Codul proiectului: PN-III-P1-1.1-PD-2016-0142 Contract nr.

: 21 ⁄ 2018

ROMANUL POLITIC ȘI CHESTIUNEA IDENTITĂȚII

ÎN LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ (POLIQUID)

Manager de proiect: Asist. dr. Ștefan Firică

Mentor: Prof. dr. Liviu Papadima
Universitatea București

◊ Raport științific final, perioada mai 2018 – decembrie 2019 ◊

ETAPA 1 (02.05-31.12.2018) – ETAPA 2 (01.01-31.12.2019)
 ETAPA 1: 02.05-31.12.2018

Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 1)

și panoramarea romanului interbelic românesc (partea 1)

 Obiective
O1: Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 1)
O2: Panoramarea romanului interbelic românesc (partea 1)

 Activități:
1.1. Documentare în biblioteci / arhive pentru realizarea cadrului
teoretic și metodologic al cercetării (partea 1).
1.2. Documentare în biblioteci / arhive pentru panoramarea romanului
politic românesc interbelic (partea 1).
Redactarea unui articol științific despre literatura română
interbelică pe teme politice și identitare.
1.3. Participare la o conferință / un colocviu cu participare
internațională desfășurat în România.

 Rezultate verificabile ale activității:

R1: 1 pagină de web a proiectului
R2: 1 raport intermediar
R3: 1 comunicare în cadrul unei conferințe / unui colocviu cu
participare internațională, în România
R4: 1 articol publicat (sau trimis spre publicare) într-un volum
colectiv / o revistă științifică citată în baze de date
internaționale sau în Clarivate Analytics
Activități și rezultate obținute
 Obiective: O1 & O2.
 Activități: 1.1, 1.2 & 1.3.
 Rezultate obținute: R1, R2, R3 & R4.

În perioada 2-4 mai 2018, a doua conferință internațională organizată de Centre for
European Modernism Studies (CEMS), Temporalities of Modernism, a avut loc la
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și a beneficiat de participarea unor
cercetători de frunte de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Pennsylvania,
Universitatea din Edinburgh, Universitatea Notre-Dame du Lac (Indiana), sau
Universitatea din Carolina de Nord, Greensboro: Jean-Michel Rabaté, Randall Stevenson,
Declan Kiberd, Christian Moraru și Patrick McGuinness
(http://tempcems.conference.ubbcluj.ro/). Am participat la secțiunea ”Faces of Romanian
Modernism(s)”, cu comunicarea Identity, Hierarchy, Equality. An Application on the
Romanian Interwar Modernism, în care am analizat câteva modele ideologice active în
literatura română interbelică, într-un context european. Articolul rezultat din participarea
la acest panel a fost trimis spre evaluare pentru volumul colectiv al conferinței, ce urmează
a fi publicat în 2019 la o editură europeană de prestigiu.
Articolul Between Friends. An Interwar Ideological Dialogue (”Journal of
Romanian Literary Studies”, no. 14 / 2018 – aici) examinează traseul ficțional și non-
ficțional al unor concepte-pereche construite de Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade,
ulterior utilizate (până la abuz) de mai mulți intelectuali din „tânăra generație” sau din afara
ei. Perechile contrastive „sympathia” vs. „soteria” (Eliade), sau „activism prin disperare”
vs. „istorism prin resemnare” (Vulcănescu), în pofida contradicțiilor interne, au marcat o
polaritate ideologică înăuntrul și în afara câmpului literar, într-un moment de frământări pe
scena publică națională, când membri ai elitei intelectuale făceau pași însemnați către
angajamente politice. Articolul ilustrează modul în care ficțiunea poate contribui la
(de)construirea unor polarități social-politice ale epocii ei.
Pagina de web a proiectului (aici) e găzduită de platforma IRH-ICUB (Institute for
Research in the Humanities, secțiune a Institutului de Cercetare a Universității București)
și are ca scop diseminarea rezultatelor proiectului, precum și creșterea interesului pentru
domeniul de cercetare. Rezultatele livrabile corespunzătoare anului 2018 – un articol și un
raport științific de etapă – au fost încărcate și pot fi accesate în regim gratuit, alături de alte
date și materiale relevante pentru aria proiectului.

Repere ale cercetării întreprinse

 Obiective: O1 & O2.
 Activități: 1.1 & 1.2.

Pentru a configura un corpus teoretic util pentru hermeneutica romanului politic,

am întreprins o cercetare extinsă în bazele de date ale bibliotecilor „fizice” și virtuale din
țară. Pentru a examina strategiile narative, spațiile literare, clasele de conflicte și de
personaje, se impune o abordare transdisciplinară, incluzând un mozaic de elemente
preluate din studiile literare, urbane, politice, de gen, psihanalitice. Studiile identității
furnizează o perspectivă conceptuală integrativă, care poate fi adaptată la domeniul
cercetării prezente. Modelele antropologice pot fi utilizate pentru conectarea unor pattern-
uri de comportament politic, social și cultural. Teoriile naratologice trasează distanțele
dintre agenda ideologică declarată sau latentă a autorului și lumea ficțională pe care o pune
în scenă, în vreme ce noile perspective asupra genurilor literare ne pot informa despre
conservatorismul sau transgresivitatea formulelor estetice puse în operă, într-o perioadă
(interbelică) în care concurează pe piața literară mai multe formule narative, caracteristice
unor epoci diferite, de la cele mai învechite până la cele experimentale. Eclectismul e și
mai accentuat într-un spațiu semiperiferic ca sistemul cultural românesc, care importă
simultan practici occidentale redevabile unor secvențe diacronice diferite, de la realismul
impersonal de secol XIX până la versiunile actualizate ale suprarealismului, cu care micro-
grupurile avangardiste române sunt conectate. Cadrul teoretic este încă în lucru, progrese
substanțiale fiind așteptate după efectuarea stagiului de documentare într-un mare centru
universitar european.
Panoramarea romanului românesc interbelic presupune, ca pas preliminar,
revizitarea „rădăcinilor” genului în istoria literară locală. Primele tentative de a scrie un
roman cu dimensiune politică datează de la începuturile romanului însuși, odată cu
ecloziunea generațiilor pașoptistă și post-pașoptistă. Formulele adoptate sunt eclectice: de
la discursul romantic-realist al parvenirii (Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, 1863),
la intriga conspiraționistă de mistere (Doritorii nebuni de Dimitrie Bolintineanu, 1864) și
până la proza proto-S.F. (Finis Rumaniae de Al.N. Dariu, 1873, sau Spiritele anului 3000.
Impresiuni de călătoriă de Demetriu G. Ionnescu, 1875). Pe o piață literară încă insuficient
specializată pe genuri, numai primul roman dintre cele amintite a supraviețuit epocii sale
și a furnizat o schemă narativă productivă în deceniile următoare. Povestea exemplară a
măririi și căderii parvenitului local („ciocoiul”) a fost reciclată în „ciclul Comăneștenilor”,
saga de familie scrisă de Duiliu Zamfirescu, în grupările postromantice sămănătoriste și
poporaniste, înainte de a-și reconfirma vitalitatea în literatura interbelică. Narațiunile de
stânga de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (precum Dinu Millian de
jurnalistul C. Mille, 1887, sau romanele și nuvelele Sofiei Nădejde) anticipează proza pro-
socialistă sau -comunistă din anii interbelici. Literatura politică interbelică (mai ales cea
scrisă de „generația frontului” și de cea următoare) e influențată și de unda de șoc post-
traumatic a Primului Război Mondial, și de turbulențele antisemite de la începutul anilor
'20, de ascensiunea doctrinelor naționalist-esențialiste și de difuziunea în zona sud-est-
europeană internaționalismului de stânga. O gamă largă de modele politice și literare se
împletesc în romanul ideologic scris în anii 1920-1940: Fecior de slugă (1932) de N.D.
Cocea, Fundătura cimitirului no. 13 (1932) de Tudor Teodorescu-Braniște, masiva serie
În preajma revoluției de C. Stere (1932-1936), trilogia neterminată Întoarcerea din rai
(1934), Huliganii (1935) și Viață nouă de Mircea Eliade, De două mii de ani (1935) de
Mihail Sebastian, Fata Morgana (1937) de Gherasim Luca, Gorila (1938) de Liviu
Rebreanu, Sectarii (1938) de Ion Agârbiceanu, Așteptând ceasul de apoi (publicat postum)
de Dinu Pillat, ori Frunzele nu mai sunt aceleași (publicat în 1946) de Mihail Villara etc.
Trebuie remarcat numaidecât că rutele literare și politice ale romanului interbelic rămân
viabile în timpul și în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, înainte de instalarea
regimului comunist, când paradigma genului se metamorfozează dramatic. O „hartă” a
ficțiunii politice interbelice rămâne, de asemenea, de trasat în faza următoare a proiectului.
 ETAPA 2 (01.01-31.10.2019)
Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 2)
Panoramarea romanului politic românesc interbelic (partea 2)
Identificarea reciclărilor contemporane ale unor teme, motive,
personaje-tip interbelice în imaginarul cultural politic românesc de
după 1989
Stimularea interesului tinerilor cercetători pentru domeniul prozei
politice, transferul cunoașterii în vederea unor viitoare cercetări
(desfășurate la nivelul ciclurilor de licență, masterat, sau doctorat)
-

 Obiective

O1: Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 2)

O2: Panoramarea romanului interbelic românesc (partea 2)

O3: Identificarea reciclărilor contemporane ale unor teme, motive,

personaje-tip în imaginarul politic și cultural post-1989

O4: Stimularea tinerilor cercetători în domeniul literaturii politice,

prin transferul cunoașterii în vederea unor viitoare disertații
de master, teze de doctorat sau cercetări postdoctorale

 Activități:
2.1. Documentare în biblioteci / arhive pentru realizarea cadrului
teoretic și metodologic (partea 2) și pentru panoramarea
romanului politic românesc interbelic (partea 2).

2.2. Mobilitate într-un stat membru al UE pentru documentare (pentru

lărgirea cadrului teoretic al cercetării).

2.3. Participare la două conferințe / colocvii cu participare

internațională, dintre care unul desfășurat în România și
celălalt în alt stat membru al UE.
 2.4. Trimiterea spre publicare a două articole științifice, dintre care
unul despre literatura română interbelică pe teme politice și
identitare, iar altul despre (dis)continuitățile dintre imaginile
identitare contemporane și interbelice, așa cum sunt ele
construite în literatura pe teme politice.

2.5. Organizarea unui atelier despre literatura pe teme politice și

identitare.

2.6. Completarea paginii web pentru diseminarea rezultatelor.

Încărcarea livrabilelor pe pagina web a proiectului (baze de
date, raport final).

 Rezultate verificabile ale activității:

R1: 2 comunicări în cadrul unor conferințe / colocvii cu participare
internațională, cu lucrări despre literatura pe teme politice și
identitare

R2: 2 articole publicate (sau trimise spre publicare) în volume

colective / reviste științifice citate în baze de date
internaționale sau în Clarivate Analytics (ex-Thomson
Reuters Web of Science)

R3: o bază de date referitoare la romanul politic interbelic românesc

va fi încărcată pe pagina web a proiectului.

R4: un atelier (workshop) multidisciplinar cu participanți (invitați și

studenți) din câmpul studiilor literare și al altor specializări
(antropologie, studii politice, culturale sau artele
spectacolului), dedicat diferitelor implicații ale literaturii cu
temă politică și identitară.

R5: actualizare și finalizare pagină web

R6: raportul final de cercetare

Activități și rezultate obținute
 Obiective: O1, O2, O3 & O4.
 Activități: 2.1-2.6.
 Rezultate obținute: R1-R5.

Pentru diseminarea rezultatelor cercetării, pe 21 martie 2019 s-a desfășurat, la

Institutul de Cercetare al Universității București, cu sediul în str. Dimitrie Brândză nr. 1,
în cadrul seriei Lunchtime Seminar, atelierul Romanul politic interbelic: mai multe lecturi
posibile (Interwar Political Fiction: Possible Readings) (aici), la care au participat
cercetători din cadrul ICUB, activând în alte câmpuri culturale (studii politice, istorie),
precum și studenți din ciclul de licență al Facultății de Litere a Universității București.
După prelegerea susținută, în care au fost prezentate principalele direcții ale cercetării în
domeniu, a avut loc o discuție, condusă în funcție de interesele publicului studențesc. S-au
abordat tematici precum: grile de interpretare teoretică a „genului”; principalele
subcategorii ale „genului”, existente în literatura română interbelică – de la romanul cu teză
până la romanul existențialist și cel suprarealist; interferența dintre filtrul ideologic și
„tipologia” personajelor rulate în romanul politic autohton (cu două „studii de caz”:
„ciocoiul” și „huliganul”); romanul politic, poziționat pe interfața dintre cultură (oficială)
și contracultură, asumându-și rolul de a construi sau deconstrui imagini stereotipice;
semnificația spațiului literar în romanul politic, cu referire la geocritica lui Bernard
Westphal, geografia literară a lui Franco Moretti sau psihogeografia propusă de Merlin
Coverley, pe urmele situaționismului lui Guy Debord.
 Stagiul de mobilitate la Katholiek Universiteit din Leuven (Belgia) s-a desfășurat
în perioada 24 aprilie – 15 mai 2019, supervizat de Prof. Dr. Ortwijn de Graef, de la catedra
de literatură engleză, în cadrul Faculty of Arts. Stagiul mi-a permis completarea corpusului
teoretic și metodologic relevant pentru explorarea romanului politic interbelic, prin
frecventarea mai multor biblioteci din cadrul campusului (biblioteca centrală, precum și
bibliotecile facultăților de litere, științe politice și sociale, filosofie, studii religioase).
Bogatele arhive și resurse online ale universității din Leuven (aflate în top 50, în World
University Rankings 2020) mi-au permis completarea bazei de date ce cuprinde lucrări
teoretice relevante în domeniu, cu atât mai mult cu cât abordarea integrată specifică
proiectului POLIQUID a necesitat un cadru metodologic interdisciplinar. Frecventarea
unor cursuri susținute de prof. de Graef asupra relației dintre proza literară și imaginarul
biologic occidental s-a dovedit util pentru reevaluarea paradigmei vitalismului din primele
decenii ale secolului XX, exploatat intens în literatura pan-europeană (inclusiv
românească) a identității. O întâlnire cu eminentul cercetător Theo D’haen, co-redactor-șef
al revistei Journal of World Literature, publicate de Brill, a deschis perspectiva unei
viitoare colaborări.
La Colocviul Național al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată din
România (ALGCR) cu tema Modelul german în cultura română, desfășurat la Sibiu în 10-
13 iunie 2019, am prezentat comunicarea „Teorii ale specificului național. Localizări
interbelice ale unui brand german în Europa Centrală și de Est”, în care am examinat
comparativ relocalizarea unor pattern-uri identitare occidentale (germane) în culturile
central- și sud-est europene. Teoriile mezo-regionale ale specificului național, de la
versiunile soft marxizant-socializante și până la cele esențialist-fascizante au fost
reprezentate prin autori români, bulgari sau maghiari ca Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl,
Dimităr Mihalcev, Ivan Hadjiski, István Bibó, Zoltán Szabó, Lajos Fülep, László Szabédi,
Lucian Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran,
Szekfü Gyula sau Petăr Mutafciev. Prin această comunicare (ca și prin articolul Teorii
interbelice ale specificului național în Europa centrală și de est. Recitiri contemporane,
publicat în revista Transilvania, v. mai jos), am încercat să contribui la o mai bună
cunoaștere, în spațiul literar autohton, a abordărilor transdisciplinare și comparatiste
promovate de Centrul de Studii Avansate din Sofia. Paradigma „studiilor culturale
comparate” (promovată de Steven Tötösy de Zepetnek, între alții) mi se pare cea mai
fructuoasă pentru o abordare integrată a imaginarului ideologic livrat în proza politică
interbelică.
În perioada 24-25 octombrie a avut loc, la București, Conferința Internațională De
l’Ouest à l’Est: Métamorphoses des discours en Europe / From West to East:
Metamorphoses of Discourses in Europe (aici), organizată de Universitatea București și
Academia Română, Institutul de Sociologie, sub egida rețelei de cercetători Observatoire
des discours et contre-discours relatifs à la construction européenne (Franța), cu sprijinul
CEREFREA București și Agence Universitaire de la Francophonie – Bureau Europe
Centrale et Orientale (AUF-BECO). A fost a patra conferință, după cele desfășurate la
Besançon (2013), Bruxelles (2015) și Torino (2017). Printre invitații speciali, alături de
nume de marcă din domeniul sociologiei, istoricul și antropologul bulgar Diana Mishkova
a susținut o comunicare plenară despre identitatea „sud-est” / „central-est” europeană sau
„balcanică”, explicând mecanismele imagologice de construire a unui auto-/hetero-
stereotip de lungă durată în istoria europeană. Diana Mishkova lucrează la Centrul de Studii
Avansate din Sofia, fiind implicată în proiecte de anvergură privitoare la explorarea
imaginarului identitar mezo-regional, din perspectiva studiilor istorice și culturale. În
cadrul conferinței, am prezentat comunicarea ”Travelling Nationalisms. Emil Cioran’s
Interwar Narrative Revisited”, în care am urmărit relecturile recente, post-1989, non-
reflexive sau reflexive, ale teoriei identitare configurate de Emil Cioran în perioada lui
„românească” interbelică.
Am participat, în perioada 5-7 noiembrie 2019, la The 9th International Conference
on Languages, Literature and Linguistics (ICLLL 2019, aici), organizată de Universitatea
din Barcelona, unde am comunicat lucrarea ”Hooligans, Charismatic Leaders, and Victims:
Narratives of Violence in the Interwar Romanian Fiction”. M-am concentrat asupra
relațiilor dintre cei trei actori-arhetip reprezentați în narațiunile violenței din perioada
interbelică („huliganul”, liderul carismatic și victima), identificând mai multe pattern-uri
de interacțiune în romanele politice ale lui Liviu Rebreanu, Mircea Eliade și Mihail
Sebastian. În final, pentru sesiunea de Q&A, comunicarea a propus o dezbatere asupra
strategiilor de (de)construcție a imaginarului „huliganului” / anarhistului de ieri și de azi,
din interbelic și până în zilele noastre, cu referire la produse ale culturii „înalte” &
„populare” precum Huliganii (1935) de Mircea Eliade, A Clockwork Orange (roman din
1962 de Anthony Burgess; film din 1971 de Stanley Kubrick), Natural Born Killers (film
de Oliver Stone din 1994) și Joker (film din 2019 de Todd Phillips, inspirat după un roman
grafic din anii 1940).
În fine, Conferința Internațională Direcții în critica și istoria literară contemporană
(aici) organizată de Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” pe 5-6 decembrie
va prilejui prezentarea comunicării „Cum citim azi romanele politice interbelice: definiții,
tipologii, inventare”, concepută în primul rând ca încă o cale de diseminare a rezultatelor
„cantitative” ale proiectului POLIQUID, mai ales a bazei de date referitoare la romanele
interbelice cu miză politică. Reluând cele mai importante abordări teoretice ale genului,
voi propune mai multe modalități de subcategorizare a lui (în funcție de tehnică narativă,
personaje-tip ale tramei politice, spații narative reprezentate, ideologii dominante), voi
prezenta baza de date realizată și voi indica posibile strategii de prospectare, mai departe,
a extrem de bogatului câmp literar al romanului cu miză politică.
Articolul National Characterologies in Interwar Central-East Europe.
Contemporary Rereadings, va apărea în revista Transilvania, Sibiu, în nr. 10 / 2019 (ISSN
0255 0539; CNCS: B; EBSCO, SCOPUS). Articolul a trecut deja prin faza de evaluare și
a fost acceptat spre publicare. Scopul său este inventarierea subcategoriilor literaturii
specificului național din interbelicul românesc, într-un context mezo-regional, în cadrul
metodologic trasat în lucrarea colectivă Discourses of Collective Identity in Central and
Southeast Europe (1770-1945), realizată într-un proiect internațional coordonat de CAS
Sofia (vezi și secțiunea „Repere ale cercetării întreprinse”, mai jos). Dintre toate
„recuperările” / „revizitările” contemporane ale literaturii identității din anii 1920-’40,
comparatismul multidisciplinar stimulat de aceste proiecte internaționale oferă paradigma
cea mai promițătoare, la ora actuală: articolul de față – și, în egală măsură, proiectul
POLIQUID în ansamblu – pledează pentru o integrare mai eficace a studiilor literare în
paradigma încăpătoare a studiilor identitare (alături de studiile politice, sociale, istorice).
În egală măsură, articolul este menit ca un aport la conectarea dintre studiile literare
românești și studiile culturale comparative desfășurate în țările central- și sud-est-
europene: cred că literatura autohtonă a identității trebuie receptată astăzi, dincolo de
„recitirile” afectiv-emoționale ale anilor 1990, prin filtrul critic al unui astfel de dispozitiv
metodologic integrat.
Am examinat relațiile dintre textele non-ficționale și ficționale ale membrilor
„tinerei generații” în articolul Eliade and Cioran, in the Mirror. Biographical and
Ideological Subtexts of a 1933 Debate, în curs de apariție în revista Transilvania, Sibiu, nr.
11 / 2019 (ISSN 0255 0539; CNCS: B; EBSCO, SCOPUS). Articolul a trecut prin faza de
evaluare și a fost acceptat spre publicare. În eseuri, articole și scrisori, cei doi tineri autori
și viitori prieteni se privesc, reciproc, în special în cursul anului 1933, ca personificări ale
„inautenticității”, distribuindu-și unul altuia roluri negative în scenariile identitare pe care
le construiesc cu fervoare în acest răstimp. O „oglindire” (deformată) a lui Cioran o găsim
în romanul eliadesc Întoarcerea din rai. Articolul reconstituie substraturile biografice și
ideologice ale unei polemici prelungite, așadar, și în universul ficțional (mai ales că un nou
avatar al „filosofului disperării” va apărea, într-un rol minor, în următorul roman eliadesc,
Huliganii).
Am contribuit cu capitolul ”Identity, Hierarchy, Equality. An Application on the
Romanian Interwar Modernism” pentru volumul colectiv intitulat provizoriu Temporalities
of Modernism, propus spre publicare Editurii Brill. Articolul aplică o grilă adaptată din
studiile antropologice ale lui Louis Dumont (Homo Hierarchicus și Homo Aequalis)
pentru a tipologiza imaginarul identitar interbelic, relevabil și în literatura ficțională și non-
ficțională românească. Capitolul se află în curs de evaluare double-blind-peer-review.
De asemenea, am actualizat pagina web a proiectului (aici), găzduită de platforma
IRH-ICUB, precizând noile activități întreprinse și rezultatele finale obținute. Atât articolul
publicat, cât și raportul științific actualizat pot fi accesate în regim gratuit, alături de alte
date și materiale relevante pentru aria proiectului, printre care cele două baze de date.
În scopul diseminării rezultatelor cercetării „cantitative” desfășurate în cadrul
proiectului, voi organiza în luna decembrie atelierul Romanul cu miză politică în România
interbelică: către un cadru interdisciplinar. Vor participa studenți din ciclurile de licență
și masterat ai Facultății de Litere a Universității București. Scopul principal este
prezentarea celor două baze de date (de lucrări teoretice și de romane politice interbelice)
și furnizarea unor metodologii și instrumente fiabile viitorilor cercetători care doresc să
exploreze romanul politic interbelic. Va fi invitat un cadru didactic asociat din programul
de master Societate, multimedia, spectacol al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii
(CESI), cu o comunicare privitoare la imaginarul politic în câmpul artelor spectacolului.

Repere ale cercetării întreprinse

 Obiective: O1, O2, O3 & O4.
 Activități: 2.1-2.6.
 Rezultate obținute: R1-R5.

Baza de date dedicată corpusului teoretic și metodologic pentru cercetarea

literaturii politice interbelice a putut fi completat, în urma stadiului de documentare din
aprilie-mai de la KU Leuven. Pe de o parte, au fost propuse câteva lucrări care
conceptualizează elementele definitorii ale genului (volumele individuale ale lui Susan
Rubin Suleiman, Maureen Whitebrook, Angela Kershaw; volumele colective coordonate
de C.C. Barfoot și Theo D’haen, Roger Kurtz, Alex Houen, Michael C. Frank și Eva Gruber
etc.). Pe de alta, m-au interesat contribuțiile care pun accent pe perspectiva istorică sau
comparatistă, abordând unul sau mai multe curente literare și politice, în conjuncțiile lor
(precum seria Writers and Politics in Modern France / Germany / Great Britain / Spain
etc., de la Editura Hodder & Stoughton, volumele lui Robert Soucy, John E. Coombes,
Günther Berghaus, Charles I. Glicksberg etc.). Fiindcă, de obicei, pattern-urile de abordare
– „teoretice” și „aplicative”, focalizate și panoramice – se întrepătrund, orice tentativă de
subclasificare a acestui corpus util în analiza romanului politic românesc interbelic, în
context european, ar fi avut un grad ridicat de arbitrarietate. Din corpusul teoretic am exclus
trei categorii de contribuții: (1) volumele non-ficționale interbelice care dezbăteau
chestiunile politice ale zilei (de la excelentele eseuri ale lui I. Ludo și până la Cum am
devenit huligan de Mihail Sebastian, de la culegerile de articole sau eseuri politice de
diverse orientări și până la textele-manifest ale grupurilor suprarealiste etc.); (2) volumele
recente (publicate după 1989) care dezbat polarizările ideologice ale perioadei interbelice
(studiile lui Z. Ornea, Marta Petreu, George Voicu, Mihai Iovănel etc.); (3) articolele
științifice dedicate political fiction-ului. Pentru a nu amplifica excesiv – și incontrolabil –
corpusul, m-am limitat, așadar, la studiile, publicate în volume individuale sau colective,
care tratează în mod expres problematica reprezentării imaginarului politic în proză și a
scriitorului în câmpul ideologic interbelic european.
Pentru situarea regională a literaturii identității naționale românești, în context
„balcanic”, „central-est” / „central-sud-est” european, am consultat mai multe lucrări
dedicate imaginarului mezo-regional. În primul rând, volumul colectiv coordonat de Ivo
Banac și Katherine Verdery, National Character and National Ideology in Interwar
Eastern Europe (1995). Apoi, extrem de folositoare s-au dovedit lucrările rezultate din cele
două proiecte coordonate, după anul 2000, de Centrul de Studii Avansate din Sofia (CAS):
„Regional Identity Discourses in Central and South-East Europe (1770-1945)”, respectiv
„Negotiating Modernity: History of Modern Political Thought in East-Central Europe”. Au
fost publicate, în urma primului, cele patru volume ale antologiei Discourses of Collective
Identity in Central and South East Europe 1770-1945 (Budapest, New York, C.E.U. Press,
2006-2014). În urma celui de-al doilea, a apărut lucrarea colectivă, în două volume, A
History of Modern Political Thought in East Central Europe (Oxford University Press,
2016-2018). Volumul lui Balázs Trencsényi, The Politics of ”National Character”. A
Study in Interwar East European Thought, e încă un rezultat notabil al acestor întreprinderi
colective, cercetătorul maghiar făcând parte din echipele ambelor proiecte. Or, liniile
comune ale acestor lucrări indică una dintre cele mai fertile direcții de cercetare a literaturii
identității din perioada interbelică: aceea a unui comparatism regional, lucid și bine-
temperat.
Baza de date a romanelor cu teme politice din interbelicul românesc a presupus o
cercetare sistematică (și susținută) în arhivele bibliotecilor din țară. Pentru o panoramare a
cât mai multor texte autohtone, a fost necesară punerea între paranteze a criteriului
„canonic” sau „axiologic” (care ar fi cernut, prin sita valorică, numai o „minoritate” a
romanelor politice: cele scrise de Rebreanu, Sebastian, Eliade și încă câteva). Or,
diversitatea reală a formulelor generative, a spectrului ideologic, a galeriei de personaje
puse în mișcare, a spațiilor narative, nu poate fi surprinsă decât în urma survolării unei
producții mult mai ample, ținând cont că exhaustivitatea e un deziderat intangibil, în
condițiile expansiunii considerabile a pieței editoriale, în anii interbelici. Instrumente utile
pentru explorarea acestui teritoriu încă nedefrișat au fost istoriile și dicționarele literare (în
special Dicționar analitic de opere literare românești, coordonat de Ion Pop; Dicționarul
scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu;
Dicționarul General al Literaturii Române, edițiile I și a II-a, realizat sub egida Academiei
Române și coordonat de Eugen Simion). Prospectarea genului interbelic autohton, cu
identificarea unor date relevante (an de publicare, strategii narative, spații literare,
personaje-tip, clase / grupuri social-profesionale) a fost finalizată în ultimele luni
(noiembrie-decembrie) ale proiectului.
Încă din stadiul incipient al proiectului, anticipam dificultatea stabilirii unor criterii
genologice precise, „imbatabile”, pentru o producție literară atât de diversă ca aceea
interbelică. Cea mai cunoscută definiție a romanului „cu teză” rămâne aceea propusă de
Susan Rubin Suleiman în volumul ei Authoritarian Fictions. The Ideological Novel as a
Literary Genre (cu mențiunea că cercetătoarea americană propune o accepțiune elastică a
„romanului cu teză”, incluzând aici și ficțiuni interbelice franceze): ”a roman à thèse is a
novel written in the realistic mode (that is, based on an aesthetic of verisimilitude and
representation), which signals itself to the reader as primarily didactic in intent, seeking to
demonstrate the validity of a political, philosophical, or religious doctrine” (Susan Rubin
Suleiman, Authoritarian Fictions. The Ideological Novel as a Literary Genre, Princeton
University Press, Princeton, New Jersey, 1993, p. 7). Dacă un atare set de trăsături își putea
proba validitatea în paradigma realist-naturalistă, el se vădește insuficient pentru
explorarea genului, aflat în expansiune, între cele două războaie mondiale: pe lângă
Malraux, Sartre și Camus, nici Aragon, Brasillach, Céline, Drieu la Rochelle sau Dos
Passos nu ar putea fi sondați pornind de la o definiție „de lucru” atât de restrictivă.
Inadecvarea dintre definiția dată de Susana Rubin Suleiman romanului „cu teză” și
strategiile narativ-ideologice ale prozei moderniste a mai fost sesizată (de Steven Ungar
sau Angela Kershaw). Pe de o parte, proza modernistă chestionează tocmai mecanismele
reprezentării (ale construirii / fabricării efectului de verosimilitate). Pe de altă parte, nici
livrarea „tezei” ideologice nu ridică mai puține probleme, mulți dintre romancierii angajați
„de școală nouă” considerând mai eficient din punct de vedere politic să propună întrebări,
decât să impună răspunsuri. Totuși, în literatura română a anilor 1920, ’30, ’40, paradigma
reprezentării mimetice e încă dominantă pe piața cărții.
Datorită dispersării modelelor narative în epocă, este caduc să formulăm un grup
unitar de criterii care să circumscrie ficțiunea politică într-un teritoriu cu granițe fixe. Am
optat pentru prospectarea unui câmp literar deschis, în care tematizarea politicului
reprezintă o miză semnificativă. Acest câmp se disipează între romanul social (al țărănimii,
de moravuri, al mahalalei, al parvenirii etc.), proza de război (de la Ultima noapte de
dragoste. Întâia noapte de război de Camil Petrescu, 1930, și până la Nebunia lumii de
George Cornea, 1925, sau Fata moartă de Petru Missir, 1937), romanul judiciar (precum
Apărarea are cuvântul de Petre Bellu, 1934, sau Revolte de F. Aderca, 1945) și reportajul
politic non-ficțional (de ex., Pogromul de la Iași, 1944; Pogromurile din Bucovina și din
Dorohoi, 1946; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, 1947, toate de Marius Mircu).
Granițele dintre toate aceste câmpuri conexe sunt estompate, trecerea dintre ele fiind
graduală. Vagul conceptual a fost un risc luat în calcul încă de la început: ar fi fost, practic,
cu neputință să imaginăm o formulă teoretică în care să înglobăm realismul omniscient și
tezist din Fecior de slugă de N.D. Cocea (1932), utopia naivă din Arimania sau Țara
Buneiînțelegeri de Iuliu Neagu-Negulescu (1923), ficțiunea-eseu din Calea calvarului de
A.L. Zissu (1935), suprarealismul de nuanță militant-comunistă din Fata morgana de
Gherasim Luca (1937) sau anarhismul avangardist din Cocktail de V.V. Martinescu.
Proiectul nu și-a asumat, dintru început, finalitatea teoretică a unei redefiniri genologice.
În schimb, pentru a include texte atât de diverse în câmpul romanelor (cu mize) politice,
am evaluat ponderea tramei politice în economia semnificațiilor fiecăruia dintre ele. În
acest sens, am ținut cont de pregnanța (1) personajelor-tip ale narațiunii politice ( de ex.,
feminista, revoluționarul, socialistul, fascistul, „huliganul”, anarhistul, politicianul
demagog / corupt, dar și capitalistul, plutocratul, țăranul răzvrătit, muncitorul grevist –
figuri profilate pe un dens fundal politic) și (2) mesajului ideologic construit prin mijloace
specific literare (anti-politicianist, socialist, comunist, umanitarist, liberal, democrat, critic
la adresa antisemitismului, naționalist, filofascist, legionar, antifascist etc.). Astfel, de
pildă, în câmpul explorat am inclus un roman ca Bariera de G.M. Zamfirescu, dar nu și
Maidanul cu dragoste sau Sfânta mare nerușinare ale aceluiași autor: în acestea două din
urmă, mesajul politic, deși existent, este dominat de cel social, necăpătând așadar suficientă
pregnanță.
Câmpul profilat, al romanelor interbelice cu mize politice, reprezintă numai o
selecție, nu are caracterul unui inventar exhaustiv și nu a fost delimitat printr-un set de
criterii genologice exacte. Așa cum menționam și în propunerea de proiect, nu mi s-a părut
oportun nici să impun un criteriu cronologic prea strict, unele texte, deși publicate în
perioada 1940-1947 (înainte de instalarea regimului comunist, care va afecta substanțial
textura câmpului literar), fiind concepute în anii dintre războaie și reprezentând, încă,
tensiunile ideologice specifice lor (acesta e cazul romanului Bariera, pomenit mai sus).
Nici frontiera dintre ficțional / non-ficțional nu am considerat-o impenetrabilă, numeroase
scrieri mixând mecanismele de ficționalizare cu discursurile de tipul autobiografiei sau
reportajului (de la ciclul În preajma revoluției de C. Stere, 1932-1936, și până la relatările
romanțate, la persoana I, ale lui Radu Cosmin despre incursiunea armatei române în
Ungaria lui Béla Kun, 1919-1920). Acest câmp pluriform va putea fi completat / remodelat
printr-o activitate de tip follow-up, eventual finalizată prin publicarea unui volum inspirat
de cercetarea realizată în cadrul proiectului POLIQUID.
Cu toată necesara prudență metodologică, baza de date livrată acum ar putea
reprezenta punctul de pornire al unor cercetări „cantitative” viitoare, în spiritul distant
reading-ului teoretizat de Franco Moretti. Neadoptând o viziune „puristă” și restrictivă
asupra unui gen prin excelență aglutinant, al metisajului și transgresării, am obținut o
panoramă destul de vastă (cuprinzând peste 90 de titluri) a unui spațiu ficțional în care
circulă (relativ) liber ideologemele politice caracteristice perioadei interbelice.