Laptele praf în alimentația copilului

whalopedy 7 septembrie 2016 0

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca sugarul mai mic de 6 luni

să fie alimentat exclusiv la sân (se numește și alimentație naturală). În
cazul în care laptele de mamă nu este disponibil acesta se poate înlocui cu
lapte praf (alimentație artificială). După vârsta de 6 luni copilul va primi,
alături de lapte, și alimente solide (diversificarea alimentației).

Laptele pentru sugari este produs din lapte de vacă prelucrat astfel încât
să fie potrivit nevoilor și posibilităților copilului de a-l digera. Laptele praf
conține proteine provenite din zer și cazeină, în cantitate mai mică decât
laptele de vacă dar totuși mai mare comparativ cu laptele de mamă și este
suplimentat cu vitamine (A, B, C, D, E și K) și alte substanțe nutritive
necesare creșterii și dezvoltării copilului dumneavoastră. Compoziția
laptelui praf este totuși foarte diferită de cea a laptelui de mamă. În cazul
în care copilul nu este alimentat cu lapte de mamă se recomandă folosirea
laptelui praf și nu a laptelui de vacă. Laptele de vacă nu este potrivit
copilului mai mic de 1 an deoarece conține prea multe proteine, sodiu și
săruri minerale și prea puține vitamine și fier ceea ce duce la probleme de
sănătate ca, de exemplu, anemia. Laptele de capră sau cel de oaie nu
conțin suficiente substanțe nutritive motiv pentru care nu sunt
recomandate copilului mai mic de 1 an. Alimentația cu lapte praf adaptat
nevoilor copilului poate fi continuată și după vârsta de 1 an (lapte junior,
lapte 1+, 2+, 3+).

Ce tip de lapte praf alegem?

În magazine găsim numeroase tipuri de lapte praf dedicate copilului,

având producători diferiți, dar calitățile importante ale laptelui praf
(proteinele din lapte, suplimentarea cu vitamine, în special cu vitamina D)
sunt reglementate de standardele Codex Alimentarius și respectate
obligatoriu de către toți producătorii. Un lapte mai costisitor nu este
neaparat un lapte mai bun pentru copil. Copilul dumneavoastră e posibil
să prefere un anumit lapte praf datorită diferențelor dintre sortimente în
ceea ce privește gustul și consistența laptelui.

Față de compoziția standard a laptelui pentru sugari producătorii pot să

suplimenteze laptele praf cu diverse substanțe care există în laptele de
mamă și al căror rol în dezvoltarea copilului este mai mult sau mai puțin
dovedit științific. Pe eticheta diferitelor tipuri de lapte praf o să găsiți sigle
ce semnifică o anumită caracteristică a laptelui praf:

 „cu fier” sau „fortifiat cu fier”: suplimentarea cu fier a laptelui

praf este esențială pentru copil, este bine să cumpărați întotdeauna
astfel de lapte.
  Multe dintre tipurile de lapte praf sunt suplimentate cu acizi grași
polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) sau precursori ai acestora –
acid decosahexanoic (DHA) și acid arahidonic (ARA sau AA) care au
rol dovedit în îmbunătățirea vederii și a coeficientului de inteligență;
laptele de mamă conține, în mod obișnuit, cantități crescute de
LCPUFAs.

 „Opti Pro” sau Alpha Pro”: semnifică existența în laptele praf a

unui amestec echilibrat de proteine, alfa-lactoalbumină, inclusiv AA
și DHA, apropiat compoziției laptelui de mamă, care ajută la
dezvoltarea sistemului nervos și a vederii

 „Protect” – lapte care ajută la dezvoltarea bacteriilor intestinale al

căror rol este de a stimula sistemul imunitar și a proteja copilul de
infecțiile digestive. Substanțele prebiotice ajută la dezvoltarea
acestor bacterii (GOS, maltodextrina, etc) dar cele mai multe
tipuri de lapte conțin deja aceste bacterii „normale” intestinale
numite probiotice: „Bifidus BL” sau „Acidophilus” sau „L
Comfortis”

 GOLD: conține anumite tipuri de grăsimi (acizi grași Omega 3 și 6,

AA și DHA) conținute și în LCPUFA, existente în mod normal în laptele
de mamă, și care ajută la dezvoltarea creierului, a retinei și a
sistemului nervos

 Nucleotide: sunt adăugate în laptele praf în cantități mici, nu s-a

demonstrat un beneficiu anume al acestora dar ele intră în
compoziția ADN-ului și există și în laptele de mamă

 MCT semnifică prezența în lapte a acizilor grași cu lanț mediu, mai

ușor de digerat de către sistemul digestiv imatur al copiilor
prematuri deoarece nu este necesară acțiunea enzimelor digestive și
a bilei înainte de a fi absorbiți

Laptele pentru copii se comercializează sub 3 forme:

 laptele lichid, gata preparat, steril, este dedicat în special copiilor

prematuri sau cu greutate mică, celor cu imunitate scăzută și
copilului mai mare de 1 an; în România acest tip de lapte este puțin
comercializat. După deschiderea recipientului laptele poate fi ținut la
frigider, acoperit, timp de maxim 24 de ore. Înainte de utilizare
spălați exteriorul acestuia, inclusiv capacul, cu apă și detergent.

 lapte concentrat pentru copii: înainte de utilizare trebuie adăugată

apă, este un produs steril. Se comercializează puțin în România. Nu
uitați să spălați cu apă și săpun exteriorul cutiei înainte de
deschidere.
  lapte praf – acesta nu este un produs steril. Prepararea și
depozitarea corectă a laptelui praf reduce riscul apariției bolilor.
Păstrarea laptelui pudră odată desigilat – intervalul maxim de timp și
temperatura (precizate pe eticheta fiecărei cutii), sunt importante
pentru a evita infecțiile severe. Notați pe cutie data deschiderii
acesteia pentru a evita folosirea lui mai mult decât acesta este
garantat. Exteriorul cutiei și, în special, capacul și folia protectoare
de sub capac trebuie spălate cu apă și detergent înainte de utilizare
pentru a îndepărta murdăria acumulată în timpul transportului și a
depozitării pe rafturile magazinelor. Nu se vor folosi cutiile a căror
folie protectoare nu este integră.

Compoziția laptelui diferă în funcție de vârsta copilului:

1. Laptele praf de început (lapte praf 1): este potrivit pentru

alimentația copilului de la naștere până la vârsta de 6 luni, conține
predominant proteine din zer care sunt mai ușor de digerat. Laptele
de început poate fi oferit și copilului mai mare de 6 luni, alături de
celelalte alimente introduse odată cu diversificarea.

2. Lapte praf de continuare (lapte praf 2): proteinele provin

predominant din cazeină, sunt ceva mai greu de digerat decât cele
din zer, conține mai mult fier și o altă combinație de vitamine și
minerale decât laptele de început, potrivite copilului mai mare de 6
luni.

3. Lapte praf de creștere (lapte praf 3): potrivit copilului peste vârsta
de 10-12 luni.

4. Lapte praf special – se folosește doar la recomandarea medicului:

a. Lapte praf pentru recuperarea ponderală a copiilor cu greutate

mică la naștere: conține proteine din zer, LCPUFA și are valoare
nutrițională mai mare decât laptele de început.

b. Lapte hipoalergenic: conține doar proteine din zer sau proteine

parțial hidrolizate; acestea sunt mai ușor de digerat iar riscul
de alergie este mai mic; nu se administrează copiilor
diagnosticați cu alergie la proteinele laptelui de vacă.

c. Lapte hipo/delactozat: se folosește la indicația medicului, în

cazul copiilor cu intoleranță la lactoză determinată de deficitul
de lactază (enzimă ce se găsește în peretele intestinului și are
rolul de a digera lactoza pentru a putea fi absorbită).

d. Lapte AR: lapte anti – regurgitații ce conține un agent de

îngroșare (de exemplu amidon de porumb, orez sau de cartof),
este folosit în cazul copiilor cu boală de reflux gastro-
esofagian.
 e. Lapte AC: lapte pentru prevenirea colicilor intestinale, datorită
conținutului redus de lactoză cantitatea de gaze produsă în
intestinul copilului este mai mică.

f. Lapte IT: lapte pentru reglarea tranzitului intestinal în cazul

copiilor cu constipație (are un conținut crescut de lactoză).

g. Lapte SD: crește senzația de sațietate și deci intervalul de

timp dintre mese, se folosește doar în cazul copiilor mai mari
de 6 luni.

h. Lapte din soia: sursa proteinelor din lapte este soia, se

folosește în cazul copiilor alergici la proteinele laptelui de vacă,
la indicația medicului, cu mențiunea că aceștia pot fi alergici și
la proteinele din soia (alergie încrucișată).

i. Lapte extensiv hidrolizat (semi-elemental) sau lapte elemental:

proteinele sunt scindate în aminoacizi; aceste tipuri de lapte
praf se folosesc doar în situații speciale – alergia la proteinele
laptelui de vacă și soia, laptele elemental se recomandă dacă
cel extensiv hidrolizat nu este tolerat

Cum știu când îi este foame copilului meu?

Pe măsură ce vă obișnuiți cu prezența și obiceiurile copilului

dumneavoastră o să recunoașteți semnele prin care copilul vă transmite
că este pregătit să primească laptele: se mișcă mult, își rotește capul și
gura și apoi găsește ceva de supt – de obicei degetele. Dacă nu primește
laptele, în final va plânge – ca și semn al foamei, copilul e bine să fie hrănit
înainte să plângă de foame. Alimentați copilul doar când este treaz, dacă
oferiți lapte în timpul somnului e posibil să îl supraalimentați și creșteți, în
același timp, riscul apariției sufocării, a infecțiilor urechii și a cariilor
dentare.

Ce cantitate de lapte este necesară copilului?

Cantitatea de lapte consumată de copil poate să difere de la o masă la alta

și de la o zi la alta. Pe eticheta cutiilor de lapte praf există recomandări
privind numărul de mese și volumul acestora în funcție de vârstă dar
acestea sunt doar orientative, țineți cont de faptul că niciun copil nu este
identic cu altul, cantitatea de lapte diferă de la un copil la altul. Copilul mai
mic de 6 luni se hrănește, în interval de 24 de ore, cu o cantitate de lapte
egală cu 150-200 ml pentru fiecare kg din greutatea lui, de exemplu un
copil ce cântărește 5 kg o să consume o cantitate de lapte cuprinsă între
750 ml și 1000 ml în 24 de ore. De obicei copilului îi este foame la interval
de 3-4 ore, copilul în vârstă de 1 lună are 7-8 mese pe zi, în timp ce la 6
luni copilul manâncă obișnuit 5 mese. Nu forțați copilul să termine întreg
conținutul biberonului, când acesta nu mai vrea să manânce își întoarce
capul, împinge biberonul, scoate tetina din gură, strânge buzele și nu mai
suge.
Greutatea copilului dumneavoastră precum și numărul și aspectul
scutecelor cu scaun și urină vă ajută să evaluați dacă laptele consumat de
copil este suficient. Laptele este suficient dacă asigură o creștere
corespunzătoare în greutate – copilul va fi cântărit (complet dezbrăcat) la
naștere, la 5-10 zile de viață, apoi lunar până la 6 luni și ulterior la vârsta
de 1 an; medicul de familie sau medicul pediatru va evalua dacă ritmul de
creștere este cel adecvat vârstei. Copilul suficient alimentat are scaune de
culoare galben-aurie (după prima săptămână de viată, dacă este alimentat
exclusiv cu lapte) și urinează de aproximativ 6 ori pe zi – urina fiind de
culoare galben – palid sau transparentă.

De ce avem nevoie pentru alimentația artificială?

 2-6 biberoane: există biberoane de diferite forme, niciunul nu s-a

dovedit mai eficient decât celelalte în prevenirea colicilor copilului.
Achiziționați biberoane ușor de curățat.

 Tetine din cauciuc sau silicon: copilul poate să prefere tetinele având
o anumită formă, eficiența diferitelor tetine în prevenirea colicilor nu
a fost dovedită științific. Dimensiunea orificiului tetinei este
importantă: dacă întoarceți biberonul, laptele trebuie să curgă
picătură cu picătură. Dacă laptele curge în jet continuu orificiul este
prea mare iar, dacă biberonul trebuie scuturat pentru a picura
laptele, orificiul este prea mic și copilul poate obosi în timpul
suptului (adoarme).

 Perii pentru curățarea biberonului și a tetinei.

 Echipamente pentru sterilizare.