Candva, legendele vechi zic

Adevarul, ridicandu-se din adancului fantanii

S-a uitat la lume, dar, auzind cum aceasta minte

S-a intors in izolarea lui oripilat

Acolo el locuia, atat de constient de valoarea lui

Incat nici macar intrebarea lui Pilat (se refera la intrebarea lui pontiu pilat la procesul lui Iisus “ce e
adevarul”) nu l-a scos de acolo

Nici Galileo, cand a fost ingenunchiat pentru a nega

Legile care tin planeta noastra sub cer.

Intre timp, sora lui mai placuta, pe care oamenii o striga

Fictiune, a facut toata munca lui,

Cu mult zel, devotament, tact si grija

Asa incat nimeni nu a observat ca Adevarul era altundeva

Apoi a venit un razboi si, bombardat si gazat si minat

Adevarul a inviat inca o data, in mod fortat, pentru a intalni omenirea,

Si prin praf si scantei si lucruri distruse,

Apare o fantoma cu aripile dezechilibrate

Invartindu-se si tremurand, uluit, dezordonat, prost

Dar semnalizand faptele infricosatoare ce-or sa vina

Adevarul a chemat-o si i-a cerut sa stea (a chemat-o pe fictiune); umbra neclinitita,

S-a lipit de genunchii lui si a inceput sa bolboroseasca “Frate (in engleza substantivul adevar,
personificat, e de genul feminim, explicatia e la sfarsitului documentului), ajuta-ma”

Eu (fictiunea) sunt...eu eram...adjuncta ta, si oamenii

M-au implorat, din cauza limbii si creionului meu folositor

Sa le dau stralucire faptelor lor, si am acceptat.

Dar si ei precum si cererile tale au fost satisfacute.

Dar asta ... “Ea (fictiunea) a indicat campia plina de cratere,

Acolo unde oamenii, ca zei si diavoli, au muncit din rasputeri...

Este peste puterile mele! Ia-ti din nou lucrarea”

Dupa ce a cedat tablita si creionul, a fugit afara,

Si Adevarul si-a asumat raportarea razboiului...

El a vazut, a auzit, a citit, a incercat sa spuna

Fapte din trecut si din prezent...

Incapabil de aluzii sau soapte, slab scriitor,

Dar activ in fiecare minut, zi si noapte.

El a cerut dovezi. Au venit. Dosarele s-au inmultit.

El le-a insemnat, in primul rand “Returnat. Acesta nu poate fi adevarat”

Apoi, cu glasul rece oficial:

“Acesta nu este nici jumatate din ce s-a intamplat in realitate”

El s-a confruntat cu el insusi (un soi de introspectie), povestea continua,

Si-a telegrafiat sora: “Vino imediat.

Faptele sunt incontrolabile. Nu pot face fata

Fara ajutorul tau. Intoarce-te de dragul Adevarului!”

Vom avea puteri si pozitii de conducere egale daca vrei,

Ei au nevoie de amandoi, dar mai mult de tine decat de mine! “(mda...trist... si kipling nu-i vreun prost ci
e laureat (nu nominalizat) al nobelului pt literatura in 1907)
Leonardo Da Vinci thought truth a woman: "Truth was the only daughter of Time." Leonardo
da Vinci, The Notebooks of Leonardo Da Vinci (1938), XIX Philosophical Maxims. Morals.
Polemics and Speculations.

The Egyptian deity of truth, Ma'at, was a goddess.

Friedrich Nietzsche's Beyond Good and Evil (translated by Kaufmann), and is one running theme of the
work: that truth may not be as straightforward as we think, that it may be as elusive and coy as a
woman pursued by a fumbling man.

http://www.strange-loops.com/philtruthwoman.html

The truth is often described as beautiful and pure, and so are women.

In classical art, Truth is often depicted as a

woman: http://upload.wikimedia.org/wikiped..._Aachen_002.jpg/505px-
Hans_von_Aachen_002.jpg - This links with Da Vinci's quote.
http://en.wikiquote.org/wiki/File:Time_Saving_Truth_from_Falsehood_and_Envy.jpg
http://en.wikiquote.org/wiki/File:Truth.jpg