UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA „BUSINESS ŞI ADMINISTRARE, REI ŞI TURISM”

Admis la susţinere
Şeful catedrei „Business şi Administrare, REI şi Turism”
dr. hab., prof. univ.
Burlacu Natalia
___________________
(semnătura)
”____” _________ 2013

E-BUSINESS – AFACERI DERULATE PRIN INTERNET

Teză de licenţă

363.1 Business și Administrare

CHIȘINĂU, 2013
CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................2
CAPITOLUL I. TIPURILE E-BUSINESSULUI ȘI OPORTUNITĂȚILE LUI
.......................................................................................................................................5
1.1. Afaceri în mediu electronic (e-business).............................................................5
1.2. Oportunitățile ale e-Businessului......................................................................15
CAPITOLUL II. CREAREA SITE-ULUI PENTRU B.A.R. ”CENTRASIG”
S.R.L...........................................................................................................................21
2.1.Caracteristica generală și analiza activității a B.A.R. ”Centrasig” S.R.L.
.....................................................................................................................................21
2.2. Crearea site-ului întreprinderii.........................................................................32
ÎNCHEIERE..............................................................................................................43
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................46

INTRODUCERE
Actualitatea temei. Medierea electronică a afacerilor a început, în ţările
economic dezvoltate, încă la sfârşitul anilor 70’. Însă doar către mijlocul anilor 90’
aceasta a luat amploare (în 1994 au fost create primele locaţii Web pentru e-
comerţ), ca deja la sfârşitul anilor 90’ să se înrădăcineze părerea (Andy Grove,

2
Preşedintele Intel, 1999) că acele firme, care către 2004-2005 nu vor deveni
companii Internet, nu vor mai exista în general.
Dezvoltarea afacerilor electronice prezintă unul din factorii importanţi de
impulsionare a creşterii economice şi prosperare a societăţii. Dezvoltarea rapidă a
reţelelor informatice de arie largă, deschiderea Internet spre comercializare,
implementarea unor tehnologii informatice reuşite au accelerat procesele de
integrare informaţională globală. Se reduce influenţa factorului geografic (a
distanţelor „măsurate în timp, costuri etc.”), se înlătură, treptat, dificultăţile
transfrontaliere, facilitând globalizarea economică. Mai lent are loc acest proces în
ce priveşte barierele umane – deosebirile dintre limbile de comunicare, tradiţii,
culturi.
Intr-o lume fără hotare geografice semnificative economic, se vor modifica
şi regulile de efectuare a afacerilor. Companiile vor avea acces la cele mai bune
resurse: braţe de muncă talentate, tehnologii avansate, pieţe largi de desfacere,
bunuri şi servicii mai ieftine şi bune. Totodată vor fi foarte înalte competiţia şi,
respectiv, riscurile în afaceri.
eBusiness este încă un sector tânăr, supus modificării. Dezvoltarea în părţi
diferite ale lumii poate fi diferită; nu toate practicile necesare există. Ţările în curs
de dezvoltare încep să beneficieze de aceasta, dar o mare parte lumii este încă
lăsată pe dinafară.
Procesele comerciale automatizate impun o schimbare culturală privind
derularea activităţii şi oferirea serviciilor. În general oamenii se opun schimbării, în
special dacă nu sunt siguri de rezultate. Nu toate persoanele cunosc eBusiness şi
efectele eBusiness sunt atât de numeroase încât pot genera o rezistenţă. Există o
lipsă de încredere, oamenii încă nu au suficientă încredere în tranzacţiile fără
documente, fără prezenţa faţă în faţă şi unora le place să atingă produsele. Există
îngrijorări legate de securitate şi intimitate iar media prezintă mereu ştiri legate de
fraudă şi posibile fraude prin Internet. Datorită tuturor acestor suspiciuni numeroşi
vânzători şi cumpărători încă nu au încredere.

3
 De asemenea, numeroase aspecte legale şi de politică publică, incluzând
impozitarea, sunt nerezolvate. Reglementările de stat naţionale şi internaţionale
stau uneori în cale. Nu există o metodologie matură de măsurare a beneficiilor
eBusiness.
Sistemele depăşite s-au dovedit deseori o barieră în calea implementării
eBusiness chiar şi în cazul unei întreprinderi care doreşte schimbarea. Modificările
necesare ale sistemelor ar fi prea costisitoare şi ar dura prea mult. Acest fapt a
inhibat tranziţia către tehnologii avansate.
În special pentru IMM-uri, costul operaţiunilor automatizate şi costul unei
noi percepţii sunt considerate prea ridicate. Investirea în cele mai noi sisteme şi
angajarea de personal înalt calificat, de analişti, cercetători şi experţi comerciali
este prea costisitoare. Când eBusiness se poate implementa prin cumpărarea
funcţiilor necesare ca servicii şi fără investiţii majore barierele sunt mai reduse, dar
pieţele de servicii nu sunt atât de dezvoltate în multe ţări. Şi lipsa personalului
calificat poate majora costurile.
Tehnologia eBusiness încă se dezvoltă rapid şi creează, pe lângă posibilităţi,
o multitudine de provocări. Există prea multe standarde; standardele universal
acceptate sunt prea puţine. Instrumentele de dezvoltare a aplicaţiei încă se dezvoltă
şi există dificultăţi de integrare a software-ului internet şi eBusiness în aplicaţiile şi
bazele de date existente. Şi banda de telecomunicaţii poate fi insuficientă, în
special pentru eBusiness mobil.
Pentru eBusiness interoperabilitatea este esenţială, dar datorită inexistenţei
standardelor universale, lipsesc practicile comune eBusiness şi dorinţa de a utiliza
tehnologia pentru interoperabilitate.
Există şi aspecte financiare. Poate fi dificilă obţinerea de venituri datorită
eşecurilor dot-com. Şi există atâtea servicii gratuite pe net încât poate fi dificilă
proiectarea unui model comercial profitabil. Persoanele nu sunt obişnuite să
plătească pentru aceste servicii.

4
 Problema cercetării. Necesitatea dezvoltării e-businessului în sfera
asigurărilor și reasigurărilor.
Obiectul cercetării: strategii de promovare a serviciilor oferite de companii
de asigurare pe piaţă.
Scopul cercetării: caracteristica e-businessului ca tipului de afaceri derulate
prin Internet.
Obiectivele investigaţiei:
 Caracteristica principalelor tipuri de business derulate prin Internet;
 Stabilirea oportunităților e-businessului;
 Caracteristica generală și analiza activității firmei B.A.R.
”Centrasig” S.R.L.;
 Elaborarea proiectului privind crearea site-ului întreprinderii;
 Dezvoltarea e-businessului în Republica Moldova.
Metode‚ procedee şi tehnici de cercetare: în scopul analizei cantitativ-
calitative au fost folosite metode statistice.
Baza experimentală a cercetării practice: Broker de Asigurare
Reasigurare ”Centrasig” Societate cu Răspundere Limitată.
Termeni-cheie:e-business, e-commerce e-marketing, e-procurement,e-
servicii.

CAPITOLUL I. TIPURILE E-BUSINESSULUI ȘI OPORTUNITĂȚILE LUI

1.1. Afaceri în mediu electronic (e-business)

Termenul de e-business, introdus de către Lou Gerstner (Corporate
Executive Officer la IBM), se referă la o afacere ce urmărește un proces ce se
bazează pe un sistem informatic automatizat. Afacerile electronice permit
companiilor să își sincronizeze procesarea datelor interne și externe mult mai

5
eficient și flexibil, pentru a lucra mult mai aproape de parteneri și furnizori și de a
satisface mult mai bine nevoile și asteptările clienților.
În practică, e-business înseamnă mult mai mult decât comerț electronic.
Diferența dintre cele două ar fi că termenul e-business definește strategia, pe când
e-commerce-ul este un subset al acestei strategii. Comerțul electronic urmărește
întărirea relațiilor cu partenerii și clienții, precum și îmbunătățirea eficienței
folosind strategii de tip black box.
În cazul marketingului tradițional, compania produce un bun sau un serviciu
pe care îl vinde. În acest caz, există mecanisme de marketing doar în partea a doua
a procesului. Compania cunoaște ce trebuie să producă, iar piața va achiziționa
suficient din stocul existent pentru a genera profituri. Companiile ce folosesc
această strategie au toate șansele să reușească într-o economie condusă de lipsa de
bunuri și servicii, unde clienții nu sunt exigenți în ceea ce priveste calitatea,
caracteristicile funcționale sau stilul produsului (de exemplu, produsele de uz
zilnic în piețele emergente).
Această viziune tradițională nu are cum să funcționeze într-o economie unde
consumatorilor li se oferă o gamă variată a aceluiași produs. Aici, piața se împarte
în mai multe micropiețe, fiecare cu propriile sale așteptări, percepții, preferințe și
criterii de cumpărare. Un competitor inteligent trebuie să creeze și să ofere oferte
pentru piețe țintă bine definite. Aceste principii stau la baza noilor strategii aplicate
afacerilor (inclusiv a celor electronice), și care plasează marketingul la începutul
procesului de producție.
Două viziuni privind procesul de livrare a valorii este prezentat prin lanțul
de valori și livrare folosit în companiile moderne. Procesul constă din trei părți.
În prima fază se alege valoarea ce se dorește a fi adusă în piață. Aceasta este
„tema de acasă” a echipei de marketing, înainte ca produsul să existe. Încă de la
început, piața trebuie aleasă și segmentată, iar poziționarea valorii noului produs
sau serviciu trebuie definită foarte clar. Formula „segmentation, targeting,
poșitioning (STP)” este esențială în marketingul strategic. O dată ce s-a definit

6
valoarea, aceasta trebuie să fie asociată produsului. Echipa de marketing trebuie să
determine caracteristicile specifice produsului, prețurile și canalele de distribuție.
Rolul celei de-a treia faze este aceea de a comunica valoarea către clienți folosind
forța de vânzare, promovare, publicitate și alte unelte de comunicare pentru a
anunța și a promova noul produs pe piață. Fiecare dintre aceste faze implică și
costuri ce se reflectă în prețul final al produsului [8, p.276 ].
E-business se referă la mijloacele electronice pe care o companie le foloseste
pentru a-și conduce afacerile, spre deosebire de e-commerce care defineste
mijloacele prin care șite-ul companiei oferă poșibilitatea de a cumpăra sau vinde
produse online. E-purchașing-ul presupune achiziția de bunuri, servicii sau
informații prin medii electronice (de cele mai multe ori Internet). Mutându-și
achizițiile online companiile au salvat deja milioane de dolari. E-marketing-ul
descrie procesul prin care companiile își informează cumpărătorii, promovează și
vând produsele și serviciile cu ajutorul Internetului. Termenii care încep cu „e”
sunt mai mulți: e-finance, e-learning, e-service. Dar, după cum observa cineva, se
va renunța la acest „e” în momentul în care majoritatea afacerilor se vor face într-
un mediu electronic [1, p.27].
Soluțiile informatice pentru e-business permit integrarea proceselor interne
și externe ale companiei. Afacerile electronice pot fi dirijate folosind tehnologii ca:
world wide web, Internet, intranet, extranet sau combinații dintre acestea.
Aplicațiile pentru e-business pot fi împărțite în trei categorii:
1. sisteme interne: CRM, ERP, DMS, HRM
2. Comunicare și colaborare în intreprindere: șisteme VoIP, CMS, e-mail,
căsuțe vocale, șisteme de conferință pe web, teleshopping, cataloage pe DVD,
managementul proceselor
3. Comerț electronic de tip B2B sau B2C: magazine online, managementul
lanțurilor de furnizori (Supply Chain Management), marketing online
(emarketing).

7
 Când o organizație decide că are nevoie și de o prezență online, ea trebuie să
decidă care dintre modelele e-business i se potriveste mai bine [7, p.126 ].
Modelul B2B se referă la tranzacțiile electronice realizate între companii.
Termenul B2B se foloseste pentru a descrie orice tip de activitate, fie ea marketing,
vânzări sau tranzacții cu bunuri materiale sau servicii care se realizează cu
precădere între două sau mai multe companii.
Termenul Business-to-business se poate referi, de asemenea la totalitatea
tranzacțiilor realizate într-un lanț de valori înainte ca produsul finit să fie vândut la
consumatorul final.
Modelul B2C se referă la tranzacțiile cu amănuntul către cumpărători
individuali și se bucură de un real succes în ultima perioadă . Acest model este
asemănător cu cel de B2B deoarece companiile pot realiza vânzări cu amănuntul
unor clienți sau en-gross unor companii.
În momentul de față sunt multe companii care sunt reprezentate în ambele
modele de comerț electronic, cum ar fi Amazon, Dell Computers, Barnes &Noble,
Wal-Mart Online.
Achiziții electronice (e-procurement)
Cunoscute și sub denumirea de schimb între furnizori, achizițiile electronice
permit companiilor să interacționeze cu furnizorii și distribuitorii mult mai eficient,
reușind chiar să realizeze și selecțiile de oferte sau devize automatizate pentru
lucrări complexe. Cu toate că termenul e-procurement se referă, în mare parte, la
tranzacții de tip B2B, sunt și unele cazuri când poate fi B2C. O astfel de platformă
electronică permite cumpărătorilor și vânzătorilor să impună prețuri sau să apeleze
la licitații deschise, pot alege dacă doresc să încheie și tranzacția online sau doar să
oferteze potențialii parteneri. Din punct de vedere al software-ului foloșit se poate
merge atât de departe încât cumpărările și vânzările să se facă automat, în limitele
unor parametrii inițiali impuși.
Există sase tipuri de achiziții electronice:

8
 1. șisteme de planificare a intreprinderii (ERP) bazate pe soluții web, acestea
permițând plasarea de ordine de vânzare sau cumpărare în piață și livrarea de
bunuri sau servicii folosind o platformă software care rulează pe Internet.
2. șisteme electronice de mentenanță și suport (MRO) sunt foloșite în
perioada de garanție și post-garanție a produsului sau al serviciului.
3. E-sourcing se referă la identificarea de noi furnizori pentru o anumită
categorie de neceșități.
4. E-tendering este procesul de a trimite cereri de informație către furnizori
și de a primi răspunsul acestora prin Internet.
5. Licitații inverse ajută la cumpărarea unor produse sau servicii de la
furnizori cunoscuți sau necunoscuți.
6. Informare electronică (e-informing) – colectarea și distribuirea informației
la și de la parteneri interni sau externi.
Comerțul electronic (e-commerce)
Comerțul electronic reprezintă multitudinea proceselor software și
comerciale necesare proceselor de afaceri să funcționeze, numai sau în primul
rând, utilizând fluxuri digitale de date. Comerțul electronic presupune utilizarea
Internetului, a comunicațiilor digitale și a aplicațiilor software în cadrul proceselor
de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.
În sens larg, comerțul electronic este un concept care desemnează procesul
de cumpărare și vânzare sau schimb de produse, servicii, informații, utilizând o
rețea de calculatoare, inclușiv Internet-ul.
În sens restrâns, comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de
vedere, și anume:
1. din punctul de vedere al comunicațiilor reprezintă furnizarea de
informații, produse, servicii, plăți, utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare
sau alte mijloace electronice;

9
 2. din punctul de vedere al proceselor de afaceri reprezintă o aplicație
tehnologică îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de
lucru;
3. din punctul de vedere al serviciilor este un instrument care se adresează
dorințelor firmelor, consumatorilor și managementului în vederea reducerii
costurilor și cresterii calității bunurilor și a vitezei de servire;
4. din punctul de vedere al acceșibilității în timp real (online) reprezintă
capacitatea de a cumpăra și de a vinde produse și informații pe Internet sau
utilizând alte servicii acceșibile în timp real
În cadrul companiilor de tip pure-click putem include: motoare de căutare,
furnizori de servicii Internet, șite-uri e-comerț, șite-uri pentru tranzacții, furnizori
de conținut, precum și facilitatori. șite-urile ce fac comerț sunt acelea care vând o
gamă variată de produse și servicii, în mare parte cărți, muzică, jucării, așigurări,
acțiuni, haine, servicii financiare s.a.m.d. Dintre acestea, cele mai proeminente
sunt Amazon, eBay și Expedia. Internetul este mai util în cazul în care clientul
doreste o comoditate sporită la comandă (carți și muzică) sau costuri reduse
(tranzacționare acțiuni, stiri).
Este, de asemenea, util atunci când cumpărătorii caută informații despre
caracteristicile produselor sau prețuri, cum este în cazul automobilelor sau a
computerelor. Internetul este mai puțin util atunci când este vorba de produse ce
trebuie examinate sau probate în prealabil. Dar chiar și acest segment are excepțiile
sale: oamenii pot comanda mobilă de la EthanAllen.com, electrocasnice mari de la
Sears.com sau computere scumpe de la Dell sau Gateway fără a le încerca înainte.
Companiile de tip pure-click au ajuns la o capitalizare astronomică în anii
1990, în unele cazuri chiar depășind capitalizarea unor companii mari ca United
Airlines sau Pepși. Acestea au fost conșiderate o amenințare reală a companiilor ce
făceau afaceri în modul tradițional până totul s-a prabușit în anii 2000.

10
 Cu toate că a fost exagerată cresterea, la fel a fost și declinul companiilor
active strict pe piața electronică (vezi Tabelul 1 - Percepție vs. realitate în ceea ce
privește e–business).
Companiile trebuie să aibă o grijă sporită atunci când își creează și operează
web-șite-urile. Relația cu clientul este critică. Companii cum ar fi Ritz Camera
folosesc chat-ul online pentru a le oferi clienților informații imediate despre
produsele aflate spre vânzare pe web-șite-ul lor. Compania de investiții financiare
Vanguard își învață clienții să le folosească web-șite-ul prin telefon. Ca un rezultat
imediat, Vanguard a reușit să își reducă personalul la jumătate, având în vedere că
un apel telefonic la relații cu clienții costă compania 9$, pe când un login web
costă câțiva cenți.
Cu toate că șite-urile specializate pe comerț B2C sunt deobicei în centrul
atenției, cea mai multă activitate se petrece în comerțul electronic B2B. șite-urile
construite pentru interacțiuni de tip B2B redefinesc relația furnizor-consumator în
cele mai profunde feluri. Companiile folosesc șite-uri pentru licitații, contracte la
vedere (SPOT), cataloage de prezentare online, șite-uri în regim barter, precum și
alte resurse online pentru a obține prețuri mai bune. În 2002, LendingTree a
intermediat 1,5 miliarde de împrumuturi, în numele a 170 de clienți. Împrumuturile
retail sunt un serviciu ideal de tranzacționat online: sunt foarte standardizate,
industria aceasta este fragmentată și un volum mare de tranzacții permit ca multe
surse de profituri mici să se adune.
Scopul șite-urilor B2B este acela de a face piețele mai eficiente. În trecut,
cumpărătorii trebuiau să depună un efort imens și să aloce resurse nenumărate
pentru a colecta informații de la furnizorii de peste tot din lume. Cu ajutorul
Internetului, cumpărătorii au acces facil la un volum mare de informații. Ei pot
obține informații de la: șite-urile web ale furnizorilor, agregatorii de informații
(intermediari), market-makers, intermediarii ce fac legături între cumpărători și
vânzători, precum și comunitățile de clienți, care sunt portaluri web în care
cumpărătorii pot dezbate detalii legate de produsele și serviciile furnizorilor.

11
 Impactul direct al acestor mecanisme este acela de a face prețurile mult mai
transparente. În cazul în care produsele nu sunt diferite, preșiunea asupra prețurilor
va creste. În cazul în care produsele sunt foarte diferite între ele, cumpărătorii vor
avea o imagine mult mai clară despre valoarea reală a acestora. Furnizorii care au o
calitate superioară a produselor vor putea să își pună în lumină raportul calitate-
preț; pe de altă parte, furnizorii cu produse asemănătoare, vor trebui să își ajusteze
prețurile pentru a putea face față concurenței.
Companiile clașice au ezitat să își adauge activitate online. Multe companii
șiau creat pagini web, dar au rezistat să nu își creeze funcționalitatea de comerț
electronic la șite-ul lor. Le era frică de faptul că, vânzând online vor creea un
conflict de canal, adică vor concura cu retailerii, agenții sau chiar cu propriile lor
magazine.
Compaq, de exemplu, s-a temut că retailerii vor renunța să le distribuie
produsele lor dacă vor decide să își vândă online produsele. Merrill Lynch au ezitat
să introducă serviciul de tranzacționare online pentru a nu concura cu E*TRADE,
Schwab, precum și alte companii asemănătoare. Chiar și librăriile Barnes & Noble
au ezitat inițial să își deschidă un magazin online și să concureze cu Amazon. Toți
acestia au cedat, în final, realizând cât de esențială este prezența online în aceste
branse.
Adăugând un canal de marketing dedicat pentru comerț electronic creează o
reținere a retailerilor, brokerilor, agenților și a altor intermediari. Întrebarea este:
cum să vinzi prin intermediari și cu ajutorul comerțului electronic? Există cel puțin
trei strategii de a câstiga încrederea intermediarilor. Una ar fi să oferi o gamă de
produse diferită pe Internet de cea vândută în magazinele clașice. A doua strategie
ar fi de a oferi retailerilor comișioane mai mari pentru ca acestia să ignore impactul
negativ asupra vânzărilor. A treia strategie ar fi să se colecteze comenzile online,
dar produsele să fie livrate și plătite prin rețeaua clașică de retaileri. Unele
companii ce își desfăsoară activitatea predominant online, cum ar fi Dell, au fost
nevoite să își creeze puncte de prezență fizică în lanțuri de magazine, cum ar fi

12
Sears, pentru a ajunge mai usor la clienți și pentru ca acestia să poată „atinge”
produsele.
Cu toate avantajele e-business, băncile au descoperit că unii clienți – mai
precis aproximativ 80% – încă preferă să realizeze operațiunile bancare din
clădirea băncii, și nu prin intermediul unei pagini de Internet [4, p.22].
Promovarea online (e-marketing)
E-marketing, online marketing sau publicitatea online este marketarea unor
produse sau servicii pe Internet. Când se referă la plasarea unor subseturi de
reclame pe web se numeste web advertișing (webvertișing). Internetul aduce multe
beneficii marketingului incluzând costuri reduse în distribuirea informației către un
public global. Natura interactivă a Internet marketingului, în ceea ce priveste
răspunsul instant și prompt sunt calități de bază ale mediului. Marketingul pe
Internet a avut un impact major asupra unor industrii orientate pe retail, cum ar fi:
muzică, filme, farmacii, bănci, piețele de tip troc, precum și asupra industriei de
publicitate în șine. Cum, în ultima vreme, companiile și-au tot mărit bugetele de
publicitate online, acestea au ajuns să le depăsească pe cele de la radio în termeni
de cotă de piață.
Azi, în 2008 serviciul furnizat de Apple, iTunes a devenit cel mai mare
vânzător de muzică din Statele Unite ale Americii.
E-marketingul leagă și părțile creative precum și cele tehnice ale Internetului
incluzând deșign, dezvoltare, publicitate și vânzări. Dintre cele mai comune
metode și tehnici de online marketing remarcăm: search engine marketing, rețele
de publicitate online, publicitate contextuală (țintită), marketing comportamental,
publicitate în software gratuit, marketing prin e-mail (incluzând spam-ul),
newslettere, afiliați/parteneri, publicitate interactivă, managementul reputației
online (Online Reputation Management), studii de piață online, precum și
marketing în mediile sociale: bloguri sau marketing viral.
Marketingul prin afiliați a fost inventat de către CDNow.com în 1994 și
impus pe piață de către Amazon.com în 1996 prin „Associate Program”. Principiul

13
marketingului prin afiliați pe web este șimplu: compania ce doreste să își facă
publicitate recompensează unul sau mai multe șite-uri afiliate pentru fiecare
vizitator sau client adus. Publicitatea contextuală se referă la reclamele ce apar pe
webșite-uri sau în alte medii (de exemplu telefoane mobile) unde conținutul este
selectat și automatizat pentru ca utilizatorul final să vadă cele mai relevante
materiale publicitare pentru conținutul ce îl vizionează. Top-ul rețelelor de
publicitate online pe plan global, în ianuarie 2008 prezintă informații concrete în
ceea ce privește segmentarea pieței de publicitate contextuală (de notat că Google a
achiziționat DoubleClick în martie 2008, reușind să își pună concurenții de la
Microsoft și Yahoo pe gânduri să se alieze pentru a putea contracara cota de piață
imensă pe care o are Google în publicitatea online).
Managementul reputației online (ORM) își propune să accentueze prezența
unei persoane în mediul virtual, adresându-se în principal celor care sunt interesați
de acea persoană căutând-o pe Internet și, de asemenea, să îi creeze o imagine
online, în cazul în care aceasta lipseste (cele mai elocvente exemple sunt șite-urile
personalităților politice în preajma alegerilor).
Dacă o companie își gestionează campania prin email corect, atunci nu
numai că își construieste relații temeinice cu clientela, ci își și îmbunătățeste
profiturile. Emailul presupune doar o fracțiune din costurile unei campanii direct-
mail. De exemplu, Microsoft a cheltuit aproximativ 70 milioane de dolari pe an pe
campanii prin postă clașică.
Acum trimite 20 de milioane de e-mailuri în fiecare lună cu un cost
semnificativ mai redus față de campaniile bazate pe hârtie. De asemenea,
comparate cu alte forme de online marketing, e-mailul este câstigător din toate
punctele de vedere. De exemplu, CTR pentru bannerele clașice a pierdut din teren
până la 1%, pe când CTR pentru emailurile cu conținut targetat poate ajunge până
la 80%.
Clienții sceptici pot opta pentru o soluție de cost-per-click, în cazul acesta ei
fiind taxați doar când un vizitator al șite-ului dă click pe un banner publicitar. Din

14
pacate, această soluție este ceva mai costișitoare, prețul unui click se stabileste prin
legea cererii și a ofertei.
Pentru a derula o campanie de succes prin e-mail, se pot lua în considerare
următoarele sfaturi [5, p.99]:
· Clientul trebuie să aibă un motiv să răspundă;
· Conținutul e-mailurilor trebuie să fie personalizat;
· E-mailul poate avea conținut ce nu poate fi inclus în scrisorile clasice (de
exemplu – oferte turistice de ultimă oră);
· Procesul de renunțare (unsubscribe) trebuie să fie facil.

1.2. Oportunitățile ale e-Businessului

Performanța afacerilor electronice față de cele clasice depinde într-o mai
mică măsură de factorii interni, si într-o mai mare măsură de factorii externi.
1. Asigurarea disponibilității resurselor
a) Resurse umane: Majoritatea profesionistilor din mediul online au studii
superioare; Pentru taskurile considerate cu grad de dificultate redus (de exemplu
mentenanța bazelor de date), se pot folosi studenți sau absolvenți de liceu; Datorită
naturii afacerilor, personalul are nevoie de instruire: traininguri tehnice și cursuri
de limbi straine; Aceste organizații sunt deobicei reduse din punct de vedere al
resurselor umane (sub 100 de angajați), deci nu pot aparea probleme sindicale;
Recrutarea personalului se face, deobicei, prin intermediul serviciilor online de
genul jobs.md, rabota.md sau monster.com
b) Resurse sociale: Lucrul în echipă este esențial; Comunicarea este eficientă
atât pe canalele orizontale de comunicare cât si pe cele verticale; În general există
coeziune între interesele majorității angajaților; Angajații sunt în dezvoltare
continuuă.
c) Resurse materiale: În majoritatea cazurilor, un singur spațiu de birouri
este suficient pentru toate departamentele firmei, cu excepția celor care fac comerț
electronic, unde sunt necesare depozite logistice plasate strategic din punct de
vedere geografic; Inventarul și managementul stocurilor pot fi realizate cu minim

15
de effort; Dotările pentru asigurarea climatului de muncă în conformitate cu
normele generale privind protecția muncii (climat, iluminat, ventilare), standardele
de dotare cu echipamente performante; Înoirea echipamentului IT este obligatorie
după trei ani de folosire; Dotarea tehnică (instalații, echipamente etc) necesară atât
centrului de cercetare cât si producției trebuie să fie de cea mai bună calitate;
Departamentele de logistică si marketing au nevoie de autoturisme de serviciu
pentru deplasările necesare în desfăsurarea activității.
d) Resurse informaționale: Informația si conținutul produselor nu sunt
limitate geografic sau temporal · Sediul central are nevoie de acces la rețelele de
comunicație, Internet, telefon, Email si fax; Accesul la resursele oferite de
comerțul electronic se poate face printr-o gamă largă de tehnologii (calculatoare,
PDA-uri, telefoane mobile, televiziune digitală, cabine telefonice); Internetul este
folosit pentru documentare si comunicare cu clienții si furnizorii; În cazul unei
rețele logistice, se foloseste rețeaua internă pentru comunicarea cu partenerii si alte
filiale din teritoriu ale companiei; Căutare rapidă de produse si servicii, cu
posibilități de comparare a prețurilor și calităților potrivite; În ultimii ani în
Republica Moldova accesul la internet în bandă largă s-a ieftinit semnificativ si șu
început toți utilizatorii casnici și industriali să aibă acces permanent la el; Datorită
vitezei cu care circulă informația prin rețeaua globală de transmisii de date
Internet, limitele temporale sunt practic eliminate: orice tranzacție realizânduse
instant si chiar automat, fără nici o intervenție umană.
e) Resurse financiare: O companie e-business are nevoie de investiții majore
în tehnologie si în instruirea personalului; Cash-flow-ul trebuie să permită o
dezvoltare în permanentă prin reinvestirea profitului; Salariile sunt în mare parte
fixe, cu excepția departamentului de marketing si a celui de vânzări unde se oferă
bonusuri si prime în funcție proiecte.
f) Timp: Datorită naturii afacerilor electronice, programul de lucru poate fi
flexibil. Totusi, în cazul centrelor de relații cu clienții, disponibilitatea acestora
trebuie să fie permanentă; Transport instantaneu pentru produsele digitale;

16
Eficiența are si ea de câstigat având în vedere formatul electronic al informației și
flexibilitatea în organizarea ei; Reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului si
primirea produselor sau a serviciilor.
2. Prevederea și contractarea sortimentelor
a) Marketing: Strategiile de marketing ale afacerilor electronice pot folosi si
canale clasice de marketing sau strict cele electronice; Ușurința cu care se pot
localiza și separa clienții țintă pentru un anumit produs sau serviciu în parte
(targetare demografică); Permite oamenilor din zonele rurale să aibă acces la
produse si servicii, care altfel nu le-ar fi fost accesibile; Clientul câstigă timp în
cazul în care doreste să achiziționeze un bun sau un serviciu; Facilitează furnizarea
de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educația, distribuireaserviciilor sociale ale
guvernelor la un cost redus si cu o calitate îmbunătățită.
b) Strategie: O dată cu începerea activității, se elaborează un plan strategic
pe termen scurt și mediu.
c) Planificare: Trebuie să existe un plan de afaceri stabilit pentru fiecare
segment strategic al companiei; Planificările proiectelor sunt gestionate electronic;
Se fac estimări si se prevede un sistem de măsură al acestora; Stocurile pot fi
minimizate sau chiar eliminate prin procese de producție „just-intime”
d) Negociere si contractare cu clienții si furnizorii: Brandul serviciilor si al
companiei contribuie într-o mare măsură la negocierea cu clienții si furnizori;
Tranzacțiile electronice au marele avantaj că se pot desfăsura pe o piață națională
sau internațională, între orice tipuri de companii, de la cele mai mici la cele
multinaționale, fără nici un fel de restricție; Întărirea relațiilor cu furnizorii si
clienții (site-ul Web conține informații actualizate, utile tuturor părților).
e) Programare operativă: · se realizează în general eficient în buna
colaborare cu partenerii externi
3. Organizarea / Reorganizarea
a) Organizare managerială: Respectarea legăturilor ierarhice; Sistemul
informațional necesar este deobicei foarte complex, de aceea trebuie să fie usor de

17
utilizat si pentru personalul mai puțin familiarizat cu tehnologia; Colaborare bună
atât la nivelul managerial cât si la nivel inferior cu partenerii externi; Funcționarea
principiului implicării angajatului în luarea deciziilor si asumarea responsabilității.
b) Organizare inginerească: Niveluri bune ale ponderilor ierarhice, atât a
celor directe cât si a celor medii; Structura organizatorică a firmei trebuie să fie
bine stabilită; Fisa postului pentru fiecare angajat; Regulament intern de ordine si
funcționare.
4. Poziționarea în piață / segmente / nișe
a) Calitate: Într-o competiție atât de puternică ca si cea din mediul online,
calitatea produselor și a serviciilor face diferența între serviciiloe companiilor;
Pentru comerțul electronic, termenele de livrare trebuie să fie respectate.
b) Cost: Datorită lipsei unei prezențe fizice concludente si a unui contact
direct cu clienții, companiile din mediul online pot aborda o strategie de costuri
mici (low cost); Reduceri drastice ale costurilor pentru distribuție si servicii pentru
clienți: utilizarea; Internet-ului duce la scăderea semnificativă costurilor; Costurile
pe ora de lucru sunt mai mici decât în cazul companiilor clasice deoarece o afacere
electronică permite o flexibilitate mare (pot exista chiar și echipe formate din
membrii de pe continente diferite); · Reducerea costurilor de creare, procesare,
distribuție, stocare, regăsire a informațiilor bazate pe hârtii; · Permite persoanelor
angajate să lucreze de acasă, reducându-se astfel substanțial costurile cu
deplasarea.
c) Preț: Având în vedere costurile reduse din cazul majorității afacerilor
electronice, prețul final al produselor poate deveni foarte competitiv în comparație
cu cel al companiilor clasice; Permite ca unele mărfuri să fie vândute la prețuri
mai mici, astfel încât și oamenii cu venituri mai mici să poată cumpăra mai mult,
ridicându-le standardul de viață; Negocierea prețurilor la fiecare început de proiect.
5. Asimilarea de noi servicii: Deoarece piața online este foarte dinamică,
proiectele existente trebuie să se adapteze la concurență si să lanseze proiecte noi
în permanență, deoarece majoritatea dintre proiectele online dispar în mai puțin de

18
2 ani de la lansare; Tehnologia modernă si forța de muncă calificată sunt elemente
cheie pentru menținerea ritmului de evoluție al pieței.
6. Achiziționarea resurselor
a) Resurse materiale: Unele servicii pot fi externalizate către parteneri de
oriunde din lume; În cazul comerțului electronic cu livrare a doua zi, sunt necesare
stocuri sau de furnizori pe plan local.
b) Resurse umane: Tendința este de a achiziționa persoane cu calificare
superioară; Media de vârstă a personalului trebuie să fie sub 30 de ani datorită
înclinației mai puternice a tinerilor spre tehnologie și Internet; Recrutarea de
resurse umane se face relativ ușor; Procesul de angajare nu este îndelungat și nici
complex; Perioada de probă pentru angajații noi nu este de obicei îndelungată (3
luni).
c) Resurse informaționale: Sistemul informațional necesar este, deobicei,
deosebit de complex; Este necesară achizitionarea de softuri performante pentru a
îndeplini diverse funcții în companie.
7. Producția: Competitivitatea în piață cere o calitate ridicată a proiectelor,
corespunzătoare cerințelor clienților; Posibilitatea de a face oursourcing pentru
anumite procese mult mai usor decăt în cazul afacerilor tradiționale; Permite
participarea clienților la licitații virtuale, la reuniuni electronice din comunitățile
virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiențe.
8. Vânzarea: Procesul de vânzare diferă de la un model de afacere la altul. În
general, acestea fiind servicii, produsul este disponibil imediat ce a fost achitat;
Facilitează competiția, având ca rezultat reduceri substanțiale de prețuri și
îmbunătățirea calității produselor si a serviciilor; Folosirea Internetului pentru
atragerea de noi clienți prin intermediul unui nou canal de distribuție; · Pot fi
adaptate schemele de plăți bazate pe card, deja existente; Intermediarii pot fi
eliminați din lanțul de aprovizionare
9. Autofinanțarea si creditarea: Fiind companii mici, de cele mai multe ori se
apelează la finanțatori externi, „angel investors”, si mai puțin la bănci.

19
 10. Satisfacerea nevoilor si fidelizarea durabilă a clienților si a furnizorilor:
Fidelizarea actualilor clienți este deobicei mai importantă decât atragerea de noi
clienți într-o afacere electronică; Respectarea termenelor de livrare si a calității
sunt cruciale în fidelizarea clienților
11. Management performant
a) Leadership: Pregătirea managerilor în domeniul tehnologic abordat este
esențială; Se lucrează curent cu managementul prin proiecte existand o bogată
experiență în domeniu · Colaborari dese cu firme sau consultanți externi; Se
folosesc unelte de genul Microsoft Project sau ERP pentru planificare și tracking;
Liderii mențin continuu un dialog deschis cu angajații în ideea de a-i ajuta într-
adevăr în atingerea scopului profesional și personal; Încurajează creativitatea,
spiritul de echipă și angajamentul; Asigură suport fiecarui angajat din echipă;
Încurajează subalternii să folosească fiecare oportunitate disponibilă · Se asigură
ca angajamentul luat de către fiecare subaltern în parte este recunoscut și interesul
personal trebuie respectat.
b) Planificare strategică: Trebuie să existe o politică clar definită în cazul
fiecărui proiect, precum șsi o viziune de ansamblu a companiei; Datorită
diversității proiectelor, experiența din alte proiecte nu se aplică de cele mai multe
ori în proiectele noi.
c) Cultura organizației: Deoarece serviciile unei companii e-business se
adresează, în general, spre grupuri diferite de clienți, cultura organizației trebuie să
fie flexibilă; Diversitatea însemană mai multe idei, ea este sursa de creativitate,
inovare și productivitate; Perspectiva de dezvoltare profesioanală si personală a
angajatului este principala prioritate prin care abilitățile personale sunt dezvoltate
iar lispurile sunt luate în condiderație prin cursuri de perfecționare.
d) Motivație: Mediul de lucru conform standardelor europene /
internaționale si normelor interne de desfăsurare a muncii; Siguranța locului de
muncă; Salariul atractiv; Orar de lucru parțial flexibil; Posibilitatea de a face
carieră într-un domeniu dinamic si mereu actual.

20
 CAPITOLUL II. CREAREA SITE-ULUI PENTRU B.A.R. ”CENTRASIG”
S.R.L.

2.1.Caracteristica generală și analiza activității a B.A.R. ”Centrasig” S.R.L.

Broker de Asigurare Reasigurare ”Centrasig” este o societate de brokeri în
asigurări, licenţa de activitate Seria CNPF 000555 din 30.09.2008, ce are ca obiect
de activitate, intermedierea asigurărilor-reasigurarilor. Pe perioada activităţii sale
B.A.R.„Centrasig”S.R.L. a intermediat suma de peste 2,4 mln lei. Echipa

21
„Centrasig” S.R.L. numără 7 entuziaşti, profesionişti în domenii distincte diferite -
economic, juridic, tehnic, cu o bogată experienţă în domeniul asigurărilor. Din
2010 “Centrasig” S.R.L.este membru al Asociaţiei Brokerilor de Asigurare-
Reasigurare, în cadrul căreia a ocupat funcţia de vice preşedinte, astfel constribuid
la consolidarea poziţiei brokerilor pe piaţa asigurărilor din Republics Moldova.
Activitatea noastră constituie reprezentarea intereselor clienţilor şi
partenerilor noştri în vederea identificării corecte şi la timp a riscurilor existente,
precum şi consultarea acestora pentru a alege varianta optimă de asigurare la
capitolul cost-acoperire, şi ulterior oferirea asistenţei în regularizarea dosarelor de
daună, astfel contribuind semnificaiv la obţinerea de către client a despăgubirilor în
valoarea lor reală şi în termeni rezonabili.
”Centrasig” colaborează cu cele mai cunoscute societăţi de asigurări de pe
piaţa Republicii Moldova, printre care: Moldasig, Moldcargo, Euroasig, Transelit,
Asito, Donaris Grup, Artas, Exim-Asint etc.
Rolul primordial a brokerului de asigurări este de a-şi sprijini clienţii, de a
studia minuţios piaţa, şi de a propune acestora cele mai performante produse de
asigurare în cele mai avantajoase condiţii, precum şi de a monitoriza modul în care
se respectă drepturile asiguratului intervenind ori de cîte ori apar probleme în
procesul normal de despăgubire, pe tot parcursul valabilităţii poliţei de asigurare.
Implicarea brokerilor de asigurare nu conduce la creşterea costurilor
asigurărilor, acest lucru creează evidente avantaje clienţilor, care plătind aceeaşi
sumă de bani, beneficiază de sprijin profesional suplimentar în asigurări. Misiunea
“Centrasig” S.R.L. constă în adaptarea asigurărilor necesităţilor şi preferinţelor
dumneavoastră.
Brokerul de Asigurare Reasigurare ”Centrasig” S.R.L. a fost fondat în anul
2008, avînd forma organizatorico-juridică de societate cu răspundere limitată.
Avînd un capital statutar de 25 000 MDL.Societatea se înfiiţează pe o perioadă
nelimitată. Societatea dispune de independenţă economică, financiară şi

22
organizatorică, de balanţă autonomă, conturi în bănci,sigiliu,ştampile cu antet şi
blanchete cu denumirea sa, marcă comercială.
Societatea practică următoarele genuri de activitate:
 Comercializarea produselor de asigurare;
 Colaborarea cu mai mulţi asiguratori de pe piată;
 Reasigurarea contractelor cu valorea de asigurare considerabilă, precum şi
cele cu risc sporit etc.
Slogan Publicitar: We achieve your protection. Ceea ce în traducere
semnifică: Noi îţi asigurăm protecţia.
La finele anului 2011 BAR ”Centrasig” S.R.L. s-a plasat pe locul 31, din cei
68 de brokeri prezenţi pe piaţă, după primele intermediate, acestea estimîndu-se la
1 524 555 MDL. La etapa actuală ”Centrasig” S.R.L. este unul dintre puţinii
brokeri neafiliaţi unei companii de asigurări, fapt care îi asigură transparenţă în
activitate şi echidistanţă la alegerea celei mai optime oferte de pe piaţă.
Garanţiile acordate de ”Centrasig” S.R.L. clienţilor şi partenerilor sunt
asigurate de posibilităţile financiare proprii şi de o protecţie de reasigurare de
înaltă calitate.
Partenerii ”Centrasig” S.R.L. în reasigurare sunt: Lloyd's, Willis, AON Group
Ltd., Heath Lambert (Marea Britanie), Munich Re, Hannover Ruckverzsichezung
AG (Germania), General & Cologne Re (SUA - Germania), SCOR (Franţa), Swiss
Re (Elveţia), companii ruse de reasigurare etc.
Scopul şi Principiile întreprinderii
Scopul:
 De a transpune produsele de asigurare din categoria ”lux”, în veridica şi
fireasca postură de necesitate;
 De a face produsele de asigurare accesibile şi a accentua utilitatea
acestora simplilor cetăţeni.
Principiile:
 Îndeplinindu-ne cu bună credinţă obligaţiile aşteptăm acelaşi lucru de la
partenerii noştri;

23
  Ne orientăm la cerinţele clienţilor noştri şi garantăm cea mai oportună
ofertă de pe piaţă;
 Tindem spre o colaborare îndelungată şi reciproc avantajoasă;
 Ţinem mult la reputaţia noastră şi respectăm strict normele de drept şi a
eticii în afaceri;
 Suntem cointeresaţi în satisfacţia clientilor şi partenerilor noştri, precum
şi în dezvoltarea afacerilor acestora;
 Dorim ca satisfacţia clienţilor existenţi să fie o dovadă, pentru clienţii
potenţiali.
Societatea are dreptul:
1. Să efectueze din numele său tranzacţii pe pieţele internă şi externă, să
procure şi să înstrăineze patrimoniu în modul stabilit, să-şi asume obligaţiuni şi să
compară în instanţele judecătoreşti competenţe în calitate de reclamant sau
reclamat;
2. să înfiinţeze filiale şi reprezentanţă în Republica Moldova;
3. să gajeze propriul patrimoniu şi să acorde garanţii şi cauţiuni;
4. să folosească în activitatea sa în modul stabilit de lege diverse
categorii de resurse;
5. să-şi deschidă conturi bancare în Republica Moldova şi în străinătate;
6. să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege;
7. să stabilească de sine stătător preţul la produsele de asigurare, dacă
legislaţia în vigoare nu prevede altceva;
8. să angajeze şi să concedieze lucrătorii şi să-i remunereze conform
legislaţiei muncii;
Pentru asigurarea activităţii sale, Societatea adoptă regulamente
interne.
În cadrul Societăţii relaţiile de muncă sunt reglementate prin contractele
individuale de muncă. Salarizarea, asigurarea socială şi protecţia socială a
angajaţilor Societăţii se efectuează potrivit legislaţiei în vigoare.
Gama produselor de asigurarea a B.A.R. ”Centrasig” S.R.L. este constituit
din următoarele tipuri de asigurări:
24
  Asigurarea de bunuri a persoanelor fizice şi juridice;
 Asigurări de persoane:
o asigurarea de accidente;
o asigurarea cetăţenilor, care pleacă temporar peste hotare;
o Asigurarea de viaţă;
o asigurarea medicală facultativă.
 Asigurări auto:
o asigurarea mijloacelor de transport AUTO-CASCO;
o asigurarea obligatorie de răspundere civilă internă a deţinătorilor de
autovehicule;
o asigurarea obligatorie de răspundere civilă externă a deţinătorilor de
autovehicule în baza cerificatelor internaţionale Carte-Verde;
 Asigurarea încărcăturilor transportate (CARGO);
 Asigurarea răspunderii transportatorilor auto şi expeditorilor (CMR);
 Asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de
călători;
 Asigurarea lucrărilor de construcţie şi montaj;
 Asigurarea riscurilor agricole;
 Asigurarea riscurilor financiare;
 Asigurarea riscurilor avia;
 Asigurarea de răspundere civilă generală;
 Asigurarea civilă a răspunderii profesionale;
 Asigurarea titlului de proprietate etc.

Analiza financiară a activităţii întreprinderii

Structura financiară a întreprinderei reprezintă o compoziţie complexă şi
coordonată a diverselor surse de finanţare la care managementul financiar recurge
pentru a acoperi necesarul de finanţat.Fondatorii întreprinderii sunt Ciudin
Alexandru şi Mîndrila Irina, forma de proprietate este privată.

25
 Indicatorii structurii finaciare a întreprinderei mai jos analizaţi reflectă în ce
mod managementul companiei vizează eficienţa economică în utilizarea
capitalurilor. Funcţia de bază a întreprinderei, în cadrul economiei de piaţă, este
prestarea serviciilor care satisface nevoile consumatorilor sub aspect cantitativ,
calitativ şi ca nivel de preţ. În vederea desfăşurării activităţii sale întreprindrea are
nevoie de factori de producţie: mijloace fixe concretizate în maşini, clădiri; active
curente: materiale, energie, combustibil etc., care, împreună formează baza
patrimonială, sub aspect material a întreprinderii şi factorul muncă.
Activele pe termen lung reprezintă o parte componentă a activelor
întreprinderei pentru obţinerea unor avantaje economice şi finaciare.
Conform datelor din tabelul nr. 3 putem constata că activele pe termen lung
au o tendinţă pozitivă de majorare în 2011 comparativ cu anul 2010 de la
10477291 la 11364979 lei sau cu 887688lei. Această situaţie denotă faptul că
întreprinderea orientează o parte din eforturi investiţionale în imobilizări pentru
extindrea activităţii sau majorarea productivităţii companiei.Rata imobilizărilor
conform rezultatelor din tabelul nr.3 s-a diminuat în 2011 comparativ cu anul
2010 de la 0,5583 la 0,5427 puncte sau cu 0,0156 puncte. Indicatorul respectiv
măsoară gradul de investire a capitalului în active pe termen lung deci e nevoie de
menţionat că această pondere e benefică pentru a nu crea dificultăţi de trezorerie şi
de a asigura o eficienţă optimă a activelor pe termen lung. Din tabelul 3 rezultă că
rata activelor materiale pe termen lung are o tendinţă negativă de reducere în 2011
faţă de 2010 însă foarte nesemnefecativă, respectiv cu 0.0004 puncte. Aceeaşi
situaţie observăm şi la rata activelor nemateriale. Uşor sezizăm că practic activele
pe termen lung sunt compuse doar din activele materiale pe termen lung.
Rata mijloacelor fixe conform tabelului nr.3 are o tendinţă negativă de
reducere în 2011 comparativ cu anul 2010 de la 0,7515 la 0,6962 puncte sau cu
0,0553 puncte. Totuşi putem menţiona faptul că această rată menţine valori înalte
ceea relevă o dotare tehnică îndestulată pentru a asigura eficienţa activităţii
întreprinderii.
Tabelul 2.1. Structura şi dinamica activelor pe termen lung la B.A.R. “Centrasig” S.R.L
[elaborat de autor]

26
 Nr. Denumirea Perioada Abaterea
d/o indicatorului 2010 2011 (+;-)
1. Active pe termen
10477291 11364979
lung, lei. 887688
2. Rata imobilizărilor,
puncte. 0,5583 0,5427 -0,0156
Rata activelor
materiale pe termen
lung, puncte. 0,9998 0,9993 -0,0004
3. Rata activelor
nemateriale pe
termen lung, puncte. 0,0002 0,0007 0,0004
4. Rata mijloacelor fixe,
puncte. 0,7515 0,6962 -0,0553

Una dintre cele mai importante componente ale patrimoniului agenţilor

economici o constituie activele curente, întrucît acestora le revine un rol deosebit
la organizarea circulaţiei tuturor fondurilor, de care dispune întreprinderea. Prin
urmare, funcţionarea lor asigură antrenarea, în procesul de producţie, a activelor
materiale pe termen lung, precum şi a elementelor de pasiv. Astfel, structura şi
eficienţa utilizării acestei categorii economice reprezintă una din principalele
condiţii de activitate a întreprinderii.
Tabelul 2.2. Structura şi dinamica activelor curente la B.A.R. “Centrasig”
S.R.L. [elaborat de autor]
2010 2011 Abaterea(+;-)
Nr. Denumirea pondrea, pondrea, suma,
suma, suma,
d/o indicatorului lei % lei % lei p/p
Stocuri de 56,08 59,98
mărfuri şi
1. materiale 4648855 5742763 1093908 3,89
Creanţe pe 3580134 43,19 3816691 39,86
2. termen scurt 236557 -3,33
3. Investiţii pe 0,0 0,0 0,0 0,00 0,0 0,00

27
 termen scurt
Mijloace 53230 0,64 3780 0,04
4 băneşti -49450 -0,60
Alte active pe 6800 0,08 11838 0,12
5. termen scurt 5038 0,04
Total active 8289019 100 9575072 100
6. curente 1286053 X

Din tabelul 2.2. rezultă că la întreprinderea analizată activele curente au o

tendinţă pozitivă de majorare în 2011 comparativ cu cu anul 2010 de la 8289019
la 9575072 lei sau cu 1286053 lei (9575072-8289019).Această abatere a fost
determinată de influenţa pozitivă a elementelor 1.stocuri de mărfuri şi materiale,
2.creanţe pe termen scurt şi 4.alte active pe termen scurt respectiv cu 1093908,
236557 şi 5038 lei, concomitent sub influenţa negativă a elementului 3.mijloace
băneşti indicatorul rezultativ active curente s-a redus cu 49450 lei.
Examinînd structura activelor curente la compania anlizată constatăm că
ponderea principală revine elementului 1.stocuri de mărfuri şi materiale cu o
tendinţă pozitivă de majorare de la 56,08 în 2009 la 59,98 % în 2011 sau cu 3,89
p/p( 59,98-56,08), ceea ce ar însemna majorarea imobilizărilor de resurse
financiare în stocuri de mărfuri şi materiale. Totodată e necesar de menţionat că o
pondere considerabilă în active curente deţine elementul 2.creanţe cu o tendinţă
pozitivă de reducere în 2011 faţă de 2010 de la 43,19 la 39,86 %. Această situaţie
relevă eliberarea de fonduri din creanţe dar totuşi ponderea acestora rămîne a fi
mare ceea ce ar putea crea dificultăţi în viitor privind plăţile proprii cu furnizori
sau cu alţi parteneri de afaceri. În acelaşi timp observăm că ponderea mijloacelor
băneşti în active curente este foarte neînsemnată, astfel de politică a soldului
minim de mijloace băneşti practică majoritatea companiilor pentru evitarea
costului de oportunitate legat de blocarea numerarului.
Din analiza structurală a activelor curente putem să presupunem că
compania practică politică defensivă în gestiunea stocurilor care presupune
deţinerea unor stocuri înalte. Adoptarea acestei politici reduce riscul economic
sau de afaceri dau posibilitatea obţinerei veniturilor de vînzări suplimentare (apariţia
28
unor comenzi suplimentare, creşterea cererii la produse pe piaţă, descoperirea de noi pieţe)
dar rentabilitatea poate să scadă ca urmare a creşterei cheltuielilor de depozitare,
apare riscul legat de necompetitivitatae produselor şi ca urmare apariţia unor
stocuri excesive.
Conform rezultatelor obţinute din tabelul n.5 constatăm că la întreprinderea
anlizată în anul 2011 comparativ cu anul 2010 viteza de rotaţie a activelor curente
s-a majorat, efectul accelerării vitezei de rotaţie a activelor curente este reflectat de
indicatorul 6 conform caruia observăm eliberări de fonduri financiare în 2011 în
valoare de 6181129,75 lei. Acestă abatere a fost determinată de influenţa pozitivă
a indicatorilor 1.numărul de rotaţii a activelor curente care a crescut în 2011 faţă
de 2010 cu 0,67 ( 1,71-1,04 ) şi 2.durata unei rotaţii a activelor curente care s-a
diminuat în 2011 faţă de 2010 cu 135,63 zile (210,09-345,72).

Tabelul 2.3. Aprecierea utilizării activelor curente la B.A.R.

“Centrasig” S.R.L.[elaborat de autor]
Nr. Perioada
d/o Denumirea indicatorului 2010 2011 Abaterea (+;-)
Numărul de rotaţii a activelor
1. curente, număr. 1,04 1,71 0,67
Durata unei rotaţii a activelor
2. curente, zile. 345,72 210,09 -135,63
Durata de conversie a
3. stocurilor, zile. 193,90 126,01 -67,89
Durata de colectare a
4. creanţelor, zile. 149,32 83,75 -65,58
Perioada de întîrziere a
5. plăţilor, zile. 195,02 109,71 -85,31
Efectul accelerării sau
încetinirii vitezei de rotaţie a -
6. activelor curente, lei. 6181129,75 -6181129,75
Ciclul de conversie a
7. numerarului, zile.7=3+4-5 148,19 100,04 -48,15

29
 Din tabelul de mai sus rezultă că la compania analizată ciclul de conversie a
numerarului are o tendinţă pozitivă de reducere în 2011 comparativ cu 2010 de la
148,19 zile la 100,04 zile sau cu 48,15zile ( 100,04-148,19 ). Acestă abatere a fost
determinată de influenţa pozitivă a elementelor 3.durata de conversie a stocurilor,
4. durata de colectare a creanţelor şi 5.perioada de întîrziere a plăţilor care au
contribuit la majorarea indicatorului rezultativ respectiv cu -67,89; -65,58 şi 85,31
zile.
Totalizînd evoluţia indicatorilor din tabelul 2.3. conchidem că la
întreprinderea anlizată are loc o creştere semnificativă a vitezei de rotaţie a
activelor curente în perioada 2011 în raport cu 2010 ceea ce are ca efect eliberarea
de resusrse băneşti, creşterea volumului încasărilor, care reprezintă o garanţie a
asigurării echilibrului financiar pe termen scurt şi posibilităţilor de investire pe
termen scurt a surplusului monetar.
Indiferent de mărime şi tipul de activitate, pentru orice întreprindere există
anumite reguli şi constrângeri comune: pentru a produce trebuie instalaţi factori de
producţie care nu sunt în cantităţi nelimitate şi nici gratuiţi şi, de aceea, trebuie
folosiţi cât mai eficient; pentru a supravieţui şi a se dezvolta afacerea trebuie să fie
rentabilă, ceea ce impune o gestionare eficientă a acestora.
Aşadar, oricare ar fi tipul de activitate ales, cheltuielile sunt inevitabile.
Cheltuielile ce apar la începutul activităţii unei întreprinderi sunt atât cheltuieli
curente, legate de achiziţionarea stocurilor, plata salariilor ş.a., cât şi cheltuieli
pentru realizarea investiţiilor strict necesare relansării afacerii. În perioadele
următoare, întreprinderea este în căutarea unor surse de finanţare pe termen lung
căci apariţia profitului le permite, deja, acoperirea cheltuielilor curente. În
perioada dezvoltării depline, întreprinderea urmăreşte maximum de profit justificat
prin potenţialul productiv şi comercial dobândit. Apariţia cheltuielilor este
determinată, în această perioadă, de necesitatea retehnologizării întreprinderii ca
urmare a uzurii morale şi fizice; de diversificarea afacerii, ceea ce implică
instalarea noilor factori de producţie, noi investiri de fonduri. Zona cheltuelilor şi
consumurilor întreprinderii cuprinde o arie largă de : fenomene economice legate,

30
în esenţă, de consumul şi utilizarea factorilor de producţie: natura, omul şi
capitalul.
Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii, modul de
determinare şi constatare a acestora sunt determinate de prevederile Standardului
Naţional de Contabilitate (SNC)Nr.3 „Componenţa consumurilor ş i cheltuielilor
întreprinderii".
Conform acestui standard, componenţa consumurilor este prevăzută sub
aspectul întreprinderilor din trei sfere principale de activitate: producţie, comerţ,
prestări servicii iar componenţa, cheltuielilor - pe tipurile de activităţi ale acestora:
operaţională, investiţională, financiara şi excepţională.
Cheltuielile reprezintă resursele utilizate şi pierderile care apar ca rezultatul
activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de
producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul
vînzărilor, se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se scad din
venituri la determinarea rezultatului perioadei de gestiune.
Cheltuielile se divizează, la întreprindere, pe tipuri de activităţi, şi anume:
• Cheltuieli ale activităţii operaţionale,
• Cheltuieli ale activităţii investiţionale,
• Cheltuieli ale activităţii financiare,
• Pierderi excepţionale,
• Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei
de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de
majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea
capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor
întreprinderii.
În funcţie de sursele de intrare la întreprindere, veniturile se divizează în
patru grupe: venituri din activitatea operaţională, venituri din activitatea
investiţională, venituri din activitatea financiară şi venituri excepţionale.
Aprecierea, nivelului de dezvoltare a întreprinderii, a modului în care sunt
utilizate resursele economice şi financiare de care dispune implică, în mod
necesar, măsurarea rezultatelor activităţilor desfăşurate. Aceste rezultate pot fi
exprimate în formă fizică şi/sau valorică.
31
 2.2. Crearea site-ului întreprinderii
În ţările dezvoltate tehnologiile informaţionale s-au integrat continuu, pe
parcursul ultimilor decenii, în mediul administrativ, de afaceri sau pentru
comoditatea cetăţenilor. În Republica Moldova e- serviciile şi tehnologiile se
aplică fragmentar şi cu o mare întârziere, fiind necesară crearea, sistematizarea şi
organizarea lor.
Pentru a înţelege mai bine cu ce ne ajută tehnologiile informaţionale, să
parcurgem principalele etape ale creării unui SRL în Moldova:
 Înregistrarea întreprinderii la Camera Înregistrării de stat
 Crearea unui cont bancar
 Certificatul cu codurile de activitate de la Biroul Naţional de Statistică şi
actele pentru a prezenta rapoarte
 Angajare unui contabil, şi înregistrarea datelor la inspectoratul fiscal
teritorial
 Înregistrare la Casa Naţională de Asigurări Sociale
 Înregistrarea companiei la Casa Naţională de asigurări medicale.
Pentru a trece de aceste etape, e nevoie de mult timp, efort, nervi, consultări,
aşteptat în rând, şi alte obstacole birocratice. Pe când în majoritatea ţărilor
europene, spre exemplu, programările, achitarea serviciilor sau rezervarea lor se
face on-line iar contactul cu funcţionarul se reduce la minim. Astfel,
implementarea e-serviciilor va facilita activitatea multor întreprinzători şi
majoritatea serviciilor se vor face on-line, fără a pierde timpul în discuţiile cu
funcţionarii publici.
e-servicii în Moldova
Potrivit noului program de e-Transformare a guvernării, în scurt timp, în
RM se vor implimenta programările on-line(eliberări de acte, autorizaţii certificate
etc.), sistem de gestiune a documentelor şi înregistrărilor pentru autorităţile publice
centrale, eliberări de acte, certificate şi autorizaţii. În lista e-registrelor şi e-
arhivelor este programată digitalizarea arhivei Serviciului Stare Civilă,

32
digitalizarea fişierului operativ al MAI (e-cazier 2), registrul de stat al controalelor,
registrul producătorilor şi procesatorilor produselor de origine vegetală şi animală,
registrul de licenţiere.
E-serviciile sectoriale care urmează a fi implementate în acest an sunt:
Registrul Comercial (Camera Înregistrării de Stat), acces activ la registrul
bunurilor imobile, factura fiscală electronică, sistemul informaţional medical
integrat spitalicesc. Înregistrarea on-line al angajaţilor la Compania Naţională de
Asigurări în Medicină (CNAM), aplicarea online pentru licenţă, acte on-line pentru
permisele de construcţie). Guvernul îşi propune, de asemenea, să realizeze achiziţii
publice în regim on-line.
De asemenea va fi pusă în aplicare semnătură digitală inserată în cartela
SIM (Mobile eID). Aceasta va permite identificarea telefonică mobilă, achitarea
serviciilor şi identificarea în spaţiul virtual. În prezent, pentru obţinerea identităţii
electronice şi aplicarea semnăturii digitale, cetăţenii moldoveni trebuie să plătească
880 de lei, pe când semnătura digitală mobilă va fi mult mai accesibilă.
Pe moment, semnătura electronică poate fi aplicată doar pentru rapoarte
financiare şi acte bancare pe când în privinţa contractelor, legislaţia încă nu
permite acest fapt. Dacă să comparăm contractul electronic sau convenţia încheiata
prin intermediul mijloacelor informatice, în Romania ea a fost legiferată încă în
anul 2002 iar Parlamentul European şi Consiliul, la 13 decembrie 1999, au adoptat
Directiva 1999/93/ CE care stabileşte un cadru comunitar pentru semnăturile
electronice, în scopul garantării bunei funcţionări a pieţei interne în domeniul
semnăturilor electronice, instituind un cadru juridic armonizat şi potrivit pentru
utilizarea semnăturilor electronice în interiorul Comunităţii Europene.
Este de menţionat că există deja anumite progrese în această sferă şi anume
faptul că agenţii economici din municipiul Chişinău, Bălţi şi Comrat au fost
obligaţi să transmită dările de seamă fiscală prin intermediul serviciului
“Declaraţie electronică” iar dacă luăm în calcul că se testează deja aplicarea
facturii fiscale electronice, acest fapt va economisi mult timp pentru

33
întreprinzători. Totuşi pentru a aplica la scara întregii ţări mai e nevoie de timp
dacă luăm în calcul că mulţi agenţi economici din mediul rural nu sunt pregătiţi
pentru astfel de schimbări.
Pentru comparaţie Uniunea Europeană recomandă statelor-membre prestarea
în format electronic a 20 de servicii publice on-line pentru cetăţeni şi mediul de
afaceri.
Exemple de e-servicii:
 Solicitarea şi eliberarea certificatelor
 Înscrierea la instituţiile de învăţământ
 Declaraţii la poliţie
 Alerte prin sms
 Servicii de căutare a locurilor de muncă
 Programări la medic
 Contribuţii de asigurare socială
 Aplicare pentru obţinerea documentelor personale (paşapoarte, acte de
identitate, permise de conducere)
 Înregistrarea automobilelor
 Aplicare pentru autorizaţii de construcţie
 Acces la bibliotecile publice
 Solicitarea şi eliberarea certificatelor de stare civilă
 Anunţarea schimbării de domiciliu
 Completare de declaraţii şi notificări
 Solicitare de autorizaţii
 Înregistrarea întreprinderilor
 Plata contribuţiile de asigurare socială a angajaţilor
 Transmiterea de date către oficiile de statistică
 Achiziţii publice.
 Reforme care cer rezolvarea unor probleme legate de sistem

34
 Aceste servicii se implimentează sau vor fi implimentate în viitorul apropiat,
dar apar câteva probleme care trebuie soluţionate în paralel cu aplicarea lor şi
anume calificarea funcţionarilor în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului care
este foarte joasă sau chiar nu există. În acest caz, nu putem vorbi de o eficienţă a
acestor proiecte când toate sarcinile noi apărute vor fi pe umerii secretariatului sau
chiar vor fi angajate persoane noi care să execute aceste sarcini. În plus, nu putem
vorbi nici de dotare a tuturor funcţionarilor cu calculatoare şi conectarea lor la
internet.
În acest caz riscăm ca aceste proiecte să obţină succes la oraşe iar satele în
marea lor majoritate vor rămâne şi mai mult în urmă. Dacă luăm în calcul că în
Moldova sunt circa 12 mii de funcţionari, e o sarcină foarte grea instruirea acestei
„armate” deseori foarte conservative, dar mereu ocupate din cauza
metodelor/tehnologiilor ineficiente. Totuşi Stela Mocan, directorul Centrului de
Guvernare Electronică e-Government susţine că nu se va reuşi instruirea într-un an
sau doi a tuturor funcţionarilor publici, dar s-a început deja procesul de instruire şi
targhetare a publicul de funcţionari. Se discută cu Cancelaria de Stat ca
cunoaşterea calculatorului să fie unul din punctele cheie pentru angajare în
sectorul public, iar cei care sunt deja angajaţi vor trece cursuri pentru a avea
abilităţi elementare de utilizare a calculatorului. Aceasta este o provocare Centrul
de Guvernare Electronică, fiindcă mai mult de jumătate din ministere nu au o
persoană responsabilă de IT, totuşi se încearcă abordarea fiecarei probleme în parte
şi asigurarea unui nivel minim de dotare/calificare pentru a putea progresa în
continuare.
În pofida dezvoltării tehnologiilot IT la noi este folosit pe des faxul, mai
există telegrama sau corespondenţa prin scrisori (în cazuri cănd se poate anunţa
printr-un simplu e-mail). Aici putem spune că din cauza că unii agenţi economici
nu îşi modernizează tehnica folosită, cei care o posedă sunt nevoiţi să utilizeze
acelaşi fax pentru a comunica cu ei. Astfel, creează un cerc vicios când unii actori
de pe piaţă frânează modernizarea sau crează mai multe standarte.

35
 O altă problemă este rata de penetrare a internetului care încă rămâne destul
de mică fiind de 33,1 %, comparativ cu indicele mediu pe Europa care e la nivelul
de 58,3%. Astfel că dacă acest indice nu va creşte suficient pe întreg teritoriul ţării
(mai ales în mediul rural) e-serviciile nu vor avea o eficienţă scontată ba chiar
invers, fiindcă se va opera pe standarde duble, atât după metoda tradiţională cu
contact direct, cât şi on-line.
În Moldova există 1,429,154 utilizatori internet la 31 decembrie 2011, rata
de penetrare potrivit ITU fiind de 33.1%
În România există 8,578,484 utilizatori internet la 31 decembrie 2011, rata
de penetrare potrivit ITU este de 39.2%.
Împlimentarea e-serviciilor necesită nu doar aplicarea tehnologiilor, dar şi o
instruire atât a funcţionarilor cât şi a beneficiarilor acestor servicii, în plus este
necesară schimbarea mentalităţii ca aceste servicii să fie înţelese de beneficiari şi
să le fie o soluţie pentru a face economie de timp şi de bani. Din păcate, generaţia a
treia se integrează foarte greu acestor soluţii astfel că majoritatea acestor reforme
vor avea eficienţă doar pentru cei ce posedă cel piţin cunoştinţe elementare de
utilizare a calculatorului. Prin urmare este inevitabil ca aceste e-reforme să fie
implimentate pe timp lung.
Industria asigurărilor s-a bazat în mod tradiţional pe brokerii de asigurări care
construiesc o relaţie de încredere şi loialitate cu clienţii lor. Cu toate acestea,
consumatorii petrec din ce in ce mai mult timp pe web asfel incât sa-şi găseasca
brokerii de asigurări ideali care să-şi concentreze atenţia asupra lor.
Un site web bine conceput este instrumentul de marketing ideal, iar nevoia
unui broker de asigurări să aiba un site bine proiectat şi dezvoltat nu a fost
niciodata mai mare. In plus, brokerii de asigurare vor afla că un site web conceput
profesional le va oferi un avantaj strategic faţă de concurenţii şi va stimula
vânzările de asigurări.

36
 Site-rile web au devenit mai degrabă o necesitate decât un lux pentru
societăţile şi brokerii de asigurări care vor să aibă succes într-o industrie foarte
competitivă.
Avantajele unui site profesional pentru Brokerii de Asigurări
Site-ul este un instrument multifunctional pentru a atinge obiective diferite.
 Un site profesional va oferi brokerului de asigurări o expunere crescută prin

optimizarea conținutului (SEO).

 Un site bine dezvoltat poate fi folosit de brokerul de asigurări ca o extindere

a modului tradițional de marketing cum ar fi reclamele pe hârtie și mesajele pe

telefon.
 Site-ul lămurește clientului cu privire la serviciile oferite de brokerul de
asigurări, și oferă clienților existenți informații actualizate valoroase.
 Site-ul va fi primul contact al clientului cu brokerul de asigurare, permițând
asfel brokerului să facă o impresie pozitivă clienților chiar înaintea primei lor
întâlniri.
 Un site bine conceput nu doar atrage noi clienți și va garantează faptul că ei
vor rămâne interesați pe site-ul dvs.
 Site-ul îndeplinește funcţia de publicitate. Un site poate promova serviciile
şi produsele sale, să efectueze campanii de publicitate, şi cel mai important, o face
în orice moment, în orice regiunile dorite şi chiar în străinătate.
 Un site îndeplinește funcţia comercială. În timp real, clienţii vor putea să
facă achiziţii de asigurări propuse de întreprindere.
 Un site poate aduce profituri în sine, prin plasarea de anunţuri pe el.
 Un site îndeplinește funcţia de comunicare. Un site web prezintă un excelent
canal de comunicare cu clienţii. Feedback de la utilizatori inclus în structura atunci
când se creează site-ul nu va ajuta doar să organizeze activitatea cât mai eficient
posibil, dar va face aranjament, loialitatea faţă de întreprinderea sa. Site creat şi
găzduit pe el formulare de feedback, anchete sau de pe forum va ajuta să evalueze
activităţile companiei şi să-l îmbunătăţească.
Web design pentru asigurări dezvoltat de profesionişti

37
 Brokerii de asigurare trebuie să captureze instantaneu atenţia potenţialilor
clienţi. Clienţii vor judeca în mod sigur brokerul de asigurări prin intermediul site-
ului. Design-ul şi conţinutul site-ului sunt foarte importante în decizia clientului.
Asfel, cel mai mare interes ca site-ul să fie unul profesionist şi bine dezvoltat, este
al brokerului de asigurare.
Înnainte de a crea site-ul propriu ar fi de dorit de analizat site-urile
concurenţilor întreprinderii pentru a face faţă în lupta concurenţială. Informaţii cu
privire la aceasta se află în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.4. Analiza asigurărilor online în Republica Moldova [elaborat
de autor]
Denumirea site-ului Caracteristica
arbora.md Un site plăcut, cu calculator şi posibilitatea de a comanda
următoarele tipuri de asigurări: RCA, Cartea Verde şi
asigurarea călătoriilor. Compania e prezentă şi pe rețelele
sociale – pe Facebook, dar şi pe Twitter . Livrare gratuită în
raza Chişinăului.
asigare.md Broker de asigurare cu o gamă largă de servicii de asigurare;
online pot fi încheiate doar următoarele tipuri de asigurări:
Cartea Verde, RCA, CASCO. Dacă e necesar, puteţi indica
numărul de telefon şi operatorii vă vor contacta. Livrare
gratuită în decurs de 24 ore în raza Chişinăului.
asigurat.md Pot fi încheiate următoarele tipuri de asigurărionline: Cartea
Verde, RCA, CASCO. Este prezent pe Facebook, ca şi mulţi
alţi brokeri de asigurare. Livrare gratuită în decursul unei
ore.
autoasigurare.md O gamă largă de asigurări - Cartea Verde, RCA, CASCO,
Asigurarea de bunuri. Nu aveţi posibilitatea să calculaţi
direct pe site costul asigurărilor, doar puteţi trimite datele de
contact şi să aşteptaţi să fiţi sunaţi.
asigmax.com Pe site nu aveţi posibilitatea să calculaţi costul asigurării, dar
puteţi cere să vi se calculeze costul, completând un formular
online. În rândul brokerilor de asigurări compania are un
număr record de fani pe Facebook , peste 2000.
rapidasig.md Acest broker de asigurare oferă următoarele tipuri de
asigurări: RCA,CASCO,Cartea Verde. Pe site poate fi
calculat costul asigurării şi poate fi făcută comanda online.
În plus, puteţi introduce un număr de telefon pentru ca
operatorii site-ului să vă contacteze.
Compania e prezentă pe Facebook şi a mai iniţiat un proiect
aparte - asiguraremedicala.md, pentru încheierea asigurărilor
38
 medicale în cazul plecării peste hotare. Această asigurare
poate fi comandată şi prin intermediul site-ului. Livrarea în
raza Chişinăului: Cartea Verde, RCA – 60-90 minute,
CASCO – în decurs de 24 ore.
rca.md Compania a avut o atitudine responsabilă şi la crearea site-
ului, dar şi la promovarea acestuia pe internet (pagină
pe Facebook cu peste 500 fani, publicitate comercială de la
Google şi poziţii în TOP5 în rezultatele căutării, au filmat şi
o secvenţă video pentru Youtube, multe referinţe pe internet
etc.). Pe site poate fi calculat costul asigurării, poate fi
selectată şi comandată asigurarea mai convenabilă de la
diferite companii. Livrare gratuită. Calcularea costului fără
posibilitatea de comandă online.
donaris.md Pe site-ul companiei de asigurări Donaris Grup poate fi
calculat costul diferitor tipuri de asigurări (RCA, CASCO,
Cartea Verde, Călătorii, Imobil), dar nu poate fi completată o
cerere online.
hermina.md Pe site-ul brokerului de asigurarepoate fi calculat costul
următoarelor tipuri de asigurări: RCA, CASCO, Cartea
Verde. Comanda online nu este disponibilă.

Crearea site-ului
Înregistrarea domeniului web este primul pas pentru crearea site-ului.
Alegerea domeniului este un pas foarte important, mai ales dacă site-ul este
destinat pentru a câștiga bani. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu termenul de
domeniu, acesta reprezintă de fapt o adresă web. Nu este site-ul propriu zis, doar
indică locația acestuia.
Înainte de a înregistra un domeniu web trebuie de asigurat că numele lui este
relevant continutului site-ului. Numele site-ului trebuie să fie legat de cuvinte
cheie pentru nișa de business aleasă. În cazul nostru businessul este legat de
asigurări. Totodată ar fi bine ca în denumirea site-ului să figureze denumirea
întreprinderii. Cel mai util instrument în alegerea cuvintelor cheie este Google
Keyword Tool. De asemenea, numele unui domeniu trebuie sa fie ușor de memorat
și să aiba extensia corectă (extensia se refera la terminatia domeniului .md,
.com, .net, .org etc). Se recomandă folosirea extensiilor .com și .net, iar pentru site-
ul de prezentare al unei firme extensia md.

39
 Domeniul web, odată inregistrat are nevoie și de un Host pentru a
funcționa. Web Hostul asigură spațiul virtual necesar pentru conținutul site-ului,
permite publicarea lui pe Internet, adăugarea casuțelor de e-mail și alte servicii
adiționale.
Înregistrarea domeniului și cumpărarea hostingului nu sunt pași foarte
complicați, trebuie insă parcurși cu atenție. Site-urile care oferă aceste servicii la
prețuri foarte mici nu oferă și calitate. Un ban în plus poate să joace un rol major în
performanța site-ului (stabilitate, viteză, uptime).
Schimbarea serverelor de nume este al treilea pas al procesului de creare a
site-ului.
Pentru ca domeniul și hostul să funcționeze trebuie de schimbat serverele de
nume astfel incât acestea să indice către HostGator. In primul e-mail primit de la
HostGator ai primit link-urile de la sistemul de plata, parolele precum și serverele
de nume. Acestea sunt de forma: ns1.hostgator.com și ns2.hostgator.com
Instalare WordPress este pasul numarul patru al ghidului de creare site.
Acest tutorial prezintă pașii pe care trebuie de urmat pentru a instala
platforma WordPress folosind găzduire de la Hostgator. Nu toate companiile de
hosting oferă posibilitatea instalării automate a WordPress, cu HostGator însă
instalarea se realizează din cateva clickuri.
WordPress.org este cea mai utilizată platformă de publicare a materialelor
web. Este un web-software gratuit cu ajutorul căreia construirea unui site se poate
realiza în cateva minute.
Acest tutorial face parte din ghidul de creare site și prezintă principalele
funcții WordPress, dar și cum să configurezi acest soft pentru cele mai bune
rezultate.
Înainte de a alege o tema WordPress și de a începe customizarea acesteia,
trebuie de cunoscut mai aproape interfața și funcțiile WordPress. Prima pagina -
dashboard sau panoul de administrare – de aici începe organizarea site-ului. Se
directionează de WordPress către principalele aspecte ce necesită mici configurări
cât și alte pagini importante. Conține informații live legate de activitatea de pe site-
ul companiei.

40
 JetPack -pachet de 8 plugins create să funcționeze împreuna. Vine deja
instalat in WordPress 3.3, dar pentru a îl folosi este nevoie de un cont pe
wordpress.com . Daca nu este nevoie de el se dezactivează din Plugins .
Posts sau Articole - pot fi încadrate în categorii și tag-uri iar cititorii pot
lasa comentarii.
Media sau Galeria de imagini/video - locul unde pot fi Uploadate fișiere.
Links sau Link-uri și Categorii de Link-uri către alte site-uri. Pentru a
adăuga link-uri în sidebar trebuie accesat Appearance-Widgets și drag&drop
widget-ul Links.
Pages sau Pagini - este partea statică a site-ului. Paginile nu pot fi grupate în
Categorii dar pot avea Parent Page.
Comments - sau locul unde sunt filtrate comentariile. Va trebui de
instalat Akimet pentru a se proteja de eventualele mesaje spam.
Themes - inițial este disponibilă doar tema de baza Twenty Ten. Pentru a
instala alte teme se accesează Install Themes și se caută printre cele oferite gratuit.
Se poate de asemenea de uploadat o temă special creată pentru WordPress. Înainte
de a cumpăra o temă trebuie de asigurat că site-ul furnizor va asigura gratuit
suportul pentru customizare.
Widgets - cu ajutorul lor se poate customiza sidebar-ul.
LeanBiz Theme Options - Tema folosita pentru cumfaciunwebsite.com, face
parte din temele Elegantthemes. Optiunile variază în funcție de temă.
Editor - pentru orice fel de customizare pe care nu o poți realiza cu ajutorul
metodelor automate, se merge în Editor și se modifică direct în structura CSS a
site-ului. Sunt necesare cunostinte de CSS și HTML.
Plugins - sau module - sunt instrumente utilizate pentru extinderea
funcţionalității platformei WordPress. Datorită lor este posibil de configurat site-ul
după dorință, fără aptitudini de programator. Spre exemplu, cu ajutorul modulului
WP Super Cache paginile se încarcă mai ușor, NextGen Gallery facilitează
adăugarea galeriilor, Contact 7 adaugă un formular de contact personalizat etc.
Promovarea site-ului

41
 Pentru compania de resurse web-based nu pur şi simplu un tribut adus modei,
care necesită încă unele investiţii, dar de fapt a început să lucreze, plătit pentru ea
însăşi şi face un profit bun, este necesar să se promoveze site-ul.
Promovarea site-ul conduce nu numai la ceea ce viaţa ta va fi o prioritate în
rezultatele de căutare, şi promovarea site-ul va atrage in viata ta un număr mare de
vizitatori interesati de produsele sau serviciile. Într-un sens global, de promovare a
site-ului îmbunătăţeşte nivelul de vânzări, şi, ca urmare a dezvoltării afacerilor de
succes.
Atunci când un utilizator introduce o interogare într-un motor de căutare,
acesta îi dă o listă de rezultate, prin selectarea dintr-un număr foarte mare de
resurse pe Internet restante. Cei mai multi utilizatori vor găsi informaţii interesante
pe prima pagină din lista cu rezultatele căutării. Dacă nu se promovare a unui site,
atunci viaţa ta, probabil, este mult dincolo de pagina, si se pierde clienţii potenţiali.
Promovarea site-ul pot face site-ul dvs. îndeplineşte cerinţele de la motoarele de
căutare şi de a le afişa pe prima pagină a interogări tematice.

42
 ÎNCHEIERE
Folosirea largă a e-businessului ar putea deveni un factor puternic de
susţinere a creşterii economice pentru R. Moldova. Însă infrastructura informatică
a republicii este slab dezvoltată. În scopul eficientizării activităţilor este necesară o
politică de stat activă în domeniu. Majoritatea segmentelor de afaceri electronice în
Republica Moldova sunt reprezentate foarte slab, numai dacă încercăm să gasim
corespondență pentru fiecare model de afacere pe piața moldovenească, vom
constata ca majoritatea nu există deloc, sau, dacă există, acestea funcționează într-o
companie a cărei activitate principală nu este mediul electronic de afaceri.
Piaţa de brokeraj în Republica Moldova se caracterizează printr-un ritm
dinamic al dezvoltării. Dacă cu cîţiva ani în urma brokerii de asigurare deţineau o
cotă nesemnificativă de piaţă, la finele anului 2011 aceştia au intermediat 297,57
mil. MDL, echivalentul a circa 18,21 mil. EUR, astfel ponderea pietei de brokeraj
in piata de asigurari a ajuns la 29,6%, prezentînd o creştere de 6,4 %.
În ultimii ani activitatea de lărgire a gamei de produse oferite de către BAR
”Centrasig” SRL s-a intensificat considerabil, orientându-se tot mai mult spre
tendinţele şi orientările care se înregistrează pe piaţa asigurărilor din RM, un
exemplu promt fiind lansarea produselor de asigurare bunurilor procurate în
leasing, precum şi a asigurarea fondurilor private de pensii. Consumatorul zilelor
noastre are o profundă necesitate de siguranţă în ziua de mîine.
Un rol important îl are modul de prezentare a produselor şi serviciilor. Acest
lucru se cristalizează în promovarea acestora, prin diverse surse aşa ca internet,
panouri publicitare etc. O dovadă elocventă a acestei direcţii de diversificare
reprezintă activitatea de consultanţă a clienţilor în vederea alegerii asigurări
potrivite în condiţiile cele mai avantajoase, atît în vederea calităţii produsului cît şi
la capitolul rapiditatea înlăturării daunelor,în condiţii de flexibilitate şi bugete
optime. Nu doar din simplu motiv motto-ul firmei este „Noi îţi asigurăm
protecţia”. De asemenea este necesară asigurarea serviciilor de post vînzare, sub
forma diferitor trening-uri ale personalului, activităţi de informare, pentru o mai
bună percepere a asigurărilor de către populaţie,şi eventual rezolvarea reclamaţiilor
43
care pot apărea. În fiecare an de către B.A.R. ”Centrasig” S.R.L. se realizează
diverse sondaje de opinie în rîndul clientilor firmei cu scopul obţinerii
informaţiilor necesare introducerii inovaţiei şi satisfacerii în cel mai excelent mod
şi în cel mai scurt timp a aşteptărilor clienţilor, pentru că aceasta este extrem de
important în acest mediu economic instabil şi dinamic, şi anume aceşti factori fac
diferenţa, împărţind actorii pieţei de asigurări în învingători şi învinşi.
Cu cît piaţa de brokeraj din RM înregistrează creşteri, cu atît devine mai
atractivă atît pentru investitorii străini cît şi pentru mulţi asiguratori locali. Astfel
prezentînd ameninţări pentru cei prezenţi deja pe piaţă.Un exemplu elocvent ar fi
faptul că pe piaţa de brokeraj activează circa 70 de brokeri de asigurare –
reasigurare, destul de mare pentru un teritoriu relativ mic. Un alt factor
ameninţator pentru brokerii de asigurare l-a prezentat iniţiativa Uniuniii
Asiguratorilor din Moldova adresată Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de a
interzice brokerilor să intermedieze asigurările pe motor, adică asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto internă şi externă în baza certificatelor
internaţionale Carte Verde. În condiţiile în care cea mai mare parte din portofoliile
brokerilor o constituie asigurarile obligatorii.
Industria asigurărilor s-a bazat în mod tradiţional pe brokerii de asigurări care
construiesc o relaţie de încredere şi loialitate cu clienţii lor. Cu toate acestea,
consumatorii petrec din ce in ce mai mult timp pe web asfel incât sa-şi găseasca
brokerii de asigurări ideali care să-şi concentreze atenţia asupra lor. Un site web
bine conceput este instrumentul de marketing ideal, iar nevoia unui broker de
asigurări să aiba un site bine proiectat şi dezvoltat nu a fost niciodata mai mare. In
plus, brokerii de asigurare vor afla că un site web conceput profesional le va oferi
un avantaj strategic faţă de concurenţii şi va stimula vânzările de asigurări.
Pentru o eficientizare a activităţii de brokeraj, precum şi pentru o
promovarea a imaginii asigurărilor în rîndurilor simplilor cetăţeni propunem
următoarele recomandări:
 Crearea site-ului întreprinderii pentru a stimula vânzările de asigurări;

44
 Diversificarea portofoliilor brokerilor de asigurarea reasigurarea, prin
promovarea asigurărilor facultative, referindu-mă la asigurarea bunurilor,
asigurarea contra accidentelor, asigurarea de viaţă şi nu in ultimul rînd a
fondurilor private de pensii;
 Consolidarea unei poziţii unice în rîndurile brokerilor şi prin intermediul
Asociaţiei Brokerilor de Asigurare Reasigurare, expunerea acesteia în faţa
organelor de resort cît şi a societăţii civile;
 Practicarea de către Asociaţiei Brokerilor de Asigurare Reasigurare a unei
puternice activităţi de lobbism;
 Preluarea şi adaptarea principiilor de brokeraj de la colegii din afara
hotarelor ţării;
 Elaborarea şi implementarea diferitor sisteme informaţionale care ar
permite diminuarea şi chiar excluderea fraudei în asigurări;
 Implementarea sistemului de date unice, care ar permite emiterea
electronică a poliţelor RCA, precum şi a aplicării corecte a sistemului
Bonus Malus;
 Practicarea de către brokei a serviciilor de post vînzare, transpuse prin
asistenţa în regularizarea daunelor, care ar permite fidelizarea clienţilor
precum şi promovarea ideii asigurărilor în general;
 Organizarea diferitor seminare, trening-uri de pregătire profesională a
angajaţilor brokerilor, precum şi a asistenţilor în brokeraj, care ar permite
creşterea nivelului serviciilor acordate de aceştia.

45
 BIBLIOGRAFIE
I.
1. Legea comunicaţiilor electronice. Nr. 241 din 15.11.2007. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 14.03.2008, nr. 51-54 (155).
2. Legea cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. Nr. 264 din
15.07.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.08.2004, nr. 132-
137 (710).
3. Legea cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat. Nr.467-
XV din 21.11.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 01.01.2004,
nr. 006 (44).
4. Lege privind comerţul electronic. Nr. 284 din 22.07.2004. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 13.08.2004, nr. 138-146 (741).
5. Legea cu privire la informatică Nr. 1069 din 22.06.2000. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 05.07.2001, nr. 073.
6. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind constituirea Consiliului
pentru Resursele Informaţionale şi Informatizare. Nr. 740 din 26.08.1998. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 10.09.1998, nr. 084.
7. Hotărâre Guvernului cu privire la realizarea Strategiei Naţionale de edificare a
societăţii informaţionale - "Moldova electronică" în anul 2006. Nr. 421 din
17.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27.04.2007, nr.
057.
8. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea concepţiei de informatizare a
societăţii şi mecanismului ei de realizare. Nr. 415 din 05.07.1993. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.07.1993, nr. 007.
9. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului integrat
de circulaţie a documentelor electronice. Nr. 844 din 26.07.2007. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 10.08.2007, nr. 117-126.
10. Hotărârea Guvernului cu privire la unele acţiuni de realizare a Strategiei
Naţionale de edificare a societăţii informaţionale - “Moldova electronică” în
anul 2008. Nr. 476 din 27.03.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 04.04.2008, nr. 69-71.
11. Hotărârea Guvernului despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii
informaţionale în Republica Moldova. Nr. 632 din 08.06.2004. În: Monitorul

46
 Oficial al Republicii Moldova, 18.06.2004, nr. 96-99.
12. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul
de realizare a Planului de acţiuni "Moldova electronică". Nr.27 din
06.01.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20.01.2006, nr. 9-
12/59
13. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a
accesului la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013. Nr. 1077
din17.11.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 19.11.2010, nr.
227-230 (1192).
14. Hotărîrea Guvernului cu privire la Concepţia guvernării electronice. Nr.733
din 28.06.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14.07.2006, nr.
106-111 (799).
15. Hotărîrea Guvernului cu privire la unele acţiuni de implementare a Strategiei
Naţionale de edificare a societăţii informaţionale - “Moldova electronică” în
anul 2007. Nr. 606 din 01.06.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 08.06.2007, nr. 78-81.
16. Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la
aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor pe anii 2012-2015. Nr.282 din 03.05.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 11.05.2012 , 88-91 (321).
17. Hotărîrea Guvernului privind Strategia naţională de edificare a societăţii
informaţionale -"Moldova electronică". Nr.255 din 09.03.2005. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 25.03.2005, nr.46-50/336.
II.
18. Bolun I. Aspecte ale dezvoltării afacerilor electronice în R.Moldova. În:
Afaceri electronice: teorie şi practică. Conferinţă internaţională. Chişinău:
ASEM, 2001, p. 17-29.
19. Bolun I. Principii şi acţiuni privind edificarea iSocietăţii în Republica
Moldova. În: Economica, 2003, nr.4(44), p. 98-104.
20. Brătianu C. Management şi Marketing. Bucureşti: Economică, 2007. 193 p.
21. Dezvoltarea sectorului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Chişinău,
2011. http://www.mtic.gov.md/img/statistic/2011/ (vizitat 12.11. 2012).
22. Crudu R. Tendinţe mondiale în dezvoltarea sectorului tehnologiilor

47
 informaţionale şi de comunicaţii în baza investiţiilor străine directe. Teză de
dr. şt. economice. Chişinău, 2010. 134 p.
23. Ghilic-Micu B., Stoica M. Organizaţia virtuală. Bucureşti: Economică, 2004.
304 p.
24. Hămuraru M. Specificul antrenării Republicii Moldova în procesul creării
"noii economii". Teză de dr. şt. economice. Chişinău, 2009. 165 p.
25. Leahu Tudor. Organizarea, structurarea şi transformarea informaţiilor
sistemului managerial economic (integrarea aspectelor funcţional şi
informatic). Chişinău: CEP USM, 2009. 430 p.
26. Marian A. Crearea întreprinderilor virtuale în concept de cluster economic.
Bucureşti, 2008. http://www.technologyforum.ro/ (vizitat 3.12. 2012).
27. Melniciuc N. Evaluarea impactului informatizării asupra dezvoltării
activităţilor economice în Republica Moldova. Teză de dr. şt. economice.
Chişinău, 2011. 162 p.
28. Nicolescu O., Verboncu I. Management. Bucureşti: Economică, 1999. 602 p.
29. Popescu Cătălin Managementul cunoştinţelor în organizaţiile virtuale.
Oradea, 2005. http://imtuoradea.ro/auo.fmte/files-2005/MIE_files (vizitat
09.09. 2012).
30. Stoica M. Organizarea virtuală a întreprinderii. În: Revista Informatica
Economica, 2001, nr. 3 (19)/20, p. 24-27.

48