Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.

1 MEF

Analiza liniara in conditii statice a unui sistem articulat spatial

1 - Se cere: Sa se realizeze analiza statica structurii sub actiunea unei forte permanente
(constante in timp) de 50 kN aplicata in nodul 4.

1.1 - Dimensiunile structurii:

A=6000
B=8000
C=6000,
Coordonatele punctului 4 sunt (4000, 3000, 6000).

1.2 - Proprietatile de material:

E=EX=2,1*108 [kPa]
υ=NUXY=0.3
A=100 mm2 aria sectiunii se defineste din meniul PropSets>Real Constant.

1.3 – Tipul de element finit utilizat la discretizare:

TRUSS 3D

2 – In functie de geometria elementelor discretizate, elementele finite sunt impartite in 4

mari categorii si corespund cu modelele din mecanica newtoniana.
Pentru studierea analitica a corpurilor materiale de diferite dimensiuni, in mecanica
newtoniana s-au stabilit 4 modele idealizate (Punctul material, Linia materiala, Suprafata
materiala si Solidul rigid) utilizate in studiul staticii, cinematicii si dinamicii.
In continuare se prezinta principalele categorii de elemente finite din COSMOSM.
a) 0D – punctiform – MASS – utilizate pentru corpuri reduse la puncte materiale, cum ar fi
mase concentrate, goluri, arc elastic, etc.;
b) 1D - monodimensionale - TRUSS2D, BEAM2D, AXISYMMETRIC SHELL, PIPE etc. - utilizate
pentru corpuri de tip bară, grindă, tijă, cablu etc.;
c) 2D - bidimensionale - PLANE2D, PLAIN STRESS, PLAIN STRAIN, SHELL, AXISYMMETRIC
Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 1
 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

BODY, FLOW2D, TRIANG etc. - utilizate pentru corpuri de tip plan cum ar fi plăcile, carcasele
etc.;
d) 3D - tridimensionale - FLOW3D, SOLID, (HEXAEDRAL SOLID, TETRAEDRAL SOLID), TETRA4,
TETRA10 etc. - utilizate pentru corpuri de tip volum plin.

Clasificarea elementelor finite in functie de solicitarile preluate

Concentrate - 1D In plan - 2D Spatiale - 3D
Truss (spar element) Plane stress Hexahedral solid
Spring-Arc axial-2(3) Plane strain Tetrahedral solid
Mass-Masa concentrata-1(6) Axysimmetric body General (User Defined)
Buoy-element sferic plutitor
Gap-Element vid-2(3) Axysimmetric shell-(6) Shell-(6)

2D Truss- grinda- 3D Truss-Grinda -

bidimensionale-2(2)
2D Beam- bara-
bidimensionale-2(3)
2D Pipe-Teava rectilinie
elastica- bidimensionale
tridimensionale-2(3)
3D Beam-Bara -
tridimensionale-3(6)
3D Pipe-Teava rectilinie
elastica -tridimensionale-2(6)

Spring Spring
Mass Mass
Buoy Buoy

2.1 – Descrierea elementului finit TRUSS 3D.

-Este un element liniar (monodimensional), care poate avea doua noduri si trei grade de
libertate: 2(3), insemnand cate o translatie dupa axele de coordonate, X, Y si Z.
-In analiza termica, se defineste perimetrul iar temperatura este singurul grad de libertate.
-Poate prelua incarcarea de flambaj, incarcarile in plan si forta de gravitatie.
-La definirea constantelor reale in analiza liniara, pentru acest element se cere aria sectiunii
transversale (in meniul Propsets>Real Constant, se va folosi cifra 1 pentru definirea ariei si
cifra 2 pentru definirea perimetrului). In meniul din cosmosm prescurtarea este (T_AREA).

Sistemul de coordonate local al elementului finit TRUSS 3D cu originea in nodul (1)

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 2

Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

Descrierea principalelor elemente finite din programul Cosmosm

Tabel preluat din cartea „C.A.D. Avansat” de Sorin Ciortan, Galati 2010.

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 3

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

2.2 - In categoria elementelor liniare mai sunt si alte elemente, dintre care se prezinta cele
mai uzuale:
-TRUSS 2D, este un element monoaxial cu doua noduri, este utilizat pentru structuri plane,
iar modelarea trebuie realizata in planul X-Y. Are numai 2 grade de libertate pe nod.
-Definirea constantelor reale se face ca si la TRUSS 3D.

-BEAM 2D, este element cu doua noduri si 3 grade de libertate, insemnand ca pot efectua
doua translatii si o rotatie.
- In meniul Propsets>Real Constant, la definirea constantei reale se va folosi cifra 1 daca se
cunoaste aria, 2 pentru momentul de inertie, 3 pentru diametrul exterior plus grosime si alte
optiuni pana la un total de 8).
- Poate prelua incarcarea distribuita liniar pe doua parti, gravitationala, termica si momente.

Gradele de libertate si sistemul de coordonate local al elementului BEAM 2D

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 4

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

Sectiunile transversale valabile in cosmosm pentru elementul BEAM 2D

-BEAM 3D, este element cu doua noduri si 6 grade de libertate, insemnand ca nodurile pot
efectua 3 translatii si 3 rotatii.
-Prin acest element se pot fi definite sectiuni transversale asimetrice, (profile L)
- In meniul Propsets>Real Constant, la definirea constantei reale se vor folosi urmatoarele
cifre:
-PIPE, este un element monoaxial cu doua noduri si 6 grade de libertate si este un caz
particular al elementului BEAM 3D si are optiuni reduse de analiza din cauza geometriei
tubulare a sectiunii transversale.
-Elementul se foloseste in analiza structurilor tridimensionale.
- In meniul Propsets>Real Constant, se pot defini: 1-diametrul exterior; 2-grosimea peretelui
si 3-presiunea interna.
-ELBOW, este un element monoaxial cu trei noduri si 6 grade de libertate. Al treilea nod este
necesar pentru a stabili centrul de curbura.

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 5

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

3 – Preprocesarea

3.1 – Definirea elementului finit, proprietatile de material si constantele reale.

Propsets>Element Group>TRUSS 3D

Propsets>Pick Material lib, (s-a ales un otel valabil in bibliotecaprogramului).

Edit>List>Material Props. Se listeaza proprietatile de material pentru a identifica unitatile de

masura, necesare pentru corelarea unitatii de masura a fortei ce urmeaza sa se aplice.
In imaginea de mai jos se vede ca modulul de elasticitate este 2,1 1011 N/mm2, astfel forta
de 50 de kN, se va nota in program cu 50000 N.

Propsets>Real Constant. Se considera sectiunea patrata cu latura de 10x10 mm. A=100 mm2

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 6

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

3.2 – Crearea structurii de la prima pagina utilizand puncte si curbe.

Geometry>Points>Define. Valorile sunt in mm.

Se modifica positia sistemului de coordonate conform imaginii de mai jos.

Se creeaza 3 curbe cu doua puncte. Geometry>Curves>Line with 2 Pts.

In continuare se prezinta structura rezultata.

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 7

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

3.3 – Discretizarea curbelor folosind meniul Meshing>Parametric Mesh>Curves.

Pentru un rezultat bun al analizei este suficient cate un element finit pentru o curba.
Discretizarea trebuie urmata de contopirea nodurilor coincidente din meniul
Meshing>Nodes>Merge si de renumerotare utilizand meniul Meshing>Codes>Compress.

3.4 – Definirea conditiilor de margine. Precizarea deplasarilor blocate.

LoadsBC>Structural>Displacement>Define by Points

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 8

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

3.5 – Definirea incarcarii ca forta concentrata.

LoadsBC>Structural>Force>Define by Points.
In imaginea de mai jos din partea dreapta sunt prezentate elementele finite si nodurile.

3.6 – Analiza statica. Analysis>Static>Run Static Analysis.

4 – Postprocesarea

4.1 – Listarea deplasarii maxime pe axa Z.

Results>Extremes>Displacement/Response/Reaction

Deplasarea maxima coincide cu nodul 4 (nodul 2) si are valoarea de 0,0000157 mm.

4.2 – Listarea fortelor de reactiune.

Results>List> Displacement/Response/Reaction>

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 9

Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

Forma deformata in planu XZ

Forma deformata in plan izometric

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 10

 Facultatea de Constructii > Master > ISC 2015-2016 > Tema A.1 MEF

4.3 – Evaluarea rezultatelor din fisierul *.OUT.

File>Edit a File

Unde s-a identificat ca:

Deplasarea rezultanta maxima este de 0,0000252 mm.

Deplasarile maxime ale nodului 2, sunt pe axele Y si Z.

Fortele de reactiune sunt in nodurile 3 si 4.

Universitatea Ovidius din Constanta Pagina 11