Introducere

Contextul istoric actual reprezintă o portiță de eliberare a tuturor drepturilor omului, cu

precădere pentru drepturile care se află în spectrul libertăților sexuale. Asistăm la o schimbare
de percepție a normalității, bazată pe abrogarea normelor fundamentale ale comportamentului
uman, determinând o schimbare a sistemelor de valori. Instituția familiei s-a schimbat ca
urmare a schimbării raporturile ce privesc reproducerea umană.

Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 afirma: Familia este unitatea de bază a
societății și revendică protecție din partea societății și a statului (Articolul 16). Această
familie reprezenta o instituție monogamă, formată dintre un bărbat și o femeie, care se obligă
să împartă viața în coun și să conceapă copii și să-i educe, era necesară o anume fidelitate
sexuală între parteneri, și, revenind la monogamie, dacă aceasta lipsește, familia se distruge.
Sistemul de valori impus de familie, legea ei de compoziție, cutumele și legile au impus
norme morale care s-au impus de-a lungu anilor în practica de viață a populației, care au fost
demontate în ultimele decade, mai ales în culturie de prosperitate din occident, ca urmare a
acțiunilor studenților rebeli, care au deschis o nouă etapă a libertății colective de gen, la nivel
mondial. Un lobby puternic și însemnat lupta alături de Organizația Națiunilor Unite și
organisme de mass-media, la începutul anilor 1970, pentru o reorganizare mondiale, în scopul
obținerii libertății absolute, care depășește normele naturale și normale, și care explică ce
presupune omul nud. Ustensilele pregătite pentru această luptă erau construite din demontarea
sexualității bipolare, modificarea normelor sociale și a atitudinii populației, cu precădere a
tineretului, o egalizare juridică totală a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, până la
proscrierea socială și criminalizarea legală legală a rezistenței.

Aceste ipoteze în care normele sexuale se schimbă nu puteau fi valabile cu câțiva ani în urmă,
datorită caracterului religios al societății, care construise o realitate bazată pe normele
tradiționaliste. Creștinismul a creat bazele morale care au fost transferate de la generație, la
generație, subiectul și substanța acestei cuturi bazându-se pe deciziile strămoșilor noștri,
înclinând spre dualitatea bine și rău, decizii care au generat ori beneficiu, ori sacrificiu.

Raportul de forțe s-a izbit întotdeauna de neputiința de a stârpi normele creștinității. Familia
clasică a reușit să gestioneze cu succes spraviețuirea și perpetuarea culturii ei, chiar și în
circumstanțele cele mai vitrege. După fiecare catastrofă, verdele creștin a erupt, ultima dată
fiind pe fundamentul unificării Europei pe baza valorilor celor mai înalte ale fondatorilor ei
creștini.
Următoarea lucrare are ca scop tratarea ipotezei conform căreia, calitatea și puterea
sexualității se bazează pe o oarecare cultivare, permițându-i omului relații reușite și o viață
satisfăcătoare, pe baza unei incursiuni istorice și antropologice care să explice și contrariul,
reprezentând societatea actuală, brăzdată de diverse dereglări de natură sexuală.

Contextul cultural al sexualității

Fiecare cultră are câte un șablon în care încadrează comportamentele sexuale, în caz contrar,
pe baza acestuia, ieșirea din normele respective este sancționată.