Apararea Lui Socrate

[ascunde]
Εθνική Επέτειος της 25ης Μαρτίου 1821
orientari filosofice
[ascunde]
[ascunde]
[ascunde]
Concurs de scriere.png
Vă invităm să participați la concursul Wikimedia CEE Spring. Săptămâna aceasta sunt promovate
articolele propuse de wikipediștii din Belarus, Macedonia.
În paralel, este în desfășurare și concursul „Personalități feminine din România și Moldova”
Wikipedia:WMROMD-Concurs de editare „Personalități feminine din România și Moldova”, 2018
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
~ CONCURSUL DE EDITARE ~
„Personalități feminine din România și Moldova”
Personalitati feminine Romania.jpg
Lista articolelor de creat
Bibliografie orientativă
Formate standardizate
Asistență și sprijin
REZULTATE (după 15 iunie 2018)
Concursul de editare cu tema „Personalități feminine din România” este organizat de Wikimedians of
Romania and Moldova (WMROMD), în perioada 20 martie - 31 mai 2018. Evenimentul se circumscrie
proiectului „Personalități feminine din România și Moldova”, derulat de Wikimedians of Romania and
Moldova.
Activitatea își propune să contribuie la ameliorarea dezechilibrului structural privind participarea

femeilor la proiectele dezvoltate în mediul online, precum și de a încuraja potențialii editori-femei să
participe la proiectele Wikimedia, prin crearea și dezvoltarea de articole despre personalitățile feminine
din România.
Scop
Concursul are ca scop crearea de articole noi dintr-o listă de personalități feminine care nu au articol
dedicat, pe Wikipedia în limba română.
Condiții de desfășurare
Ce articole pot intra în concurs.
Doar articolele din lista concursului. Aceasta va fi actualizată periodic de organizatori. Articolele trebuie
să respecte formatul standardizat, având de preferință între 1.000 - 4.000 de octeți, având:
minim o referință bibliografică externă

minim o referință internă/secțiune
minim o lucrare menționată la bibliografie
minim o categorie
Cine poate scrie articolele.
1
Concursul e deschis doar utilizatorilor înregistrați.
Cum se evaluează articolele.
Perioada de punctare: 20 martie–31 mai 2018, până la ora 23:59 ora României.
Fiecare articol nou, care îndeplinește criteriile de concurs, primește 1 punct
Evaluarea și stabilirea punctajelor finale vor fi făcute de juriu
Premii
Premiul I
- 200 Lei
- 1 pachet promoțional Wikipedia (diplomă, tricou personalizat, breloc, stickere etc.)
- 1 album de artă fotografică
- 1 lucrare enciclopedică dedicată personalităților feminine
Premiul II
- 120 Lei
Premiul III
- 60 Lei
Concursul CEE Women
În afară de concursul nostru, vă invităm să vă înscrieți articolele și în CEE Women, un concurs
internațional desfășurat în aceeași perioadă. Deși premiile acestuia sunt mai mult simbolice (vederi din
diferite părți ale lumii), veți avea posibilitatea de a intra în contact cu comunitatea internațională
Wikimedia. Pentru înscriere, adăugați-vă articolele în acest tabel (copiați modelul din prima linie).
Juriu
Macreanu Iulian
Strainu
Gikü
Bibliografie
Enciclopedia identității românești
Dictionarul personalitatilor feminine din Romania
Dicționar al arhitecturii românești moderne (A-C)
Dicționar al arhitecturii românești moderne (D-H)
Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România
Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX–XX ,vol. I lit. A-G
Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX–XX ,vol. II lit. H-Z
Nicolae Iorga, Femeile în viața neamului nostru
Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe
Formate standardizate
Pentru ușurință, puteți folosiți modelul de mai jos pentru începerea editării articolelor, astfel:
- se face click pe unul din articolele de culoare roșie din listă

- se comută în editorul vizual, făcând click pe tab-ul Creare din partea de dreapta-sus a paginii
- se copiază integral textul din caseta de mai jos în articolul nou creat (copy-paste)
- se înlocuiesc datele din model cu informațiile despre personalitatea respectivă preluate din bibliografie
- se slavează modificările apăsând pe tab-ul Publică pagina (dreapta-sus)
Ioana Ionescu
Date personale
2
Născut 1 februarie 1858
Zlătunoaia
Naționalitate România
Ocupație sculptoriță
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ioana Ionescu (n. 1 februarie 1858, Zlătunoaia, județul Botoșani - d. 12 iunie 1938, Râmnicu Vâlcea) a
fost o sculptoriță română.
Biografie
Ioana Ionescu a studiat la Institutul de Arte Plastice din București, în perioada 1875-1881. După
absolvirea acesteia a mai studiat la Școala specială de desen, din Koln, iar ulterior la Școala Națională
Superioară de Arte Frumoase, din Paris.[1]:p. 84
Activitate
Între 1903-1907 a fost profesoară al Universitatea din Iași și cercetătoare la Centrul de Cercetări ale
Mediului și ale Arhitecturii Rurale din Paris.[1]:p. 60
Sculptează cu preponderență în piatră. Printre cele mai reprezentative lucrări se numără: Victorie (1971,
bronz), Iarba (1973 granit roz), Draperie (1978, marmură de Carrara). [2]:p. 60
Distincții
Premiul Tinerilor Sculptori al UAP, București, 1971
Premiul de Onoare, Saar, RFG, 1974
Premiul Fundației Vocation, Franța, 1975[2]:p. 84
Note
^ a b Enciclopedia identității românești, accesat la 7 martie 2018
^ a b George Marcu. Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017
Bibliografie
Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, București, 2011
George Marcu. Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017
Legături externe
Ioana Ionescu, în "Biografii"
Vezi și
Sculptură în piatră
Dacă ați decis să participați la proiect, vă recomandăm parcurgerea următoarelor materiale, care sunt
menite să vă ajute în procesul de editare:
Politica oficială a Wikipedia

Ghidul wikipedia (elementele de bază pentru înregistrare, editare și formatare articole etc.)
Ghid online pentru scrierea de articole
Ajutor și discuții
Dacă doriți să discutați sau să clarificați aspecte referitoare de acest proiect, vă rugăm să folosiți una din
modalitățile următoare:
Pagina de discuții a concursului

Pagina de discuții a coordonatorului din partea WMROMD
Cafenea - pagina generală de discuții a Wikipedia România
Vezi și
Proiectul „Personalități feminine din România și Moldova”
Legături externe
Evenimentul pe pagiina WMROMD
3
Categorii: Nașteri în 1858Decese în 1938Sculptori româniProiecte WMROMD
Meniu de navigare
Nu sunteți autentificatDiscuțiiContribuțiiCreare contAutentificareProiectDiscuțieLecturăModificare
sursăIstoricCăutare
Căutare în Wikipedia
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Limbi
Adaugă legături
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 24 martie 2018, ora 13:24.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriCookie statementVersiune
mobilăWikimedia Foundation Powered by MediaWiki
CEE Spring Logo transparent.svg
Nume binomial
În biologie, numele binomial este denumirea științifică a unei specii, acceptată în momentul actual.
Cuprins
1 Descriere
2 Termeni științifici pentru denumirea speciilor
3 Istoric
4 Note
5 Vezi și
6 Legături externe
4
Descriere
Numele binominal conține doi termeni: numele genului și numele specific, scrise în limba latină sau
transliterate în latină din alte limbi. Ambii termeni ai numelui binomial se scriu cu caractere cursive, dar
numai numele genului se scrie cu majusculă. Folosirea limbii latine se explică prin faptul că sistemul
binomial a fost popularizat în secolul al XVIII-lea, când publicațiile științifice erau în majoritate scrise în
latină.
Numele binomiale trebuie alese astfel încât să nu existe două specii cu același nume, pentru ca specialiștii
să se poată referi la o specie fără ambiguitate. Biologii mențin coduri de nomenclatură pentru a asigura
unicitatea: în zoologie, de exemplu, nomenclatura științifică a speciilor este reglementată de Codul
internațional de nomenclatură zoologică.
Numele binomial este urmat de regulă de numele (uneori abreviat) al autorului său — prima persoană
(autoritatea) care a dat și a publicat numele și descrierea organismului respectiv (sau o referire la o astfel
de descriere). Parantezele care încadrează numele autorului reprezintă o convenție care indică faptul că
specia este considerată acum ca aparținând unui gen diferit. Lipsa parantezelor în jurul numelui
autorului semnifică faptul că specia respectivă a rămas în genul pe care i l-a atribuit primul autor.
Termeni științifici pentru denumirea speciilor

Termenii științifici folosiți în literatura de specialitate română pentru a desemna sistemul de denumire a
speciilor sunt așezați în ordinea valorii lucrărilor științifice publicate ce conțin acest termen, începând cu
cea mai recentă lucrare găsită.
Nomenclatura binară. Termen științific folosit în Fauna României Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1,
Insectivorara de Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, București - 2000 [1]. Deoarece forul cel
mai competent în domeniu, Academia Română, folosește această denumire, aceasta trebuie considerat ca
termen ce indică numele unei specii.
Sistem binominal. Termen științific folosit de [Anca Sârbu|Sârbu Anca]], Biologie vegetală,, Editura
Universității din București, 1999, pag. 274 [2]
Istoric
Prima lucrare științifică în care se aplică un sistem binomial pentru denumirea speciilor datează de la
sfârșitul secolului al XVI-lea și aparține botanistului elvețian Gaspar Bauhin (Pinax theatri botanici,
1596). Sistemul binomial, sub diferite forme, nu a cunoscut însă o răspândire largă până în secolul al
XVIII-lea, când a fost popularizat de medicul și botanistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778). Acesta a
încercat să descrie întreaga lume naturală cunoscută, atribuind fiecărei specii (minerale, vegetale sau
animale) un nume compus din două părți, în limba latină. Înaintea lui Linnaeus, aproape nimeni nu
folosea sistemul binomial de nomenclatură. După Linnaeus, folosirea acestuia s-a generalizat. Termenul
convențional de nume binomial (nomenclatură binomială) atribuit acestui sistem de nomenclatură a fost
introdus în biologie în anul 1953[necesită citare].
Note
^ Fauna României Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1, Insectivorara de Dumitru Murariu, Editura
Academiei Române, București - 2000.
^ Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999
Vezi și
Wikipedia:Cum se citește o cutie de taxonomie
Legături externe
Curiosities of Biological Nomenclature
The Language of Horticulture
Categorii: TaxonomieLexicologie
Meniu de navigare
5
Nu sunteți autentificatDiscuțiiContribuțiiCreare
contAutentificareArticolDiscuțieLecturăModificareModificare sursăIstoricCăutare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
Citează acest articol
În alte limbi
Nederlands
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 decembrie 2016, ora 00:10.
[ascunde]
[ascunde]
Milă pătrată
O milă pătrată este o unitate de măsură a ariei uscatului derivată, comună în țările vorbitoare de limbă
engleză, dar neacceptată de Sistemul Internațional. O milă pătrată este aria unui pătrat care are
lungimea laturii egală cu o milă terestră (1 milă terestră = 1,609344 km = 1.609,344 m).
6
Un calcul relativ precis, aproximând 1 milă la 1.609 metri, conduce la următoarea transformare:
1 milă2 = 1 milă x 1 milă = 1,609 km x 1,609 km = 2,58881 km²;

Dar, pentru un calcul mult mai exact se obișnuiește a se folosi valoarea 1 milă2 = 2.589988110336 km².
Frecvent, această valoare exactă se rotunjește la aproximativ 2,59 km².
Cuprins
1 Simboluri
2 Transformări
3 Vezi și
4 Legături externe
Simboluri
Neexistând o convenție clară asupra notației, următoarele simboluri sunt mai des folosite:
square mile
sq mile
sq mi
sq m (aceasta putând fi confundată cu metrul pătrat)
mile/-2
mi/-2
m/-2 (aceasta putând fi confundată cu metrul pătrat)
mile^2
mi^2
m^2 (aceasta putând fi confundată cu metrul pătrat)
mile²
mi²
m² (aceasta putând fi confundată cu metrul pătrat)
Transformări
1 milă pătrată echivalează cu:
4,014,489,600 inch pătraţi

27,878,400 picioare pătrate
3,097,600 yarzi pătraţi
640 acri
25,899,881,103.36 cm²
2,589,988.110336 m2
2.589988110336 km²
Sistemul public de măsurare al pământului atât în Statele Unite ale Americii, numit Public Land Survey
System, cât și în Canada, denumit Dominion Land Survey, utilizează ca unitate de măsură pentru orice
măsurători standard o milă pătrată.[necesită citare]
Vezi și
1 E-1 m² pentru a o compara cu alte suprafețe
Milă cubică
Ordine de mărime (suprafață)
Transformarea unităților de măsură
Suprafață (geometrie)
Ridicare la pătrat, Rădăcină pătrată
Legături externe
Categorii: Topografierea în Statele Unite ale AmericiiUnități anglo-saxoneUnități de arieUnități obișnuite
7
de măsură folosite în Statele Unite ale AmericiiUnități de suprafațăValori imobiliare
Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
‫العربية‬
Deutsch
English
Español
Français
Македонски
Türkçe
‫اردو‬
中文
Încă 29
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 mai 2015, ora 03:33.
8
Necesitate
Etimologic, termenul de necesitate provine din latină, necessitas, «ineluctabil», «nevoie imperativă»;
«obligație imperativă», «necesitate logică». Sensul comun și fizic face referire la o stare de lucruri care nu
se poate să nu existe. Sensul metafizic se referă la puterea (uneori divină) care guvernează cursul
realității.
În logică, termenul este definit cu două sensuri: 1. Caracter a ceea ce nu poate fi fals, a ceea ce este
universal valabil. 2. Relație inevitabilă între două propoziții. Sensul derivat implică nevoia, ceva de care o
ființă nu se poate lipsi.
Descrierea filosofică
Necesitatea este o modalitate logică ce se opune simplei posibilități, dar și imposibilității și contingenței.
Ea poate califica gânduri, idei sau principii: ea înseamnă astfel că adevărul lor nu poate fi respins de
către spirit (de exemplu pentru că ele sunt evidente sau logic demonstrabile; deoarece contrariul este
imposibil).
În sens fizic, necesitatea trimite la determinism; în sens metafizic, ea trimite la fatalism. Accepțiunea
morală a termenului este înșelătoare: o obligație (ceea ce ne apare ca fiind necesar) se distinge de o
constrângere prin aceea că există întotdeauna posibilitatea de a nu o respecta: ea trimite mai degrabă la o
experiență decât la o necesitate, așa cum admite și Spinoza în „Lettre 58”.
Bibliografie
Dicționar Enciclopedic de Filosofie - Elisabeth Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love,
Pierre Kahn - ISBN 973-684-299-1
Baruch Spinoza - Lettre 58 , Flammarion Paris 1966, pag. 303-304
Categorie: Terminologie filozofică
Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
9
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
‫العربية‬
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Español
Français
中文
Încă 40
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 15 august 2010, ora 03:09.
Filozofie
Question book-4.svg
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le
conține.
„Gânditorul” Auguste Rodin

Filosofia (sau filozofia, din gr. φιλοσοφία > *phil- și sophia, etimologie: dragoste de înțelepciune) este
disciplina autonomă a culturii având ca obiect cunoașterea formelor și proceselor gândirii. Filozofia este
o modalitate de gândire și investigare, formată dintr-un ansamblu de noțiuni și idei, care tinde să
cunoască și să înțeleagă sensul existenței sub aspectele sale cele mai generale, o concepție generală despre
lume și viață.
Cuprins
1 Ce este filosofia? (corect este cu s, nu cu z)
2 Tematica majoră a filozofiei
3 Ramuri, problematici și orientări ale filozofiei
4 Metode de filozofare
5 Stilurile sau manierele de filozofare
6 Istoria filozofiei
7 În antichitate
7.1 Orient
7.2 Occident
8 Bibliografie
10
9 Lectură suplimentară
10 Legături externe
Ce este filosofia? (corect este cu s, nu cu z)
Filozofia este una din principalele forme ale manifestării spiritului uman. Întrebarea cum se poate defini
filozofia este chiar și ea una filozofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul
înțelesurilor și justificărilor sau credințelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor,
un studiu care nu este realizat prin experimente și observare atentă, ci prin formularea problemelor și
oferirea soluțiilor lor, argumentarea soluțiilor oferite și discuția dialectică a tuturor acestora. Filozofia
studiază concepte generale precum existența, bunătatea, cunoașterea sau frumusețea. Pune întrebări
precum "Ce este bunătatea, în general?" sau "Este cunoașterea posibilă ?". În termeni generali, filozofia
este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului și interiorului în plus față de studiul reflectiv
asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. În prezent filozofia este dominată de teme, nu de
sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile,
de la afaceri și până la problemele ecologice.
Perspectiva propusă de filozofie este una:
totalizatoare (reflectă ansamblul cunoașterii umane, realitatea obiectivă, subiectivă, sensul lucrurilor,
problemele și fenomenele)
auto-reflexivă (reflecția personală și autonomă vizează edificarea sinelui)
antropocentrică (cunoașterea este o relație între subiectiv și realitatea obiectivă)
axiologică (stabilește trepte sau priorități valorice în elaborarea sensurilor)
Tematica majoră a filozofiei
Existența și devenirea
Realitatea fizică și esența lumii
Spațio-temporalitatea
Unitatea și infinitatea
Libertatea și determinismul
Necesitatea și întâmplarea
Adevărul
Valoarea
Cauzalitatea și finalitatea
Cultura și civilizația
Problema fericirii
Omul și condiția umană
Ramuri, problematici și orientări ale filozofiei
Jacques-Louis David - "Moartea lui Socrate" (1787)

Ontologia (teoria existenței): studiul ființei în sine; în existențialism, studiul existenței în general.
Gnoseologia (teoria cunoașterii): studiul fundamentelor cunoașterii.
Logica: studiul raționării în sine, abstracție făcând de materia la care se aplică și de procesele
psihologice.
Axiologia (teoria generală a valorii): studiul esenței valorilor, al genezei, ierarhizării și relațiilor dintre
ele.
Epistemologia: studiul naturii și condițiilor cunoașterii umane, ale rațiunii și intelectului.
Etica: studiul fundamentelor și principiilor morale.
Estetica: studiul principiilor și expresiilor frumosului.
Filozofia științei
Filozofia culturii
Filozofia socială
Antropologia filozofică
11
Metode de filozofare
(filozofice):
Maieutica
Metafizica
Dialectica
Fenomenologia
Hermeneutica
Euristica
Analitica
Stilurile sau manierele de filozofare
(varietatea stilistică în care a fost exprimată filozofarea):
Raffael - "Școala de la Atena"

Sistemul
Eseul
Esopicul literar
Dialogul
Oralitatea
Poemul
Jurnalul
corespondența
Istoria filozofiei
Articol principal: Istoria filozofiei.
Primele gânduri filozofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să
dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc.,
precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii
filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale.
În antichitate
Orient
Articole principale: Filozofia hindu și Filozofie chineză.
Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi
religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au apărut pe la 500
î.e.n., o dată cu înființarea mai multor școli pe întreg cuprinsul Indiei. Aceste cărți au rămas fără autor
cunoscut, deoarece în acea vreme în India nu se obișnuia menționarea autorului unei opere. În China,
aflăm trei mari tradiții filozofice: taoismul, confucianismul și budismul. Aceste trei școli au determinat
găndirea filozofică a Chinei antice.
Centre culturale ale Orientului antic:
Egiptul antic: Cartea morților expune itinerariul religios ritualic al vieții de după moarte.
Mesopotamia: Imperiul Sumer și Acad, Asiria: predomină problematica cosmologică.
Iran: Zarathustra (gr. Zoroaster) (560 î.e.n.), a înfințat prima școală monoteistă ce-i poartă numele,
promovând credința într-un zeu unic, necreat Ahura Mazda ("zeul cel înțelept"), cu aspecte dualiste.
Discipoli săi se numeau zarathustreni, iar după apariția islamului s-au numit "parsi".
Occident
Articol principal: Filozofia Greciei antice.
Filozofia antică: apare aproape concomitent în intervalul secolelor VII-VI î.e.n., în Europa (Grecia) și în
Orient (China sau India).
12
Filozofia Presocratică
Democrit
Școlile sceptice, cinice, cirenaice, megarice, eritreice
Pyrrhon
Diogene
Socrate și Platon
Sofiștii
Aristotel
Plotin
Stoicismul grec și roman
Epicurianismul
Augustin (a cărui influență asupra filozofilor din Evul Mediu îl plasează, din punct de vedere tematic, în
categoria filozofiei medievale) și neoplatonismul creștin
Filozofia medievală: perioadă începând - simbolic - de la anul 529 e.n., când ultima școală de filozofie din
Atena este desființată, și cuprinzând mileniul (sec. VI-XVI) care pune capăt Antichității, marcând într-un
mod inedit, printr-o puternică amprentă neoplatonică și creștină, reprezentarea și structurile de reflecție
asupra lumii.
Apologetica și Patristica
Scolastica
Toma d'Aquino
Europa - filosofi
Filozofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii
industriale.
Blaise Pascal
Empirismul
Raționalismul
Jean-Jacques Rousseau
Immanuel Kant
Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Ludwig Feuerbach
Karl Marx
Filozofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează
apariția unor noi premise filozofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul
idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.
Pragmatismul (Charles S. Peirce, William James, John Dewey)

Pozitivismul (Auguste Comte)
Arthur Schopenhauer
Friedrich Nietzsche
Henri Bergson
Filozofia Analitică (Ludwig Wittgenstein)
Bertrand Russel
fenomenologia (Franz Brentano, Edmund Husserl, Max Scheler, Hannah Arendt, Maurice Merleau-
Ponty, Dietrich von Hildebrand, Emmanuel Levinas.)
Martin Heidegger
Ayn Rand
Existențialismul (Soeren Kierkegaard, Jean-Paul Sartre, Gabriel Marcel, Karl Jaspers)
13
hermeneutica (Paul Ricoeur, Hans-Georg Gadamer)
Filozofia Politică (John Stuart Mill, Friedrich Hayek, Karl Popper, Isaiah Berlin, John Rawls)
Teoria Critică (Școala de la Frankfurt: Theodor W. Adorno, Herbert Marcuse, Walter Benjamin, Erich
Fromm, Jürgen Habermas, Max Horkheimer)
Structuralismul și post-structuralismul (Claude Lévi-Strauss, Louis Althusser, Gilles Deleuze, Félix
Guattari, Michel Foucault, Pierre Bourdieu)
Deconstructivismul (Jacques Derrida)
"Noua filozofie" franceză (Bernard-Henri Lévy, Jean-Paul Dollé, Christian Jambet, Guy Lardreau,
André Glucksmann, Jean-Marie Benoist)
Mediologia (Régis Debray)
Tendințe și personalități actuale (Jürgen Habermas, Jean Baudrillard, Francis Fukuyama, Samuel P.
Huntington, Richard Rorty, Peter Sloterdijk, Alain Finkielkraut, Noam Chomsky, Milton Friedman,
Alain Badiou, Slavoj Žižek)
Bibliografie
C. Dan (coordonator), Ce este filosofia? - Confruntări de opinii, Editura Științifică, 1970
Lectură suplimentară
Gheorghe Vlăduțescu, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, 1990
Adriana Neacșu, Arheologia și evoluția conceptelor filosofice, Editura Universitaria, 2006
Legături externe
Portal icon Portal Filozofie
Listă de filozofi în ordine alfabetică
Linie temporală a filozofilor
Istoria filozofiei românești
ro fr Vox Philosophiae - biblioteca online de filozofie
en The Internet Encyclopedia of Philosophy
en Stanford Encyclopedia of Philosophy
en The Basics of Phylosophy
Spiritul modern, 24 iulie 2012, Vasile Musca, CrestinOrtodox.ro
[ascunde]
v•d•m
Ghid rapid de filozofie
Portal · Categorie · Proiect
Filozofie
Orientală · Occidentală
Antică · Medievală · Modernă · Contemporană
Liste
Domenii de bază · Filozofi · Filozofii · Glosar · Curente · Publicații · Alte liste
Ramuri
Estetică · Etică · Epistemologie · Logică · Metafizică · Filozofie naturală
Filozofia
Educației · Istoriei · Limbajului · Dreptului · Matematicii · Minții · Politicii · Psihologiei · Religiei ·
Științei · Științelor sociale
Școli
Atomism · Deconstrucție · Determinism · Dialectică · Empirism · Existențialism · Fenomenologie ·
Filozofie analitică · Hermeneutică · Idealism · Materialism · Monism · Nativism · Neoplatonism ·
Nihilism · Peripateticism · Pitagorism · Platonism · Postmodernism · Pozitivism logic · Pragmatism ·
Presocratici · Raționalism · Relativism · Scepticism · Scolastică · Stoicism · Structuralism · Umanism ·
Utilitarism
Referințe: Encyclopedia of Philosophy · Philosophical dictionary · Stanford Encyclopedia of Philosophy ·
14
Internet philosophy guide
Informații bibliotecare
WorldCat modificare GND: 4045791-6 modificare LCCN: sh85100849 modificare
Categorie: Filozofie
Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Français
Ποντιακά
Shqip
Türkçe
Încă 189
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 ianuarie 2018, ora 19:53.
15
Etimologic, termenul de necesitate provine din latină, necessitas, «ineluctabil», «nevoie imperativă»;
«obligație imperativă», «necesitate logică». Sensul comun și fizic face referire la o stare de lucruri care nu
se poate să nu existe. Sensul metafizic se referă la puterea care guvernează cursul realității.
About 16,200 results (0.58 seconds)

Search Results
Filozofie - Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofie
Translate this page
Filosofia (sau filozofia, din gr. φιλοσοφία > *phil- și sophia, etimologie: dragoste de înțelepciune) este
disciplina autonomă a culturii având ca obiect cunoașterea formelor și proceselor gândirii. Filozofia este
o modalitate de gândire și investigare, formată dintr-un ansamblu de noțiuni și idei, care tinde să
cunoască și să ...
Discuție:Filozofie - Wikipedia · Cinism (filozofie) - Wikipedia · Filozofie politică
People also search for
filosofie sau filozofie
filozofie citate
ce este filosofia pentru mine
filosofia contemporana caracteristici
filosofia moderna
importanta filosofiei
Istoria filozofiei - Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_filozofiei
Translate this page
Istoria filozofiei. De la Wikipedia, enciclopedia liberă. Salt la: Navigare, căutare. Rafael, Școala din
Atena. Istoria filozofiei reprezintă studiul ideilor și conceptelor filozofice, încadrate în diversele orientări,
școli și curente care s-au succedat de-a lungul timpului.
Istoria filosofiei / Filosofie / Nomenclatorul cu specialităţi / CNAA
www.cnaa.md › Nomenclatorul cu specialităţi › Filosofie
Translate this page
Iluminismul şi raţionalismul;; Dezvoltarea spiritului critic şi afirmarea unor concepte, orientări şi
sisteme filosofice în gândirea naţională din sec. XIX- încep. sec XX. Sisteme, concepte şi orientări
filosofice în perioada interbelică a gândirii naţionale. Tendinţe, orientări şi doctrine filosofice în gândirea
filosofică românească din ...
PRINCIPALELE ORIENTĂRI FILOSOFICE ÎN EXPLICAREA FERICIRII ...
www.enthusiasm.ro/principalele-orientari-filosofice-in-explicarea-f...
Translate this page
Aug 7, 2016 - PRINCIPALELE ORIENTĂRI FILOSOFICE ÎN EXPLICAREA FERICIRII. Lasă un
răspuns · leriaboros Întrebarea “ce este fericirea” poate fi înţeleasă în mai multe moduri. Cea mai
obişnuită manieră de a da un răspuns este aceea de a enumera o serie de “bunuri”, să le spunem, care ar
aduce în viaţa omului ...
Benjamin Fundoianu / Fondane. Orientări filosofice | Centrul Cultural ...
https://revistatransilvania.ro › Articole RTR
Translate this page
Apr 5, 2017 - Autor: Speranţa Sofia MILANCOVICI Descriere autor: Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş“ din Arad, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative “Vasile Goldiş“ Western
University of Arad, Faculty of Humanities, Political and Administrative Sciences E-mail: E-mail personal
16
autor:
Lumea Sofiei. Romanul istoriei filosofiei - Google Books Result
https://books.google.gr/books?isbn=6068543293 - Translate this page
Gaarder Jostein - 2016 - Fiction
... trecea drept o persoană foarte misterioasă, iar după moartea lui a fost considerat drept fondatorul
unor orientări filosofice care erau totuși foarte diferite între ele. Tocmai misterul și ambiguitatea acestui
filosof au permis multor școli filosofice să revendice numele său în orientarea pe care o aveau. Și mai știm
că era urât ...
Ce este viața?: - Page 85 - Google Books Result
https://books.google.gr/books?id=LdQnDwAAQBAJ - Translate this page
Radu Lucian Alexandru - 2017 - Education
Multe orientări filosofice, religioase, psihologice, politice, economice se încăpăţânează să se afirme ca
fiind mai presus de tehno-ştiinţa bine întemeiată empiric şi experimental şi, uneori, chiar în afara ei –
reuşind astfel să rămână în continuare mai presus de ea doar în aberaţii, confuzii, aiureli, superficialitate
şi 85 Ce este ...
GR. TAUSAN--ORIENTARI FILOZOFICE - Filosofie - Okazii
https://www.okazii.ro › Librarie › Carti › Carti Stiinta › Filosofie
Translate this page
GR. TAUSAN--ORIENTARI FILOZOFICE - 9 Lei In Stoc, Carti, Filosofie.
Filozofia Evului mediu | Nervi de Sezon
https://tonysss.wordpress.com/2006/11/20/filozofia-evului-mediu/
Translate this page
Nov 20, 2006 - Atât nominalismul cât şi realismul sunt 2 orientări filosofice în filosofie, sunt 2 răspunsuri
diferite la aceeaşi problemă filosofică, existenţa şi natura existenţei universalului. Sunt 2 prezentări
diferite dar nu în sensul că una deţine adevărul şi una eroarea. Nominalismul tindea spre adevăr dar
ajungea să fie ...
FILOSOFIE
www.scritub.com/sociologie/.../FILOSOFIE17117231412.php
Translate this page
Etapa clasica a început cu scoala atomista (Leucipp si Democrit) si scoala sofista (Protagoras s.a.) si a
continuat cu o triada de aur, formata din Socrate (469 - 399 î.e.n.), Platon (427/429 - 347 î.e.n.), Aristotel
(384 - 322 î.e.n.). În etapa elenistica s-au afirmat trei mari orientari filosofice: epicurismul (Epicur),
stoicismul (Zenon ...
FILOSOFIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ : Fundamente, modele şi surse ...
https://books.google.gr/books?id=4iEwDwAAQBAJ - Translate this page
2017
Imediat sociologia umanistă şi-a lărgit mult aria temelor şi abordărilor, antrenând în procesul de
afirmare şi instituire ştiinţifică alte orientări sociologice precum structuralismul, funcţionalismul,
structural-funcţionalismul, construnctivismul, realismul, modernismul, postmodernismul etc; scopul
fiind atât de a se impune printre ...
[PDF]cartea finala ro_anatol - UASM
dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/.../Antoci_ro.pdf?...
Translate this page
suferinţe, ele se divid în două orientări mari: vedice şi antivedice. Orientările vedice actualizeză
conţinutul textelor filosofice sistematizate de autori în baza tradiţiilor şi ritualurilor, a normelor şi
valorilor dominante, iar budismul, jainismul se conturează în baza protestului social împotriva castelor, a
brahmanismului. 2.3.
Observaţii pe marginea dihotomiei „analitic ... - Revista cu filosofie
www.rfil.ro/dihotomia.php
Translate this page
O asemenea observaţie este însă inexactă, câtă vreme angloamericanii obişnuiesc să pună eticheta
17
„continental” şi pe orientări filosofice ne(în)datorate lui Heidegger, ba chiar ostile maestrului din
Todtnauberg (der Tod ist ein Meister aus Deutschland, rezonează subit un vers din Celan, ca o altă
„impoziţie”, de care nici ...
Orientări metodologice privind dezvoltarea comunităţilor etnice: ...
Antonio Sandu - 2009 - Italians
Indivizii sunt astfel capabili să producă realităţi diferite – paralele (2002: 16). Schawandt accentuează
pornind de la teoriile lui Gergen impactul socialului şi a convenţiilor de limbaj asupra procesului de
sensificare (1998:240). Van der Haar comentând semnificaţiile filosofice ale construcţionismului indică
aderarea acestui ...
explicatia cauzala si explicatia teleologica in stiintele educatiei - Books
ebooks.unibuc.ro/StiinteEDU/alisoancea/introducere.htm
Translate this page
O abordare care ar dori să evite excesele unei orientări sau ale alteia este prinsă în vâltoarea unor “lupte”
filosofice alimentate de tradiţii extrem de vechi. Lucrarea de faţă caută “cheia” abordării explicaţiei în
urmărirea nu atât a generalului (în sensul “unităţii metodologice” pozitiviste), cât a distincţiilor şi
complementarităţilor ...
Filosofia evului mediu - Referate Scolare
www.referate-scolare.ro/filozofie/Filosofia-evului-mediu/
Translate this page
Atat nominalismul cat si realismul sunt 2 orientari filosofice in filosofie, sunt 2 raspunsuri diferite la
aceeasi problema filosofica, existenta si natura existentei universalului. Sunt 2 prezentari diferite dar nu
in sensul ca una detine adevarul si una eroarea. Nominalismul tindea spre adevar dar ajungea sa fie
adevar, realismul ...
Orientari filosofice - Anticariat Plus
https://www.anticariatplus.ro/orientari-filosofice
Translate this page
Contemplatie si Creatie, Cultul fortei, Conceptia demonului, Religia si Metafizica, Filosofia lui Horatiu si
Platon, In gradina lui Akademos.
Images for orientari filosofice
Image result for orientari filosofice
More images for orientari filosofice
Report images
[PDF]Ioan-N-Rosca-Sinteza-filosofie
https://tonysss.files.wordpress.com/.../ioan-n-rosca-sinteza-filosofie....
Translate this page
e.n.), Platon (427/429 – 347 î.e.n.), Aristotel. (384 – 322 î.e.n.). În etapa elenistică s-au afirmat trei mari
orientări filosofice: epicurismul (Epicur), stoicismul (Zenon din Citium), scepticismul (Pyrrhon din Elis).
A.2. Ontologia. Primii filosofi greci au analogiat principiul lumii (înţeles ca element originar şi esenţă a
tuturor lucrurilor.
REVISTA DE FILOSOFIE - Institutul de Filosofie şi Psihologie ...
www.institutuldefilosofie.ro/page.php?13
Translate this page
Revista de filosofie nu îşi asumă responsabilitatea exactităţii datelor şi informaţiilor din articolele
publicate sub semnătura colaboratorilor săi şi nu publică polemici personale sau critici intolerante la
adresa vreunei persoane sau orientări filosofice. Revista de filosofie publică numai studii şi articole
selectate de redacţie.
18
Gândeşte - Bookblog
www.bookblog.ro/recenzie/gandeste/
Translate this page
Apr 16, 2010 - ... în revistă atributele unui om care există: gîndirea, conştiinţa, liberul arbitru, faptele. În
acelaşi timp, Gândeşte prezintă principalele orientări filosofice ale modernităţii, de la Descartes la Kant,
evitînd să facă abuz de concepte de neînţeles, însă ţinîndu-se departe, în acelaşi timp, de infantilizarea
cititorului.
Mintea, după filosofia lui Searle – Tribuna Magazine
https://tribuna-magazine.com/mintea-dupa-filosofia-lui-searle/
Translate this page
Citindu-l pe Searle scos din contextul noilor orientări filosofice americane, cartea lui ne apare ca o
prezență insolită, ca o discontinuitate a filosofiei, însă citindu-l după J. Razinger (Ein führung in das
Christentum, 1970), după Ron Graham (God's Dominion: A Sceptic's Quest, 1990), după Sam Harris
(The end of Faith.
[PDF]Untitled - BCU Cluj
https://www.bcucluj.ro/re/catalogold/.../Bagdasar-Bagdasarov.pdf
Translate this page
735510. BAGDASAR N/icolae. Orientări filosofica contemporano,. Bucureşti, .ed.l,1971,. 386E3907 p.
2005x15. 1718/19*( 18 )( 048) d/603- 1944. Page 8. |B. A. 1127. BAGDASAR, Nicolae. Orientări filosofice
contemporane / N. Bagdasar. -. Bucureşti : [s. n.], 1971. - 390 p. : facs. ; 21 cm. 1"19" d.1611-2005 ...
Istoria filosofiei (Evul Mediu şi Renaşterea) | Universitatea Academiei ...
edu.asm.md/md/content/istoria-filosofiei-evul-mediu-şi-renaşterea
Translate this page
Pe parcursul seminarelor studenții vor elabora eseuri, vor participa la discuții asupra diferitor concepte,
doctrine și orientări filosofice din Evul Mediu și în Epoca Renașterii. Conţinutul cursului. Premisele
apariției filosofiei creștine. Filosofia patristică. Apologetica. Filosofia lui Aurelui Augustin. Filosofia
scolastică.
bjbc.ro
bjbc.ro:8081/opac/bibliographic.../81823;...q...filosofice%22
Translate this page
Anul Ediției: 2007. ISBN: 978-973-669-459-2. Descriere: 288 p. Limba: Română. Serie: Familia la Curtea
Veche. Subiect: Concepţii filosofice. Subiect: Filosofie practică. Subiect: Orientări filosofice. Subiect:
concepţii filosofice. Subiect: orientări filosofice. Clasificare: 14(100)(091). Clasificare: 082.1 Familia de la
Curtea ...
Dincolo de bine și de rău - Google Books Result
Nietzsche Friedrich - 2016 - Philosophy
Că diferitele noțiuni filosofice nu au nimic arbitrar, că ele nu cresc doar pentru ele însele, ci se dezvoltă
condiționându-se și înrudin du-se reciproc, că, ... fortuită ar putea să ne apară ivirea lor în istoria
gândirii: aceasta se exprimă până la urmă în chiar siguranța cu care filosofii de cele mai diferite orientări
se integrează, ...
Dincolo de bine și de rău. Genealogia moralei - Google Books Result
Nietzsche Friedrich - 2016 - Philosophy
Că diferitele noțiuni filosofice nu au nimic arbitrar, că ele nu cresc doar pentru sine, ci se dezvoltă
condiționându-se și înrudindu-se reciproc, că, asemenea ... ar putea să ne apară ivirea lor în istoria
gândirii: aceasta se exprimă până la urmă în chiar siguranța cu care filosofii de cele mai diferite orientări
se integrează, ...
[PDF]curente şi orientări actuale în istoriografie - History-UAIC
history.uaic.ro/.../2016sem1-Curente-si-orientari-actuale-in-istoriog...
Translate this page
19
afirmaţii. „Revista noastră va fi o culegere de ştiinţă pozitivă şi discuţie liberă, dar se va limita la
domeniul faptelor şi va rămâne închisă teoriilor politice sau filosofice”. Unitatea revistei era dată de
perspectiva strict ştiinţifică. Simpatia respectuoasă,. (istoricul simte miile de legături care îl leagă de
strămoşi”), dar independentă ...
[DOC]epistemologie - WordPress.com
https://sociogrii.files.wordpress.com/2014/.../notecursepist_2014.do...
Translate this page
Sfera lui cuprinde empirismul logic şi diversele orientări filosofice ce se constituie în reacţii mai apropiate
sau mai îndepărtate la acesta. *. Vă propun acum o călătorie în istoria filosofiei contemporane. Scopul
călătoriei e cel de clarificare a locului epistemologiei (și al diverselor orientări epistemologice)în acest
context.
Retrospectiva filosofiei românești din 2014 - Revista Timpul
www.revistatimpul.ro/view-article/2226
Translate this page
Feb 24, 2015 - Preferințele pentru anumite orientări filosofice au depins, în cele din urmă, de
atractivitatea unor profesori de excepție. Dar la fel de important este faptul că reprezentanții generației
de mijloc au avut voința și perspicacitatea de a continua astfel de proiecte. Există, apoi, câteva grupuri
configurate în ...
Marin Ştefănescu - Romanian Philosophy Portal
www.romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Marin...
Translate this page
Se conturează astfel tendinţele şi strategiile principale ale cercetărilor filosofice ale autorului: pe de o
parte, împăcarea diverselor orientări filosofice din Antichitate până la începutul secolului XX şi, pe de
altă parte, aducerea lor la numitor comun cu doctrina creştină. În tratarea multiplicităţii şi
antagonismelor concepţiilor ...
[PDF]fişa disciplinei1 - usarb
www.usarb.md/fileadmin/catedre/.../1_Filosofia_pentru_copii.pdf
Translate this page
IV. Obiectivele disciplinei (maximum 10 rânduri, în corelare cu obiectivele şi misiunea specializării,
exprimate prin deprinderi, aptitudini şi competenţe). Cunoa terea fundării unei orientări filosofice
recente ce mărgine te cu pedagogia (Disciplină ini iată în SUA, ș ș ț deosebită printr-o răspândire rapidă
în ările social ...
[PDF]filosofia în contextul ştiinţei contemporane - Biblioteca Ştiinţifică ASEM
www.lib.ase.md/wp-content/uploads/publicatii/.../Conf%20filosof%20A5%20c.pdf
Fiind determinată de cunoaşterea diverselor sisteme şi orientări filosofice, conştiinţa filosofică implică
atât asimilarea adevărurilor deja descoperite, cât şi actualizarea sau reîntemeierea acestor adevăruri în
timpul şi locul tău. Ea presupune un continuu şi asiduu exerciţiu al facultăţilor spiritului, formarea unui
mod critic de a ...
Revista Clipa - Magazinul actualitatii culturale romanesti » Repere ...
www.revistaclipa.com/7417/2012/.../specificul-national-al-filosofiei
Translate this page
Chiar dacă filosofia marxistă ar fi fost perfectă, ea nu putea să devină o filosofie a noastră şi nici n-a
devenit, ceea ce nu înseamnă însă că la noi, chiar înainte de impunerea ei, n-ar fi existat orientări
filosofice marxiste sau, mai general, materialist-dialectice şi nici că nu ar mai exista încă. Aceasta ţine de
diversitatea pe care ...
Filosofia moderna. Orientari fundamentale - Alexandru Surdu - eMAG.ro
https://www.emag.ro › ... › Librarie online › Carti › Carti Paideia
Translate this page
Descriere. Filosofia moderna Prelegerile prof. Al. Surdu reconstituie o parte din terenul ferm al istoriei
filosofiei - filosofia moderna - intr-o expunere, clara si clarificatoare totodata, a ideilor esentiale ale
gandirii filosofice. Vezi mai mult ...
20
Gestalt terapia | Institutul de Gestalt terapie din Bucuresti
igb.ro/gestalt-terapia/
Translate this page
Fiind o sinteza, Gestalt Terapia precum un copac[1], îsi trage seva atât din orientari filosofice europene si
orientale, curente psihoterapeutice cât si din terapii psiho-corporale. Este o abordare holistica si
promoveaza dialogul intre ganduri, emotii si senzatii corporale. Cui se adreseaza Gestalt terapia
integrativa? Demersul ...
Top 10 citate Friedrich Nietzsche - METALHEAD.ro
www.metalhead.ro › Articole
Translate this page
Feb 5, 2010 - Foarte multe persoane (cel putin acelea carora ne adresam) au orientari filosofice
asemanatoare - ratiunea inaintea credintei oarbe. Din scrierile sale, chiar daca multe au fost falsificate si
modificate, ne putem da seama cum era filosoful Nietzsche ca fiinta umana. Multe dintre cuvintele sale
reflectau un ...
[DOC]Joi, 15 septembrie, 2005 ora 10-15 - Academia Romana
www.academiaromana.ro/com2005/doc/sesiuneBlaga_sept.doc
Translate this page
PARTEA A II-A - ORIENTĂRI ŞI DISCIPLINE FILOSOFICE LA LUCIAN BLAGA. ILIE PÂRVU
(membru corespondent al Academiei Române, Universitatea Bucureşti), Problema individuaţiei în
metafizica lui Lucian Blaga. RAMSEY ERIC RAMSEY (S.U.A.), In a Creed Outworn: The Relief of
Romanticism for Contemporary ...
Scepticismul - Biblioteca RegieLive
https://biblioteca.regielive.ro › Cursuri › Filosofie
Translate this page
Denumirea acestei orientări filosofice provine de la termenul grecesc skeptikos – cel care examinează,
care analizează. Această atitudine mentală specifică a caracterizat patru mişcări filosofice manifestate în
perioade istorice diferite: 1. Şcoala lui Pyrrhon din Elis – polis grecesc din Peloponez (cca. 360 – 270
î.Hr.). 2.
[PDF]Prof. univ. dr. Angela Botez - academia-oamenilor-de-stiinta
www.aosr.ro/wp-content/uploads/2015/05/s10-Angela-Botez.pdf
Translate this page
privind modele ale dinamicii ştiinţei: cumulaţionist, mutaţionist, sistemic; noi orientări filosofice asupra
ştiinţelor cognitive şi I.A., ideea paradigmei culturale şi a conceptelor integrative în ştiinţă, filosofie, artă,
religie (antică, modernă, postmodernă), perspective comparativiste asupra filosofiei româneşti. A condus
secţii ale ...
Syllabus Metodologie - Adrian Nita
www.adriannita.ro/index.php/fr/.../203-syllabus-metodologie
Translate this page
Obiectivele cursului: obiectivul principal al cursului îl reprezintă înţelegerea felului în care se desfăşoară
cercetarea filosofică, adică a felului cum pot fi explicate şi înţelese scrierile filosofice ca întreg avînd în
vedere metodele utilizate. Cunoscînd metodele folosite de diverşi filosofi, ce aparţin unor orientări
filosofice diferite, ...
Hermeneutica subiectului : Cursuri la Collège de France ... - BJTM |
tinread.bjt.ro/opac/bibliographic_view/141246;jsessionid...
Translate this page
Informație la titlu: Cursuri la Collège de France (1981-1982). Detalii publicare: Polirom. Locul
publicării: Iaşi. Anul Ediției: 2004. ISBN: 973-681-428-9. Descriere: 552 p. Limba: Română. Serie: Plural
M. Subiect: filozofie franceză. Subiect: metafizică. Subiect: sisteme filosofice. concepţii, orientări,
curente, şcoli filosofice.
fenomenul auschwitz oglindit în gândirea câtorva ... - CEEOL
https://www.ceeol.com/content-files/document-261755.pdf - Translate this page
21
by T Petcu
filosofice marcante ale secolului XX, cum ar fi Martin Heidegger, despre a cărui atitudine faţă de evrei nu
se vorbeşte prea concret, ea fiind plasată mai degrabă într- un orizont dilematic. Desigur, lucrarea de faţă
nu a putut să facă abstracţie nici de alte orientări filosofice, mai ales că în secolul XX s-a şi dezvoltat aşa-
numitul ...
Carti Opera Omnia - Alexandru Surdu | Publicatii Tipo Moldova
www.tipomoldova.ro/carti/opera-omnia-alexandru-surdu
Translate this page
Carti publicate de TipoMoldova Iasi din categoria Opera Omnia - Alexandru Surdu. Detalii despre
cartile din Opera Omnia - Alexandru Surdu.
PIDJ | Căutări › Căutare Simplă
catalog.aman.ro/opac/bibliographic_view/140630;jsessionid...
Translate this page
Responsabilitate: Raymond Trousson ; traducere de Mihai Ungurean. Detalii publicare: Editura Polirom.
Locul publicării: Iaşi. Anul Ediției: 1997. ISBN: 973-9248-98-5. Descriere: 248 p. Limba: Română. Serie:
Plural M. Subiect: concepţii filosofice. Subiect: orientări filosofice. Clasificare: 14(100)"05/17".
Clasificare: 929 ...
[PDF]Examenul de bacalaureat 2004 F1
portal.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download...
Translate this page
6 puncte. C. ilustrarea, prin referire la o situaţie concretă de viaţă, a teoriei liberului arbitru 5 puncte.
Total: 25 puncte. II. A. câte 5 puncte pentru numirea celor două mari orientări filosofice: empirismul,
raţionalismul. 2x5p=10 puncte. B. - câte 4 puncte pentru utilizarea fiecăruia dintre cei doi termeni în
sensul specific filosofiei.
CONSIDERAŢII FILOSOFICE INTRODUCTIVE
www.history-cluj.ro/SU/anuare/2003/Cuceu.htm
Translate this page
Practica dialogului devine tot mai generală prin renunţarea raţională la clişeele izolării socio-culturale,
etnice, religioase şi la închistările în sine ale unui sistem filosofic sau ale unei orientări filosofice; ea este
favorabilă deschiderii, pluralismului perspectivelor şi aplecării acestora spre realizările altor sisteme şi
orientări sau ...
[PDF]mircea florian n contextul filosofiei interbelice - Constantin Aslam
www.caslam.ro/.../Mircea%20Florian%20in%20contextul%20filoso...
Translate this page
evaluare a consistenţei şi coerenţei propunerilor filosofice ale lui Mircea ... filosofice. Urmându-l pe
Umberto Eco, astfel de enunţuri nu sunt, propriu- zis, interpretări de text, în sens hermeneutic, cât mai
degrabă utilizări ale acestora în alte scopuri ... relaţie de opoziţie ireductibilă pentru că se fundează pe
orientări politice.
[DOC]Înspre filosofia lui Eminescu - Revista Cogito - UCDC
cogito.ucdc.ro/romana/GabrielaPohoata.doc
Translate this page
Se cuvine remarcată aici depăşirea unei simple amalgamări a celor două orientări filosofice, Eminescu
apropiindu-se prin asimilarea adecvată a esenţei metodei hegeliene, de spiritul unei viziuni realist -
dialectice[7]. Călinescu însuşi recomanda prudenţă la acest capitol al studierii operei eminesciene:
„Filosof este ...
[PDF]22.07.2012 examen de admitere – sesiunea iulie 2012 specializarea ...
www2.comunicare.ro/admitere/GRILA_2012_FIL.pdf
Translate this page
Jul 22, 2012 - Orientări filosofice privind sursele cunoaşterii – 0,50 p. - Judecăţi a posteriori şi judecăţi a
priori – 0,75 p. - Judecăţi analitice şi judecăţi sintetice – 0,75 p. - Cunoaşterea sintetic-a priori – 0,75 p. -
Capacitate de analiză, argumentare şi intepretare – 0,25 p. Total subiectul 70: 3 puncte. Din oficiu – 1
22
punct.
Memoria.ro - Perioada Interbelică - Ultima intalnire Nae Ionescu - C ...
www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/...c.../766/
Translate this page
Aducand in dezbatere publica problemele mari ale filosofiei (metafizice, morale, sociale si chiar politice
din acei ani), interpretandu- le in spirit stiintific, C.R.-Motru a criticat de asemenea unele curente si
orientari filosofice, zgomotos afirmate in cultura noastra intre 1920- 1940, cum au fost: trairismul,
existentialismul si, ...
[PDF]POLITICI ŞI ORIENTĂRI EUROPENE CAMERA DEPUTAŢILOR
www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2017/ags_2239.pdf
Translate this page
Jul 2, 2017 - Din agenda săptămânii în curs – comisii şi reuniunile grupurilor politice, Bruxelles. ✓.
Dialogul cu liderii cultelor. Ca parte a unei serii de seminarii organizate de Parlamentul European cu
bisericile, culte din Europa, organizaţii filosofice şi neconfesionale, pe date de 27 iunie a.c., va avea loc
următorul ...
Filosofia in India Antica referat
www.preferatele.com/docs/filozofie/2/filosofia-in-india-a11.php
Translate this page
In India antica se considera ca filosofia incepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele
sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta in culegeri de imnuri, rugaciuni, vrai. Ele sunt
documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari
filosofice.
Curajul simplitatii in poezie - CAON
www.caon.ro/curajul-simplitatii-in-poezie/1715107
Translate this page
Oct 15, 2016 - Marile orientări filosofice și probleme existențiale sunt abordate în cunoștință de cauză
întrucât autorul este profesor de filosofie”, afirma Nicolae Sîrbu la lansarea volumului. Un volum
structurat pe trei capitole ilustrate sugestiv de masa tăcerii, coloana infinitului și poarta sărutului, în care
poetul își ...
FILOSOFIA ÎN INDIA ANTICĂ veringa - Scribd
https://www.scribd.com/.../FILOSOFIA-IN-INDIA-ANTICĂ-vering...
Translate this page
Unele orientări filosofice din India antică, numite ortodoxe, cum ar fi: Mimamsa, Vaişeşika, Nyaya,
Samkhya, Yoga şi Vedanta îşi au originea în protofilosofia din Vede şi Upanişade. Altele, numite etero-
doxe sau nihiliste, Budismul, Jainismul, Cearvaka şi Lokayata au minimalizat importanţa protofilosofiei
vedice. Folosind ...
[PDF]însemnări pe marginea limbii descântecelor - Buletin Ştiinţific ...
bslr.ubm.ro/files/cuprins-BSLR-XXV-2016.pdf
Translate this page
Ligia TOMOIAGĂ, ROMÂNIA Non-Stereotypical Gender Roles: Female. Characters in The Game of
Thrones........................................................ 243. STUDII CULTURALE | CULTURAL STUDIES. Melinda
ACHIM, ROMÂNIA, Principalele orientări filosofice în conturarea filosofiei
comunicării............................................................ 259.
Filosofia modernă. Orientări fundamentale - Paideia - Editura cărților ...
www.paideia.ro/.../277-filosofia-moderna-orientari-fundamentale.h...
Translate this page
Prelegerile profesorului și academicianului Alexandru Surdu reconstituie o parte din terenul ferm al
istoriei filosofiei – filosofia modernă – într-o expunere clară şi edificatoare totodată, a ideilor esenţiale ale
gândirii filosofice moderne. Volumul este însoțit de o suită de texte reprezentative în acest sens.
[PDF]tabel al competenţelor - UTM.md
utm.md/edu/seminare/14/Muraru.pdf - Translate this page
23
celor mai importante orientări filosofice, în cercetarea ştiinţifică şi în acţiunile practice;. 3.analiza
diverselor tipuri de filosofie şi filosofare;. 4.sintetizarea conceptelor de bază ale filosofiei într-un mod
propriu, ce ar determina structurarea concepţiei despre lume a individului;. 5.amplificarea cunoştinţelor
teoretice în domeniu ...
Top 10 citate Friedrich Nietzsche - Ziare.com
www.ziare.com › Life Show › Magazin › experiment
Translate this page
Feb 10, 2010 - Foarte multe persoane (cel putin acelea carora ne adresam) au orientari filosofice
asemanatoare - ratiunea inaintea credintei oarbe. Din scrierile sale, chiar daca multe au fost falsificate si
modificate, ne putem da seama cum era filosoful Nietzsche ca fiinta umana. Multe dintre cuvintele sale
reflectau un ...
[PDF]EXAMENUL NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT 20 ...
www.isjcta.ro/wp.../Def_068_Limba_latina_P_2017_var_Model.pd...
Translate this page
Apr 20, 2017 - 3.4. Interpretarea unor elemente specifice gândirii socio-politice şi filosofice romane,
manifestate în principalele orientări filosofice antice, din Programa școlară de limba latină pentru clasa a
XI-a, aprobată prin ordin al ministrului nr. 3252/13.02.2006. În prezentarea demersului didactic, veţi
avea în vedere ...
Introducere in istoria Gestalt terapiei | Dezvoltare personala | Revista ...
www.psychologies.ro/.../introducere-in-istoria-gestalt-terapiei-2117...
Translate this page
May 18, 2012 - Fiind o sinteza, Gestalt Terapia precum un copac[1], isi trage seva atat din orientari
filosofice europene si orientale, curente psihoterapeutice cat si din terapii psiho-corporale. Ca adolescent,
Friederich Salmon Perls a fost implicat foarte mult in teatru., mai tarziu, el s-a format ca psihanalist si a
studiat,printre ...
O forta morala exceptionala - Jurnalul National
jurnalul.ro/editorial/o-forta-morala-exceptionala-47565.html
Translate this page
Apr 5, 2005 - A fost un mare increzator in promovarea miscarii ecunemice in randurile credinciosilor
lumii, a aparat fondul conservator al gandirii catolice, fiind insa in dialog permanent cu orientari
filosofice diverse, a fost profund ancorat in problematica vasta a lumii contemporane, fiind un Papa
militant, a propovaduit ...
Filosofi contemporani (II). Orientari si stiluri de gandire in perioada ...
www.librarie.net/.../filosofi-contemporani-ii-orientari-si-stiluri-de-g...
Translate this page
Filosofi contemporani (II). Orientari si stiluri de gandire in perioada reconstructiei moderne in filosofie -
Comandă cartea online - Autor(i): Alexandru Boboc - Pret: 35.00 lei. ... Reflectii filosofice sub impactul
spiritului stiintific modern 2012. Pret: 24.50 lei 2 in stoc! Filosofie romaneasca. Studii istorico-filosofice
2011.
Cursul nr. 3.Orientări în sociologia contemporană « Drept MD
https://dreptmd.wordpress.com/.../cursul-nr-3-orientari-in-sociologi...
Translate this page
influenţa exercitată de curentele filosofice contemporane (neopozitivismul, fenomenologia etc.) asupra
dezvoltării sociologiei;. – creşterea dinamismului social, amplificarea şi diversificarea schimbărilor în
sfera socialului şi îmbogăţirea considerabilă, ca urmare a acestora, a componentelor vieţii socia! –
istorice;. – cerinţele ...
Filosofie si Asistenta Sociala: Fundamente, modele si surse filosofice ...
https://www.amazon.com/Filosofie...filosofice/dp/1548133418 - Translate this page
Filosofie si Asistenta Sociala: Fundamente, modele si surse filosofice pentru o asistenta sociala umanista
(Humanistic Social Work Project) (Romanian ... Aici intervine si devine crucial aportul, in consecinta, al
filosofiei de orientare asumat umanista, al FILOSOFIEI UMANISTE, cu cele doua mari directii,
24
orientari ale ei ...
epistem (data and theory) – să gândim corect despre Psihologie
https://www.sasseramis.ro/epistem-data-and-theory
Translate this page
Apr 3, 2016 - Originile lor se află în cele două mari orientări filosofice, empirism vs. raționalism. Ca să te
dumirești, Enciclopedia Filosofică de la Stanford îți stă gratis la dispoziție. Abordarea ghidată de teorie
înseamnă formularea unei teorii (set de ipoteze) și obținerea de date care să susțină (sau nu) teoria ...
[RTF]Microsoft Word - Introd. Filos. SO + CRP-12 - Portal CTCNVK
https://portal.ctcnvk.ro/suporturi-de-curs/suport-curs.../at.../file
Translate this page
In toate epocile au existat orientari filosofice care au incercat sa concilieze filosofia cu religia, dat tot atat
de adevarat este și faptul ca ateismul a fost legitimat, de cele mai multe ori, cu argumente filosofice. La
randul sau, religia a beneficiat de multe ori de achizitiile filosofiei. De exemplu, teologia creștina,
elaborata pe ...
[PDF]gheorghe clitan pragmatică şi postmoderism. - UVT
https://www.uvt.ro/files/a38fffdc444cfd8485cf68d11c61b883c81718df/
ideea raţionalităţii aşa cum o găsim tratată în diferitele orientări filosofice, de la epistemologia
tradiţională la existenţialism, hermeneutică şi fenomenologie, de la filosofia analitică până la marxismul
şi structuralismul din zilele noastre. După cum mărturiseşte chiar autorul, drumul de urmat putea fi
unul monografic (cu ...
[PDF]Senatul USM din Proces verbal Nr. Facultatea de Istorie şi Filozofie ...
usm.md/wp-content/uploads/Filozofie-2017.pdf
Translate this page
Sep 8, 2010 - parcursul lecturii unor texte filosofice;. 2. Gestionarea metodelor filosofice însuşite în cadrul
învăţării celor mai importante orientări filosofice, în cercetarea ştiinţifică şi în acţiunile practice;. 3.
Definirea şi exprimarea specificităţii problemelor filosofice în raport cu alte discipline umanistice;. 4.
Identificarea ...
Dezmățul în limbi străine al revistelor academice românești de ...
www.contributors.ro › Educatie › Opinie
Translate this page
Jul 16, 2014 - Lipsa de relevanta a cercetarilor filosofice contemporane din Romania se datorează supra-
valorizarii unor orientari filosofice straine, in detrimentul consolidarii unei problematici filosofice
romanesti. Limba romana este marginalizata in facultatile romanesti de filosofie ca urmare a inexistentei
unei ...
[PDF]Mircea Flonta – Cognitio-o-introducere-in-problema-cunoasterii
https://polifilosofie.files.wordpress.com/.../mircea-flonta-cognitio-o-introducere-in-probl...
este caracteristică şi pentru acele orientări filosofice care socotesc că singura sursă de cunoaştere
autentică este o intuitie de natură neta(ională. Tema cunoaşterii intuitive, aşa cum a fost ea dezvoltată în
filosofia lui Plotin sau în intuitionismul lui Bergson, poate fi privită şi din acest unghi de vedere. Pentru
Plotin unitatea ...
[PDF]LUMINA CREŞTINULUI, periodic bisericesc. Publicat la ... - Emil Dumea
emildumea.ro/.../Emil-Dumea-Revista-Lumina-crestinului-2011.pdf - Translate this page
problemele pe care le ridicau unele orientări filosofice şi politice greşite (modernismul, liberalismul şi mai
ales comunismul). Între anii 1921-1935 a avut şi un supliment lunar, numit. Santinela Catolică, care avea
ca scop explicarea marilor probleme sociale ale timpului. Principalii colaboratori ai revistei au fost Mons.
dr.
[PDF]universitatea de stat de educaţie fizică şi sport - usefs
usefs.md/PDF/Catedra/SPS/FILOSOFIE.pdf
Translate this page
să cunoască soluţiile propuse în vederea soluţionării diferitor probleme filosofice; ... textelor filosofice;. -
să analizeze conceptele primordiale în raport cu celelalte disciplini;. - să posede diferite maniere de
25
argumentare ;. - să comenteze un text şi să argumenteze preferinţele pentru anumite ... orientări şi stiluri
de gîndire.
Subiecte Examen Filosofie - varianta_092 - Clopotel
www.clopotel.ro/edu/invatamant/Arhiva/.../varianta_092.htm - Translate this page
Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Subiectul
I_________________________________________________________(30 puncte). Analizarea problematicii
adevarului a condus la identificarea a doua surse fundamentale ale acestuia: simturile si ratiunea. S-au
constituit. insa, orientari filosofice care apreciaza in mod
[PDF]universitatea spiru haret facultatea de filosofie, ştiinţe politice şi studii ...
www.spiruharet.ro/.../23587e3e37792f774fb26a916d7f2812.pdf
Translate this page
Teme de cercetare anuale coordonate (2009):. - Orientări valorice în mediul rural şi urban. - Filosofie şi
politică în România secolului al XX-lea. - Logica şi filosofia ştiinţei. - Semnificaţii filosofice ale
evoluţionismului biologic. - Paradigme filosofice ale modernităţii (temă comună Centru-Catedră, include
lucrările masteranzilor).
Principalele probleme ale filosofiei - filosofia
akx.scrieunblog.com/.../principalele-probleme-ale-filosofiei-filosofi...
Translate this page
Originile filosofice problemele lumii. 2. Specificitatea principalelor probleme ale filosofiei. Referințe. În
conștiința obișnuită timp de secole a existat, dar nu este mai puțin frecvente în zilele noastre, ideea că
filosofia are propriile sale probleme reale. Nu este un simbol accident filosof a fost un urs supt propriile
labe.
Tendinte, orientari, si caracteristici in evolutia educatiei si ... - Creeaza
www.creeaza.com/didactica/.../Tendinte-orientari-si-caracter212.ph...
Translate this page
Tendinte, orientari, si caracteristici in evolutia educatiei si invatamantului contemporan. q „Pedagogia
prospectiva”. - singura capabila de a face predictii pertinente asupra educatiei pentru deceniile
urmatoare;. - criticata pentru ca nu e democratica deoarece reflecta sistemul de valori la care au aderat
cei ce o elaboreaza, ...
[PDF]Tematica examenului de licenta pentru domeniul Filosofie
www.socioumane.ro/.../Tematica%20licenta%20filosofie%202013....
Translate this page
2002 b) Ludwig Wittgenstein – Investigaţii Filosofice, Humanitas, 2003 c) xxx – Orientări contemporane
în filosofia logicii, Editura Ştiinţifică,. 1991 d) Marin Ţurlea – Ludwig Wittgenstein, anti-filosof al
matematicii?,. Editura Universităţii din Bucureşti, 1996. B. Istoria Filosofiei Româneşti. 7. Mircea
Florian – Ştiinţă şi raţionalism.
[PDF]Dincolo de idealul științei. De la Tractatus la Cercetări Filosofice
annals.ub-filosofie.ro/index.php/annals/article/download/127/115
Translate this page
by M Flonta - 2003
Dincolo de idealul științei. De la Tractatus la. Cercetări Filosofice. Mircea Flonta. ANNALS of the
University of Bucharest. Philosophy Series. Vol. LII, no. 1, 2003 pp. 3 – 20. ..... WITTGENSTEIN,
Cercetări filosofice, traducere de M. Dumitru şi M. Flonta, Humanitas, 2003,. § 1o8). .... am putea numi
două orientări ale gândirii.
Recenzie: Raportul Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful cu filosofia ...
mesageruldecovasna.ro › Educaţie/Cultură
Translate this page
May 9, 2013 - Volumul Raportul Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful cu filosofia greacă poate fi lecturat
printr-o nouă grilă, respectiv, prin analiza raportului creştinismului cu multiple şi complexele provocări
ale societăţii contemporane, respectiv confruntarea filosofiei creştine cu multitudinea de curente şi
orientări filosofice ...
26
Philosophical Anthropology | Saharneanu Eudochia - Academia.edu
www.academia.edu/3537411/Philosophical_Anthropology
Translate this page
În al doilea rând, ambele orientări filosofice se dezic de ideea progresului. Astfel, Nietzsche leagă
progresul cu intensificarea măreţiei şi înlocuieşte ideea progresului cu ideea dezvoltării ciclice. Spengler
ne vorbeşte despre civilizaţii locale, care se nasc, înfloresc şi mor; iar pozitiviştii înlocuiesc noţiunea de
progres prin ...
Ideile filosofice ale lui Henri Begson - Portalroman
www.portalroman.com/.../Ideile_filosofice_ale_lui_Henri_Begson-...
Translate this page
Fiind apreciata ca o forta de producere stiinta si tehnica, probleme dezvoltarii perfectionarii lor sunt in
centrul folosofarii unor scoli, a unor orientari. Aceste particularitati a filosofiei contemporane o
indeparteaza treptat de filosofia moderna.Studierea filosofiei contemporane impune anumite dificultati,
deoarece s-au adoptat ...
[PDF]CZU pe scurt
fmi.upit.ro/bibl/Pagina%20WEB/Site.../CZU%20pe%20scurt.pdf
Translate this page
Filosofia spiritului. Metafizica vieţii spirituale. 14. Sisteme filosofice. Concepţii, orientări, curente, şcoli
filosofice. 159.9. Psihologie. 16. Logică. Epistemologie. Teoria cunoaşterii. Metodologie. 17. Filosofie
morală. Etică. Filosofie practică http://biblioteca.upit.ro
http://www.udcc.org/udcsummary/php/index.php. CZU pe înţelesul.
O cercetătoare a filosofiei româneşti – Contemporanul
www.contemporanul.ro › Lecturi
Translate this page
Nov 23, 2014 - A treia mare diviziune a cărţii răsfrânge felul în care unele curente, tendinţe şi orientări
filosofice care au ventilat lumea au avut prelungiri şi discipoli şi în gândirea românească. Cea mai mare
înrâurire a avut-o, bineînţeles, kantianismul şi neokantianismul care, prin raţionalismul funciar şi prin
principiile ...
Despre noi | Studii filosofice
studiifilosofice.ro/ro/despre_noi/
Translate this page
Despre noi. „Studii filosofice” nu este partizana exclusivă a unei şcoli, orientări sau metodologii, scopul
său fiind cunoaşterea şi dezbaterea raţională a acestora. Revista intenţionează să publice studii, articole,
recenzii şi alte materiale care să recepteze şi să disemineze idei şi teorii prezente în istoria şi actualitatea
gândirii ...
[PDF]PREMISE ALE POSTMODERNISMULUI ÎN ... - ResearchGate
https://www.researchgate.net/.../PREMISE-ALE-POSTMODERNIS...
Translate this page
by ÎN POSTFILOSOFIE - Related articles
realismului înspre cele ale relativismului, făcând ca problematica teoriilor să se regăsească înfăşurată şi
în alte concepte tematice: incomensurabilitate, comunicabilitate, performativitate etc. Datorate unor
orientări filosofice aşa-zise non- tradiţionale (istoriste, hermeneutice, comunicaţionale, pragmatice etc.),
dar cu impact ...
[PDF]categoriile filosofice
books.corect.com/ro/books/preview/1793/pdf
Translate this page
se o operaţiune de descriere a unor lucruri, însuşiri ale acestora, stări, raporturi, precum şi un travaliu de
explicare şi înţelegere a conexiunilor lor. Există două mari orientări gnoseologico-epistemologice:
empirismul şi raţionalismul. Empirismul reprezintă acea concepţie filosofică potrivit căreia experienţa
senzorială este ...
Din istoria gândirii filosofice partea 1-- maria bulgaru - SlideShare
27
https://www.slideshare.net/.../din-istoria-gndirii-filosofice-partea-1-...
Translate this page
Jun 21, 2014 - UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Catedra Sociologie şi Istoria Filozofiei
Catedra Filozofie DIN ISTORIA GÎNDIRII FILOZOFICE Partea I DE LA ANTICHITATE LA RENA…
Oare chiar este viata un accident fara sens in istoria si imensitatea ...
https://www.chiazna.ro/.../oare-chiar-este-viata-un-accident-fara-sen...
Translate this page
May 6, 2015 - Aspectul financiar al initiativei lui Dawkins si brandul personal pe care si l-a pompat prin
luarile sale de opinie virulente nu sunt deloc de ignorat, dar cert este ca in general oamenii de stiinta se
feresc sa recunoasca ca filosofeaza si ca au orientari filosofice, pentru ca de la filosofie pana la religie ar fi
doar ...
Referat Inspre o filosofie a gerontologiei
www.referate10.ro/inspre-o-filosofie-a-gerontologiei-5593.html
Translate this page
Iar alte orientari filosofice au atras atentia si asupra succesului sau reusitei ca si conditii ale corectitudinii
sau adecvarii credintelor. Pentru Wittgenstein, filosofia este o activitate de clarificare a gandurilor.
"...Pentru filosofia analitica, filosofia este analiza a limbajului--- a limbajului stiintei, in varianta
empirismului logic, ...
[PDF]Conf. univ. dr. Adriana Neacsu - Universitatea din Craiova
cis01.central.ucv.ro/filosofie-sociologie/files/cv/neacsu.pdf
Translate this page
comunicări de la Simpozionul Sartre, semnate de academician Gheorghe VlăduŃescu, academician
Alexandru Boboc şi profesor universitar Marin Aiftincă. MenŃionez că traducerea este foarte des folosită
şi citată în sfera lucrărilor de specialitate şi chiar a publicaŃiilor cu alte orientări tematice decât cele
strict filosofice.
Îndreptar ideologic: Ce înseamnă stânga și dreapta politică ...
https://specialarad.ro/indreptar-ideologic-ce-inseamna-stanga-si-dre...
Translate this page
Mar 11, 2016 - Nominalizarea sau consacrarea celor două mari orientari politice: „de stânga” și „de
dreapta”, parvin de la Revoluția Franceză (1789). ... Liderii acestui curent se lăsau inspirați din sistemele
filosofice trasate de exponenții perioadei iluminismului, anume: Montesquieu (care a promovat idea
separației ...
Istoria filosofiei, Filozofia Orientului Antic referat
www.referatele.com/.../Istoria-filosofiei--Filozofia-Orientului-Antic...
Translate this page
Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari filosofice. O tendinta spiritualista dupa care realul
este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa
care realitatea este determinata de elementele de natura materiala, reprezentarea acestei tendinte este
filosofia ...
Introducere in taoism - Revista Plafar
revistaplafar.ro/introducere-in-taoism/
Translate this page
Feb 2, 2011 - Pe vremea aceea, in China existau doua orientari filosofice, oarecum concurente: taoismul si
confucianismul. Confucius punea mare pret pe respectarea regulilor de tot felul, pe cand Lao Zi
propunea un mod de viata simplu si armonios, in acord cu natura, care merge de la sine. Cu cat mai
multe legi, ...
Tendinte si orientari in filozofia burgheza contemporana - Filosofia ...
https://www.anticariat.net/.../Tendinte-orientari-filozofia-burgheza-...
Translate this page
Cursul de socialism stiintific. Tema: revolutia socialista - calea trecerii omenirii de la capitalism la
socialism. 5,90 lei. Opere filosofice alese, Volumul al II-lea. 15,00 lei. Filozofie politica. 15,00 lei.
28
Oakeshott - Le scepticisme en politique. 9,90 lei. Curs de filosofie marxista, Volumul I. 69,00 lei ...
[PDF]Filosofie - Universitatea de Studii Europene din Moldova
usem.md/uploads/files/Facultatea_Stiinte...de.../6_Filosofie.pdf - Translate this page
Cursul de filosofie modernă are premise premoderne ale modernităţii filosofice – se adresează studenţilor
secţiei ... filosofiei medievale pune în lumină un al treilea centru focal al polemicilor filosofice, legate de
natura ierarhică a ...... să cunoască diverse orientări, şcoli şi reprezentanţi ai curentelor filizofice. 2.
Explicare şi ...
[PDF]Conceptul de cunoaştere la Karl R. Popper, Bertrand Russell, José ...
www.lisr.ro/7-porumbeanu2.pdf
Translate this page
În secolul XX, în epistemologie a apărut o serie de noi orientări, în strânsă legătură cu dezvoltările
teoretice şi metodologice din ştiin ă. Pot fi astfel amintite .... cu anumite tendine ale empirismului.
Atomismul logic a dus la dezvoltarea logicii matematice, a semanticii logice, a logicii filosofice , ca şi la
elaborarea şi aplicarea.
critică şi bibliografie critics and bibliography критика и библиография ...
https://ibn.idsi.md/.../Un%20studiu%20consacrat%20filosofiei%20tr... - Translate this page
Autorul analizează amplu şi sistematic, pe o bază metodologică adecvată şi logic structurată, concepţiile
despre existenţă, începând cu epoca orientală antică şi până în prezent. Astfel sunt evidenţiate şi analizate
cinci orientări sau epoci istorico-filosofice. Prima orientare cuprinde analiza problemei existenţei în
metafizica ...
[PDF]Limba latina_CD_teoretic_clasa a XI-a
programe.ise.ro/.../Limba%20latina_CD_teoretic_clasa%20a%20XI...
Translate this page
Feb 13, 2006 - socio-politice şi filosofice romane, manifestate în principalele orientări filosofice antice. -
curente filozofice: scepticismul Noii Academii, stoicism, epicureism (Cicero, Seneca*,. Petronius). ______.
* Marchează autorii care sunt recomandaţi numai pentru realizarea proiectelor didactice sau a lucrărilor
de ...
Psihanaliza e departe de a fi pe cale disparitie | Ziarul Financiar
www.zf.ro/.../psihanaliza-e-departe-de-a-fi-pe-cale-disparitie-28981...
Translate this page
Dec 3, 2004 - Alaturi de alte orientari stiintifice sau filosofice indezirabile (existentialismul, sociologia,
genetica s.a.), psihanaliza a fost cvasiabsenta 50 de ani din cultura romaneasca. Dar particularitatea
psihanalizei fata de celelalte discipline ostracizate a constat in faptul ca, pana in ultima clipa de viata a
regimului ...
Searches related to orientari filosofice
ce este filosofia eseu
filosofia sau filozofia
cu ce se ocupa filosofia
filosofie definitie
definitii ale filosofiei
filosofia definitie
despre filosofie
filozofie
29
1
2
3
Next
Greece 721 00, Ag. Nikolaos - From your Internet address - Use precise location - Learn more
HelpSend feedbackPrivacyTerms
Bertrand Russell
Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell
Bertrand Russell transparent bg.png
Bertrand Russell în 1950
Date personale
Nume la naștere Bertrand Arthur William Russell Modificați la Wikidata
Născut 18 mai 1872[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Trellech[*], Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat 2 februarie 1970 (97 de ani)[1][5][2][3][4][6] Modificați la Wikidata
Penrhyndeudraeth[*], Regatul Unit Modificați la Wikidata
Părinți John Russell[*]
Katharine Russell, Viscountess Amberley[*][7] Modificați la Wikidata
Frați și surori Frank Russell, 2nd Earl Russell[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Alys Pearsall Smith[*] (1 decembrie 1894–1921)
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
Patricia Helen Spence[*] (1936–1951)
Edith Finch Russell[*] (1952–2 februarie 1970)
Patricia Russell[*] Modificați la Wikidata
Copii Conrad Russell, 5th Earl Russell[*]
John Russell[*]
Lady Katharine Tait[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the United Kingdom.svg Regatul Unit Modificați la Wikidata
Religie agnosticism[9] Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
philosopher of language[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
profesor universitar
scriitor de science fiction[*]
filosof al științei[*]
om politic Modificați la Wikidata
30
Filozofi occidentali
Filozofia secolului XX
Școală/tradiție Filozofie analitică
Interese principale
Etică, Epistemologie, Logică, Matematică, Filozofia limbajului, Filozofia științei, Religie
Idei importante
Atomism logic, cunoaștere prin descriere, paradoxul lui Russell.
Influențe A influențat
Euclid, David Hume, G.E. Moore, Alfred North Whitehead, Wittgenstein Wittgenstein, A. J. Ayer,
Rudolph Carnap, Kurt Gödel, Karl Popper, W. V. Quine
Semnătură
Bertrand Russell signature.svg
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text Consultați documentația formatuluiMedalia Premiului Nobel
Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech - d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara
Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic[10][11] În timpul
vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat
niciunul dintre aceste lucruri.[12] Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara
Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.[13]
La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca
fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig
Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX.[11] A fost co-autor
(împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în
logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei[14] Lucrările sale au avut
o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special
filosofia limbii, epistemologie și metafizică.
Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism.[15]
[16] În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste[17], iar apoi a făcut
campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii
pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.[18]
În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale
semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.[19]
Cuprins
1 Biografie
2 Bibliografie selectivă
3 Traduceri în limba română
4 Note
5 Legături externe
Biografie
S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din
partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este
filozoful John Stuart Mill. În 1890 își începe studiile la Trinity College, Cambridge unde este influențat de
Alfred North Whitehead.
Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.
31
Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.
Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:
>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.
>“până acum războiul n-a avut un efect prea mare asupra creșterii populației, care a continuat pe
parcursul a două războaie mondiale. Poate că războiul bactereologic ar fi mai eficient. Dacă la fiecare
generație s-ar răspândi în lume o ciumă neagră, supraviețuitorii ar putea să procreeze liber, fără ca,
totuși să populeze prea mult planeta”.
>“Dieta, Injecțiile și Interdicțiile se vor combina de la vârstă foarte timpurie pt ca să producă acel tip de
caracter și de credințe pe care Autoritățile îl consideră dezirabil și astfel orice critică serioasă a puterii va
deveni Psihologic imposibilă”
>“Propaganda educațională, cu ajutorul guvernului, va putea să obțină rezultate într-o singură generație.
Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici : una este Religia, iar cealaltă este
Patriotismul. O societate științifică nu poate fi stabilă decât sub conducerea unui guvern mondial”.
>“În mod gradual, prin reproducere selectivă, diferențele congenitale dintre conducători și conduși vor
crește până când vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de improbabilă ca
și o revoltă organizată a oilor împotriva practicii de a mânca carne de oaie”.
>“Populația nu va cunoaște felul în care i se inoculează convingerile. Când tehnica va fi realizată, fiecare
guvern care a educat generații de oameni în acest fel va putea să controleze întreaga populație în mod
eficient și sigur fără a mai avea nevoie de armate sau poliție”.
Bibliografie selectivă
Principia Mathematica (în colaborare cu Alfred North Whitehead) (1910-1913)
The Problems of Philosophy (1912)
The Analysis of Mind (Analiza minții) (1921)
Sceptical Essays (Eseuri sceptice) (1928)
Marriage and Morals (Căsătoria și morala) (1929)
Traduceri în limba română
Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006, 176 p., ISBN 973-571-409-4
Ȋn căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, 224 p., ISBN 9789735029678
Misticism și logică și alte eseuri, traducere: Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Cogito,
București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
Religie și știință, traducere: Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția Mathesis, București, 2012, 240
p., ISBN 978-973-111-347-0
Note
^ a b "Bertrand Russell", Gemeinsame Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
^ a b "Bertrand Russell", data.bnf.fr, accesat în 10 octombrie 2015
^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
^ a b SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
^ Nationalencyklopedin, accesat în 9 octombrie 2017
^ https://www.wikidata.org/wiki/Q6376230 Lipsește sau este vid: |title= (help)
^ The Feminist Companion to Literature in English, p. 934
^ https://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/09/bertrand-russell-agnostic-atheism Lipsește
sau este vid: |title= (help)
32
^ Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell: critical assessments, Volume
1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page 178
^ a b Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003
^ I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I have never been any of these
things, in any profound sense. --Autobiography, p. 260.
^ Hestler, Anna (2001). Wales. Marshall Cavendish. p. 53. ISBN 076141195X
^ Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition), Edward
N. Zalta (ed.), URL = [1].
^ Richard Rempel (1979). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy and Russell's First
Crusade”. Journal of the History of Ideas (University of Pennsylvania Press) 40 (3): 423–443.
doi:10.2307/2709246.
^ Bertrand Russell (1988) [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-10907-8
^ Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p. 19. Associated University
Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
^ The Bertrand Russell Gallery
^ The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in Literature 1950. Retrieved on 11
June 2007.
Legături externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bertrand Russell
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Bertrand Russell.
en Biografie
en Scurtă biografie
[ascunde]
v•d•m
Laureații Premiului Nobel pentru Literatură
Grazia Deledda (1926) · Henri Bergson (1927) · Sigrid Undset (1928) · Thomas Mann (1929) · Sinclair
Lewis (1930) · Erik Axel Karlfeldt (1931) · John Galsworthy (1932) · Ivan Bunin (1933) · Luigi Pirandello
(1934) · Eugene O'Neill (1936) · Roger Martin du Gard (1937) · Pearl S. Buck (1938) · Frans Eemil
Sillanpää (1939) · Johannes Vilhelm Jensen (1944) · Gabriela Mistral (1945) · Hermann Hesse (1946) ·
André Gide (1947) · T.S. Eliot (1948) · William Faulkner (1949) · Bertrand Russell (1950)
Listă completă · 1901– 1925 · 1926– 1950 · 1951– 1975 · 1976– 2000 · 2001– prezent
Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell |
John R. Searle | W.O. Quine | Ludwig Wittgenstein
WorldCat modificare BNF: cb11923140h modificare GND: 118604287 modificare ISNI: 0000 0001 2100
6514 modificare LCCN: n79056054 modificare NLA: 35468761 modificare VIAF: 36924137 modificare
LIBRIS: 88516 modificare SUDOC: 027419762 modificare BIBSYS: 90052932 modificare
Categorii: Nașteri în 1872Decese în 1970Absolvenți Trinity College, CambridgeFilozofi engleziLaureați ai
Premiului Nobel pentru LiteraturăLaureați englezi ai Premiului NobelLogicieni engleziMatematicieni
engleziScriitori engleziFilozofi ateiSocialiștiMatematicieni ai secolului al XIX-leaMatematicieni ai
secolului XXEpistemologiActiviști ateiSocial-democrațiActiviști împotriva războiului din
VietnamOameni de știință britanici din secolul al XX-leaLaureați ai Premiului Ierusalim
Meniu de navigare
33
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikiquote
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
[ascunde]
Bertrand Russell
Date personale
34
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
John Russell[*]
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
Interese principale
Idei importante
Semnătură
Prezență online
35
Cuprins
1 Biografie
4 Note
5 Legături externe
Biografie
36
București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
p., ISBN 978-973-111-347-0
Note
doi:10.2307/2709246.
Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
June 2007.
Legături externe
Commons
Wikicitat
37
en Biografie
[ascunde]
v•d•m

Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
38
Wikiquote
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Eesti
Français
Shqip
Türkçe
Încă 99
[ascunde]
Bertrand Russell
Date personale
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
John Russell[*]
39
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
Interese principale
Idei importante
Semnătură
Prezență online
40
Cuprins
1 Biografie
4 Note
5 Legături externe
Biografie
41
București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
p., ISBN 978-973-111-347-0
Note
doi:10.2307/2709246.
Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
June 2007.
Legături externe
Commons
Wikicitat
en Biografie
[ascunde]
v•d•m
42

Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikiquote
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
Български
43
[ascunde]
Bertrand Russell
Date personale
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
John Russell[*]
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
Interese principale
Idei importante
44
Semnătură
Prezență online
Cuprins
1 Biografie
4 Note
5 Legături externe
Biografie
45
București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
p., ISBN 978-973-111-347-0
Note
46
doi:10.2307/2709246.
Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
June 2007.
Legături externe
Commons
Wikicitat
en Biografie
[ascunde]
v•d•m

Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
47
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikiquote
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
[ascunde]
Bertrand Russell
Date personale
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
48
John Russell[*]
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
Interese principale
Idei importante
Semnătură
Prezență online
49
Cuprins
1 Biografie
4 Note
5 Legături externe
Biografie
50
București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
p., ISBN 978-973-111-347-0
Note
doi:10.2307/2709246.
Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
June 2007.
Legături externe
Commons
Wikicitat
en Biografie
[ascunde]
v•d•m
51

Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikiquote
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
52
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Eesti
Français
Shqip
Türkçe
Încă 99
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Eesti
Français
[ascunde]
Vă invităm să participați la concursul Wikimedia CEE Spring. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse
de wikipediștii din Belarus, Macedonia.
Bertrand Russell
Bertrand Arthur William Russell,
3rd Earl Russell
53
Date personale
Nume la naștere Bertrand Arthur William Russell
Născut 18 mai 1872[1][2][3][4]

Trellech[*], Regatul Unit
Decedat 2 februarie 1970 (97 de ani)[1][5][2][3][4]

[6]
Penrhyndeudraeth[*], Regatul Unit

Katharine Russell, Viscountess
Amberley[*][7]
Frați și surori Frank Russell, 2nd Earl Russell[*]
Căsătorit cu Alys Pearsall Smith[*] (1 decembrie

1894–1921)
Dora Russell[*] (1921–1935)[8]
Edith Finch Russell[*] (1952–2
februarie 1970)
Patricia Russell[*]

John Russell[*]
Lady Katharine Tait[*]
Cetățenie Regatul Unit
54
Religie agnosticism[9]
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
om politic
Interese principale
Etică, Epistemologie, Logică, Matematică, Filozofia

limbajului, Filozofia științei, Religie
Idei importante
Atomism logic, cunoaștere prin descriere, paradoxul lui

Russell.
Wittgenstein, A. J.
Euclid, David Hume, G.E.
Ayer, Rudolph
Moore, Alfred North
Carnap, Kurt Gödel, Karl
Whitehead, Wittgenstein
Popper, W. V. Quine
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text
Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic social britanic[10][11] În timpul vieții s-a
declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul
55
dintre aceste lucruri.[12] Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară
în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.[13]
logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei[14] Lucrările sale au avut o
influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special
Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism.[15][16] În
timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste[17], iar apoi a făcut campanie
împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismullui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru
implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.[18]
Cuprins
[ascunde]
 1Biografie
 2Bibliografie selectivă
 3Traduceri în limba română
 4Note
 5Legături externe
Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea
mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John
Stuart Mill. În 1890 își începe studiile la Trinity College, Cambridge unde este influențat de Alfred North
Whitehead.
generație s-ar răspândi în lume o ciumă neagră, supraviețuitorii ar putea să procreeze liber, fără ca, totuși
să populeze prea mult planeta”.
56
crește până când vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de improbabilă ca și
o revoltă organizată a oilor împotriva practicii de a mânca carne de oaie”.
Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

 Principia Mathematica (în colaborare cu Alfred North Whitehead) (1910-
1913)
 The Problems of Philosophy (1912)
 The Analysis of Mind (Analiza minții) (1921)
 Sceptical Essays (Eseuri sceptice) (1928)
 Marriage and Morals (Căsătoria și morala) (1929)
Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

 Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006, 176 p., ISBN 973-571-
409-4
 Ȋn căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, 224 p., ISBN
9789735029678
 Misticism și logică și alte eseuri, traducere: Monica Medeleanu, Editura
Herald, Colecția Cogito, București, 2011, 256 p., ISBN 978-973-111-224-4
 Religie și știință, traducere: Monica Medeleanu, Editura Herald, Colecția
Mathesis, București, 2012, 240 p., ISBN 978-973-111-347-0
Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ a b "Bertrand Russell", Gemeinsame Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
2. ^ a b "Bertrand Russell", data.bnf.fr, accesat în 10 octombrie 2015
3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
4. ^ a b SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
5. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
6. ^ Nationalencyklopedin, accesat în 9 octombrie 2017
7. ^ https://www.wikidata.org/wiki/Q6376230 Lipsește sau este vid: |
title= (help)
8. ^ The Feminist Companion to Literature in English, p. 934
9. ^ https://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/09/bertrand-russell-
agnostic-atheism Lipsește sau este vid: |title= (help)
10. ^ Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell:
critical assessments, Volume 1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page
178
11. ^ a b Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003
12. ^ I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I
have never been any of these things, in any profound sense. --
Autobiography, p. 260.
13. ^ Hestler, Anna (2001). Wales. Marshall Cavendish.
p. 53. ISBN 076141195X
14. ^ Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy
(Fall 2008 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = [1].
57
15. ^ Richard Rempel (1979). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy
and Russell's First Crusade”. Journal of the History of Ideas (University of
Pennsylvania Press) 40 (3): 423–443. doi:10.2307/2709246.
16. ^ Bertrand Russell (1988) [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-
10907-8
17. ^ Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p.
19. Associated University Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
18. ^ The Bertrand Russell Gallery
19. ^ The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in
Literature 1950. Retrieved on 11 June 2007.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 en Biografie
 en Scurtă biografie
[ascunde]
v•d•m
Grazia Deledda (1926) · Henri Bergson (1927) · Sigrid Undset (1928) · Thomas Mann (1929) · Sinclair Lewis (1930) · Erik Axel Karlfeldt (1931) · John
O'Neill (1936) · Roger Martin du Gard (1937) · Pearl S. Buck (1938) · Frans Eemil Sillanpää (1939) · Johannes Vilhelm Jensen (1944) · Gabriela Mistra
Eliot (1948) · William Faulkner (1949) · Bertrand Russell (1950)
Listă completă · 1901– 1925 · 1926– 1950 · 1951– 1975 · 1976– 2000 · 2001– p

Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell | John R. Searle | W.O.
Quine | Ludwig Wittgenstein
Informații bibliotecare WorldCat
BNF: cb11923140h
GND: 118604287
ISNI: 0000 0001 2100 6514
LCCN: n79056054
NLA: 35468761
58
VIAF: 36924137
LIBRIS: 88516
SUDOC: 027419762
BIBSYS: 90052932
Categorii:
 Nașteri în 1872
 Decese în 1970
 Absolvenți Trinity College, Cambridge
 Filozofi englezi
 Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură
 Laureați englezi ai Premiului Nobel
 Logicieni englezi
 Matematicieni englezi
 Scriitori englezi
 Filozofi atei
 Socialiști
 Matematicieni ai secolului al XIX-lea
 Matematicieni ai secolului XX
 Epistemologi
 Activiști atei
 Social-democrați
 Activiști împotriva războiului din Vietnam
 Oameni de știință britanici din secolul al XX-lea
 Laureați ai Premiului Ierusalim
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
59
Salt
 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikiquote
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Eesti
 Français
 Македонски
 Shqip
 Türkçe
Încă 99
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 martie 2018, ora 13:46.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții
identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate
60
 Despre Wikipedia
 Termeni
 Dezvoltatori
 Cookie statement
 Versiune mobilă
Shqip
Türkçe
Încă 99
Deutsch
Ελληνικά
English
Eesti
Français
Shqip
Türkçe
Încă 99
English
Eesti
Français
Shqip
Türkçe
Încă 99
61
Metasysteme Coaching & Consulting Network
Coaching & Consulting Network
My cart My account
HOME PAGE
WHO ARE WE În paralel, este în desfășurare și concursul „Personalități feminine din România și
Moldova”
Liberalism
Parte a seriei despre
Liberalism
Yellow flag waving.svg
Școli[arată]
Idei[arată]
Variante[arată]
Persoane[arată]
Organizații[arată]
Subiecte conexe[arată]
vdm
Liberalismul (din franțuzescul libéralisme) este un curent ideologic și social-politic care promovează
libertatea și egalitatea în drepturi.[1] Liberalii îmbrățișează o gamă largă de opinii. În funcție de modul
de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale:
constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber,
precum și libertatea religioasă.[2][3][4][5][6] Liberalismul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și
tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea,
[7] și liberalismul social, care a devenit popular în secolul al XX-lea.[8]
Stricto sensu, liberalismul, numit „clasic”, este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea
și al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care
nicio putere nu le poate impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare,
liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor
de manifestare. În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin:
libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe
baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt
garantate. Există mai multe curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin
fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului și prin domeniul asupra căruia ele aplică
principiul libertății.
Liberalismul politic este doctrina care vizează reducerea puterilor statului la protecția drepturilor și
libertăților individuale, opunându-se ideii de „stat providențial”. Indivizii sunt liberi să își urmărească
propriile interese, atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți. Liberalismul economic este
doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția statului în economie și are ca principiu
fundamental proprietatea individuală.
Originile gândirii liberale

Dezbaterile privind originea liberalismului sunt întinse și nu au finalitate încă. Și aceasta deoarece, deși
62
nu este o ideologie nouă, liniile sale de demarcație pot fi întâlnite, in nuce, încă din Antichitate. O parte
din școlile de prestigiu identifică apariția liberalismului în contextul apariției statelor națiuni – pentru că
liberalismul german, italian, englez sau francez au aproximativ același tip de formare. O altă parte din
școli identifică apariția liberalismului în contact cu apariția industrializării ca fenomen social total a
cărui reflexie în politic se identifică cu Revoluția Franceză și cu tendințele ideologice ce se nasc din
această mișcare uriașă ce pune o frontieră istorică și paradigmatică în gândirea umanității. Ceea ce
trebuie reținut este faptul că liberalismul ca ideologie este intim legat, spune această școală, de
industrializare și, deci, de schimbarea raporturilor sociale și economice din interiorul societăților
respectivei epoci.
În această viziune putem, încă de la început, să facem o distincție între un liberalism insular britanic și
cel continental, în special cel francez. Liberalismul britanic este considerat ca fiind mult mai pragmatic
(născut din realitățile istorice și sociale ale insulei), în timp ce cel francez este mult mai teoretic, izvorât
din tendințele impuse de Iluminismul continental. Desigur, există suficiente elemente de diferențiere între
cele două tendințe ideologice, dar fondul comun al liberalismului, și într-un caz și în celălalt, este același.
Liberalismul, fiind o doctrină ce s-a dezvoltat continuu pe parcursul secolelor, poate fi etapizat, deși
această etapizare este discutabilă. În primul rând, putem vorbi de un liberalism clasic, situat temporal la
sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aceasta este perioada în care se
definitivează și se coagulează ceea ce numim gândirea liberală. Acum se pun bazele liniilor de forță ce
definesc liberalismul și se constituie doctrina liberală. După a doua jumătate a secolului XIX putem vorbi
de un liberalism aflat deja la putere și de o construcție politică și socială pusă sub semnul liberalismului.
În această perioadă, liberalismul a suferit mai multe mutații legate, în special, de asumarea puterii și de
aplicarea principiilor liberale în spațiul public. O dimensiune pregnantă pe care o adoptă liberalismul
este aceea legată de ideea de națiune, în special, pe continent.
Construcția politică impusă de liberalism este aceea a unei democrații instituționale puternice, care se
focalizează, în special, pe construcția statului național. De altfel, dușmanul liberalismului în această
perioadă încetează să mai fie, în special, conservatorismul, noii challengeri fiind socialismul și
anarhismul, după credința noastră, două erezii ce își au sorgintea tot în liberalism. În perioada de după
Primul Război Mondial, liberalismul încearcă să își revizuiască relația cu ideea socială adoptând modelul
economic keynesian care se va repercuta și în politicile sociale și în cele ce țin de însăși esența
liberalismului (în special, individualismul). Construcția teoretică ce se impune acum este una vizând
drepturile și libertățile persoanei în raport cu ansamblul social și cu statul.
După Al Doilea Război Mondial asistăm la o reîntoarcere a liberalismului la modelul clasic, deși această
etapă este, mai degrabă, pusă sub spectrul conservatorismului. Totuși ideea liberală, cu modificările
apărute în perioada interbelică, continuă să reprezinte și ea o tendință a liberalismului contemporan.
Vedem, astfel, că termenul de liberalism poate fi plurisemantic, fiind necesară, în permanență, o asumare
a termenilor în care el este utilizat.
Vezi și
Libertate economică
Note
^ en Robert Song (1997). Christianity and Liberal Society. Oxford University Press. p. 45. ISBN 0-19-
815933-1. „(...) grounded on these foundations are the two central values of liberalism: equality and
liberty.”
^ en Kathleen G. Donohue (2003). Freedom from Want: American Liberalism and the Idea of the
Consumer. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-8391-1. „Three of them –
freedom from fear, freedom of speech, and freedom of religion – had long been fundamental to
liberalism.”
63
^ en The Economist 341 (7995–7997). 1996. „(...) all three share a belief in society that provides a
constitutional government (rule by laws, not men) and freedom of religion, thought, expression and
economic interaction”.
^ en Sheldon S. Wolin (2016). „Freedom and Equality: Liberal Dilemma”. Politics and Vision: Continuity
and Innovation in Western Political Thought. Princeton University Press. p. 525. ISBN 978-0-691-17405-
1. „The most frequently cited rights included freedom of speech, press, assembly, religion, property, and
procedural rights of due process, e.g., fair trial, right to counsel.”
^ en Edwin B. Firmage, Bernard G. Weiss, John W. Welch, ed (1990). „Religious Freedom and Jewish
Tradition in Modern Israeli Law – A Clash of Ideologies”. Religion and Law: Biblical-Judaic and Islamic
Perspectives. Eisenbrauns. p. 366. ISBN 0-931464-39-0. „There is no need to expound here the
foundations and principles of modern liberalism, which emphasizes the values of freedom of conscience
and freedom of religion.”
^ en John J. Lalor, ed (1899). Cyclopædia of Political Science, Political Economy, and the Political
History of the United States. New York: Maynard, Merrill, and Co.
^ en Ralph Raico (16 august 2010). „What Is Classical Liberalism?”. Mises Institute.
^ en Russell Hardin (1999). Liberalism, Constitutionalism, and Democracy. Oxford University Press. p.
323. ISBN 0-19-829084-5
[arată]
v•d•m
Cultură politică
[arată]
v•d•m
Ideologii politice
[arată]
v•d•m
Filozofie socială și politică
WorldCat modificare GND: 4035582-2 modificare LCCN: sh85076443 modificare HLS: 17459 modificare
Categorii: Teorii politiceIdeologii politiceDoctrine politice de dreaptaLiberalism
Meniu de navigare
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Tipărire/exportare
Creare carte
64
Descarcă PDF
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Trimite fișier
Pagini speciale
Element Wikidata
În alte limbi
‫مصرى‬
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Français
Shqip
Türkçe
Încă 112
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 februarie 2018, ora 17:03.
Politica de confidențialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriCookie statementVersiune mobilă
DOCUMENTS
ARTICLES
FOR ORGANIZATIONS
FOR COACHES
TRAINING AGENDA
CONTACT
TRAINING AGENDA
Our English Language Systemic Coach training Programs in Europe
training agenda
IN EUROPE
IN ROMANIA
IN EUROPE
For our systemic coaching training programs offered in English and in Bucharest, Romania, consult the
offers below. FOR LEADERS, MANAGERS AND COACHES.
These courses have welcomed participants from as far Canada, Singapore, Italy, Berlin, Geneva, Madrid,
Brussels, Canada, Finland, and Holland, and obviously from Romania. In a truly international setting
bridging Eastern and Western Europe, participation to the Bucharest systemic "Coaching
Fundamentals" program and "METACOACH" systemic coaching workshops and supervision
marathons has always been very dynamic.
65
Note that the Bucharest and Iasi locations are geographically close to Serbia, Croatia, Slovenia, Hungary,
Slovakia and a host of other Balkan or East European countries such as Moldavia, Ukraine, Bulgaria and
Turkey.
Some testimonials concerning our programs

All the systemic coach training programs offered below are ACSTH (coach specific training hours)
validated by the International Coach Federation (Except for the three-day Advanced Coaching Tools
Workshop). All these programs are also open to Managers and leaders who wish to develop their
systemic coaching and management skills.
To learn more about the ACSTH validation by the International Coach Federation
To consult our offer in French, and in France
Back to top
IN ROMANIA
Our offer
Bucharest: April 18-20, 2018, ADVANCED TEAM COACHING TOOLS three-day workshop
Reserved for Confirmed Metasysteme-Coaching coaches (priority): How to team-coach and group-coach
wi...
1700 € Plus VAT if applicable
Know more
Bucharest: BREAKTHROUGH PROCESSES, May 17-18, 2018
FOR SYSTEMIC TEAM AND ORGANIZATIONAL COACHES: How to accompany major immediate
transformational chan...
Know more
Bucharest: DELEGATIVE PROCESSES, October 29-30, 2018
For Team and Organizational Systemic Coaching Professionals, Entrepreneurs and Managers
WITH ALAIN ...
Know more
Bucharest: INDIVIDUAL AND TEAM PATTERN DIAGNOSIS APRIL 12-13, 2018
A two-day workshop to acquire systemic diagnostic tools that indifferently apply to individual, team...
Know more
Bucharest: RISK MANAGEMENT (Cubes) Coaching Workshop, January 31-Feb 1, 2019
For Leaders, managers and Systemic Coaches: How to fundamentally reconsider your personal and team
r...
Know more
Bucharest: SYSTEMIC COACHING & LEADERSHIP Fundamentals - September 24-25, 2018
Coaching skills for delegating leaders, managers and entrepreneurs who want to acquire the powerful ...
Know more
Bucharest: Systemic Coaching SUPERVISION Marathon, June 7-8-9, 2018
A Three-Day intensive Systemic Coaching SUPERVISION Marathon for confirmed international
coaches. O...
66
Know moreAPĂRAREA LUI SOCRATE (Platon)
Ce înrîurire au avut acuzatorii mei asupra voastră, nu 17 a ştiu, cetăţeni ai Atenei; eu, cel puţin, ascultîndu-i, era
cit pe ce să nu mă mai recunosc, atît de convingătoare eraii cuvintele lor; totuşi, la drept vorbind, ei n-au spus
nimic adevărat, însă dintre toate minciunile pe care le-au rostit, m-a uluit cel mai mult afirmaţia că trebuie să
luaţi b bine seama să nu fiţi-înşelaţi de mine, un vorbitor, zic ei, nemaipomenit. Şi nu le-a fost ruşine că vor fi
pe loc dovediţi mincinoşi de mine prin fapte, de vreme ce nu arăt a fi cîtuşi de puţin un vorbitor grozav, iar
aceasta mi s-a părut cea mai mare neruşinare a lor, dacă nu cumva prin „a fi un. vorbitor grozav" ei înţeleg „a
spune adevărul"; căci dacă asta vor să spună, aş putea consimţi că sînt şi eu orator, dar altfel decît ei. Aşadar,
după cum ziceam, în vorbele lor a fost foarte puţin adevăr sau chiar deloc; în schimb, de la mine veţi auzi
adevărul întreg. Vă jur însă pe Zeus, cetăţeni ai Atenei, că nu veţi auzi vorbe înfrumu seţate şi împodobite cu
întorsături meşteşugite şi cuvinte alese, ca ale acestora, ci voi folosi cuvintele care se întîmplă să-mi vină în
minte, încredinţat fiind de adevărul spuselor c mele; şi nimeni dintre voi să nu se aştepte la altceva. Bine mi-ar
sta, judecători, la anii mei, să vin în faţa voastră cu vorbe ticluite, ca un tinerel. Dimpotrivă, tocmai asta vă rog,
atenieni, şi vă rog cu tot dinadinsul: dacă mă veţi auzi apărîndu-mă cu aceleaşi cuvinte pe care obişnuiesc să le
spun şi în agora, printre tarabele zarafilor, unde m-au auzit mulţi 'dintre voi, şi în alte! părţi, să nu vă d miraţi şi
să nu faceţi zarvă. Căci aşa stau lucrurile: pentru prima oară am venit la judecată acum, la şaptezeci de ani; sînt
cu totul străin de vorbirea de aici. După cum, dacă s-ar întîmplă să fiu cu adevărat un străin, m-aţi ierta că
vorbesc în graiul şi cu deprinderile în care am 18 a
15
PLATON
fost crescut, aşa vă cer şi acum lucrul acesta, cred eu, pe bună dreptate : să nu vă uitaţi la felul meu de a vorbi,
mai bun sau mai rău, cum o fi, ci să luaţi seama cu grijă dacă spun lucruri drepte sau nu; căci aceasta e sarcina
judecătorului; iar a celui care vorbeşte — să spună adevărul.
b întîi de toate se cuvine, atenieni, să mă apăr de primele învinuiri mincinoase şi de primii mei acuzatori1; apoi
de acuzaţiile şi de acuzatorii mei din urmă. Căci mulţi sînt cei care m-au învinuit în faţa voastră, şi încă de mulţi
ani, fără să spună nimic adevărat ; de ei mă tem eu mai degrabă decît de Ânytos şi de ai lui, cu toate că şi aceştia
sînt de temut. Dar mai de temut sînt, judecători, aceia care, asu-mîndu-şi rolul de a vă educa, pe cei mai mulţi
dintre voi, încă de pe cînd eraţi copii, încercau să vă convingă aducîn-du-mi vini neadevărate : că ar exista un
oarecare Socrale, om iscusit, care cugetă la cele din cer şi cercetează toate cîte se află sub pămînt şi face să
învingă judecata strîmbă2. De vreme ce mi-au răspîndit o asemenea faimă, atenieni,
e aceştia sînt acuzatorii de care trebuie să mă tem; într-ade-văr, cine-i ascultă îşi închipuie că oamenii care
cercetează astfel de lucruri nu cred nici în zei.
De altfel, aceşti acuzatori sînt mulţi şi mă învinuiesc de multă vreme, vorbind cu voi încă de la vîrsta la care
eraţi cît se poate de încrezători, unii dintre voi fiind copii încă şi adolescenţi; iar ei mă acuzau în lipsă, fără să
mă apere cineva. Dar ce este cu totul fără noimă, e că nici măcar numele lor nu le ştiu şi nu le pot spune,
d în afară poate de al unui oarecare autor de comedii3.
Toţi cei care, din pis mă şi prin clevetire, s-au străduit să vă convingă, ca şi, cei care, după ce s-au lăsat
convinşi, i-au convins la rîndul lor pe alţii, toţi aceştia mă pun în grea încurcătură ; pentru că nu poţi aduce pe
nici unul dintre ei aici, la judecată, nici nu poţi dovedi că n-au dreptate, ci, pur şi simplu, trebuie să te aperi
luptînd cu nişte umbre şi să acuzi fără să-ţi răspundă nimeni. V-aţi dat aşadar seama şi voi, din cîte vă spun, că
acuzatorii mei sînt de două feluri : unii m-au acuzat de curînd, ceilalţi de mult, cei despre care tocmai vorbesc.
Şi aţi înţeles că
16
APĂRAREA LUI SOCRATE
trebuie să mă apăr întîi de învinuirile lor, pentru că pe ei c i-aţi auzit întîi învinuindu-mă, şi i-aţi auzit
mult mai multă vreme decît pe ceilalţi, de mai tîrziu.
Bine. Trebuie deci să mă apăr, atenieni, şi să încerc, într-un timp atît de scurt, să nimicesc calomnia înstăpînită
de.niult în minţile voastre. Dacă asta ar fi mai bine şi pentru 19 a voi şi pentru mine, aş vrea de bună seamă să
67
reuşesc si să ajung la un rezultat apărîndu-mă; dar cred că e greu şi-mi dau foarte bine seama cît de greu. Totuşi,
întîmple-se cum o vrea Zeul, noi sîntem datori să dăm ascultare legii şi să ne apărăm.
Aşadar, să vedem din nou, de la început, care e învinuirea din care s-a născut această ponegrire a mea şi pe care
s-a sprijinit Meletos cînd m-a dat în judecată. Bine. Ce-au b apus, calomniindu-mă, calomniatorii mei? Trebuie
să le citim vorbele ca pe ale unui act de acuzare: „Socrate este vinovat, el iscodeşte peste măsură cele de sub
pămînt şi cele din cer, face să învingă judecata strîmbă si îi învaţă şi pe alţii aceste lucruri." Cam acestea ar fi;
aţi putut vedea şi voi în comedia lui Aristofan un Socrate purtat c pe scenă încoace şi încolo, spunînd că merge
prin văzduh şi înşirînd tot felul de vorbe goale despre lucruri la care eu nu mă pricep nici mult, nici puţin4. Şi eu
nu vorbesc cu dispreţ despre o astfel de ştiinţă, admiţînd că într-ade-vâr există cineva care se pricepe la toate
acestea, să nu fiu -cumva acuzat de Meletos şi de aşa ceva; însă, în ceea ce mă priveşte, eu n-am nimic comun
cu ele, atenieni. d Vă iau ca martori pe aproape toţi şi vă rog să vă informaţi şi să vă lămuriţi unii pe alţii, toţi
cîti m-aţi auzit vreodată stînd de vorbă; sînt printre voi mulţi dintre aceştia. Spune-ţi-vă unii altora dacă vreunul
dintre voi m-a auzit vreodată vorbind, mult sau puţin, despre aşa ceva: şi de aici vă veţi da seama că şi celelalte
lucruri pe care lumea] le spune despre mine au acelaşi temei.
Nu numai că, hotărît lucru, nimic dintre acestea nu e adevărat, dar nu e adevărat nici ce veţi fi auzit pe cîte unul
epunînd, că-mi fac o îndeletnicire din a-i învăţa pe alţii şi că le cer plată pentru asta5. Cu toate că mi se
e pare frumos să fie cineva în stare să-i instruiască pe oameni,
17
PLATON
cum fac Gorgias din Leontinoi6 şi Prodicos din CeosT şi Hippias din Elis8. într-adevăr, fiecare din aceştia este
în stare, atenieni, ca, în orice oraş s-ar duce, să atragă pe lîngă sine pe tinerii care altminteri ar putea să-şi ia
drept sfătui-20 a tori fără plată pe oricare din concetăţenii lor; îi conving pe tineri ca, părăsind tovărăşia acelora,
să vină la ei, dar plătind bani şi purtîndu-le, pe deasupra, şi recunoştinţă. Uite, am aflat că este aici la noi încă
unul din aceşti învăţaţi, un om din Păros9. Tocmai mă dusesem la Callias al lui Hipponicos10, care le-a plătit
sofiştilor mai mulţi bani decît oricare altul. Şi 1-am întrebat (ştiind că are doi fii): „Callias, zic, dacă ai fi avut
nu doi fii, ci doi mînji sau doi viţei, ar trebui să le tocmim un supraveghetor care să desăvârşească în ei toate
însuşirile lor fireşti11; ar fi vorba de un om priceput la cai sau la muncile cîmpului; de vreme ce ei sînt însă
oameni, ce fel de îndrumător ai b de gînd să le iei? Cînd e vorba de aceste însuşiri, de însuşirile omeneşti şi
cetăţeneşti, cine e omul priceput? Cred că, avînd feciori, ai chibzuit la asta. Există un astfel de om sau nu?
— Cum să nu, spuse el.
— Cine e, de unde este, şi cît cere pentru învăţătura lui?
— Euenos din Păros, Socrate, mi-a răspuns. Cere cinci mine.
Şi eu 1-am fericit pe Euenos dacă are într-adevăr priceperea aceasta şi dă învăţătură cu atîta cumpătare. Eu, să
fiu în stare de astfel de lucruri, nu mi-aş mai încăpea c în piele de mîndru. Numai că, cetăţeni ai Atenei, nu sîiit
în stare.
S-ar putea îrilă ca vreunul dintre voi să mă întrebe: „Bine, Socrate, dar cu ce te îndeletniceşti tu? Din ce s-au
iscat aceste clevetiri împotriva ta? Căci, de bună seamă, atîta vreme cît nu făceai nimic mai mult decît ceilalţi,
nu-ţi puteau ieşi asemenea faimă şi vorbe, dacă nu făceai nimic altfel decît cei mulţi. Spune-ne, deci, despre ce
este vorba, ca să nu ne facem o părere nechibzuită despre tine." Cred că cel care ar vorbi astfel ar avea dreptate,
astfel că d voi încerca să vă arăt ce anume este ceea ce mi-a adus
18
şi răul nume şi învinuirea. Ascultaţi deci. Şi poate că unora li se va părea că glumesc; dar să ştiţi bine că vă voi
spune deplinul adevăr, în fapt eu m-am ales cu numele acesta, atenieni, numai din pricina unui fel de
înţelepciune. Ce fel de înţelepciune? Una care e, probabil, o înţelepciune omenească. Mă tem că este de fapt
singura înţelepciune pe care o am; cei despre care vorbeam adineauri or fi poate înţelepţi e cu vreo înţelepciune
mai mult decît omenească12. Dacă nu e aşa, nu ştiu ce să mai spun, pentru că eu n-o am, iar cine afirmă că o
am, minte şi vorbeşte spre a mă ponegri. Şi acum, atenieni, să nu murmuraţi împotrivă-mi şi să nu vi se pară că
spun ceva prea de tot; căci vorbele pe care le voi spune nu sînt ale mele, ci voi aduce în faţa voastră un vorbitor
mai vrednic de încredere. Despre înţelepciunea mea, dacă înţelepciune este, şi despre felul ei, vă voi aduce ca
martor pe Zeul de la Delfi. îl cunoaşteţi, desigur, pe Chairephon13; a fost prietenul meu încă din tinereţe şi a 21
68
a fost prieten cu cei mai mulţi dintre voi; a fugit în exilul ştiut împreună cu voi14 şi odată cu voi s-a întors. Şi
ştiţi cum era Chairephon, cît de aprig în orice se apuca să facă. Astfel o dată, mergînd la Delfi, a îndrăznit să în -
trebe oracolul şi anume — vă spun să nu murmuraţi, atenieni —, să-1 întrebe dacă este cineva mai înţelept decît
mine; iar Pitia i-a răspuns că nu e nimeni mai înţelept. Despre acestea vă va putea da mărturie fratele său15, de
vreme ce el a murit.
Să vedeţi pentru ce vă spun acestea: tocmai pentru că b am de gînd să vă arăt de unde s-au născut vorbele
rele împotriva mea.
Auzind eu acele lucruri, am început să mă gîndesc astfel: „Oare ce spune Zeul şi cu ce tîlc? Eu îmi dau seama
că nu sînt înţelept nici în mare, nici în mică măsură; atunci la ce se poate gîndi cînd spune că eu sînt cel mai
înţelept? Pentru că, de bună seamă, el nu minte; doar nu-i e îngăduit." Şi multă vreme am fost nedumerit ce vrea
să spună; apoi, greu de tot, m-am hotărît să cercetez lucrul cam în felul acesta: m-am dus la unul din cei care
erau socotiţi înţelepţi, pentru ca acolo, mai degrabă decît oriunde, să dezmint oracolul şi apoi să-i arăt Zeului:
„Omul acesta e mai înţe- c
19
PLATON
lept decît mine, în timp ce tu ai spus că eu aş fi**. Cerce-tîndu-1 deci pe acesta — nu-i nevoie să-i spun pe
nume, era unul dintre oamenii politici —, iscodindu-1 eu şi stînd de vorbă cu el, uite cam ce impresie am avut,
atenieni: mi s-a părut că omul meu trece drept înţelept în ochii celor mai mulţi oameni şi în primul rînd în ai lui
însuşi, dar că nu este. M-am apucat apoi să-i arăt că numai îşi închipuie
d că e înţelept, dar că nu este. Din clipa aceea m-au urît şi el şi mulţi dintre cei care erau de fată.
Plecînd de acolo, cugetam în sinea mea: „într-adevăr, eu sînt mai înţelept decît acest om: mă tem că nici unul
dintre noi nu ştie nimic bun şi frumos, numai că el îşi închipuie că ştie ceva, deşi nu ştie; eu însă, de vreme ce
nici nu ştiu, nici nu-mi închipui. Se pare, deci, că sînt mai înţelept, şi anume tocmai prin acest lucru mărunt, prin
faptul că, dacă nu ştiu ceva, măcar nu-mi închipui că ştiu." Am mers apoi la altul, la unul dintre cei care treceau
drept si mai înţelepţi decît primul, şi am ajuns la aceeaşi încheiere;
«şi de atunci m-au urît şi el şi mulţi alţii.
După acestea i-am luat pe toţi la rînd, dîndu-mi seama, cu mîhnire şi cu teamă, că mă fac urît de ei; totuşi mi se
părea că trebuie să aşez cuvintele Zeului mai presus de orice; dacă voiam, deci, să cercetez ce spune oracolul,
eram silit să merg la toţi cei care păreau a şti ceva. Şi 22 a mă jur pe cîine16, atenieni, —• pentru că sînt dator să
vă spun adevărul — vă jur că aşa mi s-a întîmplat: aproape toţi cei care aveau cel mai bun renume mi s-au părut,
cer-cetîndu-i eu notrivit spuselor Zeului, că au cele mai mari scăderi, pe cihd alţii, care erau socotiţi mai
neînzestraţi, mi-au părut mai în stare de chibzuinţă. Iată, sînt dator să vă povestesc cum am rătăcit, ca un om
supus la grele munci17, pentru ca oracolul să devină pentru mine ceva de neclintit.
Aşadar, după oamenii politici m-am dus la poeţi: la autorii de tragedii, de ditirambi18 şi la ceilalţi, pentru ca
b acolo să mă prind eu însumi asupra faptului că sînt mai puţin învăţat decît ei. Luînd deci acele opere ale lor
care-mi păreau mai îngrijit lucrate, îi întrebam ce oare vor să spună prin ele, pentru ca totodată să şi învăţ cîte
ceva de
20
la ei. îmi vine tare greu să vă spun adevărul, cetăţeni, totuşi el trebuie spus: într-un cuvînt, aproape oricare
dintre cei de faţă ar fi putut vorbi mai bine decît ei despre lucruri pe care ei înşişi le făcuseră. Mi-am dat seama
astfel în scurtă vreme şi despre poeţi că nu din înţelepciune fac ceea ce fac, ci printr-o înzestrare firească şi sub
puterea inspiraţiei, c întocmai ca profeţii şi tîlcuitorii de oracole; căci şi aceştia spun multe lucruri frumoase, dar
de fapt nu ştiu nimic din ce spun. Am văzut că poeţii sînt şi ei într-o situaţie asemănătoare19 şi totodată mi-am
dat seama că, din cauza darului lor poetic, îşi închipuie că în general nimeni nu e mai înţelept decît ei, ceea ce
nu-i adevărat. Şi de acolo am plecat deci convins că eu îi întrec în acelaşi fel ca şi pe oamenii politici.
în sfîrşit, m-am dus pe la meşteşugari; căci îmi dădeam seama că, la drept vorbind, eu nu ştiu nimic, iar ei se vor
d dovedi, desigur, că ştiu multe lucruri frumoase. Şi în aceasta nu m-am înşelat, ei ştiau într-adevăr lucruri pe
care eu nu le ştiam, şi prin aceasta erau mai înţelepţi decît mine. însă, cetăţeni ai Atenei, mi s-a părut că bunii
meşteşugari fac aceeaşi greşeală ca poeţii: pentru că îşi îndeplinea bine meşteşugul, fiecare credea că este cît se
poate de înţelept şi în celelalte privinţe, şi anume în cele mai însemnate, şi tocmai această nesocotinţă le
69
întuneca înţelepciunea pe care o aveau, încît am ajuns să mă întreb, în privinţa c oracolului, dacă aş voi mai
degrabă să fiu aşa cum sînt, nici înţelept cu înţelepciunea lor, nici prost cu prostia lor, sau să le am pe amîndouă
aşa cum le au ei. Mi-am răspuns, deci, mie şi oracolului, că mi-e mai de folos să fiu aşa cum sînt.
Din această cercetare, cetăţeni ai Atenei, s-au iscat împotrivă-mi multe uri, şi încă atît de grele şi de aspre, 23 a
încît din ele s-au născut multe clevetiri şi mi s-a dat numele acesta, de înţelept. Căci de fiecare dată cei de faţă
îşi închipuiau că eu, în înţelepciunea mea, ştiu ceea ce dovedeam că celălalt nu ştie; dar de fapt, cetăţeni, mă
tem că înţelept e numai Zeul şi, prin vorbele oracolului, el spune că înţelepciunea omenească ^valorează puţin
sau chiar nimic; şi mi se pare că acest lucru îl numeşte „Socrate", folosindu-se de
21
PLATON
b numele meu ca să facă din mine o pildă, ca şi cum ar spune : „Oameni buni, cel mai înţelept dintre voi este
acela care, la fel ca Socrate, şi-a dat seama că într-adevăr, cit priveşte înţelepciunea, nu e bun de nimic." Iar eu
chiar si acum, mergînd peste tot, caut şi iscodesc după cuvintele Zeului pe orice atenian sau străin care îmi pare
a fi înţelept; şi dacă-mi dau seama că nu e, îi arăt acelui om, întărind vorba Zeului, că nu e înţelept. Şi din cauza
acestei stăruitoare îndeletniciri nici n-am mai avut timp să fac ceva vrednic de luat în seamă, fie pentru cetate,
fie pentru casa mea, ci mă aflu în mare sărăcie, în slujba Zeului cum sînt.
c Pe lîngă acestea, tinerii care de bună voia lor mă urmează, cei cu cele mai multe răgazuri, fii de oameni foarte
bogaţi, sînt încîntaţi de felul în care iscodesc eu oamenii şi adesea mă imită apucîndu-se să-i ia la întrebări pe
alţii; de altminteri ei găsesc, cred eu, din belşug oameni care-şi închipuie că ştiu ceva, dar ştiu puţine lucruri sau
nimic. Aşa se face că oamenii iscodiţi de ei se mînie pe mine iar nu pe ei înşişi, spunînd apoi că Socrate e un
mare ticălos care îi
d strică pe tineri. Dar cînd îi întreabă cineva ce anume face şi ce-i învaţă ca să-i strice, ei n-au ce spune, doar nu
ştiu nimic; ca să nu se vadă însă că sînt descumpăniţi, spun ce se spune de obicei despre un filosof, că
„cercetează cele din cer şi de sub pămînt", că ,,nu crede în zei", că „face să învingă judecata strîmbă". Desigur,
n-ar vrea să recunoască adevărul, adică faptul, dat în vileag, că numai se
e prefac a şti ceva, cînd ei nu ştiu nimic. Oamenii aceştia, ambiţioşi fiind, îndîrjiţi şi numeroşi şi vorbind
convingător şi cu stăruinţă despre mine, v-au împuiat urechile ponc-grindu-ină cu înverşunare şi mai de mult şi
acum. Pe acest temei au tăbărît asupra mea şi Meletos şi Anytos şi Lycon: Meletos dînd cuvînt duşmăniei
poeţilor, Anytos, celei a 24 a meşteşugarilor şi a oamenilor politici şi Lycon, celei a retorilor. Astfel că, după
cum spuneam la început, m-aş mira să fiu în stare în atît de puţină vreme să dovedesc neadevărul unei învinuiri
atît de adînc înrădăcinate. Adevărul este acesta pe care vi-1 spun eu, cetăţeni ai Atenei, iar vorba mea nu vă
ascunde nimic şi nu ocoleşte nimic, nici lucruri mari, nici mărunte. Şi totuşi ştiu destul de bine
că in felul acesta îmi atrag ura lor din aceleaşi vechi pricini; ceea ce e, de altfel, o dovadă că spun adevărul şi că
tocmai acesta este răul meu nume şi acestea pricinile lui. Iar dacă, fie acum, fie altă dată, veţi cerceta aceste
lucruri, veţi vedea că aşa este.
în privinţa învinuirilor aduse mie de primii acuzatori, fie de ajuns în faţa voastră apărarea aceasta. Iar acum voi
încerca să mă apăr împotriva lui Meletos, omul acesta de treabă şi devotat cetăţii, din cît zice el, şi împotriva
celui de al doilea rînd de acuzatori ai mei. Să luăm din nou, aşadar, învinuirea adusă de ei sub jurămînt20,
pentru că e vorba acum de alţi acuzatori. Sună cam aşa: „Socrate calcă legea stricîndu-i pe tineri şi neerezînd în
zeii în care crede cetatea, ci în alte divinităţi, noi." Cam aşa sună actul de acuzare; sii-i cercetăm acum fiecare
punct în parte.
Se spune deci că eu calc legea stricînd tineretul. Eu însă, atenieni, spun că tocmai Meletos calcă legea, pentru că
ia în glumă lucruri serioase, aducînd cu uşurătate oameni la judecată şi prefăcîndu-se plin de rîvnă şi de grijă
pentru lucruri de care nu i-a păsat niciodată. Că aşa stau lucrurile, voi încerca să vă dovedesc şi vouă.
Meletos, vino aici şi spune-mi: ţi se pare, sau nu, foarte important ca tinerii să fie cît mai buni?
— Sigur că da.
— Atunci fii bun şispune-le judecătorilor noştri: cine îi face pe tineri mai buni? Nu încape îndoială că ştii, de
vreme ce porţi grija acestui lucru. Pe cel care îi strică 1-ai găsit, după cum spui, adică pe mine, şi 1-ai adus aici
la judecată şi îl învinuieşti; dar acela care îi face mai buni, bai şi ne spune, arată-ne: cine este?
Vezi, Meletos, că taci si nu poţi să răspunzi? Nu crezi că e un lucru de ruşine şi o dovadă îndestulătoare a
spuselor mele: că nu te-ai sinchisit niciodată de asta? Hai, spune, vrednice Meletos, cine îi face pe tineri mai
70
buni?
— Legile.
— Dar nu asta te întreb, preabunule, ci care om îi face mai buni, unul care să ştie printre altele, şi în primul
rînd, şi acest lucru, adică legile.
23
PLATON______________________________
— Aceştia de aici, Socrate, judecătorii.
— Cum adică, Meletos; aceştia sînt în stare să-i educe pe tineri şi să-i facă mai buni?
— Neîndoielnic.
— Oare toţi, sau unii da şi alţii nu?
— Toţi.
— Minunată vorbă, jur pe Hera, şi mare belşug de oameni folositori ne arată. Dar ia spune-mi: Şi
aceştia,
25 a ascultătorii, îi fac pe tineri mai buni, sau nu? —• Şi aceştia.
— Dar membru Sfatului?21
— Şi membrii Sfatului.
— Doar n-ai să spui, Meletos, că membrii Adunării poporului îi strică pe tineri! Sau şi ei îi fac mai buni, cu
toţii?
— Şi ei.
— S-ar părea deci că toţi atenienii, în afară de mine, îi fac pe tineri desăvîrşiţi; şi numai eu îi stric; aşa spui tu?
— Hotărît că aşa spun.
— Ai înţeles, de bună seamă, marea mea nefericire! b Dar răspunde-mi: oare şi la cai ţi se pare că
lucrurile stau
astfel? Cei care îi fac mai buni sînt oamenii toţi şi unul singur e cel care îi strică? Sau, tocmai pe dos, în stare să-
i facă mai buni e unul singur, sau sînt foarte putini, şi anume cei de meserie, iar cei mai mulţi, ori de cîte ori au
de-a face cu caii şi îi folosesc, îi strică? Oare nu aşa se întîmplă, Meletos, şi cu caii şi cu toate celelalte animale?
Ba chiar aşa este, fie că tu şi cu Anytos sînteţi de acord, fie că nu; şi mare noroc ar>ivea tinerii dacă unul singur
i-ar strica c şi toţi ceilalţi le-ar fi de folos. Ai dat însă o dovadă îndestulătoare, Meletos, că niciodată nu te-a
frămîntat grija pentru tineri şi se vede limpede că nicidecum nu te-ai omorît cu firea cugetînd la lucrurile de care
mă învinuieşti.
Mai spuue-ne ceva, Meletos, pentru numele lui Zeus: oare e mai bine să trăieşti printre cetăţeni de treabă, sau
printre ticăloşi? Hai, dragul meu, răspunde; doar nu te întreb cine ştie ce lucru greu. Oare cei ticăloşi nu le fac
rău celor care se afla mereu în preajma lor, iar cei buni nu le fac ei bine?
24
— Ba da, desigur.
— Atunci, există cineva care preferă să fie înconjurat d mai degrabă de oameni care-i fac rău, decît de
oameni care să-i fie de folos? Răspunde, preabunule, căci şi legea
îţi porunceşte să răspunzi22. Există cineva care să vrea sâ-i facă rău cei din jur?
— Sigur că nu.
— Atunci, spune: oarermă aduci aici, la judecată, pentru că îi stric pe tineri şi-i fac ticăloşi dinadins, sau pentru
că fac asta fără să-mi dau seama?
— Sigur că dinadins.
— Cum adică, Meletos? Cu atît eşti tu mai înţelept, la vîrsta ta, decît mine, lar vîrsta mea, încît tu să-ţi fi dat
seama că oamenii răi le fac întotdeauna rău celor din jurul lor,
iar cei buni le fac bine iar eu să fi ajuns într-un asemenea e hal de prostie încît să nu ştiu nici atîta, că dacă voi
face ca un om din preajma mea să ajungă un ticălos, mă voi pune în primejdie ca acela să-mi facă rău la rîndu-i,
aşa încît să-mi fac dinadins, după cum spui tu, acest neajuns atît de mare? De asta n-ai să mă convingi nici pe
mine, şi cred că nici pe altcineva; ci, ori nu-i stric pe tineri, ori, dacă îi stric, o fac fără să vreau; încît tu, oricum
ar sta lucrurile, minţi. Dacă îi stric fără voie, atunci după lege 26 a acest fel de greşeli fără voie nu trebuie aduse
în faţa judecăţii; ci trebuie să fiu luat deoparte, învăţat şi sfătuit; pentru că e limpede că, dacă-mi voi da seama,
voi înceta să fac ceea ce fac fără să vreau. Tu însă te-ai ferit să te apropii de mine şi să mă înveţi, şi n-ai vrut; mă
71
aduci în schimb aici, unde, după lege, trebuie aduşi cei care au nevoie de pedeapsă, si nu de învăţătură.
Este însă destul de limpede, atenieni, ce spuneam eu, *> ei anume că lui Meletos nu i-a păsat niciodată, nici
mult, nici puţin, de aceste lucruri. Totuşi, ia spune-ne: cum zici tu oare, Meletos, că-i stric eu pe tineri? Din
acuzaţia pe care ai întocmit-o reiese că-i învăţ să nu creadă în zeii în care crede cetatea, ci în alte divinităţi, noi.
Sau nu spui că îi stric prin aceste învăţături?
— Ba da, chiar aşa spun.
25
PLATON
— Atuncea, Meletos, chiar în numele acestor zei despre care e vorba acum, spune-ne şi mai lămurit, atît mie,
cît
c şi acestor oameni, pentru că eu nu reuşesc să înţeleg: afirmi oare că eu învăţ lumea să creadă că există unii zei
şi eu însumi cred că există zei, deci nu sînt cu totul ateu (şi astfel, deci, nu calc legea), însă nu cred în zeii
cetăţii, ci în alţii, şi despre aceasta să fie vorba cînd pomeneşti în acuzarea mea de „alţi zei"; sau afirmi că eu nu
cred deloc în zei şi-i învăţ aşa şi pe ceilalţi?
d — Aşa spun, că nu crezi deloc în zei.
— O, uimitorule Meletos, pentru ce spui acestea? Deci eu nu cred că Soarele şi Luna sînt zei, cum cred ceilalţi
oameni?
— Mă jur pe Zeus, judecători, bineînţeles că nu crede, de vreme ce spune că Soarele e de piatră iar Luna — de
pămînt.
— Bine, dar îţi închipui că-1 acuzi pe Anaxagoras23, dragul meu Meletos, şi astfel îţi arăţi dispreţul
faţă de judecători, socotindu-i atît de puţin învăţaţi încît să nu ştie că tocmai lucrările lui Anaxagoras din
Clazomene sînt pline de astfel de vorbe; pasă-mi-te şi tinerii le-ar învăţa de la mine cînd, dimpotrivă, ar putea,
cumpărîndu-le de la teatru cu cel mult o drahmă24, să-şi bată joc de Socrate,
e dacă el ar pretinde că îi aparţin aceste învăţături, de altfel atît de ciudate. Dar, pentru numele lui Zeus, asta e
părerea ta despre mine, că nu cred deloc în zei?
— Nu crezi, mă jur pe Zeus, nu crezi cîtuşi de puţin.
— Nu eşti de bună credinţă, Meletos, iar acum — nici faţă de tine însuţi, pare-mi-se. Eu socotesc, atenieni, că
acest om e pătimaş şi nestăpînit la culme şi că într-adevăr din patimă şi nestăpfeiire, ca şi fiindcă e prea tînăr, a
întoc-
27 a mit această acuzaţie. Pentru că el se aseamănă cuiva care ar pune, ca să mă încerce, un fel de enigmă:
„Oare îşi va da seama Socrate, înţeleptul, că eu mă ţin de glume şi mă contrazic, sau îi voi înşela si pe el şi pe
ceilalţi ascultători?" Mi se pare, într-adevăr, că el se contrazice în acuzaţie, ca şi cum ar spune: „Socrate calcă
legile pentru că nu crede în /ei iar în schimb crede în zei." Desigur, acestea sînt vorbele cuiva care glumeşte.
PLATON
28 a nu e totuna cu a crede în cele privitoare la zei, ci înseamnă a nu crede nici în daimoni, nici în zei, nici în
eroi, să convingi pe cineva de aceasta, zic, nu e cn putinţă prin nici un meşteşug.
Sper însă, atenieni, că nu mai e nevoie de multă apărare ca să vă arăt că eu nu calc legile, precum mă acuză
Meletos; după mine, cît am vorbit e de ajuns. Dar după cum am spus şi mai înainte, am atras asupra mea o mare
ură şi din partea multora; să ştiţi preabine că aşa este. Iar dacă mă va duce la pieire ceva, nu va fi nici Meletos,
nici Anyto», ci ponegrirea şi invidia mulţimii; acestea au dus la pieire şi pe mulţi alţi oameni, şi oameni de
treabă, şi cred că
*> vor continua să-i piardă; nici o primejdie să fiu eu ultimul! Poate că ar spune cineva: „Oare nu ţi-e ruşine,
Socrate, că ai făcut asemenea fapte pentru care te afli acum in primejdie de moarte?" Iar eu i-aş putea răspunde
pe drept cuvînt: „Omule, nu ai dreptate dacă-ţi închipui că acela care poate fi cît de cît folositor trebuie să
cîntărească sortii de moarte ori viaţă, ci nu să ia aminte la un singur lucru, ori de cîte ori făptuieşte ceva, şi
anume dacă ceea ce face e drept sau nedrept şi dacă e lucru vrednic de un om bun sau de un om rău. După vorba
ta ar fi nişte oameni
c de nimic toţi eroii care şi-au dat viaţa la Troia, atît ceilalţi cît şi fiul zeiţei Thetis26, el căruia primejdia i s-a
părut atît de vrednică de dispreţ pe lîngă ameninţarea ruşinii, încît, atunci cînd el ardea de dorinţa de a-1 ucide
pe Hector şi cînd mama sa, zeiţă fiind, i-a spus cam aşa: «Copilul meu, dacă vei răzbuna moartea prietenului tău
Patrocle şi-1 vei ucidere Hector, vei muri şi tu; căci îndată după Hector ţi-e pregătită pieirea», deci auzind
72
atunci aceste
d cuvinte, n-a luat în seamă moartea şi primejdia, temîn-du-se mult mai mult să-şi ducă viaţa ca un netrebnic,
fără să-şi răzbune prietenii, şi a zis: «De-aş muri'pe dată după ce 1-am pedepsit pe cel ce mi-a făcut nedreptate,
ca să nu r ă nun de batjocură, aici, lîngă corăbiile încovoiate, povară gliei». Crezi că el n-a dispreţuit moartea şi
primejdia?" Şi într-adevăr, atenieni, aşa şi trebuie să fie: ori că ti-ai ales singur un loc în luptă, socotindu-1 cel
mai potrivit, ori că ai fost aşezat acolo de comandantul tău, în locul
aceia trebuie, cred eu, să înfrunţi neclintit primejdia, fără să iei în seamă nici moartea, nici altceva, orice ar fi, ci
numai dezonoarea.
Iar eu aş săvîrşi într-adevăr ceva groaznic dacă, după ce atunci cînd m-au rînduit într-un post arhonţii pe care
voi i-aţi ales ca să-mi comande la Potideea27, ca şi la Amphipolis28 şi la Delion29, acolo unde m-au aşezat ei
acolo am rămas, ca şi oricare altul, înfruntînd primejdia morţii, acum, în schimb, cînd Zeul îmi rînduieşte, după
cum am socotit şi am înţeles eu, că trebuie să-mi petrec viaţa cugetînd şi scrutîndu-mă pe mine şi pe alţii, acum
eu, temîndu-mă sau de moarte sau de orice altceva, mi-aş părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic' şi într-
adevăr, pe bună dreptate aş fi dus la închisoare sub cuvînt că nu cred în zei, de vreme ce n-aş da crezare
oracolului, şi m-aş teme de moarte, şi aş socoti că sînt înţelept fără să fiu.
Căci să te temi de moarte, cetăţeni, nu este nimic altceva decît să-ţi închipui că eşti înţelept fără să fii; înseamnă
să crezi că ştii ceea ce nu ştii. Căci nimeni nu ştie ce este moartea şi nici dacă nu e cumva cel mai mare bine
pentru un om, dar toţi se tem de ea ca şi cum ar fi siguri că e cel mai mare rău. Iar acest fel de a gîndi cum să nu
fie tocmai prostia aceea vrednică de dispreţ — de a crede că ştii ceea ce nu ştii? Eu însă, atenieni, poate că
tocmai prin aceasta şi în acest punct mă deosebesc de cei mai mulţi (chiar dacă ar însemna să spun că într-o
privinţă sînt mai înţelept decît altul), şi anume că, dacă nu ştiu mare lucru despre cele din Hades, îmi şi dau
seama că nu ştiu. Dar a face nedreptăţi şi a nu te supune celui mai bun, fie el om sau Zeu, ştiu că acestea sînt
fapte rele şi ruşinoase. Aşadar, de nişte lucruri despre care nu* ştiu dacă nu cumva sînt bune nu mă voi tenie şi
nu voi fugi de ele mai degrabă decît de aceste lucruri despre care ştiu sigur că sînt rele.
încît nici dacă voi mi-aţi da drumul acum, împotriva vorbelor lui Anytos care a spus că sau trebuia de la bun
început să nu fiu adus aici, sau, de vreme ce am fost adus, nu e cu putinţă să nu fiu osîndit la moarte, pentru că
dacă aş scăpa, zice el, fiii voştri care şi aşa se îndeletnicesc cu
29 f
29
PLATON
ceea ce îi învaţă Socrate, ar ajunge stricaţi pe de-a-ntregul cu toţii; şi dacă pe lîngă acestea mi-aţi spune:
„Socrate, acum nu-i vom da ascultare lui Auytos, ci te lăsăm liber, însă cu condiţia să nu-ţi mai petreci vremea
niciodată cu această cercetare, nici să nu mai filosofezi; iar dacă vei mai fi prins făcînd acestea, vei fi dat
morţii"; dacă mi-aţi da drumul, zic, cu această condiţie, atunci v-aş spune :
d „Atenieni, în ceea ce mă priveşte vă mulţumesc şi vă sînt recunoscător, dar mă voi supune mai degrabă Zeului
decît vouă şi, cită vreme voi mai avea suflare în mine şi voi mai fi în stare, nu voi înceta pentru nimic în lume să
filosofez şi să vă îndemn, precum şi să atrag atenţia mereu oricui mi-ar ieşi în cale, spunîndu-i după obicei: «O,
preabunule, tu care eşti atenian, din cetatea cea mai mare şi mai vestită în înţelepciune şi putere, im ţi-e oare
ruşine că de bani te îngrijeşti, ca să ai cît mai mulţi, şi cît mai multă glorie
e şi cinstire, iar de cuget, şi de adevăr, si de suflet ca să fie cît mai frumos, nu te îngrijeşti şi nu-ţi pasă?» Şi dacă
cineva dintre voi se va împotrivi şi va spune că se îngrijeşte, nu-I voi lăsa să plece îndată şi nu mă voi îndepărta
de el, ci-1 voi întreba şi-1 voi cerceta şi-1 voi mustra, iar dacă mi se va părea că n-a dobîndit virtutea dar spune
ea 30 a a dobîndit-o, îl voi certa că pune foarte puţin preţ pe cele mai însemnate lucruri şi cel mai mare preţ pe
lucruri de nimic. Aşa voi face eu cu orice om pe care-1 voi întîlni, fie tînăr, fie bătrîn, străin sau cetăţean, dar
mai ales cu voi, cetăţenii, pentru că-mi sînteţi mai apropiaţi prin obîrsie. Căci aşa porunceşte Zeul, fiţi siguri de
asta. Şi socotesc că voi n-aţi avut încă parte în cetate de un bine mai mare decît supunerea mea la porunca
Zeului.
Căci nu fac nimic altceva decît să colind oraşul încercînd rnereu să vă conving, şi pe tineri şi pe bătrîni, să nu vă
b îngrijiţi de trup şi de bani nici mai mult, nici deopotrivă ca de suflet, spre a-1 face să fie cît mai bun,
spunîndu-vă că nu virtutea se naşte din avere, ci din virtute vin şi averea şi toate celelalte bunuri, pentru fiecare
73
om în parte, ca şi pentru cetate. Dacă spunînd acestea îi stric pe tineri, atunci aceste lucruri ar putea fi
vătămătoare; dar dacă spune cineva că eu vorbesc într-alt fel, n-are dreptate, în această
30
privinţă v-aş mai spune, deci, atenieni, doar atît: ascul-taţi-1 pe Anytos sau nu, daţi-mi drumul sau nu-mi daţi
drumul, eu nu voi face altceva nici dacă trebuie să mor c de nenumărate ori.
Nu murmuraţi, atenieni, ci faceţi mai departe cum v-am rugat, nu murmuraţi, orice aş spune, ci ascultaţi; căci
asctJtînd cred că veţi avea şi un folos. Am de gînd să vă mai spun unele lucruri care vor stîrni poate şi strigăte:
să nu faceţi asta cu nici un chip. Căci, să ştiţi bine, dacă mă veţi ucide cumva pe mine care sînt cum v-am spus,
nu-mi veţi face mie mai mult rău decît vouă înşivă. Pentru că mie, nici Meletos, nici Anytos nu mi-ar putea face
vreun d rău. N-ar avea cum, căci nu cred că legea îngăduie ca omul mai bun să sufere din pricina celui mai rău.
Fireşte, m-ar putea osîndi la moarte sau m-ar putea izgoni în exil sau lipsi de drepturile de cetăţean. Asemenea
lucruri, însă, ar putea fi nefericiri mari după gîndul acestui om sau după altcineva, dar eu nu le socotesc aşa; cu
mult mai mare nefericire e să faci ceea ce face acesta acum, încer-cînd să osîndească un om la moarte pe
nedrept. De aceea mă apăr acum: nu pentru mine, cum s-ar putea crede, e departe de asta, atenieni; pentru voi
mă apăr, ca nu cumva, osîndindu-mă, să păcătuiţi faţă de darul pe care vi 1-a făcut Zeul. Căci dacă mă veţi
ucide pe mine, nu veţi mai găsi lesne un alt om care, cu adevărat — chiar dacă ar părea o vorbă caraghioasă —
să fie pus de Zeu pe lingă cetate întocmai ca pe lîiigă un cal, mare şi de soi dar care, din pricina mărimii, ar fi
cam leneş şi ar trebui să fie trezit de un tăun; la fel mi se pare că m-a aşezat Zeul pe lîngă cetate pe mine, unul
care nu va înceta de fel să vă trezească şi să vă convingă, şi să vă mustre cît e ziua de lungă, ţinîii-du-se de voi
pretutindeni. Nu veţi mai avea parte uşor de 31 a un astfel de om, ateuieni, aşa că, dacă-mi veţi da ascultare, mă
veţi cruţa. Voi însă, mîniaţi, ca nişte oameni treziţi din somn cînd abia au aţipit, veţi lovi poate în mine şi, dîndu-
i ascultare Iui Anytos, mă veţi osîndi poate cu uşurinţă la moarte; apoi însă aţi continua să dormiţi tot restul
vieţii, dacă nu cumva Zeul, avînd grijă de voi, v-ar trimite pe altcineva. Că sînt un om pe care Zeul 1-a dăruit
cetăţii, b
PLATCN
v-aţi putea da seama şi de aici: nu pare a fi lucru omenesc lipsa mea de grijă pentru toate ale mele, statornica
mea nepăsare fată de treburile casei, timp de atîţia ani, faptul că m-am îndeletnicit în schimb cu treburile
voastre, apropiindu-mă mereu de fiecare în parte, ca un părinte sau ca un frate mai mare, dîndu-mi osteneala de
a vă convinge să năzuiţi spre virtute. Şi măcar dacă aş trage vreun folos sau aş lua vreo plată pentru că vă dau
aceste îndemnuri, ar mai avea o noimă; acum însă, vedeţi şi voi că aceia care mă acuză, deşi îmi aruncă
învinuiri cu atîta neruşinare în toate celelalte privinţe, totuşi n-au putut avea chiar neruşinarea de a aduce un
martor cum că eu
c aş fi luat sau aş fi cerut vreodată plată, în schimb cred că aduc eu un martor vrednic de crezare că spun
adevărul: sărăcia mea.
Vi se pare poate ciudat că eu dau tîrcoale fiecăruia în parte, îl sfătuiesc astfel şi mă ostenesc cu el, iar în public,
în faţa mulţimii, nu îndrăznesc să vin, ca să dau sfaturi cetăţii. Pricina e aceea despre care m-aţi auzit adesea
vorbind pretutindeni: că în mine vorbeşte ceva divin,
d un Zeu, după cum, în bătaie de joc, a scris şi Meletos în acuzaţie. Şi anume, încă de cînd eram copil, există un
glas care, ori de cîte ori se face auzit, mă opreşte să fac ceea ce aveam de gînd, dar niciodată nu mă îndeamnă să
fac ceva. El este cel care se împotriveşte sa mă ocup de treburile cetăţii. Şi cred că pe bună dreptate se
împotriveşte.
e Să ştiţi bine, atenieni: dacă eu m-aş fi apucat să mă ocup de treburile publice, de mult aş fi pierit fără nici un
folos, nici pentru voi, *ici pentru mine. Şi să nu vă mîniaţi că spun adevărul; n-are cum scăpa de pieire un om
care vi se împotriveşte după cinstită dreptate, vouă sau altei va.nl-32 a ţimi, încercînd să împiedice în cetate
multe lucruri nedrepte şi nelegiuite; ci acela care luptă într-adevăr pentru dreptate, dacă vrea să scape cu viaţă
cît de puţină vreme, trebuie să rămînă un om de rînd şi nu să aibă vreo funcţie publică. Iar eu vă voi aduce
dovezi trainice pentru aceasta, nu vorbe, ci lucrurile pe care le preţuiţi voi: fapte. Ascultaţi deci ce mi s-a
întîmplat, ca să ştiţi că pentru nimic în lume nu m-aş abate de la dreptate de teama morţii, dar că
32
74
neabătîndu-mă, m-aş îndrepta totodată spre pieire. O să vă spun lucruri mai de rînd, ca la judecăţi, dar sînt
lucruri adevărate.
Eu n-am avut niciodată altă însărcinare publică în cetate, atenieni, dar membru al Sfatului30 am fost; şi s-a
întîmplat să-i vină rîndul la pritanie tribului nostru, Antiochis, atunci cînd voi aţi vrut ca, pe cei zece generali
care n-au adunat trupurile celor morţi în bătălia navală31, să-i judecaţi laolaltă, călcînd legea, după cum v-aţi
dat seama cu toţii mai tîrziu. Dintre toţi pritanii, numai eu m-am împotrivit să călcaţi legile şi am votat
împotrivă; şi deşi vorbitorii erau gata să mă acuze şi să mă trimită în judecată, în timp ce voi strigaţi şi-i
întărîtaţi, eu am socotit că trebuie să înfrunt primejdia de dragul legii şi al dreptăţii, mai degrabă decît să vă ţin
partea vouă, care voiaţi să daţi hotărîri nedrepte, numai pentru că m-aş fi temut de lanţuri sau de moarte.
Şi acestea se întîmplau pe cînd în cetate era încă orîn-duirea democratică. Dar după ce a venit oligarhia32, cei
treizeci ne-au chemat în Tholos33, pe mine şi pe alţi patru, şi ne-au poruncit să-1 aducem din Salamina pe Leon
Sala-mineanul34, ca să-1 ucidă; după cum au dat multe porunci de acest soi si multor altora, vrînd să
compromită pe cît mai mulţi, însă eu, atunci, nu prin vorbă, ci prin faptă am arătat că nu-mi pasă de moarte nici
cît negru sub unghie, dacă n-ar fi o vorbă cam necioplită, dar, să nu fac ceva nedrept şi nelegiuit, de asta îmi
pasă dia plin. Căci pe mine acea cîrmuire n-a reuşit să mă îaspăimînte, cît era ea de puternică, aşa încît să fac
ceva nedrept; ci, după ce am ieşit din Tholos, ceilalţi patru s-au dus în Salamina şi 1-au adus pe Lson, iar eu,
plecînd de acolo, m-am dus acasă. Şi poate că aş fi fost ucis din această cauză, dacă acea cîrmuire n-ar fi căzut
curîad după aceea. Si pentru aceste lucruri există mulţi martori. Credeţi aşadar că aş mai fi fost în viaţă atîta
vreme, dacă m-aş fi îndeletnicit cu treburile publice şi, purtîndu-mă cum se cade să se poarte un om de treabă,
le-aş fi venit în ajutor celor drepţi şi, după cum se şi cuvine, aş fi pus acest lucru mai presus de toate? Departe
de asta, atenieni; şi nici
33
PLATON
altcineva, oricine ar fi fost, n-ar fi rămas în viaţă. Insă pe mine mă veţi găsi acelaşi om în tot cursul vieţii, chiar
33 a dacă am avut o însărcinare publică, acelaşi şi ca simplu cetăţean: unul care nu a îngăduit niciodată ceva
împotriva dreptăţii, nimănui — nici altora şi nici vreunuia din cei pe care acuzatorii îi numesc discipolii mei.
De fapt, profesor nu i-am fost nimănui; dar dacă cineva dorea să mă asculte vorbind si îndeletnicindu-mă cu
ale
b mele, fie acela tînăr sau bătrîn, eu ii-am împiedicat niciodată pe nimeni. Şi nici nu iau bani ca să vorbesc, nici
nu tac dacă nu iau bani, ci stau la îndemînă deopotrivă celui bogat şi celui sărac, ca să mă întrebe şi, dacă cineva
vrea, să asculte ce spun şi să-mi răspundă. Iar dacă vreunul din ei devine astfel om de treabă ori ba, nu e drept să
fiu eu răspunzător de aceasta, de vreme ce nici n-am făgăduit vreodată învăţătură cuiva şi nici n-am învăţat pe
nimeni. Iar dacă cineva spune că a învăţat vreodată de la mine sau a auzit între patru ochi ceva ce n-au auzit şi
toţi ceilalţi, să ştiţi bine că nu spune adevărul.
Dar atunci de ce le-o fi plăcînd unora să petreacă multă vreme cu mine? Aţi auzit de ce, atenieni, căci v-am spus
c întreg adevărul: le place să asculte cum sînt puşi la cercetare cei care par înţelepţi dar nu sînt; de bună seamă
nu e ceva lipsit de farmec! După cum vă spun, acest lucru mi-a fost rînduit de Zeu, atît prin răspunsul
oracolului, cît şi prin vise, ca şi în orice chip în care a rînduit vreodată voinţa divină cîte unui om să facă ceva.
Aceste lucruri sînt şi adevărate, atenieni, şi uşor de dovedit. Căci dacă eu îi stric pe unii tineri iar pe alţii i-am şi
stricat, desigur
d că ar fi trebuit ca dintre ei, cîţiva, ajunşi oameni în toată firea, să-şi dea seama că, pe cînd erau tineri, eu i-am
sfătuit de rău; iar acum, venind în faţa judecăţii, ar fi trebuit să mă acuze şi să se răzbune pe mine. Iar dacă ei n-
ar fi vrut, s-ar fi cuvenit ca unele rude ale lor, fraţi, părinţi sau alţi oameni apropiaţi, să-şi amintească şi să se
răzbune, dacă tinerii înrudiţi cu ei ar fi suferit vreun rău din partea mea. Şi chiar văd că sînt de faţă aici mulţi
dintre ei; întîi de
e toate iată-1 pe Criton35, de vîrsta mea şi din acelaşi dem cu mine, tatăl lui Critobul acesta de aici, apoi
Lysania»
34
din Sfettos, tatăl lui Aischines36 aici de faţă; mai e şi Antiphon din Cephisios, tatăl lui Epigenes; iar alţii sînt
oameni ai căror fraţi au ajuns să aibă aceleaşi preocupări, Nicostratos al lui Theozotides, fratele lui Theodot37
75
— căci Theodot însuşi a murit, aşa că nu mai poate cere nimic — şi Paralos al lui Demodocos, al cărui frate era
Theages; e aici şi Adeimantos38 al lui Ariston, fratele lui Platon acesta 34 a de aici, şi Aiantodor, frate cu
Apollodor39. Şi aş mai putea înşira pe mulţi alţii din rîndul cărora trebuia mai degrabă să-şi aleagă Meletos un
martor pentru cuvîntarea sa; iar dacă a uitat, atunci să-1 aducă acum, eu îi dau voie, şi să ne spună, dacă are de
spus ceva de acest fel. Dimpotrivă, cetăţeni, veţi afla că toţi sînt gata să-mi vină îiitr-ajutor, mie care i-am
stricat, mie care le-am făcut rău rudelor lor, b după cum spun Meletos şi Anytos. Să zicem că aceia pe care i-am
stricat ar avea vreun motiv să-mi vină într-ajutor : dar aceşti oameni neatinşi de stricăciune, deja în vîrstă, rude
cu ei, ce alt motiv ar avea să-mi vină într-ajutor, decît cel neocolit şi drept, şi anume încredinţarea că Meletos
minte iar eu spun adevărul?
Dar destul, atenieni; cele pe care le-aş avea de spus în apărarea mea sînt cam acestea, sau, să zicem, altele cam
la fel. Cîte cineva s-ar înfuria poate, amintindu-şi c că, în ce-1 priveşte, chiar dacă a avut de dat o luptă mai
uşoară decît aceasta, i-a rugat şi i-a implorat pe judecători cu multe lacrimi, aducîndu-şi în faţa lor, pentru a le
stîrni cît mai multă Wlă, copiii, rudele, prieteni mulţi; eu, în schimb, nu voi face nimic din toate acestea, chiar
dacă mi-e dat să înfrunt aici, după cît se pare, primejdia de pe urmă. Poate că vreunul, cugetînd astfel, va fi mai
înverşunat împotriva mea şi, mîniat din aceste pricini, îşi va da votul sub îndemnul mîniei. Dacă există un astfel
d de om printre voi — dar în ceea ce mă priveşte eu nu cred — dacă totuşi există, mi se pare că îi voi vorbi ceea
ce se cuvine spunîndu-i: „Dragul meu, şi eu am rude. După vorba lui Homer, nici eu nu m-am născut dintr-un
stejar sau dintr-o stîncă40, ci din oameni, aşa încît am şi eu rude, ba am şi fii: trei la număr — unul deja
adolescent, iar doi, copii încă41. Totuşi nu-1 voi aduce aici pe nici unul
35
PLATON
dintre ei 'ca să vă rog să mă achitaţi. De ce nu voi face aşa ceva? Nu din trufie, atenieni, şi nici din lipsă de
respect
e faţă de voi; dacă mă port cu îndrăzneală în faţa morţii sau nu, e altă poveste; dar pentru bunul renume şi al
meu, şi al vostru şi al cetăţii întregi, mi se pare că nu e frumos să fac un astfel de lucru la vîrsta mea şi avînd
această 35 a faimă, adevărată sau falsă, dar oricum o faimă încetăţenită, cum că Socrate se deosebeşte cu ceva
de ceilalţi oameni. Dacă aceia dintre voi care par mai răsăriţi fie prin înţelepciune, fie prin vitejie sau prin orice
altă virtute, s-ar purta aşa cum am spus, ar fi un lucru ruşinos, aşa cum am văzut de multe ori că unii, venind în
faţa judecăţii, deşi s-ar zice că e ceva de capul lor, fac totuşi lucruri de necrezut, ca şi cum şi-ar închipui că dacă
ar fi condamnaţi la moarte li se va întîmpla ceva îngrozitor; de parcă le-ar fi dat sa fie nemuritori dacă nu i-aţi
ucide voi; după mine, aceştia acoperă oraşul de ruşine, aşa încît un străin şi-ar putea chiar închipui că tocmai
atenienii cei mai deosebiţi în
b virtute, aleşi în posturi de conducere şi în alte locuri de cinste, nu se deosebesc întru nimic de femei. Iar aceste
lucruri nici noi nu trebuie să le facern, cetăţeni ai Atenei (noi, cei despre care s 3 crede că însemnăm ceva, cit da
cît) şi, chiar dacă noi am fi în stare să le facem, nu trebuie să ne lăsaţi voi; ci trebuie, dimpotrivă, să arătaţi că
mai degrabă îl veţi condamna pe cel care joacă această jalnică piesă de teatru şi face oraşul de rîs, decît pe cel
care se poartă cu stăpînire de sine.
Pe lîngă cele care privesc bunul renume, atenieni, nu mi
c se pare nici drept să te rogi de judecător şi datorită rugăminţilor să scfepi, ci se cuvine să-1 lămureşti şi să-1
convingi. Căci doar nu e pus acolo judecătorul ca să împartă dreptatea după bunul lui plac, ci ca să judeca; şi el
a jurat sa nu ţină partea cui i s-ar năzări lui, ci să facă dreptate după lege. Aşa că nici noi nu trebuie să vă
deprindem a vă călca jurămîntul, şi nici voi nu trebuie să vă deprindeţi; pentru că astfel nici unii, nici alţii, n-am
arăta zeilor evlavia cuvenită. Să nu vă închipuiţi deci, atenieni, că se cade să fac în faţa voastră lucruri despre
care socotesc că nu d sînt nici frumoase, nici drepte şi nici cucernice, cu atît
36
APĂRAREA LUI SOCRATfc
mai puţin — sfinte Zeus — tocmai acum cînd sînt acuzat de impietate de acest Meletos. Căci e limpede că dacă
aş încerca să vă conving şi să vă silesc prin rugăminţi pe vo-care vă aflaţi sub jurămînt, atunci v-aş învăţa să nu
credeţi în zei şi, apărîndu-mă, cu adevărat m-aş acuza că nu cred în zei. Dar cu totul altfel stau lucrurile; căci eu
cred în zei, atenieni, ca nimeni dintre acuzatorii mei, şi vă dau înjgrijă, vouă şi Zeului, să judecaţi în privinţa
mea aşa cura urmează să fie cel mai hine si pentru mine si pentru voi."
76
II
Deşi aţi votat împotriva mea, atenieni, eu nu sînt supărat, « şi aceasta din multe f pricini; mai cu seamă că n-a
fost ceva neaşteptat pentru mine, ci mă mir mai degrabă de 36 a numărul de voturi de fiecare parte; nu-mi
închipuiam că va fi o majoritate atît de mică, ci mă aşteptam la una eovîr-sitoare. Se pare însă că, dacă numai
treizeci de voturi ar fi ieşit altfel, eu aş fi fost achitat. După cîte cred, de acuzaţia lui Meletos am şi fost
achitat42; şi nu numai că am fost achitat dar e cît se poate de limpede pentru oricine că, dacă n-ar fi venit aici şi
Anytos şi Lycon ca să mă acuze, el ar fi fost acum dator să plătească amenda de o mie de drahme pentru că n-ar
fi avut de partea lui nici o cincime din voturi. b
Aşadar acest om mă socoteşte vrednic de pedeapsa cu moartea. Fie; eu însă ce pedeapsă să propun la rîndul
meu, atenieni? De bună seamă pe cea care mi se cuvine. Cum adică? Ce mi se cuvine să sufăr sau să plătesc
pentru acel lucru din cauza căruia, odată aflat, n-am mai avut în viaţă răgaz, ci am lăsat deoparte cele rîvnite de
mulţime — treburile băneşti şi rostul casei, însărcinarea de strateg, succesele oratorice în Adunare şi tot felul de
alte magistraturi, uneltiri şi rivalităţi cîte sînt în cetate, socotindu-mă prea cinstit ca să pot fi la adăpost dacă mă
apuc de astfel de c lucruri, şi nu m-am dus acolo unde nu puteam fi de nici
37
PiATON
37
un folos nici vouă, nici mie însumi, ci, socotind că dacă mă duc la fiecare în parte îi fac cel mai mare bine, după
cum spun, m-am îndreptat spre această îndeletnicire, apucîndu-mă să-1 conving pe fiecare dintre voi să nu se
îngrijească de lucrurile sale înainte de a se îngriji de sine — ca să devină cît mai bun şi mai înţelept — şi nici să
nu
1 se îngrijească de cele ce sînt ale cetăţii înainte de a se îngriji de cetatea însăşi, şi de toate celelalte — după
aceeaşi
d rînduială. Aşadar, ce mi se cuvine pentru că sînt un astfel de om? Ceva bun, atenieni, dacă trebuie într-adevăr
judecat după vrednicie; şi anume un bine care să mi se potrivească. Aşadar, ce e potrivit pentru un om sărac şi
făcător de bine, care are nevoie de răgaz ca să vă îndemne? Nimic altceva nu e mai potrivit, atenieni, decît ca un
astfel de om să fie hrănit în Pritaneu43, cu mult mai potrivit decît să fie hrănit acolo un învingător olimpic, la
călărie, la cursele cu cai pereche ori cu care grele. Pentru că acela
« vă face să vă credeţi doar mulţumiţi, dar eu vă fac să fiţi; şi el nu duce lipsă de hrană, iar eu duc lipsă. Aşadar,
dacă trebuie să mă osîndesc la ceva după dreptatea cuvenită, la aceasta mă osîndesc, să fiu hrănit în Pritaneu.
a S-ar putea ca, spunînd aceasta, să vă par la fel cum v-am părut cînd vorbeam despre jeluiri şi rugăminţi, si
anume trufaş; nu e aşa, atenieni, ci lucrurile stau după cum urmează: sînt convins că eu nu fac rău nimănui de
bună voie, dar pe voi nu vă pot convinge de acest lucru, pentru că am vorbit unii cu alţii doar puţină vreme;
dacă şi la voi ar fi fost, ca la alţii, legea să nu se hotărască asupra
b vieţii sau morţii cuiva după o singură zi de judecată^ ci după mai multe, atunci cred că v-aş fi putut convinge;
acum însă nu e uşor să respingi învinuiri grele în timp puţin. Convins fiind că nu fac nimănui nici o nedreptate,
cu atît mai puţin am de gînd să mă nedreptăţesc pe mine însumi recunoscînd că sînt vrednic de pedeapsă şi
propu-nînd vreun fel anume de pedeapsă. De ce m-aş teme? Să nu sufăr ceea ce Meletos cere împotriva mea,
lucru despre care vă spun că nu ştiu nici dacă e un bine, nici dacă e un rău? Iar în schimb să aleg cele despre
care ştiu bine că sînt rele, şi la acestea să mă osîndesc? La închisoare
38
cumva? Ce nevoie am să trăiesc în închisoare, rob al puterii mereu reînnoite a Celor unsprezece?44 Sau la
amendă să c mă condamn şi să stau în lanţuri pînă ce voi plăti totul? Dar pentru mine ar însemna tot ceea ce v-
am spus adineaori; pentru că n-am bani să plătesc. Atunci să mă condamn la exil? Probabil că aţi primi. Mult ar
mai trebui să ţin la viaţă ca să fiu atît de lipsit de judecată încît să nu-ini dau seama: dacă voi, concetăţenii mei
fiind, n-aţi putut răbda îndeletnicirile şi vorbele mele, ci au devenit pentru â voi prea apăsătoare şi prea
nesuferite, aşa încît acum încercaţi să scăpaţi de ele, atunci cum să le suporte alţii cu uşurinţă? Bineînţeles că nu
le vor răbda, atenieni.
Frumoasă viaţă aş mai avea, de altfel, plecînd în exil la vîrsta mea, schimbînd cetate după cetate şi alungat de
peste tot! Ştiu foarte bine că, oriunde m-aş duce, tinerii ar veni să mă asculte ca şi aici. Dacă îi iau la goană, mă
vor alunga şi ei, convingîndu-i pe bătrîni s-o facă; dacă nu-i gonesc, mă vor alunga, în interesul tinerilor, părinţii
77
şi rudele lor. e
Poate că ar spune cineva: „Plecînd în exil, n-ai putea oare, Socrate, să trăieşti în tăcere şi linişte?" Acest lucru e
cel mai greu să-1 lămuresc unora dintre voi. Căci dacă vă spun că asta ar însemna să nu mă supun Zeului şi că
de aceea îmi e cu neputinţă să stau liniştit, nu mă veţi crede, socotind că-mi bat joc de voi; pe de altă parte, sg a
dacă vă spun că pentru un om e chiar cel mai mare bine să discute în fiecare zi despre virtute şi despre celelalte
lucruri cu privire la care m-aţi auzit vorbind şi supunîndu-mă pe mine şi pe alţii cercetării, în timp ce viaţa
lipsită de această cercetare nu e trai de om, dacă vă spun toate acestea, mă veţi crede cu atît mai puţin. Totuşi
aşa stau lucrurile, cetăţeni, dar să vă conving nu e uşor. Şi în acelaşi timp nu m-am împăcat cu gîndul să mă
socotesc vrednic de vreo pedeapsă. Totuşi, dacă aş avea bani, m-aş osîndi b să plătesc cît aş putea plăti, căci
aceasta n-ar avea cum să-mi facă vreun rău; acum însă n-am bani, decît dacă aţi fi dispuşi să mă osîndiţi la cît aş
fi eu în stare să plătesc. Poate că aş fi în stare să plătesc o mină de argint, aşadar la atîta mă osîndesc. însă iată,
cetăţeni, că Platon si Criton
39
cineva cutează să spună şi să facă orice. Insă nu acest lucru e greu, atenieni, să scapi de moarte, ci cu mult mai
greu e să scapi de ticăloşie; căci fuge mai repede decît * moartea. Şi acum eu, ca unul mai greoi şi mai bătrîn,
am J> fost prins de ceea ce fuge mai încet, în timp ce acuzatorii mei, oameni aprigi şi iuţi, au fost prinşi de ceea
ce fuge mai iute, de ticăloşie. Şi acum eu plec de aici osîndit de voi să plătesc cu viaţa, dar pe ei adevărul îi
osîndeşte ca vinovaţi de ticăloşie şi nelegiuire; şi eu îmi păstrez condamnarea, şi aceştia. Poate că aşa şi trebuia
să se întîmple şi cred că toate sînt pe măsura fiecăruia.
Iar acum vreau să vă prorocesc vouă, celor care m-aţi o osîudit; căci mă|aflu într-adevăr în clipa în care oamenii
obişnuiesc să prorocească, şi anume atunci cînd se află în faţa morţii. Vă spun deci vouă, oameni care mă
trimiteţi la moarte, că va veni asupra voastră, îndată după moartea mea, o pedeapsă mult mai grea, mă jur pe
Zeus, decît aceea la care m-aţi osîndit pe mine. Pentru că acum voi aţi săvîrşit aceasta în nădejdea că nu va mai
trebui să daţi socoteală de viaţa voastră. Se va întîmpla însă cu totul altfel, v-o spun. Vor fi mai mulţi cei care vă
vor cere socoteală, şi anume aceia pe care acum îi ţineam eu în loc, d însă voi nu v-aţi dat seama; şi vor fi cu atît
mai aspri cu cît sînt mai tineri, şi cu atît mai mare va fi supărarea voastră. Dacă vă închipuiţi aşadar că, ucigînd
oameni, veţi opri pe cineva să vă mustre că nu trăiţi drept, atunci nu judecaţi bine; căci această scăpare nu e
tocmai cu putinţă şi nici frumoasă nu e, ci aceea ar fi şi cea mai frumoasă şi cea mai uşoară, nu a-i pedepsi pe
alţii, ci a-ţi da toată silinţa să fii cît mai bun tu însuţi. Prorocind aşadar acestea, îi părăsesc pe cei care m-au
osîndit.
In schimb cu cei care au votat pentru mine aş sta cu e drag de vorbă despre ceea ce s-a întîmplat, pînă ce
arhonţii mai au treabă46 şi eu nu sînt încă dus acolo unde trebuie să merg la moarte. Aşadar, mai rămîneţi cu
mine în acest răstimp, atenieni, căci nimic nu ne împiedică să stăm de vorbă între noi, cîtă vreme mai avem
voie. Pentru că îmi sînteţi prieteni, vreau să vă arăt ce tîlc are ceea ce mi s-a 40 a întîmplat acum.
41
PLATON
într-adevăr, judecători, (căci dacă vă numesc pe voi judecători, vă numesc pe bună dreptate) mi s-a întîmplat
ceva minunat. Darul profetic obişnuit al daimonului, în tot timpul dinainte, îmi vorbea cît se poate de des şi mi
se împotrivea stăruitor, chiar în lucruri mici, dacă eram pe punctul de a face un lucru pe care nu trebuia să-1 fac;
acum însă, a căzut asupra mea ceea ce vedeţi şi voi, ceva
b despre care s-ar putea închipui că este răul cel mai mare; iar semnul Zeului nu mi s-a împotrivit nici în zori
cînd am ieşit din casă, nici cînd am venit aici, la judecată, nici cît timp am vorbit, orice aş fi fost pe punctul de a
spune; şi totuşi altădată, el mă oprise adeseori în plină vorbă; acum însă nu mi s-a împotrivit în nici un fel, fată
de nici o faptă şi nici un cuvînt. Cum îmi explic acest lucru? Vă voi spune; ceea ce mi s-a întîmplat s-ar putea să
fie un bine, şi n-avem cum să ne facem o părere dreaptă toţi care ne închipuim că moartea e un rău. în această
privinţă
c am avut o dovadă puternică: nu se putea să nu mi se împotrivească semnul obişnuit, dacă n-aş fi fost pe cale să
fac un lucru bun.
Să ne gîndim şi altfel ce multă încredere putem avea că e vorba de un lucru bun. Moartea e una din două47: sau
e ea şi cum cel mort n-ar mai exista şi n-ar mai simţi nimic, sau, după cum se spune, înseamnă o schimbare şi o
78
mutare a sufletului din acest loc de aici în altul. Şi dacă
d înseamnă lipsa oricărei simţiri şi e ca somnul cuiva care n-ar vedea nimic, nici măcar un vis, atunci moartea ar
putea fi un cîştig minunat. Pentru că eu cred că dacă cineva ar trebui să aleagă o astfel de noapte în care a
dormit atît de adînc încît n-a^-^avut nici un vis, să compare cu această noapte celelalte nopţi şi zile ale vieţii
sale şi, cercetînd, ar trebui să spună cîte zile şi nopţi a petrecut în viaţa lui mai bine şi mai plăcut decît această
noapte, cred că acela, chiar dacă n-ar fi om de rînd, ci însuşi marele rege48, ar
e găsi că sînt foarte puţine la număr pe lîngă celelalte zile şi nopţi. Prin urmare, dacă aşa este moartea, eu spun
că este un cîştig; pentru că astfel timpul întreg nu pare mai lung decît o singură noapte.
Iar dacă a muri înseamnă să pleci de aci în altă parte
42
şi dacă sînt adevărate cele ce se spun — cum că acolo se află toţi cei care au murit —, atunci ce alt bine ar putea
fi mai mare decît acesta, judecători? Dacă cineva, sosind în Hades, scăpat fiind de aceşti aşa-zişi judecători, îi
va 41 « găsi pe adevăraţii judecători despre care se spune că împart dreptatea acolo, pe Minos şi Radamanthys,
pe Eac49, Triptolemos50 şi alţi eroi cîţi au fost oameni drepţi în viaţa loiy oare ar fi urîtă acea călătorie? Cu cîtă
bucurie ar primi oricare dintre voi să ajungă lîngă Orfeu, sau lîngă Musaios51, sau lîngă Hesiod ori Homer? în
ceea ce mă priveşte, aş b muri de bunăvoie de nenumărate ori, dacă aşa stau lucrurile, fiindcă mi-aş petrece
minunat vremea acolo, întîl-uindu-mă cu Palamede52, şi cu Aias al lui Telamon53, şi cu oricare altul dintre cei
vechi care a murit de pe urma unei judecăţi nedrepte, şi stînd să pun păţaniile mele alături de ale lor, cred că n-
ar fi lucru lipsit de farmec; mai ales ar fi plăcut să-mi petrec timpul iscodindu-i pe cei de acolo, cum am făcut cu
cei de aici, şi căutînd să aflu care dintre ei este înţelept şi care îşi închipuie că este, fără să fie. Cu cîtă bucurie,
o, judecătorii mei, ar primi cineva să-1 cerceteze pe cel care a condus la Troia oastea cea nenumărată54, sau pe
Odiseu, sau pe Sisif, şi i-am putea înşira şi c pe alţii, fără de număr, bărbaţi şi femei; să vorbeşti, să fii împreună
cu ei acolo şi să-i iscodeşti, ar fi într-adevăr o fericire. De bună seamă că cei de acolo nu osîndesc la moarte
pentru astfel de lucruri, pentru că şi în celelalte privinţe sînt mai fericiţi decît cei de aici şi sînt şi nemuritori
pentru restul timpului, dacă sînt adevărate cele ce se spun.
Dar şi voi trebuie să aveţi bune nădejdi în privinţa morţii, judecătorii mei, si să vă daţi seama de acest adevăr;
pentru d un om bun nu există nimic rău, nici în viaţă, nici în moarte, iar Zeul are grijă de soarta lui; nici ceea ce
se petrece cu mine nu e la întîmplare, ci e limpede pentru mine că e mai bine să mor şi să mă îndepărtez de
toate. De aceea semnul meu nu mi s-a împotrivit de fel iar eu nu sînt cîtuşi de puţin mîniat pe cei care au votat
împotrivă-mi şi nici pe cei care m-au acuzat. Deşi nu cu acest gînd m-au acuzat şi m-au condamnat, ci crezînd
că-mi fac un rău; iar acest lucru e vrednic de mustrare.
43
NOTE
1 Socrate vrea să răspundă în primul rînd calomniilor : fie pornite din antipatia unor personaje a căror
deşertăciune interioară fusese dată pe faţă, în public, prin întrebările sale aparent naive, fie izvorîte pur şi simplu
din neînţelegerea felului lui de viaţă, atît de puţin asemănător celui comun, apărute de multă vreme şi deci
înrădăcinate în minţile atenienilor; destul de vagi în conţinut şi de generale în formulare, erau cu atît mai
primejdioase şi mai greu de combătut. Abia după aceea (de la 24 b) va răspunde direct acuzaţiei propriu-zise.
2 Calomniatorii îl asimilează pe Socrate fie cu un „filosof al naturii", fie cu un sofist. După prejudecata omului
neavertizat, ocupaţia filosofului, formulabilă doar extrem de vag, ar fi cercetarea a tot ce există în cer, pe pămînt
sau sub pămînt, nu numai o curiozitate zadarnică şi pierderea unui timp care ar putea fi folosit în interesul
cetăţii, dar şi o cal« deschisă spre ateism. Tot după opinia curentă, cursurile de retorică ale sofiştilor n-aveau alt
obiect decît arta de a face bun din rău, nevinovat din vinovat, drept din nedrept, mai ales de a induce justiţia în
eroare. Alt reproş adus sofiştilor şi, din falsă asimilare, lui Socrate, apare la 19 e.
* Aluzie la Aristofan, despre ale cărui atacuri la adresa lui Socrate va fi vorba mai pe larg la 19 c.
4 în Norii lui Aristofan, Socrate apare atîrnat în văzduh într-un coş şi cercetînd Soarele, tăgăduieşte zeii
cetăţii, rugîndu-se în schimb Cerului şi norilor şi arată o dispută între raţionamentul drept şi cel strîmb, din care
cel strîmb iese învingător, iar rezultatul învăţăturii sale este că ucenicul, Phidippides, îşi ia la bătaie tatăl care,
exasperat, dă foc casei filosofului.
5 De fapt sofiştii erau cei care se erijau în profesori de înţelepciune, pretinzînd pentru lecţii sume uneori
79
fabuloase de bani.
' Gorgias din Leontinoi. Sofist din vechea generaţie. Caracteristice pentru concepţia sa sînt atît titlul cărţii
sale: Despre natură sau despre
45
FRANCISCA BALTACEANU
ceea ce nu există, cît şi ideile păstrate de la el: „Nimic nu există; dacă există ceva, nu poate fi cunoscut; dacă
poate fi cunoscut ceva, nu poate fi comunicat". Celebru mai ales ca orator de mare succes şi foarte căutat
profesor de retorică.
7 Prodicos din Ceos. Sofist nu mai puţin renumit, cu preocupări de retorică şi fizică. Se spune că pretindea 50
de drahme pentru cursul complet de , gramatică şi o drahmă pentru o lecţie rezumată (Platon, Cratylos, 384 b),
iar profesorul său, Protagoras, pretindea pentru curs 100 de mine (Diog. Laert., IX, 8).
* Hippias din Elis. Sofist celebru mai ales pentru buna cunoaştere a genealogiei şi astronomiei.
.
9 Euenos din Păros, sofist şi poet elegiac.
10 Callias ăl lui Hipponicos. Personaj atenian extrem de bogat a eărui pasiune pentru sofişti a fost ironizată de
Platon în Protagoras.
11 Idealul educaţiei ateniene era să-1 facă pe om xaXoţ xal fcfa&oţ — înzestrat deopotrivă cu frumuseţe
exterioară şi lăuntrică. Cf. 25 a.
13 Evident, ironie la adresa sofiştilor.
13 Despre caracterul impetuos şi dezinteresat al lui Chairephon aflăm din Platon (Charmides, 153 b) şi
Xenofon (Memirabilia, II, 3).
14 Este vorba de fuga d3mocraţilor cu vază, în 404, cînd la Atena s-a instaurat regimul oligarhic al celor
„treizeci de tirani".
15 Chairecrates.
18 Formulă uzuală de jurămînt, inventată, după legendă, de Rada-manthys, pentru a nu rosti cu uşurătate
numele zeilor.
17 Cuvintele deşteptau în mintea ascultătorilor o analogie cu muncile lui Heracle.
18 Cîntece cu caracter liric în cinstea zeului Bacchus.
19 Idee care apare mai pe larg în Ion şi Phaidros.
10 în greceşte âvrcofioata, jurămîntul depus la începutul procesului de cele două părţi: acuzatorul jura că-şi va
dovedi acuzaţiile (şi despre aceasta e vorba aici), iar pîrîtul — că va dovedi netemeinicia lor.
zl începînd cu reformele lui Clistenes, Atena e condusă de un sistem bicameral, format din Bule („Sfat"), pentru
care se trăgeau la sorţi cîte 50 de reprezentanţi ai fiecăruia din cele 10 triburi, şi Adunarea poporului (Ecclesia),
care cuprindea pe toţi cetăţenii în stare să poarte armele.
46
NOTE LA APĂRAREA LUI SOCRATE
" După legea ateniană, acuzatul avea dreptul să pună întrebări acuzatorului iar acesta era obligat să răspundă.
a? Anaxagoras din Clazomene, filosof ionian; între 460 şi 430 a stat la Atena, fiind şi profesorul lui Pericle. La
începutul războiului pelopone-ziae, atenienii nemulţumiţi de anturajul lui Pericle îl acuză pe Anaxagoras de
impietate şi acesta reuşeşte cu greu să-şi scape viaţa, retrăgîndu-se la Lampsacos. După teoria sa, la baza lumii
existente se află un amestec primordial de elemente divizibile la infinit (numite de Aristotel „homeome-re1!).
Acţiunea principiului motor (nus — o inteligenţă ordonatoare, de natură subtilă dar materială) asupra acestui
amestec dă naştere Universului. Tot el afirmă că Soarele şi Luna sînt simple corpuri materiale şi na zei. Este
considerat unul din întemeietorii raţionalismului grec.
. a* Traducerea urmează interpretarea din ediţia Hude": ar reieşi ci în teatru, cu ocazia reprezentaţiilor, se
vindeau diferite manuscrise. Indicaţia e însă unică. După alţii, e o aluzie Ia piesele Iui Euripide, în care apăreau
astfel de concepţii.
*?. La data aceasta, daimon denumeşte o fiinţă intermediară între zei şi oameni, fără vreo implicaţie negativă.
Cf. Banchetul, 202 e.
39 Socrate redă pe scurt, citind uneori textual, pasajul din Iliada, X,V,III, 94 sq., discuţia celebră dintre zeiţa
Thetis şi Ahile; acesta alege moartea mai degrabă decît o viaţă lungă dar lipsită de glorie.
80
a7 Potideea, cetate în Macedonia. Răsculată împotriva Atenei, a fost cucerită după un asediu îndelungat (432—
429).
•'• Amphipolis, cetate întemeiată de Atena pe malul Strymonului. în timpul războiului peloponeziac a fost
cucerită de generalul spartan Brasidas, în 422.
*• Delion, oraş în Beoţia, locul unei însemnate bătălii în războiul peloponeziac. Aici a salvat Socrate viaţa lui
Alcibiade şi a lui Xenofon.
30 In Sfat (bule) se alegeau prin tragere la sorţi cîte 50 de reprezentanţi pentru fiecare din cele 10 triburi
ateniene (cf. nota 21). Singurele condiţii pe care cineva trebuia să le îndeplinească pentru a deveni membru al
Sfatului (buleutes) erau: să fie cetăţean al Atenei, să aibă peste treizeci de ani şi să fi fost supus la un examen
formal de moralitate (do-kimasie). Cei SOO erau aleşi pentru un an şi puteau deţine această funcţie cel mult de
două ori în viaţă, aşa că o foarte mare parte din atenieni fuseseră buleuţi. Delegaţii unui trib asigurau
permanenţa timp de cîte
47
FRANCISCA BĂLTÂCEANU
35—39 de zile. Aceştia erau pritanii. Dintre ei se alegea şi preşedintele adunării (epistates).
81 După bătălia navală de la insulele Ârginuse, în 406, strategii învingători au neglijat să adune trupurile celor
căzuţi în luptă pentru a le face ritualul funebru. Deşi după lege trebuiau judecaţi fiecare în parte, poporul mîniat
voia să-i condamne în bloc. în ziua judecăţii Socrate era preşedintele Pritaniei.
** După capitularea Atenei în faţa generalului spartan Lysandros, în 404, în cetate se instaurează regimul
oligarhic numit „al celor treizeci de tirani" pînă în 403 cînd are loc restaurarea democraţiei.
** Tholos, clădirea în care luau masa pritanii; a fost reşedinţa obişnuită a celor treizeci de tirani.
34 Leon din Salamina, general atenian foarte bogat, silit, ca mulţi alţii, să fugă din Atena de teama „celor
treizeci".
M Criton mai apare în dialogul platonic care îi poartă numele, în Xenofon şi Diogenes Laertios. Cetăţean cu
oarecare avere şi vază, prieten cu Socrate din tinereţe, a rămas toată viaţa extrem de legat de persoana şi
învăţătura filosofului. A avut patru fii: Critobul, Hermo-genes, Epigenes şi Ctesip, de asemenea discipoli ai lui
Socrate.
*• Aischines „socraticul" nu trebuie confundat cu oratorul cu acelaşi nume. Ştiri despre el avem în Diogenes
Laertios, II, 7.
37 Epigenes, Theodot etc. — prieteni şi discipoli ai lui Socrate mai puţin cunoscuţi.
•8 Adeimantos, fratele mai mare al lui Platon, apare ca interlocutor al lui Socrate în Statul.
39 Apollodor din Phaidon şi Banchetul apare ca un pasionat şi extrem de sensibil prieten al lui Socrate.
40 Odiseea, XIX, 163 — cuvintele Penelopei către Odiseu; nerecu-noscîndu-1 încă, îl întreabă cine este şi din
ce neam.
41 Lamprocles, Sophroniscos şi Menexenos.
42 Din cei 502 judecători, 281 au votat împotriva Iui Socrate şi 220 în favoarea lui; dacă ar mai fi avut deci
numai 31 de voturi în favoarea lui, ar fi fost achitat. Pentru a preîntîmpina abuzul de denunţuri, legea ateniană
prevedea că, dacă acuzatorul nu obţine cel puţin o cincime din voturi, e condamnat la o amendă de 1000 de
drahme şi i se ia dreptul de a mai fi acuzator într-un proces de aceeaşi speţă.
48
NOTE LA APĂRAREA LUI SOCRATE
43 Cei care aduceau mari servic" statului atenian primeau, ca o distincţie, dreptul de a lua masa pe
cheltuiala publică.
44 Cei unsprezece (arhonţi): în acea vreme erau funcţionari ai statului atenian, în a căror sarcină cădea
organizarea poliţiei şi supravegherea închisorilor si a execuţiilor. Erau aleşi anual: cîte un reprezentant al
fiecăruia din cele 10 triburi plus un secretar.
45 Avea 70 de ani.
49 Arhonţii erau ocupaţi să dea dispoziţiile necesare pentru ducerea condamnatului la închisoare.
47 Platon păstrează aici adevărata incertitudine a lui Socrate cu privire la soarta omului după moarte; în
Phaidon, în schimb, îi atribuie maestrului său propria sa credinţă în nemurirea sufletului.
48 La greci, acest nume îl desemnează pe regele perşilor.
81
49 Minos, Eac şi Radamanthys: fii ai lui Zeus, renumiţi pentru simţul lor de dreptate şi de aceea puşi să judece
sufletele care ajung pe celălalt tărîm.
60 Triptolemos, fiul regelui din Eleusis -.Celeus, şi protejatul zeiţei Demeter. Adăugat de unele tradiţii la
cei trei judecători ai infernului.
61 Orfeu — cîntăreţul trac a cărui liră vrăjea pînă şi animalele sălbatice. Musaios, după legendă poet
trac şi primul preot al misterelor eleusine. Aceştia doi, împreună cu Homer şi Hesiod erau cinstiţi ca
primii poeţi şi profeţi ai Greciei.
68 Palamede, fiu al unui rege din Eubeea; 1-a demascat pe Odiseu că se preface nebun ca să nu fie silit să plece
în războiul troian. Odiseu se va răzbuna, plăsmuind o scrisoare către Priam, ca din partea lui Palamede; acesta e
condamnat să fie ucis cu pietre.
83 După moartea lui Ahile, zeiţa Thetis decide ca armele eroului să revină celui mai valoros dintre luptătorii
greci, în rivalitatea dintre Aias şi Odiseu, acesta din urmă, prin vicleşug, obţine armele. Aias înnebuneşte de
supărare şi se sinucide; deci, indirect, cauza morţii sale a fost tot o judecată nedreaptă.
64 Agamemnon.
82

Apararea Lui Socrate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apararea Lui Socrate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

[ascunde]

Εθνική Επέτειος της 25ης Μαρτίου 1821

Activitatea își propune să contribuie la ameliorarea dezechilibrului structural privind participarea

minim o referință bibliografică externă

Cum se evaluează articolele.

- se face click pe unul din articolele de culoare roșie din listă

Politica oficială a Wikipedia

Pagina de discuții a concursului

Termeni științifici pentru denumirea speciilor

1 milă2 = 1 milă x 1 milă = 1,609 km x 1,609 km = 2,58881 km²;

Frecvent, această valoare exactă se rotunjește la aproximativ 2,59 km².

4,014,489,600 inch pătraţi

„Gânditorul” Auguste Rodin

Perspectiva propusă de filozofie este una:

Jacques-Louis David - "Moartea lui Socrate" (1787)

Raffael - "Școala de la Atena"

Centre culturale ale Orientului antic:

Pragmatismul (Charles S. Peirce, William James, John Dewey)

About 16,200 results (0.58 seconds)

filosofia sau filozofia

definitii ale filosofiei

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:

>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:

>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:

>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:

>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Impactul Științei în societate - 1953 - Citate:

>“Reducerea numărului populației este un bine necesar omenirii”.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

Nume la naștere Bertrand Arthur William Russell

Născut 18 mai 1872[1][2][3][4]

Decedat 2 februarie 1970 (97 de ani)[1][5][2][3][4]

Penrhyndeudraeth[*], Regatul Unit

Părinți John Russell[*]

Frați și surori Frank Russell, 2nd Earl Russell[*]

Căsătorit cu Alys Pearsall Smith[*] (1 decembrie

Copii Conrad Russell, 5th Earl Russell[*]

Cetățenie Regatul Unit

Școală/tradiție Filozofie analitică

Etică, Epistemologie, Logică, Matematică, Filozofia

Atomism logic, cunoaștere prin descriere, paradoxul lui

Internet Movie Database

Modifică date / text

Biografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]