S[EULIOU |1098 - B-1]X & BSeID najuad jenueyy Id09 NYLNGd ' F ' ( { ‘ r r r Inayta voinv : NOSATISVA VINZDNa V9IOLS VITZNHOO ALIN VOINOTS > VSINVG-VINOL VIEVIN VALSOO VIAVLOO ead INTINLNYWYLYANI TNYALSININDI¥AINTR Prezentul manual se adreseazd viitoritor tnvéfiitori care ‘cor aborda domeniul predirit-invitdrii Titeraturit pentru copii, stimuland autotinvittarca yi interesul pentru desrol- tarea laturii mnetodoiogice. Construit pe baza programei directive, calabilét tn peri- oada de tranzitie, manualul pentru clasa a XITI-a continud, in general, linia metodologicit a celui pentru clasa a XTEa, ultima edifie aviind, binetnteles, note specific unei ‘ease terminate privind contextuaticarea si sistematicarea infor- ‘mafitlor reglementate prin programa. Manialul tsi specified continutul ta confluenta dintre operatorit stitnlifici (criterit semiotice gi de teorie a Uite- vaturii in divizarea pe unitapi de confinut, temutiew referen- Fiala tradifionald specificit varstet prescolare gi scolare mici, trimiteri critice punctuate ), operatorii metodicl (diseursul didactic cu tripla functie de enunfare, comunieare si repre centare @ informatie’, componenta aplicatic-creatird, sar- einile de invifure, sugestiile tematice si bibliografice) yt ‘operatorii ediloriali (telinoredactarca, materialul élustra- tiv). In topica invdfiirii intra 15 unitafi de continut, fiecare dintre acesten cuprinzind : @) presentarea temei respective 5 b) diseursul didactic (textul sau fragmentul de text ales, preventarea general sau comentariul textului, surcinile de Anviifare) ; €) trimiteri bibliografice. In fiecare unitate de confinut sunt prezentate succint ideile principale, menite sii eontierece un orizont de lecturd in problematica respectiva, valorifiedndu-se si anterpretin- d-se, de asemenea, secrente de texte diferite. In conseeinfa, sareinile de inviifare enunfate nx sunt restrictive, din con tra, daw posibilitatea crerii altora care sit corespundis rea- Litdfii actutui de invdfare directa saw intermediaté de pro fesor. Temele, ca si discursul didactic, de altfel, se inserin ‘intr-o dublis finalitate « tnodfarii: pe termen seurt, caio ‘ctivitate seolard curenta, pe termen tung, ca o posibila formade pregittire a viitoritor invataiori pentru valorificarea si interpretarea diferitelor tipuri de texte din literatura pentru copii. De asemenea, manuatul oferd color interesati o diblio- grafie de referintit din domeniul Wleraturit romaine yi wni- ‘ersale, 0 bibliografie critied sclectiva si o bibliografie referi- toare la tehniea lecturi COORDONATORUL MANUALULUT tina ment adres limbs tints pent aren aa stile | expr de a rare, post com trad tilor tiva1, PROBLEME SPECIBICE LITERATURI PENTRU COPIL GENURI ‘SI SPECIE LITERARE ACCESIBILE COPILOR DE VARSTA PRESCOLARA SI SCOLARA Literatura, in general, si literatura pentru copii, in special, este o forméi de cunoastere prin intermediul imaginii artistice, respingind sehe- matismul de orice fel. Ca arti, literatura are (niisituri distinete, specifice. Ba ,reflectii realitatea prin intermedinl Imaginilor eoncret-senzoriale, re- Jevabile in constiin{a noastr’s en ajutorul forjei expresive a cuvintelor(..). ‘Limbajul in literaturk mm este um simpln instrument sau vehicul, ei o structuni in care sciitornl Ingroapi att propria sa conceptie, eat si pe cea a Tomi”, Reflecténd realitatea prin transfigurare artistic’, si literatura des tinati copiilor devine, implicit, 0 modalitate specified. de cunoastere, ele- mentul de specificitate find dat de limbajul ei particular, Tndiferent e& se adreseazi adultilor sau copiilor de varst% prescolari sau scolar’ mic, Timbajul literaturit este preponderent reflexiv, spre deosebire de cel apar- {inand stiin{ei, care se distinge prin tranzitivitate. A dezvolia dragostea pertru literatur’ inci dela varsta prescolard si gcolar’ micd nu inseamm’t a renunja la exigentele esteticului, sub pretextul cdi ne advesiim celor met, G, dimpotriva, reusita este asiguratt daci educatoarea san invititorul stie si sensibilizeze pe micii agcult%ttori sau cititors, prin intermedinl forget expresive a limbajului artistic. Aceasta presupune respectarea unmiitoarelor cerinfe : asigurarea coneordantel dintre continutul programelor si gradul de accesibilitate al operelor recomandate pentru studiere ; — eunoasterea temeinic de clitre elevi x conjimitului (extelor lite rare, a valorii lor cognitive, etice si estetice ; —fnsusirea intuitiv-practic’ a notiunilor de teorie a literaturii; = eoncordanja dintre obiective, confinuturi, strategii didactice 31 posibilitatile de invitare, proprii copiilor, in etapele mentionate. ‘Pentru aceasta, volumul de informafii, de cavintesiexpresii din opera comentati, prin mijlocirea lecturti explicative,ma trebuie si vind in con- tradietie cu unele principii didactice, si anume = respectarea particularsta- tilor de varsti si individuale, accesibilitatea, insusirea constient’ si ac- tiv a eunostingelor, interconditionarea dintre concret si abstract ete. 11, Paseadl, Nivele esftice, EDP, Bucurests, 1972, p. 195.Dintre obiectivele predii literaturii pentru copil, se aw in vedere: irilrea emofional-reflexiv a continutulut operei prin intuivea § constientizarca mesajulut etic sl estetic al acesteia ; caitbAeltarea elevatui de a recrea universal sensibil al textulut prin Mentificarea, pe cale intuitiv-practicd, ‘a euyintelor 41 expresiilon cate ok faclliteze infelegerea mesajului artistic al operet; aprecierea irumosului artistic prin continua solicitare a sensibi- Magli, indivi, ménoriet afective, atenfiei volunture si, mat ales, a ima- ginatiel ereatoare; — contietul eu operele accesibile viirstei preseolare care trebuie si conduci Ia realizarea educ &tetice = lectura explicativi: si demersul metodologic valoriticat 1a orele de Gite, lecturi, dezvoltarea vorbirii san compunere, pentru ,cultivaren guntululestetic, dcemimsntuluicritie, in virtutea eiruia sivemita judeetfi de valoare” 1; J 7 Porceperea confinutalut de idei sf de sentimente prin imbinarea lafuril estetico-emotionale en cea relational, pris terferenta dintre Umbajul retlexiy si cel tranzitiv i gcolare mici, fiel intelectuale, morale sf __dmeclzarea, activizarca, imbogifirea st nuanfaren vocabularulus, Pasusitea unor euvinte si expresil eu sens propria gi figural, care sh contri, Duie la realizatea met exprimiri coreete, coerente. si expresiv fe, eleviil rated f@ model permanent opercle Titerare indrigite din repertoria national si universal ; Ppwlapretarea diferentiatia, in famefie de speciticul operel, de ge- null si specia textulni comentat. Dintte operele lirice studiate la clasele mici se yor avea in vedero: Grea{ile populare lirice (cdnteeul de leagin, doina, volinda) ; ie, walle lice culte (poeria despre patric si ero; poexil despre copilirie, vieluitoare, naturi; pasieluri ete.). In operele aparfinind genulut linie, prezenja seriitorulateste Airecti, Be cind in cele apartinind genulul epic accasti: prezeni direct alter, heal en cea indirect, ealizindu-se prin Intermedial personajelor. tn operele dramatice, in prim-plan apar personijete, in majoritatea “Astfel, momentele jocului sunt mareate de versuri: Am pierdut o batistufai Mi bate méimiea, Cine-0 are siimi-o deie, i sirut gurita. Batista fermecatt Se aflii la o fat, La o fat framoasi Pe eare o iubesc.” Versurile cumulati sunt desprinse din snoave sau basme cir- cul ca frazmente independente de inireg, ex o functe nous? Un astfel ‘de exemplu pot fiversuriie = arose un pring @ilare ... ia, 0 Ce face prinfu aicea? ... ia, 0 — Bl cauti si se insoare ... ia, 0 4 Ioloria ileraturdt ramdne, yo). 1, Kéitura Academel, Bucuresti, 1964, pag. 18°. na ~ Pecmeosiia? jae... —Pemine! i Piedlelile, glumele sun Cine bine va cinta Un eovrig va eastiza, Gren! Cu-eu! Cucuriguim | Oare cui sici dim covnigul?” (Primantirile de limba sunt -texto_importante pentru insusirea Corectii a uno sanete sau curinte dificileprin care xe educl atenfia, spiritul de observajie, memoria, a Aster: a. »Tot am zis ¢-am zis ¢-ot zico, Dar de zis ew nam mat zis; Nici n-am zis, nici n-oi mai zice Gam sti zie c-am zis epi zice.” ms oh pestri(% prepelita pestrifi, dar mat pestritt sunt put prepelitet pestrije din neamul prepelijelor pestrija.”” Foleloral coptilor iustroazii universul acestora, dominant fiina Jocul, si are numeroase valente instructiv-educative, Temi © Realizati jocuri didaetice, folosind elemento din foleloral copiilor. Nota Cdoniek a, cule 06 autor: dn rele seen al copies, peteu ca ages didnatce pepguimente de Strueturire a Joomloe didactic, ane oi te opera nc strategia pecan _Sublinem Imul cla¢ dotchese foarte putin de mele oxen, ‘storia ite 12.3. LIRICA POPULARA Literatura populari s-a format de la inceputurile limbii romine si -a dexvoltat © ndu-se de-a Tungul timpulut si spafiului romsinese in numeroase capodopere. Fiind 0 ereatie colectiv’, oral, anonimsi, tradifio- naki si snereticd, aeasta iustreasi confinuturi si forme literare care sintetizcazti bogifia si forja spinitualitittii rominesti. Tn documentele serise, s-au Picut pupinereferirila folelor pani in seco- lulal XVElea, dar, apoi, acestea devin numeroase, ineepand eu Ineifiturile lui Neagoe Basarab ciiire fink sé. Teodosie (15121521), Literatura noastri modernii se denvolti avand modelul literaturii orale, acest fenomen find, subliniat de G. Cilineseu ; ,S-au creat astfel niste mituri, dintre care patra au fost sisumt hriintte cu o frecventi: creseandi, constituind punetele de plecaremitologice ale orieiiruiseriitor national” 2 [s Cele patru mituri sunt deci ‘Traian si Dochia, simbolizénd constitutrea i insiisi a poporului roman, mitul mioritie, al jertfei pentru creafie si cel al zburdtorului. Interesul pentru folclor, influenfa acestuia asupra liferaturii eulbe sunt dimensiuni permanente ale spiritualitititromAnesti. In prefata primei culegeri, Poezii poporale — Balade (Céntice bitranesti ), publicati in dowk volume, in 1852 si 1853, Vasile Alecsandri propune o clasificare a creatiei literare orale »,Aceste poezii se impart in irei clase deosel 1. CAnticele biitrinesti san Balade ; 2. Doine; ‘3. Hore Baladele sunt mici poemuri asupra intamplirilor istoriee si asupra faptelor mireje. Doinele cuprind toate canticele de doruri, de iubire si jale, Horele sunt cinticele de veselie ale poporului ‘Pe ling& acestea se mai wil unile cantice numite Colinde, cavele au un caracter religios, prevum Nasterea lui Histor, Florile daibe, Plugul ete., ce se cats in agiunurile Cractunulut si al Anului Nou.” © clasificare mai cuprinziitoare este propusé dé istoria literars. Aceasta ar fi: AG oc Limesen, Islorialiteraturié oméne, Faltara Nagard, 1980, p. 62. 131, Genul litte in versuri : — doina; ~ eolindag Proper ae copii; = sorcovas — edntecul istorie 5 — einteenl de joe; — strigdhturile ; mnteeul de leagiin, -nul epie in , ~ cintecul bittranese (legenda, balada) ; balada nuvelistic’ ; — poezia obiceiurilur ; ) proza — legendas — snoava 5 = Dastnul, 3. Genul dramatie: (jocuri cu caracter de pantomimi) = jocul caprei; — joenl ursulni ; — jocul edtupulni; = furea; cerbul; — Drezaia — viclelinutl olelorul copiilor cintece formule — recitative numiritori ; — versuri care insofese dansul, jocul; formule cumulative; — picileli; friamantini de limba, V. Genul aforistie = — ghicitori ; aieiStori; proverbe.” ‘Tema © Precizati gemil s1 specia literar’ din care fac parte textele ur mitoare, evidentiind trisiturile caracteristice : * Dupi Istria Uterotariy romdne, vol. J, Baiturn Academics, Bucuresti, 1264 14alt efit casa, ‘Verde ca miitasa 5 Amar ca Herea, Dulee ca miferea.” 2. ,Duemi, rofbule-m cole, Si port arma de voinic ! Du-mi, reibule--n paduri, ‘Si port arme de pandurl. Foicica eampului, Gzeu ¢ drumul muntelui, ‘Dar mai grea e siricia, Duce-mi-s-ar Ja pustia!” 3. ,,Umn, dol, trei, patru, cinci, ‘Tata cumpir’ opinei ‘Mama eumpiri secard, Dumneata sii iesi afar’ !” -DOINA in Jumea culturli rominesti, doina e specia cea mai eunoseuté din ivica popular, incit a ajuns st constituie pentru foarte multi un sinonim al cintecului popular insusi”” = Regional, doina poarts mai multe denumiri, ea: ,doinila”, ,cintee de codru, ,cintee de franz”, .,citec lung”, ,,horie” ete. Termenul dect a ajuns si fie folosit in acest sens Jag mai ales prin culegerile de folclor Tealizate in a doua jumiitate asecolulul al XTX-lea, astfel, ,,doina si cintecul propriu-ais confundinda-se, dinpunetul de veflere al poeziel, intro singurd si multipli unitate : einteeul lirie popular «7 Clasificarea doinelor a fost flicntii, in general, dupi criterti tematice, ‘astfel inet se poate vorbi despre doine de dragoste si dor, de eiobinie, de instritinare si citinte, de revoltii social’. Doina, cintecyl lirie popular, sintetizeai, im durata timpulul st a spafiulai romAnese, aspecte fundamentale de existent. In aceeast doink pot apirea mai multe motive tematice, cum ar fl : iubirea, instrinarea prin jnersul la oaste, contaninnea om-naturi, Conjinutul doinelor este intot- deauna complex, profand, exprimat ins% inbr-o concentrare maxim : _Strlinie, strainie, ‘Multa geijai mi-aduei mie — ‘M-oi ruga la tinfe an Si amit astémperi 1a ini’; — T fuori Wtcralurit romdte, vol. 1 Hatta Academiel, Bucurest 1864, p. 327. Bidem, p. 141 : “15ni adea s-0 intoarce Si-mi rindi tu mai aproape — Si eo raz adusi-n zori Sine unesti pe-amindoi”, (Wasile Alecsandri, Poestt populare) Servietul militar, mal ales in oaste striini, genereazt ruperea dure Wasi de tot ceea ee Inseamns ferietrea in Iumea satu natal, Pentog ca Sentimentul instriiniiii si fie mai profund exprimai, fata este aceon carey Meme, Tt Memuldejdea in fata naturi, semanificate in acelengt forma ¢ferne, Luna ocroteste iubirea celor doi gi rimine in continuare simbolic, in sperantele fetei, fora care va sterge depirtarea, apropiindic? pe indri- gowtiy) Pun invilairea in lumina sa mivified, Natura este invocaty penirn eee ee ccliltbrubu inela{itle umare, este cea care ocroteyte siminga suiletul demniidaijauit. Stili6tie, dota se construleste, mat ales, prin paralelismul existent; Tem anaWEr, aceasta din urmi avand valoatea de model situbolié eter qaamenil poetici fae parte din fondul principal de euvinte, aviind fort deosebiti de expresie, intt-o varietate semantic larg Prozodic, ritmul Hundne tntotdeaima cel trohale, dar mAsnra si rima oferd o mare Dogit tle modele. Testul de mai sus are un vers mediu de 7s silabe, cu rima imperecheati. Doina sau edntecul popular lirie este un model estetie de exee tie, Firugeatit ae tie euzatd intre confinut: st forma literaré. Aceasta euprinds Ei sugestii de imbaj muzical, de linienelodied, cw ajutorul careta se exprima fortu. Prin sneretism se subliniazii mu namai continutul tematic, ci si frumusefea si armonta limbii artistice populare. ie Teme © Precizati tema, motivele si mesajul doinei: »Prunzi verde de nisure CAntti cueal in pidure, ant eucul pe cirare eu mor de dor gi jale. Nu de jalea cueului, De doral bidiculut Din oastea strainului”, 1 Wasile Alecuandrt, Poesit populare) @ Explicati simboturile ain poezie, A*Stafi care sunt secventele lirice ale acestet doine, 16. CANTECUL DE LEAGAN CAntecul de leagiin ia nagtere ,,din necesitatea practici de a crea 0 atmosferi de calm, de monotonie, necesari adormirii copilului mic”. In confinuful sim, dominant ram/ne seutimentul dragostei de mami, care- giseste diferite forme de expresie afectivit. Cele mal freevente ri de a creste frumos si siniitos : Ci mama te-a legina Jn leagiin de sileioari, Si mi te faci mirigoari” Sau: »Halda, haida, pulser, Pénii main! la pranzior, Dragu p puisor”” Sunt cuprinse, dé inulte orl, si veferiri la diverse aspecte ale viefit de familie saula diferitele munct din gospodirie. in esen{i, dorinta exprimatit de mami raméne acerasi : de a-si vedea copilul mare, intrand in ritmurile Firesti ale viefii satului : »Culed-mi-te mititel Si te scoali miricel {ite duel cu vaclle Pe cimpul cu fragile Si te arzi soarele, Si te duci cu olle Pe cimpul en florile Si te plow ploile ...” Versurile sunt cAntate in ritmul leginatului, de aceea 0 mare frec- yen{a 0 au repetifiile, refrenele, aliteratiile, elementele onomatopeice, diminutivele : Tu puluful cucului, Ad’ somnul prunculut De pe craca tmeulut, De la miei, de la ghitei, De Ja puiuti amititet”2 Cantecele de leagin devin astfel, prin linia melodick armonioas’i, primele momente de intrare a copilulul in universul fermecat al sunetului si al cuvantului. Creatia popular este o prezerifi permanent’ in viafa copilulni din satul traditional, dar el va constientiza treptat aceste valori in procesul instructiv-educativ din scoala. 2 Isloria Wteraturtt romdne, Vol, 1, Faitura Acadersel, Bucurests, 1964, pag. 154 # Idem, pag. 154. Wwa STRIGATURILE Strigiiturtle sunt o form liried in versurt,,,strigate’* mat ales in timpul jocului, dar-pot fi sispuse, in anamite momente ritualice. Termenul se folo- Seste si regional : ,,chiulturi”, ,{ipiiturt”, ,ipurituri”, ,iuituri”, ,strigate”” si chiar ,,descintece”, ,,fiind opusul termenului cimtee, adic poozie Fire insofire muzica”, "Aceste texte seurte se pot clasifica in : strigiituri de joe, de inbire, de until, satirice. Unele strigiturl de joc au menirea sit precizeze ritmul migetir dans, uneor! dand indicaii precise ,Unu, dol, unu, doi, Si-nainte sam: Un, do, trei, Si-nainte, feciorei”.? Alteori insti strigiturile asociazi momentele dansului cu clemente de armonie si frumusete specifice naturii {Lot pe loc, peloe, pe loc, ‘Si rikari busioe” sau: Numai lin iin gi lin, Ca soarele prin senin, Ca ina prin nourele, Ca dorul mindruget mele” © Siriiturile de iubire exprimi forta sentimentului prin sublinierea ealititilor fizice si morale ale fiinfet iubite : »AKigheran creseat in iarbi, Si iubesti omul de treabii, sau; , jMighoran crescut in vie Ca mandrufa de mlidie, Dupi vant si dup ploaie, Ca mAndruja mea din vale” Strigiturile de mantis marcheaz’t anumite momente ale ceremonlalulut ‘eum ar fi; plecarea miresei din casa pirintease’i, prezentarea ginil, prim rea miresel de eiitre soacri ete. T isloria literanrit roméne, vol, J, Baltura Academicl, Bucuresti, 1961, p. 164. 2 taen 2 tigen 4 op. city p. 157, 18Strigiturile umoristice sunt cale mai frecvente sl urmirese satirizarea urituluifiziesi moral, avénd o funcfle edueativa bine determinata in Tamea satului nObservatia moral ¢ acuti si concisi, Rezultatul eo bogati galerie de schife caracterologice, organizate din imagini antitetice, definind Jaturile antagoniste ale vietii”. {Tob eu ochii la oglind’, Siganoful panicn grind; Pe sub masi, pe sub pat, De trei huni nai maturat”. )Brumoasi Si dreap! i mandruta mea ca secerea”* Tema @ Precizaji valoarea umoristick si educativk a strigiturilor : Unde joacit om frumos, Creste tarba-n loe pietros, Unde joaci omul had, Piere iarba de pe rat.” Uiuin pe dealul gol, Ci mireasa n-are tol Da ‘-a face mirele, - Cind a tunde eainele.” ¥ op. alt, p. 157, 2 Hem 194. CREATIA LIRICA VERSURI POEZIA PENTRU COPI, TEME SI PARTICULARITATI Tn iiteratura pentru copii, poezia oeupii un loe prioritar, ea o modali- tate a literatneli dea exprima un mesaj artistic en ajutorul hnaginilor poo. alorificind astfel, in structurt inedite, ori- ‘Vice, al unui Hmbaj concentrat, ginale, resursele tnepuizabile ale cuvantului. Hegel considera ,,poezia liried oper epied”, avand ,,drept con- finut subiectivitatea, lumea interioari, sutletul agitat de sentimente, care -.. persistai in interioritatea sa’” si are drept formii si seop ...,, des. {tinuirea subieetului in tendinfa lui de a se exprima”. In nerarea Hstetica, Tudor Vianu observa ca ,,intuifialirici alumiioristrange (realitatea nin.) ew stare de suflet”, iar W. Kay sex, referindu-se la opera literari, constat% ch ,este vorba de operd liried atunci cind « eul » resimte o stare slo exprims”, © particularitate a poeziel pentru copii 0 constitute recoptarea con- sflentit s1 sensibild a serierllor epice al céror fatmec revidii in milestria $i originalitatea combinatiilor de cuvinte si interpretarea elementulni epi Apropierea copiilor de poezie, inci din primi ani de viat’, se explics prin atractia exereitati asupra lor de ritm, de jocul exuberant al ximelor, de onomatopee, de sonoritatea intrinsec’ a cuvintelor st a asocierilor de cuvinte. Procesul receptirii dirijate a poeziel, care incepe la varsta preseo- Jari, il Introduce pe copil in untversnl acesteia, dezytluindu-i, treptat, confinutul emotional si ideatic, precum si capacitatea de plasticare a. cnvantnlni, Avand o atitudine sincerii, desehisi fafii de viafil, de relatiile unane, coptii se conectenzi total si serios 1a tot ceea ce triiiese atat in planul tealitSili, edt sl in acela al lumii plismuite de literaturdi. In acelasi timp, ci sunt foarte exigenfi cu ceca ce le ofer’ literatura, respectiv poezia, Impresionati de culorile vii, de muzie si joc, copiii aut in poezio elemento aseminiitoare : imagini vizuale si auditive simple, dar pline de dinamism st for{ai de sugestic, efecte muzicale, realizate prin procedeo Yarlite: euvinte si expresii onomatopeice, repetifii, armonii imitative. Copitlor le place poezia care urmeazi legile prozodiei clasice (structurarea versurilor in strofe, pastrarea ritmului, a rimei si a misurii), Un clement indispensabil poeziel pentru copii este umorul, factor-cheie in inlesnirea in{elezerii unor poezii cu continut etico-Satiric, 20As Prin caracterul sin particular si prin forja sa expresival, limbajul Poetic comunick mai mult decAt cel stiintifie, sugerind astfel stiri emoplo- nale profund umane, inefabile, reusind si exprime allcera decat cuvintele uznale. Tn realizarea imaginil, limbajul poetic foloseste mijloacele specttice, elemente prozodice (ritm, cadenfii, rimi, miisuri, aliteratie), expresia figurati, coneretizata in figuri de stil (metafori., slegorie, metonimie, sinec- doca), in figuri de constructie (inversiune, repetifie, enumeratie, simetrie, paralelismsintactic), in figuri de cugetare (hiperbola, litota, gradajia, inte- rogatia, exclamafia si invocafia retorici, personificarea), Prin varietatea temelor (poezie patriotic’, religioasti, despre vietititoare, profesiuni etc.), poezia lingeste orizontul cognitiv, iar desci- frarea bine orientatd a textului stimuleazii o serle de procese intelectuale si afectiv-volitionale,. dezvoltd gustul pentru frumos, sensibilitatea si Imaginatia creatoare. : Bogiitia poeziei pentrn copit se bazeazti pe infelegerea profun untversului infantil, definit prin aspivatiile copilului, prin deschiderea spre cunnastere fafii de tot ceea ee ¢ bun yi frumos Biectul insiructiv—formativ all poeziilor pentru copli este asigurat in condifiile in care sensul convertit in imagini poetice le este copiilor pe ceplin asimilabil, evitindu-se memorarea mecanicd, ‘Tema © Stabiliti valoarea instructiv-educativ’: a poeztilor despre patrie Si eroi (Ce-fi dorese en, fie, dulce Romanie de M. Krninesen, Ba- lada siramosilor de Al. Davila, Pui de tei de 1. Nenifescn). : 4.1. POBZIA RELIGIOASA RUGACIUNE Mihai Bminesew: Not, co din mila Stantului Umbri facem pimantului, Rugiimu-ne-nduriirilor, ‘Luceafiirului mirilor ; Ascultii-a noastre plingeri, Regind peste ingeri, ‘Din neguri te arati, Luminidulee, clari, 0, Maici Preacurat’s <2LSi pururea Fecioarii, Marie ! legandwte , ‘Ingenunchem. rngindw te. fnalfi-ne, ne mintuie Privirea-ti adoratat Asupriicne eoboari, ©, Maici Preacurat Sipururea Fecioar’, Marie ! a sli literatura universal, intélnim si in literatura romani 0 poezie cu subiect religios, generat’ de conceptia teologico-idealistiy asupra hum la baza,civeia st eredinfa in existenta unor forfe supranaturale, eu care ‘omnl ar putea comunica prin revelatie, intuifie, extaz” * Bugiciune, euprinsi in textul postume’ Ta twan asi, ms, 2276, re- produsi in ,,Convorbiri literare” (XXYV, 1 iulie 1892), apoi in editia Hodos (1902), Perpessicius, vol. I (datatk 1889), Murdragu (datatdi 1880), in care Eminescu apare cu Rugaciune, Invverea, Colinde, colinde si Sonet(ca Lin volumul de poezie Pocfi fn rugiciune al pr. To an Georgeseu, aparut la Oradea in anul 1943), a fost publicat’ frag- tentar in edifia a VI-a (1992), Una din ipostazele litiee emineseiene este dimensitnea crestini, rod al educatiel religioase a poetului (inti in familie, apoi datorité contactului nemijlocit cu literatura religioas). Tithal acestui inn religios, eu aecente de odii, este mistic, folosit. eu sensul siu propria, de act existential uman in fafa divinititii. Tuvoare = EM, Rageu considert ed Hmineseu a pornit de la o lectur’ asidus a Litaniitor Maieii Domnului ...”, vealizind un ,muzical si eloc: titor de sincerttate Imn”, Seriitorul siteologul Valeriu Anania con sider ci poezia porneste de Ia tradifia crestin autohtonii gi cd tpostaza care La sensibilizat pe Eminescu este icoana Maicii Domnului de pe bolta e deasupra altarului, ou privirea si bratele indreptate ocrotitor ciitre ere- dinciosii dinduntru”, in care Maica Domnului este ocrotitoare a cresti titil, I. Buzagimentioneazi sicapitolul XXNIML din Paradisul lui Dante, pentru fervoarea adoratiel, AY. Mureu, C. Manegs, Duejioaar de neslogieme, Editura Acedemici, Bue esti, 1970, p. 693 22.Conginut. Semnitieasi Faprimindu-si frisuflefines misticd, poetul concepe oda intr-o form dialogata structuratit in doudi strofe, eu ,refrenal”” ,,0, Maiei Preacuratt | Si purarea Fecioar’, {Marie vorbeste ih numele colectivitatit. Comuntanea sufleteaseti se realizeazi printr-o invocatie adresatii or”, ,luceatirulni”, pentru ea regina peste inger?”, ,lumini *, sii se arate” din ,neguri”. Dialogul poetului eu divinul din prima strofi este susfinut de verbele pTugindu-te” (gerunziu) si ,,ascult, te aratii” (imperativ) — implorare sacra Fecioarel, pentrn a aseulia. a noastre plingerl™, Refihem metafo- rele ,,regindi peste ingeri’ si ,,lumini”, eu determinirile duble ule”, jsclari”, pentru ca, in finalul strofei, rugiciumea st dobindeased un earac- ter_patetic. Wink a detalia concret_,;2 noastre plinger?”, Bmninescu dezvoltai, in strofa a doua, invocatia eitre Fecloari: ,,inalfi-ne, ne méntufe | Din yalul ce ne bintuie". Retinem optiunea creatorului pentru euvéntul cal, casennificavia ,efemer’ (veri Glossd : ,Ce eval, ca-valul trece”). Tmaginea poeticii a Fecioarei este metaforiek : ,critasi”, intairire”, ,zid de mantuire”, ew ,,privirea adorati”, un izvor de mintuire pentra cel n&pistuipi, Refrenmul strofei a doua are altesemnifieatti decat cel care incheie prima strofii : ,,privirea”” Fecioarei are puteri miraculoase, sugerind intil{area sl mintuirea, Eminescu. crear, atmiosfera, necesarsiexprimizii amor’ gémduriissi sentimente inalie, prin Imbinarea lexieului religios, menit sit sacralizeze tului”, ,rugindu-te”, ,ingeri”,,,ingenunehem”, ,inal{”, ,méntuie” pmintuize”), cu cel de facturi romantic: — mitied (,,luceafir”, mare”, pheguri”, ,lumini”, , mare) se impletese ew-armonia si simplitaten vers Alituri de 0, ce reste mimmata?, profund lites colinda Steaua sus résare éommnte’ triiti ale eternuloi uman inte j igios si popular, ‘Temi (© Renita wn moniaj literarmuzical pe aceastd tema. 42. POBZIA DESPRE BROT SI PARTIR ‘TREI. DOAMINE, SI TOPE TRET! George Cosbuc Popular st Dosoftei, Eminescu, Blaga, Barba st Ar- mal tineti poefi de azi, linea romaneascd ofers o mun Huntine Ge forme $1 motive si se caractertzedey prin ten Secifice sufle- tului colectiy. Cu inclinafie prineipala spre eple, George Cosbue, poet ardelean, erPresie a unut fond snfletese echilibrat, aduee, ew Poezia sa, tm sufi lar, simpla si variat, pistrand elemente aim modelul fundamental eo: lectiy. . Jootul cultivi teme eroice, exprimindwy admiratia fai de Iupta Toménilor pentra libertate. Volumul (ntece te vitejte (1904) continnd ere 1 Bollitineanu si Slecsandrl, Geotge Coshuc Teactualizeszi: mo- Tanith Istorie al cuceriit independenfel tandirulid, ate Toman, retro- rece ci Ocaiaia. cercetirilor ficrite i vederes, series earfii Raizboint deine neatérnare, sl se tnsping, dup, marturisirile Poetului, din poezia, An Anfrag 2 poetului bavargn Karl Stieler, Problematiea, Titta Alkturi de balada Pasa Hassan si Pe plaiul munfilor, ,Dalada exo~ Haulai civil”, cum numeyte Octay Sulujin balada’ Trei, Doamne, si 26 rlofi trei!, este dramatica poveste a tatilui be See ecceeaaoe campul de lupti, a celor trei_feciori, exprimand ,,eflexul eroismului in sufletul celui rimas aeasi, ori... pretul omenese al eroismului”. + Titlul este o invocatie si un repros amar al tatfilui ciilre divi ate. Confinut, Semnificafii Balada Trei, Doamne, si lofi trei! incepe aproximatir ca un basm : sAvea si dinsul trei feciori /Si tau plecat tofi trei deodati /La ta- bari..."", Asemfnarea cu basimul rezidi yi in folosirea cifrei fatidice trei, att cind era vorba despre ¢ei trei feciori in. viatl, eit si atunci cind tatal vede ,,(rei morti...”. Instisi plecarea feciorilor face din ,,dansul”, jsirmanul tati”, prile] de compasiune, Cu inimd de tati, bietul om este euprins de ,.griji”, de ,,tiori”, cu gindul Ja rizbotul unde nici ,,n-ai timp Si simi ei mori”, © razii de speranti renayte in sufletul chinuit de indoieli cfind ,,...2 fost de veste Iumea pling, Ci steagul tureului se-nching&” in fafa romi- uilor (,mandxit codrului pauni”), care au ,ispriivit rizboiul”, Vitejia acestora pe cimpul de lupti este sugestiy prins’i in sintagma ,.s-an bitub nebunt”, in ciuda evidentelor, ,,.Romnii-au isprivit rizboiul,”/ ... sa dat / Porunek si se-ntoarci-n jari / Toti cet pleeati” ... / Si rind pe rind Veneau in sat ($i ieri si astizi cate unul /Din cei care-an plecat.” / jrtti lui intirziau !", tatdil mai credea in miracolul revenirii feciorilor, Subtil surprinse, nelinistea, incertitudinea Ini as plingdndl De drag ci are 5 Sta riuan prag, ieea pe stradii Cu ochit zavew misurind Si nu veneau!” so convertese in dram, in clipa cind, ,biitut de-un gind”, ,,widejden caldi’” ii slabea, Kuptura sufleteased este realizatti antitetie (Wadejdea calda-n el slabea, {Pe cat cvestea de rece gindul”) la nivel nominal verbal. Cu 6: ultimi firma de sperantii, dup ce ,a-ntrebat pe tofi dea Tindul”, cind ,,nimeni stire mu-i stia”, tatil ,pleack... la eazanm’ / Sa afle ce dorea”. : Dinteun suecint dialog, bitrinal afl de la un ciprar e% Radu 9 cicut 1a Plevna / In cel dintAt sirag”, George zace ,,sub glie... si stib lal G. Gosbue, Eaitara Minerva, Bucuresti, 20. Sulusiu, Tntroduecre tn pos 1970, p. 143. 7=a traeeig tt Mlteea © mort... Brin v&t pe Ta Smitrdan”. Retinem tm tim Gbiille cu sens regresix, pe misur’ ce vestile erwm mai pronste, »Cemi Pra Jace Radut”,— ,Dar Georgeal nostra cum o duce’ si, in sfarsit, din AZO bietul Mircea?” Tntreband, pe rind, despre tlecare fecior, bi: {rinul mai sper: Raspunsurile insti sead in intensi ate (Radu ,,a edaut in cel dintai sirag”, George ¢ j,sub glie.... sub cruce”, iar Mireea ¢ git Brin Val, be la Smardan ..”, pind ajung In curinte eu sens Pita eee ee inalntes (ret mort imtr-wa amenmant”), ett ween itt interventia poetuhui (,Plistem pe tine, brat dusman 1") ampliticd starea sufleteaset pustittoare a persomajulil ain, bee: 21 exterioriza direct durerea, poetul recurge la un subtil : scant Teallsm priholozic, de o preciaio elasiek : yma mat sly nay ou aa cers pea,o Haute”, cam Christos batut in ouie?, seu pacul slab, SS manana ee 2, a8t Propten... simanul, Cu mana de pire” smn’ = Fuate Aaa, ele Staion ska ebrad", <1 J mont, aeetaa a a ae dick td flare de total witare de sine, dupt ce «Chema pe naga pe y Pebitefi®, a durat un timp marcat doar de trecerea soareiud nial 251 soarele-« setzut spre sear, Ves Sin urma soarele-a apns, ale : Treceau birbati, treceau femel, nalit Si uruiau trisurt pe stradi, ate Soldati treceau a cong Jar bietul om sta tot acolo dese! Ca mort, precum rizbs ‘Mima la aparitia soldafilor, trezit din dureren sa, adestept privi fe et) Sis1 duse pumnit strains pe tample: /‘Tret, boamnc Sl tofi trel 2, i Semn de mustrare-revolti, s-ar putea spune, adresats ivinitagii, Paci din O seriscare de ta Muselim-Selo se contureans infernul “laboiulul, intr-un amestee de dramatism si lirism, si xe prefigureazi, de Skemenea, mediil familial, avand ea protagonisti pe mama eroului, pe sofia si fiul sia, Nufu, vestea mor(it Iut ton cade ea wh triisnet, in Snal. In aceastii bala, gandul mortit planeazt asupra taal de Ja in- Tuts in ehuda inceretrit sale de al disimula, Esto gdndul despre care {uelan Blaga spunes: 4-1 las in eas, sil alung”, Faptul este re dee dene ent versal 1,0, bietul/ om! Da mult stmfen C% Radu t Gus de pe-asta hime... “In fala evidentel, insi, el sta vive sin cre dea J Si moark Radu! Acest lueru/ 1 nc] intelegea”. dees este st seratii de folostrea verbelor la timpurl trecute: area, an Plecat, trecut-au, «fost au inpriivit, sau datut, a-ntrebat, simfem, glia, stat na eredea, ma Trecankm wires, a plecat, chema, se proptea, trebuia, ma pus, a Stat, Toate (repetat), wrwiau, duse ete. Numai yerbele care subline Grainatisunnl personajutut sunt folosite la prezent, in contexte cy. a Neat 28sll ab, =a. me pe timp si simti c& mori”, ,,HI pleacd -.. si afle”, ,Ciprarul vecht if fese-n prag”, ,,Cemi face Radu? Hl intreabi” ... ,,Si-i moar Radu?”, ,wwede dinainte-i...” Dragostea paterni tiy posesiv : ,,-an pleat”, ,,ce-mi face Radu?”, ,,si-i moari Radu ste subliniati la niyelul constructiflor de da- S Modalitifi artistice. Versificatia Cosbue este un arhitect in minuirea cuvintelor si in constructia ‘versurilor, Si in aceasté baladi se utilizeazit modalitisile de construire a strofei specifice poetului, versull al saselea cizind cao sentin{i: ,,N-at thnp s% simfi ci mor!”, ,,CX sau bitut nebunt”, ,,Gemea batut de-un gind”, ,,S% afle co dorea”, ,,Trei morfi intr-un mormant”, ,,Ca mort, precum s-2 pus”, ,Trei, Doamne, si toi frei !”, Acesta rimeazd cu pr anul si cu. al patrulea, utilizandu-se o varietate de pimti de vorbire : sub- stantiv / substantiv / verb; substantiy / substantiv / adjeetiv ; verb / sub- stantiv /verb; verb {verb / substantiv ; substantiy / promume personal | uumeral. Numai arareori rimeazi: substantive de trel ori sau verbe. ‘Versurile al doilea si al treilea au rim’ imperecheatit si variati, iar versul al cineilea mn are rimii, Comparabili doar cu bocetele populare, dar conceput in alti to- nalitate, balada accentueazi dramatismul vie(ii, Simpli in aparentii, ate slefuirea yi exactitatea celor mai fromoase constructii versificate, comparabili creaftilor populare nu numai prin subject, dar si prin taleul descifririi vietii : omul se coniruntéi eu pierderi irecuperabile, eu pustiul Rizboiulni, care este ,biei groaznie”, Teme ‘ : © Concepefi o or de lecturi Ia clasa a TV-a eu tema Cantece de rilejie de George Cosbue. @ Comentati poezia Porestea caprarului de George Cogbuc. 43, PORAIA DESPRE NATURA SL VIETUITOARE CARABUSUL DE ARAMA Lucian Blaga Din belsugul de verdea rktbusal de arami vine din turmtoria Verli, stl Inim in seam’, Zgomotos ca o reptili printre yreaseuri se avanti, Si arate ci-i din lumea celor ve nu prea cavanti. 29er Priuse veste de viaja Suyor mare de liteuste ce se-neinge, rug, in umbra, sl de gize fri numiir, - a unde ne-am intins, tu basmml, —Crdbuyul de araun’ ‘ eu ardorile si fundra, Sa oprit pe ealdu-{i unin Casbus te ia ex iures, Mise? SUL siinchege ginduri? : Te ineearcd pe la glezme Se destinile? Se descalla? E Ti alungi, el vine ian. Pare-ar sti ef de pe unite 3 Pe-alti parte e mal lesne. jumai #orul mat inal Ca suveica nindunica S10 ia citre stipanul fese pinzele de vari, Iulie, cuptortl — astru, Ah ce cald e! Va sii plow si ne dua fericirea ecyatorial pe seark. sore uitare in albastra, s 4 u 2 a 2 Z z ee ti es mai ve Preliminarit os (os Poezile despre natura si vietuitoare se constitute muro secrenti sue Indrigité de copii, Receptivitatea timpurie fat de poezitlo despre netuct um 5B Liekuitoare, sitiate, ca accesibilitate, dup cintecele de leagin, poe. ‘aille-numiiritoare, poeziile-joe se explici- prin optiea antropomorfizanta supra vietil. Acestia regisesc, in uniéa animalelor, apisirilor, a gizclor Bi a plantelor, aspecte ale existen{ei proprit, eupreoeupirile cotidiene, ett grijlle si satisfactiile caracteristice varstel, cu jocurile preferate, 30Tnmea prietenilor cari m exvanti” a ispitit pana multor poeti, de la Topirceanu, Arghezi, Blaga, In poetit mai tineri, Labis si cet con- femporani. Acestia 0 asociaz’ de obicei peisajulwi, cadrului natural. Este impresionant cum Lucian Blaga, frimintat de cele mai grave probleme existenfiale, se transpune eu atiita sinceritate si eandoare in microcosmos, redevennd copilul de odinioari, aga cum se intimpli in Poezia Caradusul de aramit, Titlul poezici asociazi numele vietuitoarelor de o metafori cu sugestii cromatice, de mare expresivitate, impunind-o astfel imaginatiet micilor cititori. Confinut si semnitieatii busul de aramdé se recunoaste mai eu sean dupi culoare si ale Ine sunet, triisiturl in miniaturd realizate de poet prin asocieri le dite. El apare ,,din belsugul de verdeat” (imagine vizualii), ,,din turnii- i. amplificalit in strofa a doa). Remarciim forja expresiei belsugul de verdealii”” care creeazi imaginea cAupiei roditoare, in plin elan vital, precum si metafora nedit’ nturnitoria verii”, care, pe Lingi ‘sugestiile auditive, transmite senzajia aproape fiziea a cildurii dogoritoare. Tn strofa a doua, imaginea ,,zgomotox cao reptili”, sugereart fos- netul metalic al misedinii ciribusului. Imaginea este usor hiperbotizata, prin compararea eirkbugului cu 0 reptili”, insptrat aleasit; situeazi eirabugul im lind .ywiatii”, ,,ce se-ncinge rg in umbra”. Th aceasti structuré poetica, se realizeazii imaginea contrastant’ intre ricoarea loculul si cildura innit color care se iubese, sugeratiy de substantivul ,ardorile”. Poetul face dix tinefia necesarit intre ,,basmul” ckribusului si ,,ardorile” sale. Sugestiv este sf termenul popular ,tundra”. In celelalie strofe, poetul descrie zborul sinos al ediribusului, sprinten si neobosit, intr-o suiti de imagini pline de prospefime sl dina te Ia cu fures”, te inceared”, ,l alangi”, ,,vine iarigi, ,,ca su velea rinduniea / fese pinzele de vari”, ,,mige’”, ,stii sicnchege ginduri”, destinde”, ,,se descalfir”. Toate se constituie intr-o suiti de aliteratit (caritbus, ‘ures, iardsi), in aglomeriet de yerbe, interosatii, Comparatia sugereari zborul im zig-zag al wusulal, care ,,Parc-ar sti ei de pe wun /numai zborul mat inalfii. Tmaginea zborului se estompeazi, yy-+-0 ia ciitre stipanul j Tulie, cuptorul — asirn”, eu perspective, ne duct fericirea j spre uitare in albastru”. toria veri” (imagine sinestezi Locutiunea ,,prinse veste’ Zhoral neohosit al ciirdbusului se desfiiyoark pe fundalul unui peisaj senin de vari, in care natura pulsear de viati (,,Susir mare de Kicuste | §i de gize Hiri numér”), Hlementele poetice descriptive (,,verdeati”, 31To —_ SSSR ‘url’ ete.) altemneazt cu cele de medi tpanul Tulle, euptoral—astra”, ,forieire”), H Poesia Caéribissid de aramd, evocare imasistica plini de gingiisie & Hrumuse}ilor veri, se structureazi dpi legile prozodtel clase (strofe dentan 2 wersurl seutie, sprintene $1 ammonioase, ritm variat, rims numa pentru versurile al doilea si al patrwlea), dar si ale versului modern, spe~ cife lui Blagg. Still este simplu, accesibil, eu o nuanti de unos remultat Gin asociezea neasteptat’ a expresiei populare cu neologismul, amintin- unit, din acest punct de vedere, pe G. Topireeann ; i ie (,zborul mai inalt”, a Ah ce cald e! Va si plowa ecratorial pe sears”, Jn spatial de inviifare, poezia Carabusul de arami poate fi preluatis be dowi coordonate: cognitiv’i (frumusefen naturii est vale), afectivas (cutivarea dragostel pentru frumusetile natueii estivale sf pentru lumea mirunta a gazelor), Teme © ratarell o wieluitoare din lumea miruntit, pe care afi obser- Napamino mide vari. Arita(i in ce misurd viaja el poate oteel mninte pentru copii, © Camentati Povestea gdstelor de George Cosbuc. © qucktuitt, pe baza acestui toxt literar, proiectul didactic pentru dezvoltarea vorbirii Ia clasa 1. abord © FURNICA mulat Tudor Arghesi oe Poet © turnic& mick, mica, Dar infipti, va s& xied, binek Jeri, 1a prinz, mi s-a ureat aa De pe visinul useat, si ma Pe picioare, pentru cic ‘ MU le-a Tuat drept’ niste erici, land Miruntica de tapturi Dose, bamicd, la. gun © faurima de ceva, Care acasi trebuia od Agezat in magazie . indete Pentru tama ceo si —aUnite duei aga degrabii? Gandul men mihnit o-ntreabi, ined nu te-al Hamu CK greyesti shat miticit? Cu anerindea Imbueata Te-al suit pinion cravat Si mai ai pani-n chelie Dowd dealuri to barbie. Nu vrei, tat, siti anit Cam teh drumul inci? 4i mai pui o intrebare : B aproape de culeare; Unde dormi, aici, departe? into pagina de carte? -ajungi vingult térzie inte op de poczie 2” Ma gindese cel de ficut S-o ferese de nestiut, Ingrijat de ceo i ni Maiea, stare(% furnick De-o lipsi din furnicar, Si-6 asteaptal in zadar. Preliminarii ‘Tndor Arghezi este unic in literatura noastri prin maniera In care abordeazi universul micilor vlefuitoare. ‘Animale, pisirt, gfze devin pentru poet prilej de admiratie si disi- mulatii uhnire in fafa miracotnlui aleittuinii sl impliniril rostulni lor, fapt ce explick de ce Arghezi a fost numit, folosindu-i-se proprille1 euvinte, ;,poet al boabei si-al fiimer”. : Poetul ne invitit si ne aplecim eu sensibilitate privirile asupra al- Dinelor, greierilor, licustelor, cAribusilor, buburuzelor, iurnicilor ete., care isi impart existenta cu omul viizut in diferite tpostaze : copil, tandr si matur, ‘Arghezi prela opttea animis Tumea calor carl nu euvanti”. i a copiilor asupra prietenilor din Conjinut. Semnificatii Poezia 0 furnicd are un titla simplu, eu numele de specie al prota~ ‘goniste(—substantivul insofit de articolul nehotsrat, ,o funnies”, sugereazis indeterminarea numeric in repetabilitate. | 33. 3-019 TTEE th primele don sitofe este descrisi furniea, folosindu-se o gamit vVariati de procedee artistice, Menite si faci poezia accesibila copiilor Gnjelegerea modulul de a se comporta al furnicii atriigand atentia asupra anedinti ei specific dey tati). Furnica este ,,miex, mic » Tepetitie sugestiv’ eu valoare superla- ba tiva, in antitezd cu mdrizneala sa infipta”. Simulind naivi itatea, poetul ccagereaai volt in imaginile plastics : -a eonfundat picioarele ou shiste enti oltiuntica de fipima” ducea ,harnick la gun » provizii pentra tami (,,0 farami de ceva”), care, acai, urma si fie sAsezat in magazie”, i personajul, atribuindui ins% taisituri pozitive: harnies Previwitoare, cumpiitatii. Eroira do- Dindeste dimensiunt fantastice in imaginatul dialog din gindul poetului, mihnit” ci mica vietuitoare are de parcurs un itinerar accidentat (,,doua Gealuei 3-0 bimbie”), indemnind-o s& ia ,drmnul indiinit™, Aingaind-o, poetul o consider ca pe o Ripturk a propriulal sw Univers : ,unde dormi..2” Intrebarea este, ile fapt, pretextul transfigu- nuit viefit in creatie, ,Intr-o pagina de carte”, .. ingula tarzie / Intra op de poezie”, Pe de alti: arte, acest dialog este si un Pretest de a vedea Tumea dintr-un alt unghi, personifieata, asa cum pli micilor cititori, Ao feri pe farnici de nestiut este cel mal indatoritor gest uman. al poetului. Furnica apartine lumii ei, fumnicaruiui, st de aceea truda ei de a urea ,,dous dealuri 31-0 biirbie™ reprezinti si 0 incercare, dar sio zitdir- nicle — ceea ce ii este diiruit dintrn ‘inceputuri. Tngrijorat de soarta furnicii, dar si de nelinistea ,,starefei furnick”, Arghezi transmite micilor cititori tesajul poeriel : fiecare trebuie si se juenfini in propriul sin medi, fir si. depitseased ;datnl sortii”, firescul existenfel speciei, Poezia este accesibili. copiilor atat prin confinutul ideatic, eat sf Prin forma artistic’. La nivelul Jexicului sunt atat cavinte on Sens propriu, (furnicdi, y Ripturii, firami, magazie, gresesti, si wiiticit, merinde, drumul, dormi, carte, poezie, fumnicar etc.), ct sl cu sens figurat(,,eandul meu mabnit”, ,virgulii tarzie” s Pentru a crea o atmosteri familiar’, ealdi, poetul recurge la cuvinte, Jorme populare, expresil (va si zie”, wo sh vie", ..0 Si zied*, ,.0 lipsi?, " fel drumul indiirit”, ,,si... put”), Ja elidarea unor sunete (,Un'te due”), Ja adresarea direold, prin verbe la persoana a Ta (yea Raunt” sat matcit”, ,,le-al suit”, ai”, vrel”, Jet dranul”, si... pui”, domi”, »Sajungi”) si pronume — la persoana a doud — (yf, repetat). Comporitional, poezia contine cinci strofe inegale, dar aranjate simetrie : primele dou’ si ultimele dou din cite sase Versurl, iar a treia din zece versuri. Miisura. ‘Yariazi intre sase si opt silabe, in funetie de nece- Aitatea exprimari ideii, ritmul este variat, iarvima, imperecheat si bogatt (adjective —verbe, conjuncfia cic?” — substantivul eThei”, verbe— Suceint, dar convingiitor, Angheri individualizeas 34substantive, pronumele nehotiirit ,,cova" — verbul ,,trebuia”, adyerb— verb sau substantiy, verb—locufiune adverbial’), Tonul este cald, nuantat (vezi propozifiile mterogative), ingiduitor Pentru mica vietate expusii necunosentuluf, aidoma meleulai din poenul Darbian. Teme © Comentati poesia Dowd eapre de Tudor Arghezi (ecturi pentra dlasa 2 La). @ Comeniati poesia Zareanjé de Tudor Avgheri (lectuni pentra elasa 1).5. CREATIA EPICA IN VERSURI Sle FABULA Delinire. Particulari Termentl provine din Tatineseul fabula (,,povestire”), aviind dow acceptii : a) {esliturti anecdoticd, nuclen de fapte actinnea ; din care se constituie o fmalitate moralii, exprimatii explicit sam implictl +. “—"Definifille acestei importante specii literare sunt incomplete gi ade- seorl contradictorii. Tn antichitate, fabula nu a fost consemnat Portica ui Avistotel, nici in cea a lui Hora{in. Specia preia tipal de ima- gine grotesci din culturile arhaice si din mitologie, pentru ea prima fabuli cu autor cunoscut si fie identificata in opera lui Hesiod. ‘In Fabulele ni Esop, Gerhard von Minden (1270) eviden- jiazi valoarea educativa si unele modalitafi artistice epecifice : Iele vorbese sl, desi mui adevirat ce ve-ntimpli, ne dau inva Seviitorul latin Fedru, intr-un Prolog Ja culegerea sa de fabule, afirmit : »Skacum pe seurt voi spune ci fabula a fost De bietii sclavi creat cu un anume rost, Cum mn-tidrizneau si spunsi pe sleaw cenvpau de spus Piirerile in pilde iste(e s-au transmis ean de La Fontaine, inperioada clasicismului frances, prin gentul artistic a imprimat acestel specii literare o expresivitate aparte, fieand Gin fabuli 0 creafie de o deosehit’ valoare estetied: Dorinja de inovare, desivarsirea artel de povestitor, Ia care se adaugis talentul inmiiscut al seriitorulut, explick anotival pentra care Lay Fontaine a fost munit de cei mai reprezentativi exegeti literari ,,plirin: tele fabulei”. 2 Dietionar de lerment Qierarl, Kaitura Academie, Bucuresti, 1970, p. 168. E Sanda Radian, Matte fetulel, Heitura Minerva, Bucuresti, 1982, p. 14 Avedru, Fubule, Fitum pentru Eiteraturé Universal, Bucuresti, 1960, p. 112, 36. de! 5in literatura romani, simi surprinse clementele comico-satizice ale spectei, Astfel, Tudor Arghezi in Fabula fabulelor observi, ca irisitur’ definitorie, risul = sPabula de-atunc incoace = Sordi gemnings ea gluma, pile Sio mai Hirgim eu voia cititoralut Adunind in ensitturi ciiteva altite nol liingit. cu toate acestea ieala si povesten Aceoasi inisiturk este potentath de poet in Prefafé ta fabule de Kraloo: sGenul, cmm se zieei xar si gre gi cere © intorsituriicn yunctul de vedere, Si prin Hum erudii, spre deosebire, Fabula-si petrece firul ei subjire# 4, Partieularitiqi artistice Avdnd in vedere structura fabulel, in prima parte remaretim apell Ja alegorie (proceden stilistic care face postbi) ca un sens literar sk se substi tule alttia aseuns), Comicul se naste din antiteza dintre tristitura specifici aibuiti unor animale si caracterul pe care acestea pretind al ayea. G. Cilinesen consideri eX stilul indirect este uma din metodele care imprimé jloevacitate agreabili discursului cu tentatia de colpertaj” *. In Trsut $4 lupul, tonul demagogic este sngerat in acest stil: ,,Cu pleedielune apol aratii / Cum: ef din guilet 2 bucwrat / De intémplarea cea minunati / Dencoronare cid a aflat. / Cum ci doreste supns sii fie / Cx totdeauna ‘el La tubit | CX pentru dansul viefi o mie / Si le jertieasci e muljumit?”*, Caricaturizarea xe realizead in cadrul aledtuirii alegorice mai ales ‘prin atribuiren de mist umane, animalelor. Astfel, maimuja, din Dreptatea Ieului, de acelasi autor, se consider 0 yrijitoare vestiti cave ,.prorocea Aaraplinile toate dup ce se trecea”. Moralaechivaleaz’i eu op ostbi¥i coneluziea fabulel..Bapoateti, infune- tie de intentia autorulni, implicit’ sau explicit’, Inacest sens, Serban Clocu- Jescu afinmal : ,,Fie ct fabula se incheie eu o concluzie ciireia is-a spus in mod rebarbativ moralit, fie edi last cititornlut si o (rag el insasi, ea 2m poate 2 Tudor Arghezt, Vasu, vol, 2, bditura Cartea Momineasci, Bucuresti, 1080, p 15-45, © pera itat’, p, 47. 3 G.Calinescu, Grigore Alexendseseu, Bueurgti, EPL, 1962 p. 102 4G. Alexandresen, Pesci, Bituima de Stat pentru Eiteraturk yl Art, Buen Festi, 1956, p. 202. :si nn se impuni, cu un minimum de talent, nevoll intime de dreptate 31 adeviit care ne caracterizearii ca oameni” ', GREIERELE SI FURNICA Fean de Ta Bontaine® Preliminari Jn proces de integrare a literaturii universale in eadrul culturit st lieraiurii romine, La Fontatne a fost unul dintre poetil reprezentativi. Gea dintéi transpunere in versurl a fabulel La cigale et ta fourmi a fost tradusi deIoan Cantacuzino en titlul Poreste si inclusi in volu- mul Poezii nowd apiirat intre 1792 si 1793. Acesia rimine pretiiri traditionale, limitate a fabulei : furnica devine simbolul prudentet si himaletei, iar greierele — intruchipare a neprevederii Joan Cantacuzino La Fontaine (10 versuri) (20 versuri) i neavand nici-o firmiti De musei sau ierbulijit Merso la vecina furnied, SL spus foamea il stvied : Sor, dint cera codricet, Pas un seul petit morceau De mouehe ou de vermissean. Bile alla crfer farmine Chez la Fourmi sa vo La priant de Ini préter, Quelque graine pour subsister Jusqu’d la saison nouvelle. Jo yous paierai, Ini dit-elle, Avant Fut, foi @animal Tntérét et principal. OF di grindin’ viz, polet Si pAnti la Tuna Tui euptor De mu (-0i da si en, si mor. ined-fi voi da inzecit Crede-mi, eu tot cis flimAnzit. In versiimea romineascd, Toan Cantacuzino simplifies rispunsul sreierelui, find tuspirai de nevolle etica st catfenests, unmitindu-se 0 amorala socialmente form: Printre t ducdtorii marelut fabulist se numiri : — 1832 — Grigore Alexandreseu, Poezii = 1901, ' Serban Gioeulesen, Pineset, Editura Liters, Bu 2 yean de La ontat Pompilix Eliade, Filosofia tui La Fontaine Curant snotnte ta ,,Fapule si opigrame”” de Aurelian sti, 1974, p. 6. ., fabulist francer. Traieste Intre 1621 gi 16%, do findne un rol important im galeria matilor elasci al veal sale. 1072, p, 95-13 38 Paul Cornea, Origintle comanlismulut romdrese, Bucuresti, Baitura Minerva, ork pentvi, st 2 et — 1920 — Engen Ciuchi, La Fontaine ,,Pabule” (2 volume) = 1929 — La Rontaine, ,,Fabule”, traduse de D. Aughel si St. 0. Tosit (Publicafie postunit) ; = 1958 — La Fontaine, ,,Fabule” in traducere romAneaseti completis de Aurel Tita (ESPLA)! In cadrallliteraturii confemporane, Tudor Azghezt publiedi versiumea original Lu Fontaine ,,Rabute®. ALa Fontaine, Fabule, Taber erohologle st Prefaji de N. N. Gondeesen, Beitera pentru Literatura, 1909, p. XNUT GREIERE! LE $1 FUR Sié-n plerdut vara cintind, Groierele, gi, fkimind, A viiaut, aga, de-odatii, Pornind yiscolul si bata. Nu se pomenea farami De ginganie sau rime ; Si nemaigisind nimtca, . Dete fuga’mpleticit Ta veclua lui, furnica. Musuroiul sta clidit, Plin eu tot: ce-ai fi rivnit Magazin cn fina Bra subt o ridieint ; Si, la rand, in multe caturl, Brau sacl ew mei pe paturi. Adunagi intr-o frida, Simburi rosii de stafida. In dulap sintrum sertar, ‘Malai galben st zahar. Ouile cu coaja m: Brau oui de fumnic’, Cici cumetrele isi fae Prijiturl gl cozonac. intr-un beci inchis eu scoabe, Boloboaee: struguri beabe Vasizici, un belsug Randnit en mestestg. IV. 39)40 — MA rog, maied, dumitale, ‘Sunt in picioarele goale. Am rupt opinet si obiele, De eale de-a-dreptul pe piele. Straie, ce mai am pe mine, De gol ce-s, mi-e gi rusine. Am rimas de capul meu, ‘Mea uitat si Dummezeu.-- Tuat de vant, tirit de api, Plipand ea foaia de ceay Tne& de la arituri N-am mai pus uhnie in guri, Si ait jerti, de nemaneare Sa prins burta des Uite ce ti-ag fi corut, Niseal boabe de-mprumut. - Pani pe la Miryigor YVrean si rabd, dar si mu mor, Simi jur, Fa spus, ei-ti voi Da cu dobinds, inapoi. Pofi si-ntrebi dae’ mu sunt Om cinstit si de ewvint.Ce pieat eh gospodina B zgareiti, bat-o vina! Tn loc si ia din cimiri Si si dea, pune-ntreb: Yi aya’ o fi bogatul, Darnie mai vartos cu sfatul, » = Cum de cert eu imprumnut? Asti vari ¢e-ai fieut? Zise potrivindy-si baba Negri ochelart en Taba. ~ Ce sii fac? De mie iertat, Asti vari am cinta. Am cintat bat, gr-gri, Nopfi cu nopti si zi et zi, Ai cintat? Imi pare bine ! Act joack daci-{i vine! de mitiuse Spre deosehire de modelnl original, traducind fabula in saizeci gt sapte de versuri, poetl roman imbogifeste substantial alegoria, eu detalii noi de viatié. Tn acest sens, referinjalui La Fontaine Ia ,rezervele” furnicit se transforma, in varianta arghenlanii, int-o adeviiratii apologie a Indes tulirii »Mugurojul sta clidit, /Plin eu tot ce-ai fi mivnit. /Magazia cu Silind / Era sub o ridicind, | $i, la rind, in multe eaturi, / Mean saci cw mel pe patur, / Adunat! intro firida, / Simburi rosti de statida. | In dulap sintr-un sertar, Malai galben si zahar /. Ouale cu coaji mici / Eran oui de furnicd, | (ici cumetrele igi fac | Prijiturt 31 cozonac / Tntr-un beci inehix cu scoabe, | Boloboace: siruguri boabe, | Va si zici, wm belgug / Rinduit cu mestesug; Jn transpuneres temel, Arghezi e profund orig prin detalii, ele episoade colaterale. J, anvplificand, ‘Teme @ Cititi fabula Greierele gi furnicw in traducevea kni Tudor Argheri, incereind si rispundefi umnétearelor cerinfe 1. Care sunt cele mai importante modaliti{i antistice prim in termediul eiora pociul roman preluereat in mod creator tema preimat’ din modetul original ? Ate Fontaine, Futute (cersiame romancasei de Tudor Arghezt, » ‘Tineretulas, Enearesti, 1054, p. 28. terea 2. Incercati sk interpretati cele dou simboluri inirucitipate ridie de greler si de furnies ; precizati pe care fl prefer’: antoral. chiar Cel doi protagontstt reproziati Soco * a. Greievele — simbol al neprevedlerti, al unel viefi senine, de veae pliceri, Hipsite de grija zilei de maine; -ximbol al trubadurului, poet 51 ednttiret, pentra care arta | fnseamnii diiruize, ardere continu, pasiune. 12g (ne Si the? De mie iertat, / Asti vari am cintat. Am eintat ; exicerl, geri j Nopti en nopti sf zi de 71”). ae b. Furnira — modelu) claste al economiei si pradentels ~ promotoare 2 nevoli dintotdeauna de cintec si poeze? Ai cimtat? Imi pare pine !... ‘Aemm joaci daci-1 vine! Si caliéa de matuse / Trinti ivarul la, uye 2”), @ Comentati yersurile in care greierele, print-un lmbaj E expresiv, presizai en regionalisme si expresii populare, isi sehifeazd un adevitnet autoporiret: 4M og, maici, dumitale,) Sunt ew picioarele goale./ Am rapt opinei si obiele/ De eale dea dreptul pe piele./ Surale, cemaiam pe mine. De gol ce-s, mi-e si rusine | Am rimas de capul meu,/ M-a uitat si Dum nezeu..., buat de vant, tirit de api.) PHipind ca foaia de ceapi,! Inci de la ariiturd,/ N-am mai pus nimic in gurk./ Si, mi ierti, de nemineare / S-a prins burta de spinare/Uite ce fi-as fi eerut,/Niseai boabe de-mpraumut <-./ Pani pe la Mirtigor ..- Vrean si rabd, dar si nu mor / Simi jur, La spus, Giti voi Da en dobindi, inapoi.) Poli simtrebi daci nu sunt / Om cinstit si de euvant”! @ (omentati fabula Greierele si furnion im tradueerea lui Aurel ‘Tita, din yolumual Fabule, ESPLA, 1958. Grigore Alewandrescw Preliminarii Prin incercirile Ini Gh. Asachi si LHeliade Radulescu de a traduce Fahuile ui La Fontaine, dar, im mod deosebit, prin Grigore Alexan- arescu, fabula, ca specieliterari, in epoca pasoptists cunoaste ,,o adeviiratts modi”, cum se precizeazi in revista ,,Dacia literars” (1840). In acest sens, este semmificativis Epistola DLV. (Domnului Tancu Vaearese, eutorul Primitverit amoratui), tn care Gr. Alexandrescu iyi ‘exprim predilectia pentrn fabul4, specte literarii care a atins, in creafia sa, 0 miliestrie artistic’ neegalaté in acea perioadi. jApoi end in elegie destal nu poet si vorbese, / Si s-aniit Hiri stialit toate cite sovolese, /Vreun dobitoc indati vine inaintea mea /Si-mi : 1h. Fontaine Fabule (versiunes romineasci de Tudor Arghezi,Bucuresti, aitwra Tinerstului, 1454, p, 28 42,hipate ne, do re arta cintat tabaj 24 un . rapt mine. Dum Tne’ care [ aout a jur, sunt / Aurel duce an rath Tidieti cu lesnire sarcini oricdt de grea. { Tupii, ursii imi fac slujbi, leit chiar mi se supun, / Adevirari dm pref mare, cind le poruncese, eispun, / Socotes¢ eti putem ziee, far si ne indoim, / Ci ¢ prea bun pentru fabuli yeacul in care trim. ? Originalitatea poeiutui rom in consi in ,,particularul autohton” pe care a huprimat ait alegoriel, cit gi moralel fabulelor ssle, ea si prin introducerea unor nol episoade, revelatoare in cera ce priveste ennosettele squalités maitresses” (trisiituri dominante) proprii artei marilor clasici. ‘Tematica fabulelor lui Gr, Alexandreseu este variath, desi ,,trun- ‘chil pe caro ca se ramified este motivul imposturit, Acest cusur e deniascat sub toate aspectele sale: parvenitism, demagogie, fanfaronada (,,(/dinele si cifelul”, ,,Pisiea stilbatieit gi tigrul”. ,,Boul si vifelul”, ,,Vulpea liberal” ; spLupul moralist” ete. CAINELE $I CATELUL Cit imi sunt de urite unele dobitoace, Cum Tupi, ursii, leit si alte citev Care cred despre sine eX prefuiese ceva ! De se trag din neam mare. Asta e o-ntimplare : Si eu poate swat nobil, dar so anit nu-mi place, Oamienti spun adesea ci-n fri civilizate Este egalitate. Toate iau o schimbare si Tuned se ct Numai pe noi mandria um ne mai pi Cat pentru mine, umul, fiestecine stie Co am de tmeurie CAnd toati lighioana, micar yi cea mai proasti, Chine sadea” imi zice, iar nu domnia-voastri.” Aga vorbea deuniiz! ex un bou oarecare anson, dubiu de curte co litra foarte tare, Cifelu Samuractie, ce yedea Ia o parte Ca sinphe privito: Auzind vorba lor, am au midindsie, ni caprifii desarte, ,Gandirea coastré, zise, imi pare minunati, Si sintimentul costru il etustesc, fratii mei,” © Grigore Atexendresen, Poesil, ESPLA, 1068. p. 148, 2Sanda Radian, Misti fabutei, Exitara Minerva, Uucurest, 1483, p- 128, © At norbi cuion selon — s-4 Nosh simple, fara formule de poite}e 43,SS Nol, frafit (Ai, rispunse Samson plin de manie, Noi, fralii tal, potaie ! O sicti dim o Witaie Care 0 pomenesti Cunosti tu cine suntem, si fi se cade tie, Lichea nerusinatt, asfel si ne vorhesti?” — vDar ziceafi...” — ,,Si ce-fi paki? Tentred eu ce ziceam? Adeviirat vorbeamn ‘i nu iubese mandria si ci unise pe lei, C4 voi egalitate, dar nm pentra eitel,” Aceasta intre nol adesea o vedem, Si mumai cu cei mari egalitate vrem +. Miiestria poebuiui in Cdincle si ofelul, ca de altfel in toate fabulele sale, nu rezidi doar in alegorizarea unor slibieiuni omenesti, el si in cari. caturizatea imposturii cu mijloacele destul de restrinse ale acestel spectt literare, 7 Hehitibrul compozitional rezult din gradarea discursului iiterar in aga fel, meat trecerea de la epic la dramatic si transforme fabula intr-o mick Seeneti, in eare pensonajele sunt earacterizate prin limbaj, actime, 1 geshuri ete ie Sab e Discursul demagoyie al duliului Samson devine wn pretext pentru autor de a relicta tema operet : satirizarea politicienilor vremii, enre, folo~ Sind deviza revoluionarilor trancozi, ylibertate, egalitate, fraternliate”, © interpreteazii intr-un mod suis-genoris, conyingt find Solleltate trebule sh ducii la egalitate mumai ou cel mar Dishnularea, iimbajul demagogic si abuaiy sunt sugerate in cadrul GSeursulul mnt dubia de curte”, care se distinge de ceilaltl contrati pun faptul cit ,latri foarte taro” : it imi sunt de urate unele dobitoace, Cum Inpii, ursll, teil gi alte citeva, Care cred despre sine ei prejuiese cova ! Tned din primele versuri, prin mijlociréi enumersiit sunt evoeate wnccle dobitoace” reemnoscute cw puternice si privilegiate, ,Jupii, uyii, Tell, in a eiiror categorie ar vrea wit se intesreze gi/duliul Samson, Tronia poetului transpare din yersurile unmitoare, in care acslasi Personiaj, sub masca modestiei, lasik sti se infeleagi faptul ed, daci mai mart zilei se tmag din neam mare, / Asta e o intémplare”. Prin umare, acestia uu au niste merite deosebite, "Gr. Slexundresen, Poezii. Prosi, Witura Zon Geeangé, Bucutesli, 1980, p. 144. erPronumele de persoana intAi singular ,,ew, adverbul .poate”, ca si conjunetia adversativa ,,dar” potenteazi functia expresivit a Timba~ jului, prin care poetul scoate in evident impostura colebrulni demagog it nami place” Si eu poate sunt’ nobil, dar <0 ‘De la Indiyidualizare, se trece la genetalizare + ,Oumenil spun adesea cin {fri ciyilizate este egalitate” ‘YVersurile capitii valoare de sentinfit moral prin constructia anti: tetick dintre lumea clvilizata si not”. in ,,Doate ian o schimbare si lumea se ciopleste”, observiim valoarea pelorativ’ a verbului ,,a se ciopli”, sinonim cu ,,a se etviliza”, ea sl apre- cierea ,Numai pe nod mindria nu ne mat piiriseste™ Conjunctia adveisativa et” mijloceste reventrea la persoana T singular, flind intirit de pronnmele nelotérat ,unul”, yfiestecine” ete. “Aceasti pendulare intre particular si general se constitule fn suxsti impor- (ant a ironiel st satire Cb pentrn mine wal, fiestecine stie Co am de bueurie ind toaté lighioana, miiear st cea mai proast, Calne saden imni ice, iar um domnia cvastri.” © semniticatie deosebiti, capitis metafora cu valoare depreciativs slighioana” intirit de epifetul ,,toati’” ca si expresia popularé ,,ciine Sadea”, in evident contrast cu ,,domnia yoastri”. In sens proprin, ,lighioana” indiei: mediul de viajti al dubiului, far in sens figurat, sugereai masa alewatorllor creduli sf nalv Tnterventia pootwlui lasti simpresia unel ¢onversafit familiare eu cititoral, eu privize Ja @ialogul dinire Samson sf ,,un bow ofrecare™, deci un individ irae ew dul, naiv si credul Aga Yorbea deumiizi ex un bow oarecaré amson, dulim de curte, co kitra foarte tare”. Apelativul ,,Samson”, armat de apozitia ,,dukin de curte”, este pus janiigi in. contrast cu sintagma ,,Citelul Samurache”, sugerind 0 treapt social inferioari. Acesta, zm simpli privitor / Auzind vorba lor,/ Si oi nm au méndrie, nici caprifii deyarte,/ S-apropie indatti | Si-si arate iu- Direa ce are penirn ef”. -Versurile din povestirea alegoric’, prin gradatia ascendent consiruili, contureazi propria conceptie despre ,,cgalitate”. Cele dons personaje complementare pun astfel in evidenja: defectul vist do autor. Samson este intruchiparea impostorului, a demagognlui, ©in Plicate prin povestirea anor infampliti miraculoase ; b) «; Mor infamnplied miraculoase 46 nuttin Dicfionarud de terminologie literard ea Spec iat Samuracke, prin dimiuativarea mmielat devine acel_personaj-filtra cai brn naivitatea sa, potenteazi pregnant satire, devenita finta prin- Cipali « poctului, Gr, _Alexandreseu constrnieste, precum amai trzin LL. Caragiale, diseursul-final al dulanlut Samson. Arta oratories grandi- Joeventi este subliniatit prin coutrastul dintre esenfil si aparenfa, dintre Soon ce vrea 62 Part 41 ceca ce este in realitate personajul, Comicul ia Fran a cuter Ginise tries tara) dominant eta Personajutut HI Adeyrata Int concepsio despre ,,demoeratie”. Suita de interogatii retorie: terventie timid’ a Tui Samurache, e care urmearii, ea si incertaren de in- 7 antleipeazii morala explicit din final : » Gindizea toast, zise, imi pare minunatti, Simtimental wostr dl cinstese, frat mois a Nol, frafit ti, rispunse Samson plin de manie, Noi, frafil tai, potaie ! © Si-jI dim 0 biitaie Care s-0 pomenes Crmosti tm cine suntem si fi se cade tio, Uchea nemsinatt, asfel si ne vorbe Dar ziceal...4 — | 81 ee tipass Adevarat vorbeam, (3 BY inbese mindria. si ei unise pe lei, CX vol egalitate, dar nu pentru ctitei.” ?Pe-ntreb en ce ziceam ? Aceasta intre noi adesea o vedem Si mumai en cei mari egalitate vrem, Tema © Tdentificati 31 alte modalitatt artistice prin sdemorratisml ipoers unui politician versat, Wermedial cizora al Int Samson sugereazt morga EGHNDA 1 VERSURI Preliminarit ogends (fr Igende, din lat, legend, ,luera de oitit™ exte defi: @ literaturit popular au tn versuri, in care: a) anumite Fonomene ifurle sunt exru zit. di. me in ial I: evenimente istorice deformate prin interventi enifiel Poetices c) se povestese vietile sfintilor™. Tn tinefie de con{inutul lor, legendele sunt ctiologice (explicative), Astorice sun religioase. Legendele etiologice sa mitologice au fost denumite de B. P. Hasden decewri, intracat rispund unui de ce. In aceste legende, geneza cosmic, a faumet si a florel, este atribuitii unor fépturi suprana- turale. .,Apropiati de snoavi”, de povestile ou animale, de basme si uneori de balade, legenda se deosebeste fimefional de toate acestea prin tendinfa ei explicatira si prin fantastic! subordonat acesteia” Legendele an pitruns de timpurin in literatura cult: legende Is- torice in Tliade $1 Odiseea saw in literatura romink, intitulate O samé de euvinte si agezate de Ion Nectlee in frumtea Letopisefului siu. Primal Pook romin care a prelucrat att legende mitologice, eat gi legende is- torice a fost Vasile Aleesandri in eiclurile Legende sl Legende nowt. Lau aniraculosului Vasile Ateesandri (frazmente) eqicats d-nei Nvka Grisisteams Randunied, rindunea, Ge dati la fereastra, inca? Ducte-{i pune rochiga, Gk te ande arta, ‘Te suila vantoaiete Si te yi ploniele Merui in c&mpul tnversit, Ci rochita. a-nflorit Sf 0 calcd turmele Si 0 pase oitete (Gantie popular) i Cand se hiisen pe Tume voloasa Randunici, Ba nn avea fipturd s-aripi de pisitici, Fiind al cununiei tod dulce, dismierdat, Copili: drigiilasi de mare impirat. Dar fost-au 0 minune frumoasii, zimbitoare, Sositii printre oameni ca zimbetul de soare, © gingasi comoara formati din senin, ‘Din raze, din parfumuri, din albu unui erin. 34 Dicfionar de Cerminviogle IMerard, Bucaresth, Haitura Suinsitica, 1070, 47,Si maica sa duloast, privind-o, se temea S4 nm dispari-n aer sub forma de o. stea. © 2ani coborata din zodia cereasct ‘Venti sii o desednte, s-0 legene, s-0 creas BEI dele farmee dulce, potoabe, scumpa daruri, So apere-n via de-a zilelor amarari, Evi pute-o seMditoare en apt ne-neeputi, De ploaie neatinsi, de soare neviinity, Sin apa inedlzit en lonn mnitositor © trestle, un fagur 0 floare de bujor, Menind prin goapte blande eopila si devie - Nita, mliidioass ca trestia. verzie, Lia gral ca mierea dulce, 1a. chip firmiicktoare Ca bujoral mandru de ochi atrigitoare Apoi zinai adust 0 dalbi: de rochitii, Din raze vii fesuti, cu stele prin altifx, Fi zie: »De-ti © windul si ai parte de bine, Rochita niciodati sx n-0 scott de pe tine, 51 eft vei fi al Iumei trumos, inbit odor, Of fast In Tomer ntreagagleal Imicit shuritor, Chet el finteste ochii si dorurile sale Pe orieare finjX eu forme virginale, Ke dalbele copile, a dragostei comori, Ces giumiiate fete si giumittate flor Fe zinele’ niseute in atmosfert. caldi, Ce sub viipaia Innit in lacuri lin se seal, Si chiar pe Imma pling de o mumind, moale Ce-atinge iarba verde eu albele ei poale”, Cn tn basing, fata de impitrat ereste inte-o zi cat altele intro Tani, tn anotimpul iubiti, en isi petteoe vinja. in mijiocal naturil surprinse in Abegenl vitalitafit sate, Tn acest spajiu mito, fata aude chemarea dra- giieh glesul daios, plin de dor al zbuxitorulis, dar nu ee leek ‘prinsit in mrejele sale, ci se depiiria fugind”, en unduiri de aburittoare. 0 Tar cind iesi din culbul in care intlorise Ca Tora dintram mugur eu folle deschise, Cand unbra sa vioaie, plutind sub eer senin, Fated si se misoare pe umbra unul erin, Mult ii plicen copilet s-atunge rinduneleCe funecan prin aer si o chemau Ia cle, S-alerge pe sub bolta bitranilor arini, Cerednd st prindi-n iarbi a razelor Tumini, Sa fugit ritieiti de-a img, dea Img pe malurt Atrasi-n cursull ape de-a riuritor yalui Sin cale-t si -oprease’, uimitii, meantarit De dulcea armonte naturet desteptat TL eazii Tuna-n ceruri!._. sub visul cel de luni Flori, ape, cuiburi, inimi viseat impreunt. Nici o-miscare-n frunze, si nici o adiere Nu tulbur% in treacit a nopte! dulei mistere. Albina doarme-aseunsi in macul adormit, Batlanul pintre nuferi sti-n lab’ neclintit, Si raza argintie din stele deslipita “wand, sigeata Immgi, prin umbra téinuiti, Se duce de aprinde vapai tremuritoare In albele siraguri de roiti Jucitoare, Jn peisajul somnolent, in imobilitate, prinire arborl, se strecoars © umbri govilielnfed si stloast care se indreaptt spre piriu, Tensionea Greste : este momentul asteptirii unt miracol, suxprins de autor printt-o Ta ucline de interogajii, Pata de impitrat se aprople de malul apel tin se Tas in valurile ricoroase, ultand interdicfia de a ancsl senate och St larba de pe maluri xe pleacts s-0 priveaset Si trestia sendoate voind ca 0 opreaxc’, Si apan valurele de aur senereteste, St nuferii se misc, batamul se trezeste, Padurea eintd immuri, si luna, amoroa, Revarsi pe copii 0 mantie-argintoasi, Acumn pe Hingti trestil ea mec uyor Si vrdnd Ja mal si iasi, pitrunsi deun fior, Pe simul ei ud inci ea pirul isi adu Se oglindeste-x api, se oglindeste-n luni, Si umbrai diafané eu formelei rotunde In pling inganare se latin’ pe unde. 40 a91 Cueosn-n depirtare intonii o fanfari ! Copila ea grtbire din yaluri iese-afari. Ah funded e rochita si unde-al ei noroe?... Ea vede shuriitorul cu ochii mari de foe Ce vine s-0 euprinde ou brafele-ntro clip; Dar grabnic se aude un freamit d= aripi, Si dalba-mpariiteast, din braje-i disparand, Se Schimbi-n rindunicdi si fuge-n cer zburind | Atunct 5-a ef rochifii, naifanduse in vant, Topitu-s-au in ploaie de raze pre pimint, Si pim-in faptul zilet creseut-an flori din ele, Odoare-a primiiveret : Rochifi de riniunete |. Mircesti, 1874 Revista contimporand, 1 aprilie 1875 Compozitie. Semnifientii tn Tegendele Ini Vasile Alecsandri, serise sub influenfa lui Victor Aiugo, cum observase G. Cilinesen, regiisim motive poetice specifice ro- mantismului, credinje si superstitii populare, prezente si in Sburdiorul, Sora gi hoful, Baba-Cloan{a, Crai-nou, Strigoiul s.a. din yolumul Doine (3421852). Creat im 1874, in linistea conacului de Ix Mircesti, Leyenda réindu- niet a apiirat in Revista contimporan’s”, la 1 aprilie 1875. Cuprinde patra tablouri. Motio-l, un fragient dintr-un ,,cintie poporal”, ea si ineeputul legendei releva caracterul explicativ + And sé misen pe ume voioasa Randunicii, Ea mu avea fipturk saripi de passricd”, ci era copili: duigilast de mare impiirat”. In prezentarea framusetii fetei, apare inten{ia de imaterializare prin cumulal de airibute din sfera semantied a suavului, diafanului, elementului pur: u Sositt printre oameni ca simbetul de soare, gingasi comoari format din senin, Dini raze, din parfumuri, din albul unui erin”. Atributele feminitii{ii ei o plaseaz in planul eteric, ea anticipare a dublei metamorfoziri ce se va petrece. 50. care dn, gin slo Vers antic2 r0- wrul, vine ds nde asi rin, Ini Motivul ursitoarei se incadreazit intr-o atmosforti de magie popular’ : ti din zodia cereased”, o deseintii, menindw-i un des- ditoarea en api neneeputd, (De ploaie neatinsi, de Soare neviizuti,” ina ti pune ,..Jemn mirositor/O trestie, un fagur floare de bujor, /” simboluri cei figureazi existenta in spajiul teluric, Aceste daruri alese, fizice si morale, impun anterdictia: ,rochifa dalhi.? Si N-o s¢oat’ niciodatt si sti fugit ,,in Iumea-ntreag’t de-alloneii shuritor”, Acosta “amiigeste : »Pedalhele copile, a dragostei comori, Ces giumiitate fete si gimnatate flor.” Tmaginea fete din tabloul T este comparabilii eu aceea a Tenet cin basmul Fat-Prumos-din-Lacrimé de Mihai Emineseu. Chipwl fetei este relulat in tablonl al Hilea, in. care se accentuea{ clementele prin re Sar plrea cl se inrudeste en pisirile : bratele si picioarele ef au suikeliri de aripioare”. La varsta dragostei, elanul erotic pare un zhor din ,,cuibul” pirintesc. Fata este supusi unel dublo ispite, o atragnatura si tandunelele : »Mult ii place copilei s-alunge rindunele €e Tunecau prin aer si o ehemau la ele” sio imbie zburitorul eu glasul Ini de dor. ‘Versurile : [ar ochii tii, Inceferi cu tainice Iucii, Risiring toata vapaia cerestilor iubi Ce ai aprins in inima ind te-ai ivit pe lume Tu, zing Giri seamin, minune fit mume !” anticipeazti Sensibilitatea poetics’ eminesciantt Desi specie epiek, in Legenda rindunicii predominant: este lirismul, 4n tabloul al Ti-lea este o atmosfer romantic’, misterioas. Anotimpul iubinii fese vraji. Hrosul cuprinde coral si pamintul intro armonie a Pereoptici materiale, cum numai la Bminescu se regiseste, Vraja mii Se revarsil asupra florilor, apelor si codrilor, totul #ind robit visului vWiseazi luna-a ceri”, ,,inimi viseazS imprenni”, ,albina doarme-as ”, »Batlanul printre nuferi siden lab’ neclintit”, vniei o miscare-n feunze”, ..niei 9 adiere”, numai sdgeata nie 2 dragostel universale ,,se duce de aprinde tremunitoare”. Tema ‘a din Legenda rindunieai, de Vasile Alecsandri, cu visul sultanului (metamorfozarea Innil) din Seri- soarea HT de Mihai Emineseu.Motivul metamortozei Tn noaptes misterelor, Jee de umbre si tumini, fata, cuprinsi de retest pete faze” lancet in valur, roche diopane de 2S! trestia se-doaie voind ea 6 opreascd, St apan vabnele de aur se-ncrofeste, SX nuferii se misel, batlanul se trezeste, Padurea ciniX immuri, si luna amoroash Revarsi pe copili 0 mantie-arginioasd”, Pata de impirat reface mitul Ini Nareis in nevoia de oglindire, de tanbastete de sine: 80 ogtindesten api, se oglindeste-n Ima”, Meta fora jumbraci diatani” substiteie epitettl ,dalb”, simbotul inocentei, in th olor ant al eves din starea angelic, aceea a punt ‘il feciorelnice, ‘in starea implinirii feminitatii, Hlementele mhitice se asociani. exesurilor: pfmeosien depitiane intow’ 9 fantari™, ysburstoral ox ochii mari de foe |... ‘binds en Drafele-nis-o clips”, explielindse asthe feena une! peisii sia tmed flor, Feaunel #4 ef xochila, naifamduse in vant, qpwitusau im ploaie de raze pre pimant, Si panin faptul zilei creseut-an lori din ele Odoate-n primiveret : Rochili de randunele*’ Teme f; © Cilift poomelo Crsitorite, Porestoa Doehie Si ausitorile de Mihai Emuineseu etevagh tema destinnlit a sannifieajia motivulal tore, {i Legenda eiocaniei do Vase Aleesandri, Relevat ini tulle specitice Legendei, gen tas real cele ind Ey vak ee Sch Ins tate sevol arti hi 9 Petic1 ATIA EPICA IN PROZA 6.1. BASMOL Dimensiuni ale fantasticului si miraculosului Relafin asm-element fantastie Basmal este-an gen yast [...J, 0 oper de creatie literari, cu o getlez’ special, o oglindire a yielii in moduri fabuloase”™, Rtimologic, adjectivul fantastic” provine din latinesenl ,phan- tasticus” (in francezi ,,fantastique”) si inseamml ,ceea ce nu exist in realitate; creat, pHismuit de imaginatie; ixeal, himeric, imeredibil, fictiv. fu basin existii o interferenti continu intre clementele reale si cele funtastice, pkismuite de imaginajia creatorului popular sau cult. Jn cadrul literaturii universale, fantasticul apare in literatura greacti, indeosebi in poemole homerice Iida yi Odiseea, se dezvolt’ ulterior in Byul Mediu si in Renastere. Romantismul, prin inspiratia, pretuiren gi valorificarea folclorului, stimulean’ dezvoltarea prozei fantastice, in getieral : H/D.A. Hoffmann, seriitorit migearit , Sturmund Drang”, Goethe, Schiller (in prima perioads a ereatiei), B.A. Poe, Villiers de W’Tsle-Adam. In secolul al XX-lea, fantasticul evolueazé spre absurd, find 0 modali- tate de abordare a problematicii umane deosebit. de complexii. Lit ntasticd se dezvoltii mai ales in ultimele decenii ale acestui ipind diverse domenii stiinfifice si telmice prin transfignrare artistic’. In literatura roméni intdinim elemente ale fantasticului in ereatia Tui Mihai Emineseu, fon Creangit, I. U. Caragiale, foan Sluviel, Stefan Petici, Tulin Cezar Stivesen, Gala Galaction, Al, Philippide, Mihail Sa- ‘doveann Pantastienl cu substrat mitic suv filosotie apare in opera lui Mircea Eliade, Vasile Voiculeseu, Stefan Bimuleseu, iar en caracter de anti pafie este ilusirat de Victor Kernbach, Vladimir Colin, Mihu Dragomir, Yon Hobana g.a. 2G CAllwescty Bvictca busmulais Baltur pentr Liferatuti, Bucuresti, 1085, p. 5 53.Temi © Tlustrafi, prin exemple conerete, cele mai semmificative opere ale scriitorilor menfiona{i si modalitifile de realizare a fanias Tavetan Todorov detineste coneeptul de fantastic in raport direct ¢h cel de real si imaginar. ,Tntr-o lume care este evident a noasini, cea ‘ve care 0 cunoastem, fiir diayuli si siltide si fini vampizi, are un eveni- ment care nu poate fi explicat prin legile acestel Tumi familiare, Cel care Peteepe evenimentul tebuie si optese pentru una dintre cele dou so- Jnfii postbile : oxi este vorba de o injeliiciune a simfmrilor, de un produs al imaginatiei si atunei legile Innii ramén cea ce sunt, ori evenimentul sa petrecui intradevitr, face parte integranté din realitate, dar atunci tealitaten este condusti de legi care ne sunt necunosente [...] Fantas fictl ocupi intervalul acestei incertitudini™ Javoarele fantasticului in literatura romani se afliiin creatia popu Jara glam fost valorificate artistic de Mihai Eminesen in Pat-rumos-din- Zaerimi, basta in care fabulosul folcloric este de sorginte romantics, iar originalitatea si arta povestirii constau in: individualizarea peisajului noctumn, prezenfa clementelor macabre si onirice, eomuniues contin- genb — transcendent, muzica sferelor ete, » Hl adonmni, en toate acestea-i piirea eX 1m adormise... Pelitele de pe lumina ochiului i se rosise ea focul si prin ol piirea ci vedo eum na Se cobora incet, mirindu-se spre pimint, panii ce pirea ca o cetate stant i argintie... ce tremura sirilucitii... cu palate inalte albe... eu mii de ferestre trandafirii ; gi din luna se scobora Ja pimdnt un drum impi- Riese acoperit eu prund de argint si bitut cu pulbere de rave. Tart din intinsele pustii se wiscoleaw din nisip schelete nalte... cu capete seci de vase... inviliie in Tungi mantale albe, fesute rar din fire de argint [...} si urean dramul lunii si se pierdeau in palatele inmirmurite ale ce- tli din ha prin a cirora feresti se anzea o muzie& Imatect-.. 0 me © Tdentitica{i, in ragmentul citat, motive romantice eminesciene; Prezenie atit in prozi, eit si in poezie. Actiunea, ca gi in bastaul popular, se situeari ,,in illo tempore’? (yin yremea aces”), int-un prezent etern, coneretizat prin formula fTevetan Teodoro, Inlveducere in tiferatura fantastic Eéiture Univers Rueurestl, 1073, p. 2. Paihai Eminescu, Fi-PrumendmLoeramd, Eaitura pentru Literatura, rest, 1964, p. 28 ‘audiiniroductivii: ,,In vremea veche, pe eiud oamenii, cum sunt ei ai, nu erat deciit in germenii viitorului, (,..] in vremea veche triia un impirat intunecat si gindilor cj meazinoapiea si avea 0 impiniteast tinara si zimbitoare ca imiesul luminos al zilei’™ Eroii zeprezintii, prin Pat-Hrumos si Meana Cosiazeana, modele ideale din pune’ de vedere tirie gi spivitual, fiind prezenfi att im basinul cit si im cel cult, suet manii creatori ca M. Eminesen, I. Creangit, Fratii Grimm, Oharles Perrault, H)Ch. Andersen adopt in relatare o Viziune original, ineon- fundabili, povestitorul popular dezyoltii in asa fel discursul fantastic, inet lasi cimp liber spontaneitijii, eare devine o tristituri proprie ba nuului foldlorie. Astfel se explieX mnlfimea variantelor. ‘Tema generali a basmului, lapta dintre bine si niu, stiryind en vietorla Dinelui, se impleteste ca unele teme secundare. Avestea imbo- gifese, prin detalii, aspectul general de viata de la care pleacd seriitorul, expriménd dragoste, uri, invidie, gelozie, buniitate, mutate etc. Relagia _hasm—miracnles—supranatural ‘Termeni ,,fantastie” gi ..miraculos” sunt doar partial si in sensul ci exprim imaginartl, irealul, incredibilul, fietivul. Miraeulosul este propriu_unor situafii, intamplari sau eroi care apar- fin_unei Tumi supranaturale. Tn acost sens, sunt semificative personajele Ini Ton Creangi din Poresiea Iui Harap-Alb : Bkiménzili, Setild, Gorili, Ochil’é sau Pasiri-Liti-Lungild, care apar inzestrafi cu insusiti ieyite ain comun. Basmul depiiseste, astiel, concretul, ridicandw-se, prin abstrac tizare, la ,figuriri gi simboluri’”. in cadral relatiei basm—element mixaculos, acesta din wrmi devine un auxiliar prefios, in subordinea eroului principal : lac, padure, stinc’, munte, miframi, cate? s.a,,Cind un erou nu poate iesi din impas pe ci naturale... reeurge la obiecte niizdriivane miraculoase™ ‘it-Frumos din basmul lui M. Emines arunck inaintea babei care-1 urméreste 0 perie, o cute gio devin, pe rand, pidure, stan’ gi lae. Dezideratul de a fi invulnerabil prin hainele de tinerete ale impi- xatului se solufioneazi printr-o nitfram’ vrijit’. 30° apata de la Sfinta Joi, Petre. Cine-o poarti, fulgerul nu-l ajunge, sabia nul taie si gloantele sar de pe trupul Jui...” (loan Slaviei, Zana Zorilor) jonim, TMibal Emineseu, Faelimmestip-Lactimd, ditura pentra Literatur Bucursst, 1064, p. 1. 2H. Wallon (Prefalila A. Bratner), Nos lipres d'enfants ont menté (Ciafile noastre pentru copit au mintit), Paris, Sats, 1951, p. 02. ® cute — piatra de gresle pentru asculi} uneltele *loase (mai ales coasa. 4G. CAlimescu, zillion basmului, EPL, Bucuresti, 1985, p. 166,Miraculosul include i personaje sau intimplaxi care aparfin unei Jumi supranaturale. Confidentii eroului pot fi Sfinta Mierenti, Stinta Duminici, caltil san personajele cosmogonive : Zoriki, Muraili, Miez de Noapte, Decusea Adversarii sunt zmeli, balami, diferifi monstri, tratii ipocniti, amamele vitrege, Tumitate-de-Om-pe-Jumitate-de-Tepure Schiop, Sfarmi. Piatra, Strimbi-Lemne, Muma-Pidurii, ya Situarea personajelor la antipod, caracterizarea lor prin intermediul antitezei potenteari infelegerea mesajului etie si ostetie. Chiar dack stérsitul este previzibil, prezenta fabulosului, miraewlosulut si a supra- naturaluiui, care include, de fapt, primii doi termeni, mentine treaz Interesul ascultitorului pe tot parcursul desfii Alte coordonate ale hasmalui ? 1) atemporalitatea —se_exprimii prin formula intvoduetiva: A fost odati (a tiiodats “pe cind crau mugtele cat eilustele | Si le pri “dea vindtorii eu puytile; —..pe cand purecele zbura in slava cerului sise lisa pe foaia teiului..” (Dumitru Stanceseu, Fratele Bucditioi ) 2) spafiul poate fi_,,tdirimml colilalt, tarimul_ de dinealo”, ,mo- Sia” Seorpiei, a Gheonoaiel ; tara ,,gerpilor”, a soarecilor si corespunde timpului nedeterminat, Fit-Frumos pareurge spatii terestre, aeriene san aevatice, pottivit dimensiunii fantastice a planului epic. Byy croului, isul_conslituie unul dintre mijloacele de realizare a dorinjelor Allituri de clementul fantastic si de cel miraculo: 1) metamorfozarea_esie_una_dintre mnultiplele posibilitiiti de ine truchipiiri suecesive : méncand jar, calul slab si 14 si gata sic slujeasch stipanul; o fat de impiirat se transforma in broasc este noaple se inetamorfozeazi miro zind inedntittoare. ‘Tebniea-nararii * 4) nararea linear’ implied’ o exprmere uniformnk, fit complicatii, zi Ya un singur nivel al relatirii, Exempln pleaci in eutarea inbitel, en care se va cisitori, : Fit-Irmmos Gh. Vrabie Structure portieu a pasmutai, Editar silemel, Bucuresti, 1975, * tem, p. 197, 173. ineiugos devine framos_ er ta a s}) nararea_aseendenti se distinge prints-o xelatare mai complexd, coufictut aparind ia printplan, Dou! sivangeste Inerunt fete in. commun, situanducse Ta al doilea nivel al relatid Axtfal, in Pore’ fermecat, nerespectarea legimnAntului are comse- cinje care vor fi veliefate prin gradaren actiunil spre punctul eulminant 4, si spre demodiimant. Formula fin urmiireste veaducerea cititorului din (irdznul_ fanc ic in cel Teal, prin modalitti mulliple: ironie, glum, parodie ete. De exemphi: ar eu, isprivind poyesiea, incileeai pe-o sa si vi j inedilecai pan fus, si fie de minchu spusei dumneavoastri as; spus; incilecai pe-o linguni séurti, si uu mai astepte mimic de Ja mine cine-aseult.. 7% Intregul discurs fantastic, propriu basmului, se distinge prints-un stil oral, in cadrul ciraia adresarea direct’, monologul, dialogul, vorbele de duh, proverbele, zicitorile, pasajele exclamalive si cele interozative ‘au rolul de a potenta oralitatea si, implicit, dea stivni interest! cititorulut jorulut pentra basta sau al aseult 1D. Stmeesen, Alte busme cule din gure poporutai, Bueuresth, 1898. aGREUCEANU (ealectin Petre Ispiresen) 1 Preliminarii Gulegerea de basme aparfindnd Ini Petre Tspireseu a fost apreciatit de Barbu Delayrancea pentru taleniul dovedit de autor in preluerarea creafiilor, Cuprinde : Teane Simziana Pristea-cel-Voinie pi merele de aur Pata siracului con isteatii Puguiee, fi unckiagatut Greuceany al mittusié Incadrindu-se ca specie literart in genul epic, basmul popular Greuccanw itustreazk toate trisitmile proprii speciel ‘Timp si spatiu Formula initial ,,A fost odata ca niciodata.. mareheazii atem- md 0 constant a speci, este mntarit le ai doilea, nea niclodatt”, ideea find reluatii ,,la modul absurd”, Astiel, cititoral este avertizat cx wmeari si afle niste intampl deosebite a ciror actiune depiiseste limitele realului. Spafittl desfiisurdxii actiunit este amplu, Eroul se indreapt, insolit de fratele siiu, mai intéi spre locuinfa frateli de cruce: j.merse, merse cale lung: depiriati, pani ce ajunge Ja Faurul-Pimantulai, cu care era frate de cruce”, Scopul este acela de a se sfiitni in legituri eu modul im poralitatea din basmul fantastic, reprezent: Primul termen, sugerah prin udverbul ,,odata care va trebui Si depligeasek mmneroasele piedici care ii vor sta in cale. Numai aseulland sfaturile confidentului siu care era si nizdr Greuceann va putea invinge. Configuratiile spatiale se schimbi in functie ivan”, 1 Petre Ispiresen (1st. e basme Legends sau basmete romanator, aduncte din gure popviutui de Pelse Ispisesee, Ducus esti, 1882 7) folelorist expresii populare: ajunse vremea le niimiezi cu o falei-n cer si cu alta-n pimant....” ; ,umde-si inflircase dracul enplit” yy. terserii pani li se infurei calen ete. > interjecfii: ,.. hit in sus, bay in jos”; ,,.. aide... aide ajunge la curtea nnpiniteased”. ~ adresare direct; ,,Asculla{i acum si vi mimmnati, boferi dum- heayoastri, de piitamia Dietului Greuceana”. CENUSARBASA Yatit Grimm ia Povesti pentru copii Wratilor Grimm euprinde : basme cu tem% si subiect povesti en caracter_istor ware ex earacter etic: etic si pove i cu ae nimale : NSeufifa- Rosie Hansel si Greted Casufa din padure Erumoasa adormité Croitoragul cel viteaz Prietegugul dintre goa- Albii-ca-Zapada Divineja cea viteart rece si pisied Cenugeireasa Pomul ew mere de aur Bunieut i nepotul Craiasa albinelor Fritior si surioara Preliminari Autorii acestor capodlopere ale genului nn saw indepirtat prea mult de modelal popular. In acest sens, ei fixeaz expozitiunea imediat dupi fommula introduetivi A fost odati...”. Formulele mediane sunt con- cepuie in versuai gi repetate pentru a fixa actiunea, pe de o parte, si pen- tru a trezi interesul cititorului, pe de alti parte, Jn conceptia autorilor, finalul oricirui basm trebuie sii aibii um pro- munfat caracter etic si educativ. Pentru a readuce, inst, in prim-plan, voia buni, se introduce, de reguli, o not de umor i de veselie. © coordonati esentialiica basmului Cenusiireasa 0 constituie infii- Hsarea veridicé a realitifii, prin interferenta permanenté dintre real, tairaculos si fantastic. 1 Jacob Grimm (1785-1885) si Wilhelm Grimm (1786-1890, sexitort Hlologl german, Au publeat coletiainspirata din flctoral german, Pavel pentvu copt (ie Kinder wid Honsmirchen), 62 z alle asi re am 1c su pe AL in} as eina si use m= eter ote alt api on ro an, Sie cal, sori (die reulatia motivelor Motivul iubirii dintre o flinfx umf si o alta aparfinand unei clase superfoare (impiirat, rege, boier) cunoayte o Tare arie de cirenlafie. In versitmea francezii, Ia Charles Perrault, autorul se refer la um ,,gentilom cisitorit'a dona oarii cu o femeie (rufasii, care are dowii fete risfiitate, triind in ,,camere en parchet pe jos, unde'ayeau paturile ecle mai iamodi si oglinai in care se vedeau din cap pani im picioare”, Ble iaw parte la balul dat de rege, intr-o ambianta tipied secolului al XVIFlea. Basil se temind prin cisitoria regelui cu sora cea micti, pe care surorile vitrege © invidiaz’ pentru feumusefea si hiimicia ¢i, dar, in acclagi timp, o dis preluiese pentru Sirieia In care aceasta se mate. iri Si-gi aii originea intr-un anumit mit, unii cereetiitori gisese corespondentul Cenngiresei — ,Cendrillon”; ,,Aschenputtel” — in nu- mele tmei prinfese indiene, Sodewa-Bai, nume semnificind ideea de ,,fe- meie norocoasi”. André Lefevre o identified pe Cenugireas en niste Surori i .Gorgone si Puree, Dupi foleloristul francez Pierre Bantyves, care a seris despre povestile tui Permault, Cenugdreasa ar sugera ,,umilinfi si penitent”, cemuya avand in popor o atare sem ficatie. jMaiila vitregii” ar fi simbolul anului ,,vechi”” in fata primelor Ini ale primfiverii. Ajutornl primit din parten wei viefuitoare sau a unor arbori ar asimily, basmul wor epoci eiind se credea ci animalul sau arborele poate proteja fiinfa slabii a omni. Insist imbricimintea — de miitase, argint, aur war fi decit vesminte de ceremonie, liturgice” * Gheorghe Vrabie® arati x Fratii Grimm interpret conduit” cao ,aseenden{si a femeli asupra biirbatului, episodul fi ‘pm rit de alegere si investituri”, deci um rit uuptial. Motival fetei orfane persecniate de mama vitregi si de fetele acesteia se mai intdlneste 1a ‘AL Puskin si HL. Chr, Andersen. ‘Tema. Subiect Desi in zilele noastre Cenusiireasa, in viziunea Bratilor Grimm sau in aceea a Ini Charles Perrault, se citeste pentru framusefea intrinsectt a pasmului, atit tema, cit si subieetml au fost raportate unor concepfii striivechi despre viata, avand si implicatii sociale. TAanadrt Lettvre, Besuis oriligue generate, Religions of Mythologie comperee, Pas Hs, 1876. p. 124 EDierre Santywves, Lesconles de Perrot ot es reite paralldes, Leurs ortgines coutuames primitines of Liturgies populaices (Povestile Tuk Peorault si povestiile paralete, ‘nigitile lor — obieetari primitive $1 itu Paris, 1923, p. 11159, 2 Gh. Vrahie, Siructura ponticd « baemutut, Bd, Academie, 1975, p. sce popules A. 63Tema generali, lupta dintre bine si rau, respectiv clinurile la care este supusi Cenusireasa de citre mama si surorile vitrege se impleteste cu unele teme secundare, mente si imbogiteasei prin detalii aspectul general de viati. Dragostea dintre fata oropsitii si fiul de impirat se »: porteazi direct la mesajul ctie al basmulul: ,dupi fapti si wisplata”. ieetul se distinge printr-o relatare linear : un om bogat, caruia ii moare nevasta, xe reciisitoreste eu o femeie care avea douii fete, Ele 0 fin pe sora vitregi la distant, obligind-o sfi ack cele mai anevoioase treburi: ,,Aci o puseri si robotease% din greu de dimineata si pani Gidea noaptea : si se scoale pdmi-n vini, si eare api, sii aprindi focul, Sii faci de maneare, si si spele rafele .. Tar end nu mai prididea de cat’ treabi avea de fiicut, ele azvarlean Iintea si maziirea in cenugi, de trebuia apoi &-0 aleag hob cu bob”. Astiel suit introduse in actiune personajele opuse : geloase pe cali- title surorii vitrege, pe care o amngi din odaia lor, ii iau ,straiele” fru- moase io trimit sti doarmd in cenusi, King vatei, nmmind-o dispretuitor Cenusireasa”, pentru ch este plink de cemusi. Cand imparatul di ves- tita pelrecere si fata orfanii se roagi de mama ei vitregi s-o lase si pe ea la bal, aceasta refuzi, déidu-i si aleagi, in dona randuri, lintea ,,bob eu bob”, dintr-o ,strachini” ristumati in eemusi. Iniervine éementul mi- Taculos, concretizat prin piisinile cerului, care o ajuta sti duex la bum sfir- sit treaba inceputi. Nici de data aceasta dorinla uu ii este indeplinit’, Dupii plecarea masterei gi a surorilor Ia eurte, fata siirmani se duce Si pling Ta mormantul mamei sale, invocind alunasul prin versuri eu valoare de ritual magic Alunay drag, alunas Scuturiite, mgu-te-as, Si mimbraci-n strai de angint — Numan aur si argint Spre miraculos : pasirea albi ii azvarle din alin yo Tochie {esutd toata in aur si argint si o pereche de conduri cu alesituri de mitase si argint”. ,Cenustireasa se imbriet in grabii si se duse la petrecere. Dar mas- tera si cu fetele ei r-aruri cum so reeuousex, zieindi-si ei era, pe- semne, vreo fatii de impirat de pe alte plaiuri, atat anita de frumoasi, in rochia ei fesutt din fire de aur si argint. La Cenusiireasti nu se gindirs nici o dlipi, edei 0 credeau acasi, lang vatri, alexind lintea din cenusi. De cum o ziri pe fat, fociorul impiratului ii iesi inaimte, 0 prinse de bral si-0 pofti ta joc. Si nici cH mai yru si danseze eu vreo alti fat, fines: mereu de mani si, cin s-apropia cineva so pofteased la dant, fi zicea de Ia obran: —Nu se poaie, ei Minfuiesie numai cu mine ! DAn{uirk impreuni si pe la ceasul cand so mgina noapteaien zorile, fata vr si se dui acasi, 64 iat laj tan due =. ine my aise en