствовать
требованиям действующих нормативных документов.
Время действия наряда-допуска определяется организацией, выдавшей наряд.
Наряд-допуск должен выдаваться машинисту подъемника на руки перед
началом работы.

86
NRS 35-03-73:2006
Работа подъемника вблизи линии электропередачи должна производиться под
непосредственным руководством лица, ответственного за безопасное производство
работ подъемниками, которое должно указать машинисту место установки подъемника,
обеспечить выполнение предусмотренных нарядом-допуском условий работы и сделать
запись в вахтенном журнале машиниста о разрешении работы.
При производстве работ в охранной зоне линии электропередачи или в пределах
разрывов, установленных Правилами охраны высоковольтных электрических сетей,
наряд-допуск может быть выдан только при наличии договора в письменном виде
между владельцем подъемника и организацией, эксплуатирующей линию
электропередачи.
Порядок работы подъемников вблизи линии электропередачи, выполненной
гибким кабелем, определяется владельцем линии.
Выдача наряда-допуска в этом случае не обязательна.
При работе подъемников на действующих электростанциях, подстанциях и
линиях электропередачи, если работы с применением подъемников ведутся
персоналом, эксплуатирующим электроустановки, а машинисты подъемников
находятся в штате энергопредприятия, наряд-допуск на работу вблизи находящихся под
напряжением проводов и оборудования выдается в порядке, установленном
действующими нормативными документами.
При этом должно соблюдаться расстояние от стрелы подъемника до проводов
линии электропередачи, находящейся под напряжением, в соответствии с таблицей 1.

Таблица 1

Напряжение воздушной линии, Наименьшее расстояние, m


kV
До 1 1,5
От 1 до 20 2,0
От 35 до 100 4,0
От 150 до 220 5,0
330 6,0
От 500 до 750 9,0
От 750 до 1150 12,0
800 (постоянного тока) 9,0

6.5.9 Для безопасного производства работ подъемниками их владелец и


организация, производящая работы, обязаны обеспечить соблюдение следующих
требований:
a) на месте производства работ подъемником не должно допускаться
нахождение лиц, не имеющих прямого отношения к производимой работе;
b) при необходимости осмотра, ремонта, регулировки механизмов,
электрооборудования, осмотра и ремонта металлоконструкций у подъемника должен
быть отключен двигатель или рубильник вводного устройства (при его наличии);
c) строительно-монтажные работы должны выполняться по проекту
производства работ подъемниками, в котором должны предусматриваться:
- соответствие устанавливаемых подъемников условиям строительно-
монтажных работ по грузоподъемности, высоте подъема;
- обеспечение безопасных расстояний от сетей и воздушных линий
электропередачи, мест движения городского транспорта и пешеходов, а также
безопасных расстояний приближения подъемников к строениям и местам
складирования строительных деталей и материалов;

87
NRS 35-03-73:2006
- условия установки и работы подъемников вблизи откосов котлованов или
канав;
- условия безопасной работы нескольких подъемников;
- перечень применяемых грузозахватных приспособлений и графическое
изображение (схема) строповки грузов для подъемников, оборудованных крюком;
- места и габариты складирования грузов, подъездные пути и т.д.;
- мероприятия по безопасному производству работ с учетом конкретных
условий на участке, где установлен подъемник (ограждение строительной площадки,
монтажной зоны или зоны работ), уровень освещения в темное время суток не менее
20 lx и т.д.

6.5.10 Работы (строительные, малярные, обслуживание светильников и т.п.) с


люльки подъемника можно выполнять при условии обеспечения принятия и
выполнения мер по предупреждению падения людей из люльки, поражения их током,
защемления при перемещении люльки в стесненных условиях.
При перемещении люльки необходимо соблюдать следующий порядок:
a) вход в люльку и выход из нее должны осуществляться через посадочную
площадку, при подъеме и опускании люльки вход в нее должен быть закрыт на
запорное устройство;
b) рабочие люльки должны иметь медицинское заключение по состоянию
здоровья к работе на высоте, работать в касках и с предохранительным поясом,
пристегнутым к скобам или к элементам конструкции люльки;
c) машинист при нахождении в зоне обслуживания подъемника также должен
быть в каске;
d) рабочим люльки запрещается садиться и вставать на перила, устанавливать на
пол люльки предметы для увеличения высоты зоны работы, перевешиваться за
ограждение люльки;
e) работа подъемника должна быть прекращена при скорости ветра 10 m/s на
высоте 10 m, а также при грозе, сильном дожде, тумане и снегопаде, когда видимость
затруднена, а также при температуре окружающей среды ниже указанной в паспорте
подъемника;
f) при работе подъемника связь между рабочими в люльке и машинистом
должна поддерживаться непрерывно: при подъеме люльки до 10 m - голосом, более
10 m - знаковой сигнализацией, более 22 m - радио- и телефонной связью;
g) перемещение подъемника с находящимися в люльке людьми или грузом
запрещается;
h) масса груза в люльке не должна превышать установленную паспортную
величину.
Знаковая сигнализация приведена в приложении F.

6.5.11 Для выполнения работ подъемником должна быть подготовлена


площадка, к которой предъявляются следующие требования:
a) наличие подъездного пути;
b) уклон не должен превышать угла, указанного в паспорте;
c) при свеженасыпанном неутрамбованном грунте необходимо производить его
уплотнение;
d) размеры площадки должны позволять установку подъемника на все опоры, а
при слабом грунте - на установленные под опоры прочные устойчивые подкладки, на
скользком грунте - на подкладках с шипами.

6.5.12 Установку подъемника следует производить так, чтобы при работе


расстояние между поворотной платформой подъемника при любом его положении и

88
NRS 35-03-73:2006
строениями, штабелями грузов и другими предметами (оборудованием) было не менее
1 m.
Устанавливать подъемник на краю откоса или канавы разрешается при условии
соблюдения расстояний, указанных в таблице 2.

Таблица 2

Глубина Расстояние от начала откоса или канавы до края опоры подъемника при
канавы, ненасыпном грунте, m
m
песчаном и супесчаном суглинистом глинистом лессовом
гравийном сухом
1 1,50 1,25 1,00 1,00 1,00
2 3,00 2,40 2,00 1,50 2,00
3 4,00 3,60 3,25 1,75 2,50
4 5,00 4,40 4,00 3,00 3,00
5 6,00 5,30 4,75 3,50 3,50

7 Порядок расследования аварий и несчастных случаев


7.1 Расследование причин аварий, связанных с эксплуатацией подъемников,
должно проводиться в порядке, установленном Органом по промышленной
безопасности.

7.2 Расследование несчастных случаев, произошедших при эксплуатации


подъемников, осуществляется в порядке, установленном Положением о порядке
расследования несчастных случаев на производстве.

8 Ответственность за нарушение Правил


8.1 Руководители и специалисты, а также индивидуальные предприниматели,
виновные в нарушении настоящих Правил, несут ответственность в соответствии с
действующим законодательством за допущенные нарушения независимо от того,
привело ли это к аварии или несчастному случаю или нет.
Указанные лица также несут ответственность за нарушения настоящих Правил,
допущенные их подчиненными.

8.2 В случаях возобновления работ, несоответствующих требованиям по


промышленной безопасности, остановленных Органом по промышленной
безопасности, а также непринятия мер по устранению нарушений настоящих Правил и
руководств по эксплуатации подъемников эти лица привлекаются к ответственности в
соответствии с действующим законодательством.

8.3 Рабочие (машинисты, рабочие люльки, стропальщики, слесари,


электромонтеры), обученные и аттестованные в установленном порядке, обеспеченные
производственными инструкциями, несут ответственность за нарушение изложенных в
них указаний.

89
NRS 35-03-73:2006
8.4 В зависимости от характера нарушений и их последствий, указанных в 8.1,
8.2, 8.3, указанные лица могут быть привлечены к дисциплинарной, административной
или уголовной ответственности в установленном порядке.

9 Заключительные положения
В связи с вступлением в силу настоящих Правил переоборудование
действующих подъемников, а также подъемников, изготовленных по ранее
разработанным проектам, и сроки переоборудования осуществляются владельцами
подъемников в установленном порядке.

90
NRS 35-03-73:2006

91
NRS 35-03-73:2006
Приложение А
(информационное)

Классификация, термины и определения подъёмников

Термин Определение Схема


1 2 3
А.1 Общие понятия
А.1.1 Подъемник Грузоподъемная машина
прерывного действия,
предназначенная для
перемещения людей с
инструментом и материалами
и проведения работ в пределах
зоны обслуживания
А.1.2 Вышка Грузоподъемная машина
прерывного действия,
предназначенная для
перемещения людей с
инструментом и материалами
и проведения работ в
вертикальном направлении
(вверх, вниз)
А.1.3 Подъемник мачтового Грузоподъемная машина
типа на специальном шасси мачтового типа прерывного
действия, смонтированная на
специальном шасси,
предназначенная для
перемещения людей с
инструментом и материалами
и проведения работ в
вертикальном направлении
(вверх, вниз)

А.2 Классификация подъемников по конструкции колен


А.2.1 Подъемник Подъемник с одним коленом
одноколенный

А.2.2 Подъемник Подъемник с двумя коленами


двухколенный

А.2.3 Подъемник Подъемник с тремя коленами


трехколенный

А.2.4 Подъемник Подъемник с выдвижными


телескопический элементами

92
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.3 Классификация подъемников по возможности перемещения
А.3.1 Подъемники Подъемники, оборудованные механизмом для
самоходные передвижения по рабочей площадке и по дорогам
А.3.1.1 Подъемник Подъемник, смонтированный
автомобильный на автомобильном шасси

А.3.1.2 Подъемник на Подъемник, смонтированный


спецшасси на специальном шасси
автомобильного типа

А.3.1.3 Подъемник Подъемник, смонтированный


пневмоколесный на пневмоколесном шасси

А.3.1.4 Подъемник Подъемник, смонтированный


гусеничный на гусеничном шасси

А.3.1.5 Подъемник Подъемник, смонтированный


железнодорожный на дрезине и
передвигающийся по
железнодорожному пути
А.3.2 Подъемники Подъемники, буксируемые
прицепные механизированным
транспортным средством
А.3.2.1 Подъемник Подъемник, буксируемый
прицепной пневмо-колесный механизированным
транспортным средством
А.3.2.2 Подъемник Подъемник, смонтированный
прицепной на железнодорожной
железнодорожный платформе и
транспортируемый по
железнодорожному пути
железнодорожным
транспортным средством

А.3.3 Подъемники Подъемники, транспортируемые на механизированном


передвижные транспортном средстве
А3.3.1 Подъемник Подъемник, оборудованный
передвижной механизмом передвижения по
самоходный рабочей площадке и
транспортируемый на
механизированном
транспортном средстве по
дорогам

А.3.3.2 Подъемник Подъемник, передвигаемый


передвижной вручную по рабочей
несамоходный площадке и перевозимый на
механизированном
транспортном средстве по
дорогам
93
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.4 Классификация вышек по возможности перемещения
А.4.1 Вышки Вышки, оборудованные механизмом для
самоходные передвижения по рабочим площадкам и дорогам
А.4.1.1 Вышка Вышка, смонтированная на
автомобильная автомобильном шасси

А.4.1.2 Вышка на Вышка, смонтированная на


спецшасси специальном
шасси автомобильного типа
А.4.1.3 Вышка Вышка, смонтированная на
пневмоколесная пневмоколесном шасси

А.4.1.4 Вышка Вышка, смонтированная на


гусеничная гусеничном шасси

А.4.1.5 Вышка Вышка, смонтированная на


железнодорожная дрезине и
передвигающаяся по
железнодорожному пути
А.4.2 Вышки Вышки, буксируемые механизированным
прицепные транспортным средством

А.4.2.1 Вышка Вышка, буксируемая


прицепная механизированным
пневмоколесная транспортным средством по
рабочей площадке и по
дорогам

А.4.2.2 Вышка Вышка, смонтированная на


прицепная железнодорожной
железнодорожная платформе и
транспортируемая по
железнодорожному
пути железнодорожным
транспортным средством
А.4.3 Вышки Вышки, транспортируемые на механизированном
передвижные транспортном средстве
А.4.3.1 Вышка Вышка, оборудованная
передвижная механизмом передвижения по
самоходная рабочей площадке и
транспортируемая на
механизированном
транспортном средстве по
дорогам
А.4.3.2 Вышка Вышка, передвигаемая
передвижная вручную по рабочей площадке
несамоходная и транспортируемая на
механизированном
транспортном средстве по
дорогам

94
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.5 Классификация подъемников по виду привода
А.5.1 Подъемник Подъемник (вышка) с
гидравлический гидравлическим приводом
(вышка гидравлическая) механизмов

А.5.2 Подъемник Подъемник (вышка) с


электрический электрическим приводом
(вышка механизмов
электрическая)
А.5.3 Подъемник Подъемник (вышка) с
механический механическим приводом
(вышка механизмов
механическая)
А.6 Классификация подъемников по степени поворота
А.6.1 Подъемник Подъемник, имеющий
поворотный возможность вращения (в
плане) поворотной части
вместе с люлькой
относительно опорной
части подъемника

А.6.2 Подъемник Подъемник, имеющий


неполноповоротный возможность вращения (в
плане) поворотной части
вместе с люлькой
относительно опорной части
подъемника от одного
крайнего положения до
другого на угол менее 360°
А.6.3 Подъемник Подъемник, имеющий
полноповоротный возможность
вращения (в плане)
поворотной части
вместе с люлькой
относительно опорной
части подъемника, от одного
крайнего
положения до другого на
угол более 360°
А.6.4 Подъемник Подъемник (вышка), не
(вышка) имеющий возможности
неповоротный вращения (в плане)
поворотной части вместе с
люлькой относительно
опорной части подъемника

95
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.7 Элементы и механизмы
А.7.1 Люлька Площадка, имеющая
ограждение, предназначенная
для размещения людей с
инструментом и материалами
А.7.2 Тормоз Тормоз, у которого
колодочный торможение осуществляется
прижатием колодок к
тормозному шкиву
А.7.3 Тормоз ленточный Тормоз, у которого
торможение осуществляется
прижатием ленты к
тормозному шкиву
А.7.4 Тормоз Тормоз, у которого
дисковый торможение осуществляется
прижатием вращающихся
дисков к неподвижным
А.7.5 Выносные Опоры, предназначенные для
опоры увеличения
устойчивости подъемника
А.7.6 Выключатель Устройство, предназначенное
упругих подвесок для выключения работы
подвески при опирании рамы
подъемника на балку
А.7.7 Стабилизатор Устройство, предназначенное
боковой для уравнивания
устойчивости деформаций упругих
подвесок ходовой части
подъемника при движении на
повороте
А.7.8 Грузозахватный Приспособление для
орган подвешивания груза

А.7.9 Предохранительное Устройство, предназначенное


устройство для обеспечения
безопасности и безаварийной
работы

А.7.10 Ограничитель Прибор, предназначенный для


предельного груза определения нагрузки на
люльку подъемника и подачи
предупредительного
сигнала при достижении
номинальной нагрузки,
автоматического выключения
механизмов подъемника при
увеличении нагрузки более
допустимой

96
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.7.11 Выключатель Устройство, предназначенное
концевой для автоматического
отключения механизма
подъемника при переходе его
движущимися частями
установленных положений
А.7.12 Устройство Специальная система,
ориентации люльки предназначенная для
обеспечения ориентации пола
люльки в горизонтальном
положении при изменении
положений колен подъемника
А.7.13 Ограничитель зоны Предохранительное
обслуживания устройство, предназначенное
для автоматического
отключения механизма
подъемника и
предотвращения выхода
люльки за пределы зоны
обслуживания
А.7.14 Система Устройство, предназначенное
блокировки для отключения механизма
подъема и поворота колен подъема и поворота колен при
при невыставленных невыставленных опорах
опорах подъемника

А.7.15 Система Устройство, предназначенное


блокировки подъема опор для отключения механизма
при подъема опор при рабочем
рабочем положении положении колен стрелы
колен стрелы
А.7.16 Система Устройство, предназначенное
аварийного для аварийного опускания
опускания люльки люльки (площадки) при отказе
(площадки) привода механизмов подъема
колен

А.7.17 Система Устройство, предназначенное


предохраняющая для запирания выносных опор
выносные опоры от в транспортном положении
самопроизвольного
выдвижения во
время движения
подъемника
А.7.18. Указатель Прибор, показывающий угол
наклона (креномер) наклона подъемника

97
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.7.19. Аварийный Предохранительное
останов двигателя устройство, предназначенное
для аварийного останова
двигателя из люльки или
с нижнего пульта
А.7.20. Анемометр Прибор, определяющий
скорость (силу) ветра
А.7.21. Механизм Приводное устройство для
подъема подъема и опускания люльки
(изменение угла наклона
колен)
А.7.22. Механизм Приводное устройство для
выдвижения изменения длины
телескопического колена
А.7.23. Механизм Приводное устройство для
поворота вращения поворотной части
подъемника в горизонтальной
плоскости
А.7.24 Узел для передачи нагрузок
Опорно-поворотный (грузового момента,
круг (устройство) вертикальных и
горизонтальных сил) от
поворотной части подъемника
на неповоротную и для
вращения поворотной части
А.7.25 Поворотная Поворотная конструкция для
платформа размещения механизмов и
колен подъемника
А.7.26 Колено Элемент металлоконструкции
рабочего оборудования
подъемника, обеспечивающий
необходимую величину
вылета или высоту подъема
люльки
А.8 Параметры и характеристики
А.8.1 Наибольшая допускаемая
Грузоподъемность масса груза, на подъем
которой рассчитан подъемник
(вышка)
А.8.2 Высота Наибольшее расстояние Н по
подъема, Н вертикали от основания, на
котором стоит подъемник, до
пола люльки Н1, находящейся
в верхнем положении плюс
1,5 м

98
NRS 35-03-73:2006
Термин Определение Схема
А.8.3 Вылет, L Наибольшее расстояние по
горизонтали от
вертикальной оси поворота
подъемника до наружного
ограждения люльки
А.8.4 Глубина Наибольшее расстояние по
опускания, h вертикали от основания, на
котором стоит подъемник, до
пола люльки, находящейся в
нижнем положении
А.8.5 Зона Область пространства, в
обслуживания пределах которого
обеспечивается возможность
работы в люльке
А.8.6 Статическая Нагрузка, создаваемая массой
нагрузка груза в люльке и элементами
подъемника в состоянии
покоя
А.8.7 Динамическая Нагрузка, возникающая при
нагрузка перемещении люльки с грузом
и элементов подъемника
А.8.8 Ветровая Нагрузка, создаваемая
нагрузка давлением ветра,
принимаемая по
направлению горизонтально
А.8.9 Ветровая Предельная ветровая
нагрузка рабочего нагрузка, при которой
состояния разрешается работа
подъемника подъемника

А.8.10 Способность подъемника


Устойчивость противодействовать
опрокидывающим его
факторам
А.8.11 Коэффициент Отношение
устойчивости восстанавливающего момента
к опрокидывающему
А.8.12 Статические Испытания статической
испытания нагрузкой по действующим
нормам
А.8.13 Испытания динамической
Динамические нагрузкой, предусмотренные
испытания настоящими Правилами

А.8.14 Цикл Совокупность действий: вход


в люльку, подъем на
максимальную высоту и
опускание в положение
"посадка", выход из люльки
ПРИМЕЧАНИЕ – Схема не требуется в А.5.1- А.5.3, А.7.9 - А.7.23, А.7.26, А.8.1, А.8.6 – А.8.14

99
NRS 35-03-73:2006
Приложение B
(обязательное)

ФОРМА ПРЕДСТАВЛЕНИЯ ПАСПОРТА ПОДЪЕМНИКА

Обложка паспорта

(наименование подъемника)

(индекс подъемника)

ПАСПОРТ 1)

(обозначение паспорта)

1)
Настоящий паспорт является образцом, на основании которого предприятие-изготовитель
должно составить паспорт применительно к типу выпускаемых им подъемников, включив в него из
перечня сведений, содержащихся в настоящем образце, только те, которые относятся к данному типу
подъемников. При необходимости, в паспорт включаются дополнительные сведения, характеризующие
конструкцию выпускаемого подъемника.

100
NRS 35-03-73:2006
Титульный лист
Подъемник подлежит регистрации
в Органе по промышленной безопасности
до пуска в работу
Место товарного знака
(эмблема) предприятия

Страна
(наименование предприятия-изготовителя)

(наименование, тип подъемника (вышки))

(индекс подъемника)

ПАСПОРТ

(обозначение паспорта)

Регистрационный номер

При передаче подъемника


другому владельцу или сдаче
подъемника в аренду с передачей
функции владельца вместе
c подъемником должен быть
передан настоящий паспорт

101
NRS 35-03-73:2006
ВНИМАНИЮ ВЛАДЕЛЬЦА ПОДЪЕМНИКА!

1 Паспорт должен находиться у владельца подъемника или на предприятии,


получившем подъемник в аренду с функциями владельца.

2 Перечень отступлений от требований Правил.

2.1

2.2.

3
(другие сведения, на которые необходимо обратить

особое внимание владельца подъемника)

Подтверждение о возможности изготовления (применения)


письмо № от " " г.

ВЫДАНО
Органом по промышленной безопасности

Наименование поставщика и адрес

Тип подъемника

Индекс подъемника

Перечень документов, поставляемых с паспортом подъемника

Наименование документа Обозначение Количество


документа листов

Руководство по эксплуатации
подъемника
Руководство по эксплуатации
автомобиля
Технический паспорт автомобиля
Альбом быстроизнашивающихся
деталей
Ведомость ЗИП
Паспорта комплектующих изделий

102
NRS 35-03-73:2006
B.1 Общие сведения

B.1.1 Предприятие-изготовитель
B.1.2 Тип подъемника
B.1.3 Заводской номер
B.1.4 Год изготовления
B1.5 Назначение подъемника
B.1.6 Конструкция рабочего оборудования
1.7 Конструкция ходовой части
B.1.8 Тип привода: шасси подъемника рабочих механизмов
B.1.9 Окружающая среда, в которой может работать
подъемник:
a) температура рабочего состояния, °С
- наибольшая
- наименьшая
b) температура нерабочего состояния, °С
- наибольшая
- наименьшая
c) относительная влажность воздуха, %
- взрывоопасная
- пожароопасная

B.1.10 Допустимая скорость ветра на высоте 10 м для


рабочего состояния подъемника, m/s
B.1.11 Ограничение или возможность одновременного
выполнения операций
B.1.12 Род электрического тока
Назначение цепей Род тока Напряжение,
V
B.1.12.1 Силовая
B.1.12.2 Управления
B.1.12.3 Рабочего освещения
B.1.12.4 Ремонтного освещения
B.1.13 Основные нормативные документы, в
соответствии с которыми изготовлен подъемник

B.2 Основные технические данные и характеристики

B.2.1 Общие данные

B.2.1.1 Грузоподъемность, kg
B.2.1.2 Рабочая высота подъема, m
B.2.1.3 Вылет, m
B.2.1.4 База, m
B.2.1.5 Колея колес, m:
- передних
- задних
B.2.1.6 Минимальный радиус поворота, m

103
NRS 35-03-73:2006
B.2.1.7 Опорный контур, m:
-продольный
- поперечный
B.2.1.8 Время подъема люльки на наибольшую высоту, s
B.2.1.9 Максимальная частота вращения поворотной части, s-1
(об/н)
B.2.1.10 Угол поворота, градусы
B.2.1.11 Место управления
B.2.1.12 Способ управления (электрический, гидравлический и
т.д.)
B.2.1.13 Способ токоподвода к подъемнику
B.2.1.14 Масса подъемника, kg
B.2.1.15 Распределение массы на оси в транспортном
положении, N:
- переднюю
- заднюю
B.2.1.16 Габариты в транспортном положении, m:
- длина
- ширина
- высота

B.3 Основные технические данные и характеристики сборочных единиц и


деталей

B.3.1 Электродвигатель

B.3.1.1 Назначение
B.3.1.2 Тип и условное обозначение
B.3.1.3 Род тока
B.3.1.4 Напряжение, V
B.3.1.5 Номинальный ток, А
B.3.1.6 Частота, Hz
B.3.1.7 Номинальная мощность, kW
B.3.1.8 Частота вращения, (rot/min)
B.3.1.9 ПВ, %

B.3.2. Гидронасос

B.3.2.1 Назначение
B.3.2.2 Количество, шт.
B.3.2.3 Тип и условное обозначение
B.3.2.4 Давление рабочей жидкости, МPа
B.3.2.5 Число оборотов, rot/min
B.3.2.6 Потребляемая мощность, kW
B.3.2.7 Номинальная производительность, l/min

104
NRS 35-03-73:2006
B.3.3 Гидромотор

B.3.3.1 Назначение
B.3.3.2 Количество, шт.
B.3.3.3 Тип и условное обозначение
B.3.3.4 Номинальный крутящий момент, N х m
B.3.3.5 Давление рабочей жидкости, МPа
B.3.3.6. Номинальное число оборотов, rot/min

B.3.4 Гидроцилиндры

B.3.4.1 Назначение
B.3.4.2 Количество, шт.
B.3.4.3 Тип и условное обозначение
B.3.4.4. Диаметр поршня, mm
B.3.4.5 Диаметр штока, mm
B.3.4.6 Ход поршня, mm
B.3.4.7 Усилие, N
B.3.4.8 Номинальное давление рабочей жидкости, MPa

B.3.5 Канаты стальные

B.3.5.1. Назначение каната


B.3.5.2. Конструкция каната и обозначение нормативного
документа
B.3.5.3. Диаметр, mm
B.3.5.4. Длина, m
B.3.5.5. Временное сопротивление проволоки разрыву, kgf/mm2
B.3.5.6. Разрывное усилие каната в целом, N
B.3.5.7. Коэффициент запаса прочности:
- по Правилам
- фактически
ПРИМЕЧАНИЕ – Таблица заполняется по данным документации
предприятия-поставщика

B.3.6 Характеристика цепей

B.3.6.1 Назначение цепи


B.3.6.2 Конструкция цепи и обозначение по нормативной
документации
B.3.6.3 Диаметр (калибр) звена или диаметр ролика, mm
B.3.6.4 Шаг цепи, mm
B.3.6.5 Длина цепи, mm (количество звеньев, шт.)
B.3.6.6 Разрывное усилие цепи, N
B.3.6.7 Расчетное напряжение цепи, N
B.3.6.8 Коэффициент запаса прочности:
- по Правилам
- фактически
ПРИМЕЧАНИЕ – Таблица заполняется по данным документации
предприятия-поставщика

105
NRS 35-03-73:2006
B.3.7 Грузозахватные устройства
B.3.7.1 Крюк (однорогий и т.п.)
B.3.7.2 Обозначение нормативного документа и номер крюка по
стандарту
B.3.7.3 Номинальная грузоподъемность, kg
B.3.7.4 Заводской номер
B.3.7.5 Изображение клейма ОТК
ПРИМЕЧАНИЕ – Таблица заполняется по данным документации
предприятия-поставщика

B.4 Устройства и приборы безопасности


B.4.1 Ограничитель предельного груза
B.4.2 Система ориентации пола люльки в горизонтальном
положении
B.4.3 Система ограничения зоны обслуживания
B.4.4 Устройство блокировки подъема и поворота колен при не
выставленном на опорах подъемнике 1)
B.4.5 Устройство блокировки подъема опор при рабочем
положении колен 1)
B.4.6 Система аварийного опускания люльки при отказе
гидросистемы, электропривода или привода гидронасоса
B.4.7 Устройство для эвакуации рабочих из люлек, находящихся
ниже основания, на котором стоит подъемник 2)
B.4.8 Устройство, предохраняющее выносные опоры
подъемника от самопроизвольного выдвижения (поворота) в нерабочем
положении
B.4.9 Устройство (указатель) угла наклона подъемника
B.4.10 Система аварийной остановки двигателя с управлением из
люльки и с нижнего пульта
B.4.11 Анемометр 3)
B.4.12 Переговорное устройство 3)
B.4.13 Сигнальные и другие приборы и устройства безопасности
1)
- Кроме винтовых опор, управляемых вручную, при обязательном согласовании с
Органом по промышленной безопасности.
2)
- При возможности опускания люльки ниже основания, на котором стоит подъемник.
3)
- Для подъемников с высотой подъема более 22 m.

B.5 Данные о металле основных (расчетных) элементов


металлоконструкции подъемника
Наименование Вид, Марка Обозначение Номер Электроды,
и обозначение толщина материала, нормативного сертификата сварочная
сборочной металлопроката, категория, документа проволока
единицы обозначение группа, на марку (тип, марка),
нормативного класс материала обозначение
документа прочности нормативного
документа

ПРИМЕЧАНИЕ – Таблица заполняется по данным документации


предприятия-поставщика

106
NRS 35-03-73:2006
B.6 Комплект поставки

Наименование Количество Примечание

B.7 Свидетельство о приемке

(наименование и индекс подъемника)

заводской № изготовлен в соответствии с

(обозначение нормативного документа)

Правилами устройства и безопасной эксплуатации подъемников (вышек),


действующих нормативных документов и признан годным для эксплуатации с
указанными в паспорте параметрами.
Срок службы подъемника лет со дня ввода в эксплуатацию.

Главный инженер

Начальник ОТК
предприятия
М.П.

" " г.

Паспорт содержит:
a) чертеж подъемника с указанием основных размеров;
b) принципиальную электрическую, гидравлическую, кинематическую схемы;
c) схему запасовки канатов;
d) схемы зоны обслуживания.

B.8 Сведения о местонахождении подъемника

Наименование предприятия – Местонахождение Дата прибытия


владельца подъемника подъемника

ПРИМЕЧАНИЕ - Для заполнения информации предусмотреть не менее 3 страниц

107
NRS 35-03-73:2006

9 Сведения о назначении специалистов, ответственных за содержание


подъемника в исправном состоянии

Номер и дата Должность, фамилия, Подпись


приказа имя, отчество
о назначении

ПРИМЕЧАНИЕ - Для заполнения информации предусмотреть не менее 5 страниц

B.10 Сведения о ремонте металлоконструкций, изменениях в конструкции и


замене составных частей подъемника

Дата Сведения о замене Подпись специалиста, ответственного за


и ремонте 1) содержание подъемника в исправном состоянии

ПРИМЕЧАНИЕ – Для заполнения информации предусмотреть не менее 15 страниц


1)
- Документы, подтверждающие качество вновь установленных (взамен изношенных) частей
подъемника и применяемых при ремонте материалов, электродов, а также сварки, необходимо хранить в
специальной папке.

B.11 Запись результатов освидетельствования

Дата Результаты Срок следующего


освидетельствования освидетельствования 1) освидетельствования

ПРИМЕЧАНИЕ – Для заполнения информации предусмотреть не менее 32 страниц


1)
- в этот же раздел заносят результаты технического диагностирования и экспертного обследования
подъемника, отработавшего нормативный срок службы.

B.12 Регистрация

Подъемник зарегистрирован за № в
(регистрирующий орган)

В паспорте пронумеровано страниц и прошнуровано листов, в


том числе чертежей на листах.

(должность регистрирующего лица)


М.П.
" " г.

108
NRS 35-03-73:2006
Приложение C
(обязательное)

Предельные нормы браковки элементов подъемников (вышек)

Таблица С.1

Элементы Дефекты, при наличии которых элемент выбраковывается


Блоки Износ ручья блока более 40% первоначального радиуса ручья
Барабаны Трещины любых размеров. Износ ручья барабана по профилю
более 2 мм
Крюки Трещины и надрывы на поверхности. Износ зева более 10%
первоначальной высоты вертикального сечения крюка
Шкивы Трещины и обломы, выходящие на рабочие и посадочные
тормозные поверхности. Износ рабочей поверхности обода более 25%
первоначальной толщины
Накладки Трещины и обломы, подходящие к отверстиям под заклепки
тормозные. Износ тормозной накладки по толщине до появления головок
заклепок или более 50% первоначальной толщины
Шестерни, Обломы зубьев.
зубчатые колеса Трещины любых размеров.
Износ зубьев по толщине:
- механизм подъема - более 15%
- механизм поворота - более 20%
- открытые передачи - более 25%
Детали с резьбой Срывы более двух ниток.
Износ ниток, заметный при осмотре.
Смятие граней головки под ключ.
Коррозия резьбы
Металло- Непрямолинейность оси колена дельта L, mm.
конструкции Неперпендикулярность оси колена дельта L, mm
к оси шарнира L/500

109
NRS 35-03-73:2006
Приложение D
(информационное)

Форма вахтенного журнала машиниста подъемника

Дата Смена
Машинист подъемника

Результаты осмотра подъемника

Наименование Результат Фамилия, имя и


механизма, узла, детали проверки должность лица,
устранившего
неисправность
Металлоконструкция
Тормоза: поворота платформы
механизма передвижения
подъемника
Приборы безопасности:
ограничитель предельного
груза, концевые выключатели,
указатели, сигнализаторы
Электрооборудование
Гидрооборудование
Канаты, цепи
Крюк
Освещение
Заземление
Прочие замечания, выявленные
в процессе работы

Смену принял
(фамилия, инициалы и подпись машиниста)
Смену сдал
(указать состояние подъемника и количество отработанных часов)

(фамилия, имя и подпись машиниста)

Результаты осмотра подъемника


Слесарем

Электромонтером

Специалист, ответственный за содержание подъемников в исправном


состоянии

110
NRS 35-03-73:2006
Приложение E
(информационное)

Форма наряда-допуска
на производство работ подъемником вблизи
воздушной линии электропередачи

(наименование предприятия

и ведомства)

Наряд-допуск №

Наряд выдается на производство работ на расстоянии менее 30 m от


крайнего провода линии электропередачи напряжением более 42 V.
1 Машинисту
(фамилия, имя)

(тип подъемника, регистрационный номер)

2 Выделенного для работы


(организация, выделившая подъемник)

3 На участке
(организация, которой выделен подъемник,

место производства работ, строительная площадка, склад, цех)

4 Напряжение линии электропередачи

5 Меры безопасности на участке


(необходимость снятия напряжения с линии

электропередачи, наименьшее допускаемое при работе

подъемника расстояние по горизонтали от крайнего провода

до ближайших частей подъемника, способ перемещения

люльки и другие меры безопасности)

6 Начало работы h min


" " г.

7 Конец работы h min


" " г.

111
NRS 35-03-73:2006

8 Ответственный за безопасное производство работ

(должность, фамилия, имя, дата и номер приказа о назначении)

9 Рабочий люльки
(фамилия, имя)

(номер удостоверения, дата последней проверки знаний)

10 Наличие договора в письменном виде на работу в охранной зоне

(номер и дата договора с организацией, эксплуатирующей линию электропередачи)

11 Наряд выдал главный инженер (энергетик)

(организация, подпись)

12 Необходимые меры безопасности, указанные в 5, выполнены

Лицо, ответственное за безопасное производство работ


(подпись )

" " г.

13 Инструктаж получил машинист подъемника


(подпись)

" " г.

ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Наряд выписывается в двух экземплярах: первый выдается машинисту подъемника, второй
хранится у производителя работ.
2 Пункт 11 заполняется в случае работы в охранной зоне линии электропередачи.
3 К воздушным линиям электропередачи относятся также ответвления от них.
4 Работы вблизи линии электропередачи выполняются в присутствии и под руководством лица,
ответственного за безопасное производство работ подъемниками.

112
NRS 35-03-73:2006
Приложение F
(информационное)

Знаковая сигнализация, применяемая при работе подъемника

Конец перевода

113
NRS 35-03-73:2006

1 Documentul a fost elaborat de Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi


Certificare al Serviciului Standardizare şi Metrologie.
2 Elaboratori: dl S. Gogu, dna V. Podcuico, dl F. Midrigan, dna L. Gligor
3 Modificări după publicare:
Îndicativul modificării Buletinul de Standardizare Punctele modificate
nr/an

114

S-ar putea să vă placă și