Analiza performanţei întreprinderilor şi a cash-flow-ului

Lect. univ. dr. Andrei Stănculescu

Performanţa întreprinderilor se analizează pe baza datelor din CPP:

V CPP C
V exploatare C exploatare
Π exploatare
V financiare C financiare
Π financiar
V extraordinare C extraordinare
Π extraordinar
(de obicei este 0)
C impozit/ Π

Π net (rezultatul
exercițiului)

Π net (partajarea acționari care primesc dividende

profituluiIndicator
se decideal în
cadrul AGA)
performantei

întreprindere (autofinanțare), prin profitul reinvestit,

pentru asigurarea continuităţii firmei

Performanţa întreprinderii se apreciază prin intermediul unor profituri intermediare

numite marje de acumulare (marje de profitabilitate).
Solduri intermediare de gestiune (SIG) = marje de acumulare.
Performanta întreprinderii se mai apreciază şi prin indicatorul capacitate de autofinanțare,
intitulat, pe scurt, CAF.
SIG aduce un important plus de informație legat de performanţa întreprinderii, pe lângă
Π financiar, Π extraordinar, etc.
CAF = indicator fundamental ce reprezintă potențialul monetar al întreprinderii, din care
va fi finanțată activitatea viitoare a acesteia.

1
 Acest important indicator nu trebuie a se confunda cu Π net deoarece acesta din urmă nu
reprezintă o acumulare bănească în întregime monetară.
Legat de semnificația monetară (impactul asupra trezoreriei întreprinderii, adică asupra
încasărilor şi plăților) a indicatorului CAF, trebuie menţionat faptul că veniturile si cheltuielile
unei întreprinderi se împart în două categorii: monetare şi nemonetare.
Venituri monetare = venituri încasabile (venituri care se concretizează în încasări, în
intrări de cash). Venituri nemonetare = venituri calculate contabil (nu se încasează). Exemplu
venituri nemonetare: veniturile din reluarea provizioanelor – operațiune contabilă de anulare a
unor provizioane.
Cheltuieli monetare = cheltuieli plătibile (se concretizează în plăţi la nivelul trezoreriei).
Cheltuieli nemonetare = cheltuieli calculate (cheltuieli care nu au impact asupra plăților firmei).
Exemplu: cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu provizioanele, cheltuieli cu activele cedate
(descărcarea de gestiune din contabilitate).
Capacitatea de autofinanțare a firmei, având semnificația de potențial monetar, se va
determina ca: Venituri monetare - Cheltuieli monetare. Această abordare se reflectă în metoda
deductivă de determinare a CAF.
Există două metode de determinare a CAF:
1. Metoda deductivă => CAF = EBE+Vfin/extr. încasabile – Cfin/extr. plătibile – C imp/Π
EBE are semnificația de potențial monetar al exploatării. EBE = excedent brut al exploatării.
Astfel, conform abordării deductive, la potențialul monetar al exploatării se adaugă rezultatele
monetare ale celorlalte activităţi ale întreprinderii (activitatea financiară şi extraordinară) şi se
scade impozitul/Π.
2. Metoda adițională => CAF = Π net + C calculate - V calculate
Această abordare presupune adăugarea la Π net a cheltuielilor calculate (deoarece acestea nu se
plătesc; banii rămân în firmă), corectate cu veniturile calculate.
Relaţiile de determinare a soldurilor intermediare (SIG) de gestiune se regăsesc în caseta
de mai jos. Determinarea acestor marje de acumulare bănească constituie o coordonată majoră a
analizei performanţei întreprinderii. Teoria şi practica de specialitate propune şase solduri
intermediare de gestiune: VALOAREA ADĂUGATĂ (VA); EXCEDENTUL BRUT DIN
EXPLOATARE (EBE); REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE); REZULTATUL CURENT
(RC); REZULTATUL BRUT (RB) şi REZULTATUL NET (RN).

2
 SIG VALOAREA ADAUGATĂ (plusul de valoare generat la nivelul întreprinderii) =
Producție vândută + Producție stocată + Producție imobilizată - Consumuri externe

Producția exercițiului

EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (potențial monetar) = VAL.

ADAUGATĂ - Ch. cu personalul - Ch. cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate

Cheltuieli monetare

REZULTATUL DIN EXPLOATARE (profit al activității de bază) = EBE + V din

cedarea activelor + V din reluare provizioane – Ch. cu amortizarea – Ch. cu
provizioane – Ch. active cedate

Cheltuieli calculate

REZULTATUL CURENT = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar

REZULTATUL BRUT = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar

REZULTATUL NET = Rezultatul brut – Ch. cu impozitul/ Π

Cash-flow-ul întreprinderilor (CF)

= fluxul net de numerar care alimentează conturile întreprinderii de la un exercițiu financiar la
celălalt.
Există 2 abordări în determinarea CF:
a) abordarea franceză => CF = variația trezoreriei nete (TN)
CF = ∆ TN
TN1 - TN0

∆ FR – ∆ NFR

3
∆ Atz – ∆ Ptz
b) abordarea anglo-saxonă => CF = Σ fluxuri de exploatare, investiții şi finanţare

CF = CF exploatare + CF investiții + CF finanțare

CF exploatare = CAF – ∆ NFR – V financiare
CF investiții = Venituri financiare – ∆ IMO brute
∆IMO brute = ∆ IMO nete + AMO
se preia din CPP
se preia din
bilanţ

∆ NFR = investiţii în activitatea ciclică a întreprinderii (exploatare)

∆IMO brute = investiţii în activitatea pe termen lung
CF finanțare= ∆ capital social + ∆ datorii pe termen lung – Dividende
CF finanțare = ∆ capital social + ∆ DAT – Dividende
Ultimele precizări. DAT = datorii pe termen lung. Se iau numai creşterile de capital social în
numerar – cu impact asupra trezoreriei întreprinderii.