Calendarul National de

Vaccinari (2)
Lucrari Practice
Disciplina Epidemiologie
UMF “Carol Davila”
Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman
1
 Cuprins LP

1. Calendarul National de Vaccinari

2. Vaccinul Hepatitic B
3. Vaccinul Poliomielitic

2
 Programul national de imunizari (PNI)

Reglementari care asigura preventia

prin vaccinare sistematica si de masa
• a unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare
• a unor boli recunoscute ca probleme de sanatate publica
• a unor boli prioritare dpdv al alocarii resurselor pt sanatate

Controlul (reducerea, eliminarea, eradicarea)

bolilor prevenibile prin vaccinare este
• Planificat
• Condus
• Evaluat Pe baza
• obiectivelor si
• tintelor operationale

Obiectivele
• Specifica scopul practic pt
care sunt alocate resursele
• Sunt detaliate in tinte
numerice si temporale
Tinte
Specifica in termeni tehnici
strategiile care trebuie adoptate,
evaluate, revizuite pentru realizarea
obiectivelor 3
 CALENDARUL DE VACCINARE

Vaccinurile sunt recomandate

• Celui mai tanar grup populational
• Aflat la risc de imbolnavire
• Ai carui membrii se stie ca dezvolta
un raspuns adecvat de Ac la vaccinare

Recomandarile privind varsta de administrare tin cont de:

• Riscul de imbolnavire specific pe varsta
✓ BCG, HepB - imunitatea celulara, se poate vaccina la nastere
✓ Prevalenta mare a acestor boli la aceasta varsta
• Abilitatea orgs la anumite varste de a raspunde la vaccin
✓ DTaP - imunitate umorala, se vacc la 2 luni,
cand titrul Ac materni scade si se formeaza proprii Ac
✓ Vacc Rj administrat mai tarziu pt ca Ac materni persista 6 – 9 luni
• Riscul de complicatii specifice pe varsta
✓ DTP < 3 ani apoi DT, componenta pertussis intreaga da
reactii adverse
4
 Calendarul National de Vaccinari 2015-2017
Ordinul MS 386/2015

VACCINURI OBLIGATORII
• gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de familie!!!

o Imediat dupa nastere: in maternitate

• Hep B (primele 24 h) - Engerix
• BCG (primele 2 – 7 zile)

o 2 luni: Hexavaccin(1 Iunie, 2012)

• DTPa-VPI – HiB – HepB
• Pneumococic-conjugat (2017)

. 5
 Calendarul National de Vaccinari 2015
Ordinul MS 386/2015
o4 luni:
• DTPa-VPI-HiB-HepB
• Pneumococic-conjugat

o 11 luni: Hexavaccin
• DTPa-VPI-HiB-HepB
• Pneumococic-conjugat

o 12 luni,
• Primovaccinare ROR (rujeolic – urlian – rubeolic)

o 5-7 ani
• ROR (rujeolic – urlian – rubeolic) (rapel)

6
 Calendarul National de Vaccinari 2015
Ordinul MS 386/2015

o 6 ani: (incepand cu anul 2015): DTPa-VPI

- pentru copii neinscrisi in invatamantul scolar sau cu abandon, sau
care nu au primit la 4 ani o doza de DTPa: vor primii: DTPa-VPI
- cei care au in antecedednte o doza de DTPa la 4 ani vor primii doar
VPI
o 14 ani (cls a VIII-a):
- dT

Nota: Pentru adm tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza doar seringi de unica folosinta.
7
 Calendarul de vaccinari 2015-2016

Varsta recomandata Tipul de vaccinare Comentarii

primele 24 ore Vaccin hepatitic B ( Hep B )

In maternitate
2-7 zile Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)
DTPa-VPI-Hib-Hep B
2 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat 1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
4 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
11 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat1
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

5 ani sau 7 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-

6 ani2 Medicul de familie
poliomielitic ( DTPa-VPI)/VPI2
8 ani3 VPI3 Medicul de familie
Vaccin diftero-tetanic/vaccin diftero-tetano-
14 ani Medicul de familie
pertussis acelular

8
 CALENDARUL NATIONAL
DE VACCINARI, 2017
1l

HB HB HB HB RRO RRO
Hib Hib Hib
VPI VPI VPI
BCG DTaP DTaP DTaP DTaP - VPI dT
Pneumo-conj. Pneumo-conj.

N 2l 4l 11 l 12 l 6a 5 – 7a 14 a
4-7 z

6s 4s 4s

9
 Ghid pentru spatierea adm de
vaccinuri inactivate si vii *
 2 antigene inctivate Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval între doze (a)

antigen viu + inactivat. Pot fi administrate

simultan sau la orice
interval între doze (b)

 2 antigene vii Se adm simultan sau

păstrează un interval de
4 săptămâni între doze.

Obtinerea unui Raspuns optim de anticorpi = necesita respectarea varstei si a intervale

din caledarul national de vaccinari.
Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus.
10
*Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA – Vaccines, Third Edition.
 Ghid pentru spaţierea administrării de
imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare Administrare separata
simultana
Combinatia Interval Produs administrat Interval
minim Primul Secund minim
recomandat recomandat
intre doze intre doze

IG şi Ag Poate fi adm.
simultan sau la •IG •Ag Nici unul
inactivat orice interval,
•Ag inactivat
în locuri SAU
anatomice diferite Inactivat •IG Nici unul
IG şi Ag În general nu se
administrează •IG •Ag viu 6 luni
viu simultan
•Ag viu •IG 2 sapt. 11
 Administrare - Vaccinuri
• !!! DACA nu se pot respecta rec din PNI:
- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi.
- Protectia optima se obtine dupa ce se
administreaza numarul de doze recomandate.
- Un interval mai scurt intre dozele de vaccin
poate influenta raspunsul imun, cu scaderea
nivelului de protectie. – nu se admite decat in
situatii speciale (epidemii, calatorii).
Intreruperea schemei de vaccinare nu impune
reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm
unor doze suplimentare. 12
 VACCINURI FACULTATIVE
• La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte
de inceperea gradinitei sau a scolii
o vaccinul varicelos: previne aparitia
varicelei - cea mai usor transmisibila boala
a copilariei

13
 Hepatita B

• boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB),

virus ADN - gazda naturala omul.
• virusul hepatitei B - extrem de rezistent in conditiile din
afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare
acele, echipamentul medical sau stomatologic,
necorespunzator dezinfectat/sterilizat - pot contribui la
transmiterea hepatitei cu virus B.
• >100 de ori mai infectios decât virusul HIV
• mai multe particule virale prezente in sângele infectat.
• s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre
deosebire de virusul HIV.
14
HBV Cale de Transmitere

• Sexuala

• Parenterala

• Perinatal

15
 Hepatita B
• Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90% dintre
sugarii infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramân
purtatori de AgHBs pentru o perioada > sase luni, intrând in categoria de
purtatori cronici de VHB.

• Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decât femeile.

• Cei care devin purtatori la vârsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut
de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic.

• Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa

intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic.

• In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica

16
 Distributia geografica a prevalentei
purtatorilor cronici de AgHBs

Prevalenta Ag HBs

8% - Mare
2-7% - Intermediara
<2% - Joasa

17
 Impactul global HVB

WER, No 28, 2004, 79, 253-26418

WHO
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
 HVB - Epidemiologie
Proporţiile fenomenului în termenii prevalenţei
✓ SUA : aprox. 300 000 infecţii noi/an
5 – 10% , rată de cronicizare
1 – 1,25 milioane (0,2%) purtători cronici HBV
✓ India : 4 % ( 10% din cazuistica mondială)
✓ Indonezia : 5-10%
✓ Turcia : 4 –7%
✓ Pakistan : 3 – 5%
✓ Vietnam, China : 12 – 14% (peste 100 000 000 persoane)

Custer B, Sullivan SD, Hazlet TK, Iloeje U, Veenstra D, Kowdley KV, Global
epidemiology of hapatitis B virus, J. Clin. Gastroenterol. 2004 ; 38 (10 Suppl.) :
S 158 – S 168 19
 HVB - Epidemiologie

România

✓ Absenţa unui registru naţional pentru evidenţa afecţiunii

✓ Relaţii statistice actuale nerelevante ; practic disponibilă
– doar evidenţa cazurilor acute spitalizate (10 – 30%, la
ponderea acceptată a exprimării simptomatice).
✓ Screening-uri de depistare, improbabil fezabile din
perspectiva suportului financiar.

20
 Hepatita acuta virală B - Incidenta pe
grupe de vârstă –România, 2004

100.000 pop din grupa de varsta

30
27.2 25.7
25

20
14.4
15

10 6.4
3.5 4.3
5 1.0 8.1 2.6
1.5 0.6 0
4.8
0
<1

1-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-34

35-44

45-54

55-64

65-74

75-84

85>
Dr. MOLNÁR B. Géza, 21
AMR-Societatea Română de Epidemiologie, 10 dec. 2004
 22
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 24
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 Studii de Prevalenta a HVB
• Anul Populația Prevalența AgHBs (%)
• 1990 București - Populația adultă cu risc scăzut
(Paquet C. 1993): 11
• 1990 București (personalul medical)
(Paquet C. 1993) : 9,2
• 1990 București (femei gravide)
(Paquet C. 1993) : 7,8
• 1994 România (populația generală)
(Molnar G. 1994) : 6
• 2005 Județul Iași (populația generală)
(Duca E. 2007): 6
• 2008 România (populația generală)
(Gheorghe L. 2008): 5,11
• 2008 Județul Iași (populația generală)
(Gheorghe L. 2008): 4,29

25
 26
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Incidenta anuala a infectiei cu VHB in Romania, 2011, in functie de resedinta (Judet)

27
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta
de aparitie a infectiei acute
100 100
Infectie cronica (%)

80 80

60 60
Infectie cronica

40 40

20 20
Infectie simptomatica
0 0

28
 Evolutia infectiei cu VHB

Infection

Symptomatic
Asymptomatic
acute hepatitis B

Resolved Resolved Chronic

Chronic infection
Immune Immune infection

Cirrhosis Cirrhosis
Asymptomatic Asymptomatic
Liver cancer Liver cancer

29
Evolutia clinica in infectia cu
VHB, VHD
Tipul infectiei/
VHB VHD
Evolutie
< 5 ani: 30-90%
Infectie cronica 50-90%
> 5 ani: 1-20 %

Ciroza hepatica 2-10% 50%

Mortalitate prematura 15-25% 15%

Rolul im. cu vaccin Hep B – prevenirea Cancerului hepatic

Primul vaccin in tratamentul cancerului. 30
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in mod
accidental la sânge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza
imediat!!!
• spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,
alcool 70%)
• se recolteaza probe de sânge de la persoana expusa in
vederea investigatiilor serologice,
• imunizarea pasiva cu Ig umane specifice antihepatita
B.(IgHB) – 0,06 ml/kgc – primele 24 h, maxim 72 h!!
• In acelasi timp – se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B.
• vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice.
31
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior, daca titrul
seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se
efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de
vaccin.

• Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza

proprietatile imunogene ale vaccinului
• !!!!cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite.

32
 Hepatita B – Profilaxia specifica a infectiei

N.n. din mame purtatoare de VHB:

• – adm de IG umane specifice anti HepB
(100UI – 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere,
• impreuna cu prima doza de vaccin HepB,
• in seringi diferite, locuri anatomice diferite.

33
 Hepatita B – Profilaxia specifica a infectiei

Partener sexual al unui caz de hepatita B:

• Profilaxia se va aplica in primele 14 zile
post expunere
• Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06
ml/kgc
• Concomitent se incepe vaccinarea cu
vaccin Hep B, schema 0,1,6.

34
 Hepatita B – Indicatii vaccinare
• De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc
crescut:
• personalul medical,
• personalul si pacientii institutionalizati,
• pacientii care primesc frecvent produse de sânge,
• calatorii in zone cu inalta endemicitate
• persoane care practica sexul in scop comercial, homosexuali
• utilizatorii de droguri.

OMS : Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei

!!! –necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

35
 Vaccinul Hep B
• Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice.

• Acestea contineau antigenul de suprafata al VHB, Ag HBs, preluat

din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat.

• In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica,

• ENGERIX – utilizat in schema de vaccinari obligatorii a nou-
nascutilor la noi in tara.

• Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la

scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de
la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100,000 locuitori.

36
Scheme de vaccinare in HepB
PNI DTPa DTPa DTPa
VPI VPI VPI
Hep-B HiB Hib HiB
Hep-B Hep-B Hep-B

N 2L 4L 11 L

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B Hep-B Hep-B Hep-B
IGHB

N 1L 4L 11 L

37
Schema standard (Primovaccinarea = 3 doze,
vezi alte programe de imunizare, UK, SUA)

0 1L 6L

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

0 1L 2L 12 L

38
 Vaccinul hepatitic B
• ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras,
• in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti.
• Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute când vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere.
• Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sângerare severa, precum hemofilicii.
• Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza.
• Nu se mai recomanda revaccinarea pentru adulti, imunitatea fiind
mentinuta prin memorie iimunologica
• Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a
cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.
 Vaccinul Hepatitic B
Testare postvacinala
Include persoanele/pacientii:
• imunodepresie (e.g., hemodializati)
• care au fost vaccinati in alt loc anatomic (mm fesieri)
decat cel recomandat (m deltoid)
• Nn din mame purtatoare de AgHBs +
• Cadre medicale care vin in contact cu sange/derivati
• Parteneri sexuali ai unei persoane cu HepB cronica

!!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de

vaccin Hepatitic B.

40
 Vaccinul Hep B
- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de:
- >10miliU.I./ml (low responders),
- preferabil un titru > 100 mUI/ml (high responders)
- Ofera protectie de lunga durata
- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:
obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)
- Raspunsul imun variaza cu virsta:
- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la
>95% din persoanele care au primit 3 doze vaccinale,
- la 90% a celor de varsta > 40 ani si la
- 65-75% la > 60 de ani.

41
 Vaccinul hepatitic B
Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă:
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3
- 20%)
-reacţii sistemice (20%) uşoare;
-complicaţii foarte rare (soc anafilactic : 1
caz la 600.000 doze)
- nu a fost demonstrata in practica
existenta unei legaturi intre vacc hep
B si aparitia unor boli autoimune,
scleroza in placi, autism (OMS)

42
 VHC
• Este principala cauză de:
– ciroză,
– carcinom hepatocelular,
– transplant hepatic

• 1 din 5 cazuri evoluează spre ciroză în 30 de

ani2, aceste cazuri fiind grevate de o
mortalitate de 1-5 % pe an3
• Incidenţa anuală a cazurilor de carcinom
hepatocelular la pacienţii cu ciroză este de 4%2
1. WHO. Hepatitis C. Fact sheet no. 164. 2. CDC. MMWR. 1998.
3. CDC. Hepatitis C slide kit. September 25, 2000.
HCV prevalence in Romania: 4.56%

44
185 milioane de oameni infectaţi VHC

HAJARIZADEH et al. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2013;

10:553-562NEGRO and ALBERTI. Liver Int 2011;31 Suppl 2:1-3HANAFIAH et al.
Hepatology 2013;57:1333-1342
 Date de epidemiologie
publicate în România ...

...arată că am putea avea peste 1 milion de români

infectaţi cronic cu virusul hepatic C
Anuarul Statistic al României(http:// www.insse.ro/Anuar%20200S/CAPITOLE/cap2.pdf
Molnar G. Şi col., Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, epidemiologie 1994;30:141-149
Incidenta anuala a infectiei cu VHC in Romania, 2011, in functie de resedinta (Judet)

47
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 Incidenta HVC este subraportata
48
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 49
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
 Evolutia Infectiei cu HCV
150 milioane cazuri cu infectie cronica
VHC
100 Persoane Timp
15%
85%
Vindecare (15)
Cronica (85)
80%
20%
Stabil (68)
Ciroza (17)
75%

Stabil (13) 25%

Mortalitate
(4)
50
Indicatie pentru transplant de ficat
Care sunt căile de transmitere a VHC
?
Transmiterea prin transfuzii,
instrumentar medical ( < 1992), folosirea în
comun de seringi de către utilizatorii de
droguri (în ultimii ani)

Transmiterea prin hemodializă

Transmiterea prin tatuaje, piercing

Transmiterea prin manevre stomatologice

Transmiterea prin utilizarea în comun a

obiectelor de igienă personală
Căi de transmitere în creştere...
 Ce putem face?
• Măsuri de informare a pacienților

• Screenare și depistare activă;

• Dg precoce – crește șansa de răspuns la tratament

• Profilaxia transmiterii verticale:

• recomandarea cezarienei
• interzicerea alaptatului!
Cauze de deces boli infectioase : VHB (locul7) si
VHC (locul 10)

BOLI INFECTIOASE DECESE/AN

1. Infectii ap respirator ~ 3.5 mil
2. HIV/SIDA ~ 3.0 mil
3. Boli diareice ~ 2.2 mil
4. Tuberculoza ~ 2.0 mil
5. Malarie ~ 1-3 mil
6. Boli eruptive ~ 888,000
7. Hepatita B ~ 500,000 - 750,000
8. Pertussis ~ 355,000
9. Tetanos Neonatal ~ 300,000
10. Hepatita C ~ 250,000

WHO. Hepatitis B. 2002. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. CDC.
Epidemiology & prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11. 54
Hepatita C, masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C:
• Prezinta potentialul de a transmite infectia
• Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite
• Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si
perinatal
– Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea.
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU
trebuie sa:
• Doneze sange, organe, tesuturi, sperma.
• Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex. periuta de dinti, aparat de ras)

55
56
57
58
59
60
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

61
 Vaccinul poliomielitic
Disponibile două tipuri de vaccinuri poliomielitice:

•Vaccinul poliomielitic oral (viu atenuat)

•Vaccinul poliomielitic injectabil (inactivat)

62
 VPO (Sabin)
• Vaccin viu, atenuat, trivalent –
• Adm oral 0,2 ml (2 pic)
• produce niveluri ridicate ale imunitatii atit la nivel local
(IgA secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala,
unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic
(im umorala, IgM, IgG) – contribuie la stoparea circulatiei
virusurilor salbatice.
• Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) – la 1-3
zile dupa vaccinare.

63
 Avantaje vs. Dezavantaje
• Relativ mai ieftin
• Poate fi adm. de voluntari necalificati medical, cu
instruire minima.
• Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi
ridicate (tari tropicale!) – mutatii virale, revenirea
la neurovirulenta

64
1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la
750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)

Primo-
Risc 3,800 X
vaccinarea :
Risc 6,8x
> 7-10 ani
OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
65
Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV

• Imunodeficienţa (ereditară sau dobândită).

• Febra (la vaccinare sau în primele 2-3 săptămâni după

vaccinare).

• Traumatisme musculare, inclusiv injecţii IM.

• Riscul cel mai mare este la primovaccinaţi.

• VAPP pot apărea atât la recipienţii de vaccin cât şi la

contacţii nevaccinaţi ai acestora.

66
 Prevenirea paraliziei polio!!

- Provocata prin injectii IM,

• Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM, extractii
dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile.
• Pentru trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza
calea de adm IV.
• Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un
interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral).

67
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

68
 VPO (Sabin) –
Contraindicatii
Nu se adm:
• pacientilor infectati HIV
• contactilor de familie cu o persoana infectata HIV
• pacientilor cu imunodeficiente si contactilor de familie ai acestora.
Precautii:
• La gravide si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara
protectia imediata.
• La pacienti cu diaree dupa administrarea vaccinului - se mai adm o
doza vaccinala dupa 4 saptamani.
• Pacientii care prezinta varsaturi in primele 30 min dupa adm vaccin –
se repeta adm vaccinului in aceeasi sedinta
• Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese – la 2 ore interval

69
 VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
• 95% - in tari industrializate
• 90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei intense a
altor enterovirusuri, care intra in competitie pentru Rc de
la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic.
• Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii
si adolescentii vaccinati ) – populatii izolate de eschimosi
– evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea cu VPO.

70
 VPI (Salk): Avantaje/Dezavantaje
• Vaccin inactivat
(Poliovirusuri inactivate)
• Adm IM
• Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la
nivel intestinal
• ineficient pt eradicarea
poliomielitei
• Adm necesita prezenta
unui cadru medical
• De 4 X mai scump
• Avantaj: Termostabil
71
 VPI (Salk):
Recomandari de vaccinare
- Pacienti cu imunodeficiente, inclusiv infectati HIV
precum si contactilor acestora.
- Adm la cei care calatoresc in zone endemice sau in care
evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic.
- Vaccinarea adultilor: personal de laborator care lucreaza
cu tulpini salbatice,
- Personal medical care vine in contact cu pacienti
excretori de virus polio viu salbatic,
- Persoane nevaccinate, care vin in contact cu copii
excretori de tulpini vaccinale.
- In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea
PPAV.
72
 VPI (Salk)
• Contraindicatii/Precautii:
- Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin
- Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,
Polimixina B
- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringa
• RA: rare – 0,5-1,5 % durere locala, eritem,
tumefactie
73
VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

• 100% ca raspuns imun dupa ≥ 2 doze vaccinale

VPI.
• Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la > 95 %
din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze.
• Studii OMS au demonstrat seroconversia si
concentratia Ac cea mai mare in cazul vaccinarii
secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO).
• Hemofilicii au raspuns vaccinal slab.

74
 Experienţa utilizării VPI
în România
• VPI este înregistrat în România din 1992
• De peste 20 ani copii din leagăne (centre de plasament) sunt
vaccinaţi cu VPI

• 2015 - PNI: adm VPI la: 2,4,11 luni si

• revaccinare la 6 ani (2015), sau 8 ani (vezi explicatiile din slide-
urile anterioare)

75
 Comparaţie între VPO şi VPI
Caracteristici VPO VPI

Cale de administrare Orală Parenterală

Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA*
(fecal/oral) (oral/oral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA* NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU

76
 World Health Organisation
• Eradicarea poliomielitei pana in anul 2018.

77
 Masuri in plaga cu potential
rabigen(MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor
Gravitatea I: Saliva
animalului turbat sau
suspect de turbare a venit
in contact cu escoriatii
recente (< 24 h)
Gravitatea II: Contactul
salivei animalului cu
escoriatii recente
localizate la fata, gat sau
organe genitale. Muscaturi
superficiale si zgirieturi
localizate la trunchi sau
membrele inferioare
Starea de sanatate a Profilaxia specifica
animalului in
momentul agresiunii
Vaccinare numai in
cazul aparitiei turbarii
Sanatos in momentul
clinice la animal sau
atacului
a confirmarii prin
laborator
Se incepe vaccinarea
care se va intrerupe a
Suspect de turbare
5-a zi daca animalul
ramane sanatos.
Turbat; omorat si Vaccinare completa*
neexaminat; cu 5 doze in ziua
necunoscut 78
0, 3, 7,14, 28
 Masuri in plaga
cu potential rabigen (II) (MS)
Starea de sanatate a Profilaxia specifica
Gradul de gravitate al
animalului in
leziunilor
momentul agresiunii
Gravitatea III: Muscaturi -Ser antirabic
sau zgarieturi Sanatos in momentul - vaccinare numai daca
superficiale localizate la atacului la animal se confirma
fata, gat sau maini sau diagnosticul
organe genitale,
-Ser antirabic +
muscaturi sau zgarieturi
multiple si superficiale - vaccinare care se va
sau mici si profunde intrerupe a 5-a zi daca
localizate la memebrele Suspect de turbare animalul ramane sanatos
inferioare si trunchi sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si Sero-vaccinare

neexaminat; completa
necunoscut 79
 Masuri in plaga
cu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al Starea de sanatate a Profilaxia specifica
leziunilor animalului in
momentul agresiunii
-Ser antirabic +
Gravitatea IV: Leziuni Sanatos in momentul - vaccinare care se va intrerupe a
produse de animale atacului 5-a zi daca se infirma diagnosticul
salbatice sau muscaturi
produse de animale -Ser antirabic +
turbate, localizate la cap. - vaccinare care se va intrerupe a
gat sau maiini; muscaturi Suspect de turbare 5-a zi daca animalul ramane
sanatos sau laboratorul infirma
multiple si profunde diagnosticul
localizate la trunchi si
membrele inferioare
Turbat; omorat si Sero-vaccinare completa
neexaminat; necunoscut

Ser si vaccinare care se intrerupe

Salbatic, omorat si trimis
daca s-a inlaturat orice
la laborator pentru suspiciune de turbare la ex
diagnostic (ex histologic 80
histologic.
al creierului)