180 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

Nu, nu etern, poete, ci pana se va trezi odata cu mantuirru

Universului. Nu in van tu, Antero, care ai suferit asa cum
putini au suferit de vanitatea a tot ce e aparential, ai ajim*
pe drumul amaraciunii, sa contempli dinspre rastignirea la
suprema desteptarea intru Constiinta a tot ce a fost, ai ajun*
la plenitudinea plenitudinilor si totul este plenitudine caiul
inima ta si-a inceput somnul etern in mana lui Dumnezeu,
in mana sa dreapta.

CE ESTE ADEVARUL?

august 1904

Povesteste cea de-a patra Evanghelie, in capitolul XVIII,

ca atunci cand 1-au dus pe lisus prins, la pretoriu, Pilat, pretorul
intelectual roman, 1-a intrebat luandu-1 deoparte, daca era
rcgele iudeilor; si, raspunzandu-i lisus ca imparatia sa nu era
din lumea aceasta si ca se nascuse pentru a aduce marturie
adevarului, 1-a intrebat Pilat din nou ,,Ce este adevarul?"; si
fara sa mai astepte raspuns, a iesit sa le spuna iudeilor ca nu
afla vreo vina acelui om.
Inca inainte de nasterea lui Hristos, intelectualii care guvernau sau voiau sa guverneze popoarele intrebau ce este adevarul si, fara a astepta raspuns, se intorceau sa rezolve in
minciuna treburile ce le erau incredintate; iar dupa ce a murit
Hristos ca marturie a adevarului, continua Pilatii sa intrebe,
in treacat, ce este adevarul, spalandu-si din nou mainile in ape
inchinate minciunii.
Ce este adevarul? lau tratatul de Filozofie care mi-e mai
la indemana, eel pe care-1 aveam la Universitate, cand am urmat
cele doua cursuri de metafizica, si care are nepretuitul avantaj,
in cazul nostru, de a fi o carte oarecare de-a lungul, de-a latul
si in profunzime, lipsita de orice originalitate, oglinda prea
fidela a abisului de vulgaritate, de nerozie, de prostie, a ceea
ce ne-a venit pe cap sub numele de tomism. Este vorba de
Filosofia elemental escrita por el excelentisimo senor don Fray
Zeferino Gonzalez, obispo de Cordoba (Filozofie elementara

"
CE ESTE ADEVARUL.?

182 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

IHl

scrisa deexcelentisimulsenor don Fray Zejcnno < , i /

,
de Cordoba)* - asa spune coperta celei de a dt >u.i r< IM n
i
dintre oamenii care au scris cele mai mulic pm-.m , '<|im.
Deschid aceasta detestabila carte cu care mi-a Imi imi i
inteligenta la cei 16 ani ai mei, si in eel dini.u .111 n < >\! i (
tolului III al sectiunii a doua a primei carti cii<-.i .1 i.l. n .1
se imparte in metafizic, logic si moral.
Uite ca s-au apucat sa imparta adevarul, incctosjiulu I I Ul
sa continuam si sa vedem ce ne spune despre el a .MM i . ..
tipica, scrisa de unul dintre oamenii nostri cu 111.11 \>\<i>
zentativi.
Adevarul metafizic este realitatea obiectivd <i tin i n i ilm
intrucdt ele, prin mijlocirea esentei lor, corespund ideii ///>;< <</</">
acestea,preexistenta ab aeterno in intelegerea divina." S.i \,\, mi
aceasta balmajeala fara a mai incepe sa verificam daca mi i um> i
lucrurile sunt deja, ele insele, acele idei tipice preexist CM it r In
intelegerea divina.
Si sa nu ne apucam sa cercetam ce mseamna ca luc
I.
corespund ideii divine despre e\eprin mijlocirea esentei lot, f|
ce fel de mediere este aceasta a esentei si intru cat esen(a <r
deosebeste de lucrurile insele, carora le serveste de mediatoar*,
Aceasta latura intelectuala ni se servea in tineretea noastrj,
Adevarul logic... se poate defini drept conformitatea sau
ecuatia intelegerii ca cunoastere cu lucrul cunoscut." Asta nu f
decat o parafraza, intr-o proasta si neindemanatica spanioll,
a cunoscutei definitii date de Sfantul Toma: Adaequatio intvllectus et ret. Sa o lasam deci; a fost de mii de ori criticata.

mil moral este conformitatea sau ecuatia limbajului

:l<\,tta mterna a subiectului."'
I ,!. in. In 1 .icurn pe fratele Zeferino, sa spunem ca adevarul
,
I. \.n ul radical este acesta din urma pe care il numeste
. .1 I > i n i-l rezulta celalalt, eel logic,
i i mi i . n ml adevarului logic se numeste eroare, iar conHtil .ulcvarului moral se numeste minciuna. Si e limpede
i |>o.ue fi veridic, poate spune ce gandeste gresind si
. ni
itind, spune ceva adevarat logic.
I n .1. iim spun ca greseala se naste din minciuna.
Mm i data am spus ceva ce cred ca am sa mai repet de multe
i i .1 c mai de pret greseala in care se crede decat realitatea
III i H 11 u se crede, ca nu greseala, ci minciuna ucide sufletul.
()imil minte si invata de la alti oameni minciuna. Am invai . i < 1111 u iuna din relatiile sociale si cum omul le vede pe toate
. l i i omenesti, umanizeaza totul. Umanizeaza Natura atrii - . i i i i i l u - i calitati si intentii omenesti; si cum omul spune un
In. i u si gandeste sau simte altul, presupunem ca si natura
i ni.lcste sau simte intr-un fel si ni se prezinta in altul; presu(111110111 ca Natura ne minte. Si de aici greselile noastre, greseli
i ,nc provin din faptul ca-i atribuim Naturii, realitatii, o intenI H - ascunsa care-i lipseste.
Ce vor sa spuna zapada, trasnetul, cristalizarea, atavismul?
n. intrebam. Ci nu vor sa spuna mai mult decat spun, pentru
a Natura nu minte.
Daca noi, oamenii, am trai in adevar, daca n-am minti nici. >ilata nici prin comisiune, nici prin omisiune*, nici falsificand

* Ceferino - sau Zeferino - Gonzalez Diaz de Turon (1831-1894),

filozof catolic spaniol. Fiu de tarani asturieni, intra In ordinul dominican,
cu care ajunge in Filipine. Sanatatea subreda nu-i permite misionarismul;
se dedica, in schimb, studiului si publica la Manila prima sa carte, Economia politica si crestinismul (1862), si, tot acolo, lucrarea sa cea mai
solida, Studii asupra filozofiei Sfantului Toma (1864). Intors in Spania,
va continua sa scrie, va fi episcop si chiar - o vreme - arhiepiscop de
Toledo ca primat al Spaniei.

* Dictionarul Academiei Regale Spaniole precizeaza la cuvantul

I't'cado (pacat):
JPecado de common: obra, palabra, deseo que prohibe la ley de Dies"
(lucrare, cuvant, dorinta interzise de legea lui Dumnezeu) si
nPecado de omision: pecado en que se incurre dejando de hacer
aquello que uno esta obligado por la ley moral" (pacat In care se cade
nesavarsind cele la care ne obliga legea morala).

CE ESTE ADEVARUL?

184 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

realitatea, nici trecand-o sub tacere, nimanui nu i-ar trece prin

minte sa vorbeasca despre conformitate intre limbajul exterior
si judecata interioara, pentru ca limbajul si judecata ar fi unul
si acelasi lucru. Daca n-am minti nici vorbind, nici tacand,
n-ar exista deosebire intre continutul si forma gandirii noastre,
nici cuvantul n-ar fi haina a ideii, ci ideea insasi exteriorizata.
Sa vorbim n-ar fi altceva decat sa gandim cu voce tare, sa gandim pentru ceilalti. lar atunci, transferand acestea Naturii, am
intelege si am simti - sa simti este mai intim decat sa intelegi - ca nu exista nici o diferenta intre realitate si ceea ce ne
apare ca fiind realitate, ca Natura ne vorbeste gandind sau
gandeste vorbindu-ne.
Fapt e insa ca, printr-o subtila magie, printr-un procedeu
misterios, Natura ii minte pe cei mincinosi.
Sum convins ca daca oamenii ar fi stapaniti de o absoluta
veracitate care le-ar dirija toate relatiile, daca ar inceta minciuna, greselile ar disparea, iar adevarul ni s-ar revela putin
cate putin.
Singurul cult perfect in care poate fi slavit Dumnezeu este
cultul adevarului. Aceasta imparatie a lui Dumnezeu a carei
venire o cer zilnic si masinal milioane de limbi patate de minciuna nu e altceva decat imparatia adevarului.
Lasati reformarea oricarui viciu, a oricarei slabiciuni; umiliti-va in fata flagelului mandriei, maniei, invidiei, lacomiei,
preacurviei, avaritiei; dar propuneti-va sa nu mintiti niciodata
nici prin comisiune, nici prin omisiune; propuneti-va nu numai
sa nu spuneti minciuni, ci nici sa nu treceti sub tacere adevaruri; propuneti-va sa spuneti adevarul mereu, in orice situatie; dar mai ales cand va pagubeste si cand, potrivit lumii,
prudentii il socotesc mai putin oportun; faceti asa si veti fi
salvati, iar toate aceste pacate capitale nu vor putea dauna sufletului vostru.
Te domina mandria, sau invidia, sau preacurvia sau avaritia? Nu o ascunde. Nu fi ipocrit, nici cu ipocrizia celui ce-1

185

numim astfel, ipocrit, nici cu ipocrizia cinicului, care vrea sa

ne insele cu adevarul, sa ne minta spunandu-ne ce e real.
Se spune ca in marturisirea greselilor esentiala pentru a
obtine iertarea lor este pocainta sau, macar, in lipsa ei, remuscarea. Nu. Esential este sa le marturisesti, sa le faci publice,
sa spui adevarul. Nu reiese limpede din relatarea evanghelica
(vid. Luca 24, 39-41) daca raufacatorul care, fiind rastignit
alaturi de lisus, 1-a admonestat pe celalalt si si-a marturisit vina,
fapt pentru care Hristos i-a promis Paradisul, se pocaise sau
nu. A declarat, sigur, ca merita acea pedeapsa; dar un criminal
poate declara dreapta pedeapsa care i se da, fara ca prin asta
sa simta remuscare; i-a vorbit tovarasului sau de teama de Dumnezeu, dar esential a fost ca si-a marturisit vina cu voce tare.
N-a mintit nici vorbind, nici tacand.
Sunt oameni care se scandalizeaza cand li se vorbeste de
imparatia adevarului absolut, a adevarului oportun si inoportun, si care-si imagineaza ca atunci nu s-ar putea trai in lume.
Vorbeam despre aceasta cu o doamna foarte inteligenta si-i
spuneam ca asa cum paganismul a culminat cu dezgolirea trupului, tot asa crestinismul trebuie sa culmineze cu dezgolirea
sufletului, si mi-a replicat: MCe oroare, Dumnezeule! Daca n-ar
fi hainele, cum ar trai cocosatii, ciungii, schilozii, dizgratiosii,
toti aceia care au ceva de ascuns?" Iar eu i-am replicat: ,,Mult
mai bine decat acum, senora! Cocosatul arata mai rau imbracat
decat gol; haina nu face decat sa-i chinuie cocoasa si sa ne faca
sa presupunem ca e mai mare decat este in realitate. Astfel
ochii nostri s-ar obisnui cu nudul si am intelege diformitatile
corporale. Sunt convins ca la salbaticii care umbla doar cu
un slip pe ei, cocosatii tree mai neobservati decat la noi." ,,De
fapt, la ei nu prea sum", mi-a raspuns. Iar eu: MNu sunt pentru
ca umbla goi." Si ea: BPentru ca-i ucid pe nou-nascutii cu
cocoasa." Si chiar asa fiind, e mai bine.
*

186 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

CE ESTE ADEVARUL?

187

Aud adesea comentandu-se acele words, words, word\, cuvinte, cuvinte) shakespeariene
si spunandu-se
Mai este un pasaj
evanghelic dinclcare rezulta intreaga putere
crestina a cuvantului. E eel in care lisus mergea sa-1 vindece
nu avem nevoie de cuvinte, ci de fapte. Si asta o spun oameni
pe slujitorul sutasului, iar acesta i-a trimis un mesaj in care-i
care se numesc crestini si care ar trebui sa stie ca, dupa cea
spunea sa nu se osteneasca ca nu era vrednic sa-1 primeasca
sub acoperamantul sau, ci sa spuna un cuvant si slujitorul se
de-a patra Evanghelie, la inceput era cuvantul si cuvantul era
va face sanatos caci el, sutasul, om al autoritatii, spunea unui
Dumnezeu, si Dumnezeu era cuvantul si toate cate s-au facut
soldat ,yino!" si soldatul venea; ii spunea nPleaca!" si pleca.
prin cuvant s-au facut, si fara el nimica nu s-a facut din toatc
Auzind lisus s-a minunat. Si intorcandu-se spre cei care-1
cate s-au facut, si in el, in cuvant, era viata si viata era lumina
urmau,
le-a spus: ,,Zic voua ca nici in Israel n-am aflat atata
oamenilor (loan 1, 1-5) Si asta o spun oameni care-si spun
credinta" (Luca 7, 1-9). Iar credinta sutasului, credinta prin
crestini si care ar trebui sa stie ca atunci cand lisus, in casa
care a dobandit vindecarea slujitorului sau, era credinta in
lui Simon Fariseul, a iertat-o pe pacatoasa, n-a facut nici o
cuvant, aceasta credinta care e aproape stinsa in Israel.
actiune, nici simbolica, nici nesimbolica; n-a facut vreun gest
Cuvinte! Cuvinte! Cuvinte! Si ce-am vrea mai mult decat
cu mana in aer, nici macar nu 1-a atins cu mana pe lepros,
cuvinte,
daca ar fi intemeiate pe adevar, un adevar oportun
spunandu-i: ^oiesc, curateste-te" (Matei 8, 2-4), ci i-a spus
sau
inoportun?
Ce-am vrea mai mult decat cuvinte, daca aceste
simplu: MIertate sunt pacatele tale; credinta ta te-a mantuit,
cuvinte
ar
fi
gandirea
insasi a celui care le pronunta, fie ea
mergi in pace." (Luca 7,36-50) L-a curatat de pacat cu cuvantul.
conforma sau nu cu realitatea?
Si mai spun Evangheliile ca alunga demonii din oameni cu
Nu o data a rasunat in sala de sedinte a Parlamentului noscuvantul (Matei 8,16). Si intr-adevar, de cuvant avem nevoie:
tru, aceasta catedrala a Minciunii, aceasta infecta blasfemie:
de acela care alunga demonii.
,,Asta nu se poate spune aici!" sau cealalta: nAsta nu se poate
lisus nu a botezat, nu a confirmat, n-a oficiat liturghie,
asculta cu calm!" Insa unicul lucru care nu trebuie spus nici
n-a cununat, n-a uns muribunzi, ci a Jmpartasit intotdeauna
acolo, nici in oricare alta parte este minciuna, si este - mincu sfanta taina a cuvantului. Caci cuvantul, cand e cuvant
ciuna - singurul lucru care nu trebuie ascultat cu calm. Toate
cu-adevarat, cand e intr-adevar cuvant, iar al lui, eel al lui lisus,
celelalte trebuie spuse acolo si oriunde si trebuie ascultate
era cuvant al adevarului absolut, pana la punctul in care El era
acolo si pretutindeni, cu calm, iar cand e o eroare, o greseala,
incarnare a cuvantului sau, cuvantul cand e cuvant cu-adesa i se replice si sa se rectifice tot cu calm.
varat, cand e intr-adevar cuvant, este forta creatoare care-1
Chiar astazi, 16 decembrie, am citit intr-un ziar relatarea
inalta pe om deasupra Naturii inumane si brute. Omul este
sedintei de alaltaieri a Congresului, in care, spunand un depuom prin cuvant.
tat ca el si tovarasii sai nu sunt catolici, s-au auzit rumori, aceste
Nu vorbe: fapte, fapte!" striga sclavii minciunii, fara sa
stupide rumori nearticulate care sunt modul de exprimare al
bage de seama ca ce numesc ei fapte nu sunt de obicei decat
multimilor inconstiente. Iar cei mai multi dintre galagiosi nu
cuvinte, iar cuvantul este fapta cea mai fecunda. Ei numesc
erau nici ei catolici, pentru simplul motiv ca nu sunt cei mai
fapt o lege publicata in Monitorul Oficial; si ce altceva e o
multi dintre deputatii nostri, inclusiv, profesionistii catolilege publicata decat un cuvant scris?
cismului. Acestia pot parea catolici in calitate de deputati, dar

188 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

intotdeauna ne putem indoi ca sunt in calitate de persoane.

Sum multi care nu sunt decat in calitate de functionary sau
ziaristi, sau servitori, sau fii, sau soti, sau parinti. Sunt ziare
care-si spun catolice cand sunt luate la intrebari, dar unde nu
se afla nici un singur redactor care sa fie.
Desi, la rigoare, in Spania, a fi catolic abia daca vrea sa spuna,
pentru marea majoritate, doar pur si simplu a nu fi altceva.
E catolic eel care, botezat fiind, nu abjura public, ceea ce se
presupune, prin fictiune sociala, ca este crezul sau, si nu se gandeste la asta nici putin, nici mult, nici pentru a se lepada si
a-si lua altul, nici macar pentru a-1 cauta.
Si in aceasta oribila mocirla de minciuna si lasitate, se aude
din cand in cand: ,,Fapte! Fapte! Fapte! Nici un fel de vorbe!"
lar fapta suprema, fapta cea mare, fapta fecunda, fapta mantuitoare ar fi ca fiecare sa-si spuna adevarul, adevarul sau. Fara
a mai face altceva, am fi de cealalta pane a prapastiei ce se
casca la picioarele noastre.

Si mai sunt mizerabili care, neindraznind sa apere minciuna,

respingatoarea minciuna, incearca sa o faca sa treaca drept iluzie
si ne vorbesc de puterea acesteia si de alinarea pe care o resimte
cineva incercand sa se insele cu buna stiinta.
Nu! Arta este lucrul eel mai indepartat de minciuna, iar
minciuna este lucrul eel mai profund antiestetic din lume. Nu,
minciuna nu e niciodata consolare, iar iluzia consolatoare nu
este minciuna.
Este o fraza ingrozitoare care i se atribuie lui Voltaire, si
anume ca ,,daca Dumnezeu nu ar exista, ar trebui inventat".
Acest Dumnezeu, astfel inventat pentru a se insela sau a insela
oamenii, ar fi nu un Ne-Dumnezeu, ci un Anti-Dumnezeu,
un demon absolut. Acesta este singurul demon care exista,

CE ESTE ADEVARUL? 189

Dumnezeul inventat de cei care, in intimitatea inimii lor, nu

cred in El.
BSi ce mseamna sa crezi in Dumnezeu?" imreaba aici
Pilatii. Lasand credinta logica, paralela a adevarului numit
logic, si incadrandu-ma in credinta morala, corespunzatoare
adevarului moral, va voi spune ca sa crezi in Dumnezeu inseamna sa vrei ca Dumnezeu sa existe, sa-1 doresti din toata
inima. Gel care neputand concepe cu intelectul esenta lui Dumnezeu, socotind aceasta idee o ipoteza ce nu explica nimic,
iar asa-numitele dovezi ale existentei Lui, pure sofisme, doreste
totusi, in inima sa, ca Dumnezeu sa existe si-si faureste o
conduita fata de El, dand personalitate Idealului Suprem, crede
in Dumnezeu mult mai mult decat celalalt, care este convins
logic ca exista Dumnezeu, insa nu tine deloc seama de acesta
sau tine seama doar pentru a-si justifica cultul minciunii.

Intr-o zi, un zelos catolic combatea ceea ce el numea subiectivismul meu si-mi spunea ca confund credinta cu imaginatia.
Si se straduia sa ma faca sa inteleg - repetandu-mi argumente
de cea mai crasa vulgaritate si pe care m-am saturat sa le tot
tin mime - diferenta dintre ce numea el, indepartandu-se momentan de canoanele scolii sale, credinta subiectiva si credinta
obiectiva.
Iar eu i-am spus calm:
Nu te osteni, amice, sa-mi repeti toate astea; stiu foarte
bine ce vrei sa-mi spui. Si nu te osteni sa-mi argumentezi cu
silogisme si cu judecati formale. Credinta voastra moare inecata
in silogisme. Cancerul bisericii voastre este rationalismul, acest
rationalism impotriva caruia nu incetati sa clamati. Au vrut
sa faca din religie o filozofie. Fiecare dintre aceste groaznice
si aride predici pe care un iezuit le izvodeste alaturi de corifeii
necredintei moderne, umplandu-si conferinta cu nenumarati

190 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

de Bastfel meat", Mdeci" si Mramane, asadar, evident demonstrat" si de alte figuri logice de acelasi gen, fiecare dintre aceste
nefericite predici e o noua lovitura data adevaratei credinte.
Si in ele, in aceste conferinte antireligioase, obisnuiesc sa minta
cu neobrazare, atribuindu-le celor pe care-i numesc necredinciosi lucruri pe care acestia nu le-au sustinut niciodata sau
vorbind despre doctrinele acestora, pe care nu le cunosc decat
prin vagi referinte. lar acest din urma lucru inseamna sa minti.
Si stiu, am continual sa-i spun, - ca dumneata, in fond, chiar
daca nici macar nu stii, esti materialist, nu pentru ca ai crede
ca nu exista decat materie, ci pentru ca vrei ca lucrurile sa-ti
fie dovedite material; ai nevoie, ca iudeii, de semne ca sa poti
crede; ai nevoie sa apuci adevarul cu ambele maini si cu picioarele si cu gura. Stiu ca te-ai socoti pierdut daca s-ar dovedi ca
dovezile pe care aceste texte le aduc despre existenta lui Dumnezeu nu dovedesc nimic din ce incearca sa dovedeasca. Si
totusi, amice, eu n-am citit in Evanghelie asemenea dovezi,
nici n-am gasit nimic din acele groaznice astfel incat"-uri si
Mdeci"-uri aristotelice. Si de indata ce vreunul dintre dumneavoastra intalneste privirea Sfinxului si sfredelul indoielii, al
sfintei indoieli, mama a adevaratei credinte, incepe sa-i bata
inima, intoarce Sfinxului spatele, isi scutura prin procedee de
mecanica spirituala indoiala si, spunandu-si MIa mai bine sa
nu ma mai gandesc la asta!", se supune minciunii. Pentru ca
asta nu inseamna decat sa te supui minciunii.
Exista, prietene, am urmat eu zicandu-i, unii care considera ca sinuciderea este o crima nu la fel, ci mult mai mare
decat asasinatul; ca e mai vinovat in fata lui Dumnezeu eel ce
se ucide pe sine decat eel ce-si ucide aproapele. Sum unii care
sustin, si nu din ingenuitate, desi asa s-ar parea, ca in sinucidere
concureaza toate circumstantele agravante ale omuciderii. Nu
stiu, nici nu mi se pare cu putinta sa se stie cu exactitate; dar
cred, cu siguranta, ca sa te minti pe tine insuti e mai rau decat
sa-i minti pe ceilalti. Si sunt oameni care traiesc intr-o perpetua

CE ESTE ADEVARUL?

191

minciuna intima, incercand sa faca sa taca adevarul care le

tasneste din adancul inimii.
Un sarman prieten al meu, care a trecut printr-o intensa
criza religioasa, s-a dus odata sa se spovedeasca, crezand ca va
gasi daca nu vindecare, macar alinare. Si a venit sa-mi spuna
ca bunul parinte confesor ii spusese: MTu crezi ca pe noi ceilalti
nu ne incearca indoielile? Leapada-le, nu te gandi la ele!" Dar
eu i-am spus: BPrimeste-le, nu te gandi la altceva." Si a continuat povestindu-mi ca preotul ii spusese sa incerce sa se distreze, sa se ingrijeasca, sa manance bine, sa doarma mult, iar
daca-1 mai cuprind acele angoase spirituale, sa se intoarca la
el, dar sa nu uite nici sa consulte un medic. Si i-am spus: BAcest
groaznic confesor nu e decat un aprig materialist." Prietenul
meu m-a ascultat, iar astazi afla mai multa pace intima, mai
multa consolare si mai multa credinta in mijlocul angoaselor,
nelinistilor si dezamagirilor sale decat afla ceilalti in abdicarea
lor de la adevar.
M-a intrebat: M Cum sa aflu adevarul?" Si i-am raspuns:
MSpunandu-l mereu!" Si m-a intrebat iarasi: wDar adevarul de
afara, adevarul obiectiv, adevarul logic, ceea ce este adevar?"
Si i-am raspuns: Spunand mereu si in fiecare caz, oportun sau
inoportun, adevarul dinauntru, adevarul subiectiv, adevarul
moral, ceea ce crezi ca e adevar!"
Ce numim realitate, adevar obiectiv sau logic, nu e decat
un premiu acordat sinceritatii, veracitatii. Pentru eel ce ar fi
absolut veridic si sincer, Natura n-ar avea nici un secret. Fericiti cei curati cu inima, caci ei il vor vedea pe Dumnezeu! Si
curatia inimii este veracitate, iar adevarul este Dumnezeu.

S-a spus de mii si mii de ori ca cea mai mare parte dintre
discutii sunt discutii pentru cuvinte si ca uneori oamenii lupta
pentru aceeasi cauza careia diferitii luptatori ii dau nume

192 SECRETUL VIETII SI ALTE ESEURI

diferite. Fapt e insa ca discutiile sunt, adesea, mai degraba

discutii mincinoase si ca pentru ele se razboiesc oamenii. In
loc sa spuna: MEu vreau asta, si o vreau pentru ca o vreau, fara
sa stiu de ce o vreau" sau, daca stie, sa spuna deschis, pentru
ce o vrea, inventeaza omul o minciuna ca sa-si justifice dorinta
si se bate pentru minciuna sa. In cele mai multe dintre cazuri
n-ar exista lupta daca ar exista adevar.
Exista oameni care spun ca se lupta nu pentru fapt, ci pentru drept; nu pentru cat costa, ci pentru cat merita. Daca ar
ramane faptul simplu si clar, fara zorzoane, n-ar mai fi nevoie
de forul de drept. Daca cineva imi spune: nlti iau acest lucru
pentru ca imi apartine in virtutea faptului ca mi 1-ai dat, sau
mi 1-ai promis, sau mi 1-ai luat", voi apara ce cred ca este al
meu si ma voi lua la lupta cu adversarul strigand: MNu ti 1-am
dat!", sau nNu ti 1-am promis!", sau MNu ti 1-am luat!", dar
daca imi spune pur si simplu: MIti iau acest lucru pentru ca
11 vreau pentru mine si am mai multa putere decat tine", ma
voi intoarce spre ceilalti spunandu-le: BAcest om e mai puternic decat mine si, fiind mai tare, imi ia acest lucru care este
al meu", 11 voi lasa sa mi-1 ia.
Nu serveste la nimic sa spunem ca omul este un egoist
nepriceput sau ca-si apara avutul cu dreptate sau fara. Nu;
sentimentul dreptatii si eel al adevarului au radacini mai adanci
decat eel al interesului sau eel al minciunii.
Nutresc credinta ca toate, absolut toate relele pe care le
credem cauze ale mizeriilor noastre, egoismul, dorinta de putere, setea de glorie, dispretul fata de ceilalti, toate ar disparea,
daca am fi veridici. Daca eel ce pare ca-si dispretuieste semenii
nu si-ar ascunde dispretul invaluindu-1 si falsificandu-1, pana
la urma am vedea cu totii, si intre acestia el insusi, ca acest
dispret era un nonsens si ca, dispretuindu-i pe ceilalti, se dispretuia pe sine.
Consider ca printre cetatenii cei mai utili patriei si tuturor
semenilor lor, printre cei mai fecunzi in lucruri bune, se afla

CE ESTE ADEVARUL? 193

cei numiti orgoliosi, care nu-si ascund credinta in propria

superioritate si care sunt auziti plangandu-se, intr-un fel sau
altul, atunci cand concetatenii lor nu-i apreciaza asa cum cred
ei ca merita. Una este daca un om oarecare merita aprecierea
deosebita pe care aceste persoane la care ma refer cred ca o
merita si ele, daca exista vreodata astfel de persoane superioare, si altceva, foarte diferit, e faptul ca sunt unii care se afla
in aceasta situatie si nu o ascund in mod ipocrit. S-ar putea
sa se insele, dar nu mint.
Atunci cand eu, la cei paisprezece ani ai mei, fiind membru
al Congregatiei San Luis Gonzaga, am auzit citindu-se odata
din viata sfantului ca acesta, pentru ca sustrasese putin praf
de pusca soldatilor tatalui sau ca sa incarce cu ea un tunulet
al sau de jucarie si pentru ca repetase, fara sa o inteleaga, o
blasfemie auzita de la aceiasi soldati, se credea eel mai pacatos
dintre oameni, ceea ce, departe de a ma lamuri, imi aduc bine
aminte, m-a incurcat; caci neputand crede ca pentru atata lucru
se poate socoti cineva eel mai pacatos, mi s-a parut ca toate
astea insemnau sa te minti pe tine si sa-ti dai importanta ca
pacatos. Fapt e ca niciodata n-a reusit sa ma impresioneze, nici
in zilele celui mai fervent catolicism juvenil al meu, acest sfant
iezuit profesionist care, asa cum ne este prezentat - imi place
sa cred ca a fost altfel -, pare un manechin construit dupa
planurile modelului perfect al tineretului iezuit, eel de tot bombastic, al fatarniciei. Si nu ma mira ca un om atat de series,
cu un spirit atat de sincer si atat de profund religios ca William
James dupa ce a vorbit despre San Luis Gonzaga, in cartea sa
despre varietatile experientei religioase (The varietes of religious experience... by William James, 1902), adauga ca, atunci cand
inteligenta, ca la Luis, nu e originar mai mare decat gamalia
de ac (no larger than a pin's head) si cultiva idei despre Dumnezeu de o micime corespunzatoare, rezultatul, in ciuda eroismului manifestat, este, in ansamblu, dezgustator.

194 SECRETUL VffiTn SI ALTE ESEURI

Si-mi pare ca-1 si aud pe vreun devotat al sfantului: MAsa

ceva nu se poate spune! Asta nu se poate asculta cu calm!" Si
totusi cand se spune una ca asta asa cum o spune James si cum
o spun eu, fara dorinta de a jigni pe cineva, ci cu dorinta de
a spune adevarul, trebuie sa se spuna si trebuie sa o asculte
cu calm toti cei ce iubesc adevarul, fie ca-1 cred, fie ca nu-1
cred intru totul.
E intr-adevar dezgustator sa auzi adesea cum cineva, fara
sa vrea sa supere sau sa raneasca pe vreunul dintre semenii
sai, enunta, cu seninatate, o parere a sa in dezacord cu parerea
celui care o aude si exclama: ,,Dumneata imi ranesti sentimentele!" In schimb, altora, ca mine eel putin, ni se intampla
ca eel care ne raneste sentimentul de dragoste pentru adevar
sa fie eel care vine vrand sa ne intareasca in cele ce gandim,
fara sa gandeasca cum gandim noi.
lata un preot al Bisericii ce-si spune unica depozitara a
adevarului crestin: nu tolereaza ca in fata sa sa se enunte anumite propozitii eretice; iar daca este in public, exclama ca i
se ranesc sentimentele religioase. Si acelasi preot e chemat sa-1
spovedeasca pe un necredincios muribund, iar cand ajunge,
necredinciosul nici nu vede, nici nu aude, nici nu intelege,
sau daca vede, aude si intelege, refuza sa se spovedeasca, sau
se spovedeste, isi declara pacatele, cele pe care le considera
astfel, dar nu spune nimic despre crezul si credinta sa, sau
declara ca nu sunt nici crezul, nici credinta Bisericii; iar preotul, ale carui sentimente religioase se simt ranite cand se spune
senin adevarul, il iarta, apoi i se fac funeralii, e ingropat crestineste si se spune ca a murit in sanul Bisericii adaugandu-se:
Daca in ceasul eel din urma acesti necredinciosi, cand vad
reaua..." Si aceasta ultima minciuna ingrozitoare a convorbirilor de ultima ora creste si se propaga ca un blestem.

CE ESTE ADEVARUL?

195

JDaca nu s-ar spune decat adevarul nu s-ar putea trai." Cine

a spus aceasta blasfemie? Cine este ticalosul care sustine in
lung si in lat ca eel ce-si propune sa fie veridic va fi mereu
infrant? Ce inseamna sa traiesti? Ce inseamna sa fii distrus?
In toate sensurile, moartea e minciuna, iar adevarul e viata.
Si daca adevarul ne duce la moarte, mai de pret e sa murim
din cauza adevarului, a vietii, decat sa murim pentru minciuna,
sa traim murind.
In sensul mai intim, in sensul eel mai launtric, in sensul
religios, toata mizeria acestei sarmane Spanii inglodate in tot
felul de minciuni este ca se perpetueaza o minciuna: aceea ca
Spania ar fi catolica. Nu, Spania constienta, cea a claselor conducatoare, Spania celor care gandesc si guverneaza nu e catolica. Nu sunt catolici in majoritatea lor cei care, marturisind
public ca sunt, escaladeaza posturile inalte. Si cata vreme aceasta
minciuna nu se va sterge, Spania nu va inceta sa nu fie crestina.
Aceste rumori ale deputatilor clevetitori sau clevetizanti*,
care se isca atunci cand alt deputat marturiseste deschis ca nu
impartaseste ideile Bisericii oficiale, aceste rumori trebuie
pastrate pentru atunci cand un deputat, sau un ministru, despre care se stie ca nu crede nici in Dumnezeu, nici in diavol,
va veni sa marturiseasca public ca este un sincer catolic, ceea
ce se intampla adesea. Aceste rumori trebuie pastrate pentru
atunci cand oricare mare sfam al minciunii parlamentare, vorbind impotriva a ceea ce se numeste clericalism, se crede obligat
sa aiba rezerve; si ca sa nu fie luat drept anticatolic, el fiind
pur si simplu necatolic, sa adauge ca este fiu supus al Bisericii.
Si nu sunt in Spania catolici, nici chiar multi dintre cei
care cred ca sunt si merg in toate duminicile la liturghie si
tin sarbatorile si se impartasesc o data pe an si postesc vinerea;
pentru ca acestia intorc spatele Sfinxului si nu vor sa se gandeasca la ce spun ca este crezul lor.
In sp., in ong. rumoraros o rumarentes.

CE ESTE ADEVARUL? 197

196 SECRETUL VIETH SI ALTE ESEURI

Limitarea la credinta numita implicita, stiiiul . 1 i . i <i>

si ca exista alta explicita: conformarea la ,,cred ce ctt-tlr -.1 m< I
Sfanta Maica Biserica", refuzand sa cerceteze ce mv.i|.i >i
Biserica, din slabiciune sau din teama de a vedea c a nu < . i i i
o astfel de credinta, aceasta este cea mai mare dint re mim mill
MFapt e ca nu toti putem fi teologi", mi-a raspuns nu | < i i.
ten caruia i-am spus acestea. Iar eu i-am replicat: ,,Teol< >y,\\ nl
credinta." Apoi, in medicina ma poate vindeca stiin|.i iiiiuli
cului meu, desi eu nu stiu nici macar cam pe unde mi-c In .mil
dar in religie nu ma poate salva credinta confesorulm MH n
In viata spiritului, doar adevarul meu ma salveaza, iar adcv.mil
meu nu este adevarul pe care nu-1 cunosc, chiar daca an-iid
este adevarul celorlalti. Pana nu voi sti ce vrea sa spuna .1... i
ca Duhul Sfant purcede din Tatal si din Fiul si nu doar din
Tatal, si ce diferenta ar fi pentru viata spirituala daca as cn-ili
in una sau alta dintre aceste afirmatii, sau in nici una dintir
ele, la ce-mi slujeste sa ascult la liturghie, cu muzica de Pales
trina si in latina, cele cu qui ex Patre Filioque procedifi (!r
prisoseste dauneaza, si prisoseste in suflet orice iarba care nu
da rod, orice buruiana stearpa, orice idee, sau mai bine 7.i
orice fraza care nu raspunde nici unui sentiment, orice cuvant
care nu evoca un concept fierbinte si luminos.
Tu care spui ca esti un fiu supus si fidel al Bisericii catolicc
si ca crezi tot ce ea crede si invata, ce lucruri pe care le fad
astazi nu le-ai mai face, sau ce lucruri pe care nu le faci astazi
le-ai face daca ai crede ca Duhul Sfant purcede doar de la Tatal
si nu de la Tatal si Fiul, sau daca ai crede ca nu purcede de
la nici unul dintre cei doi? Asta, ti-o spun eu aici, inseamna
ca nu crezi nimic.
Imi vorbesti de Biserica drept depozitara a adevarurilor
credintei tale. Adevarurile care nu sunt depozitate in sufletul
tau nu sunt adevaruri ale credintei, nici nu-ti slujesc la ceva.
Credinta ta este ceea ce crezi tu, fiind constient de acest lucru,
iar nu ceea ce crede Biserica ta. Iar Biserica ta nu poate crede

Ilium . |)cntru ca nu are constiinta personala. Este o institutie

KM I ill.i, nu o fuziune de suflete.

I'll bine, in rezumat: ce este adevarul? Adevar este ceea ce

HP i i rile din toata inima si din tot sufletul. Si ce inseamna sa
i n i rrva din toata inima si din tot sufletul? Sa faptuiesti in
I'cntru a obtine adevarul, primul lucru este sa crezi in el,
In .ulcvar, din toata inima si din tot sufletul; iar sa crezi in
rtdrvar din toata inima si din tot sufletul inseamna sa spui ceea
i e- ( rrzi adevarat intotdeauna si in toate cazurile, dar in mod
ilrosobit atunci cand pare eel mai putin potrivit sa o spui.
Iar cuvantul este lucrare, lucrarea cea mai intima, cea mai
i ir.itoare, cea mai divina dintre lucrari. Cand cuvantul este
i uviint de adevar.
Fericiti cei curati cu inima caci aceia vor vedea pe Dumnc/.eu! Spuneti intotdeauna adevarul vostru si Dumnezeu vi-1
v.i da pe al sau. Si il veti vedea pe Dumnezeu si veti muri.
( liici mai spun Scripturile ca cine-1 vede pe Dumnezeu moare.
Si acesta-i eel mai bun lucru care se poate face intr-o lume a
ininciunii: sa mori pentru ca vezi Adevarul.
martie 1906