Sunteți pe pagina 1din 3

Pentru cei mai mulți dintre oameni, mâncarea și toate activitățile aferente ei –

cumpărarea/producerea alimentelor, pregătirea, servirea mesei – necesită foarte


mult efort, atât financiar, cât și fizic (mersul la piață, gătitul în sine), dar și mental
(oare care gospodină nu are în gând întrebarea „Ce să gătesc diseară? ”
aproape tot timpul zilei?). Când vine vorba de mâncare, în mod obișnuit, ne
străduim ca aceasta să îndeplinească 3 criterii:

ÎN PRIMUL RÂND, să fie cât se poate de gustoasă, apoi să fie, pe cât se poate, proaspătă
și arătoasă, dar cât mai ieftină.

Valoarea nutritivă a unei mâncări rămâne undeva pe ultimul plan, de multe ori – câți se
gândesc, atunci când cumpără ceva de mâncare, dacă acel ceva este măcar cât de cât
hrãnitor pentru trup?

Sigur, acum poate veți gândi – ei, noi suntem creștini, de ce să ne preocupăm de cele ale
trupului? Absolut de acord, oare vă puteți imagina un sfânt mâncând hamburger?

Dincolo de glume, dacă suntem puțin mai atenți, vom putea vedea că ceea ce este cel
mai hrănitor este și cel mai ieftin, mai simplu și mai rapid de gătit, trebuie doar să ne
formăm un pic alte deprinderi de a găti și să fim mai organizați (de exemplu, întocmirea
unui meniu săptămânal ne poate scuti de foarte multe bătăi de cap si de cheltuieli
suplimentare).

Vă propun deci să inversăm această piramidă, și să căutăm ca mâncarea noastră să fie în


primul rând hrănitoare, chiar dacă în cantitate mai mică, și nu moleșitoare pentru
trup,pentru ca acesta, simțindu-se ușor, să poată să își îndrepte puterile spre cele cerești,
și să nu fie atât de împovărat de grija aceasta a mâncării. Cu alte cuvinte, așa cum spunea
Sfântul Paisie Aghioritul, să ne simplificăm viața!

Voi continua lista începută în articolul trecut, cu greșeli de alimentație pe care le facem
fără să știm:

6. Combinații alimentare greșite


Cum de multe ori mâncăm doar pentru plăcerea gustului, tindem să facem, atunci când
gătim, combinații alimentare GUSTOASE, dar complet NESĂNĂTOASE. De exemplu,
stiați că orezul cu pește sau cartofii cu carne sunt niste mâncăruri absolut nesănătoase,
din care organismul nu primește substanțe hrănitoare, căci nu le poarte digera?
Explicația este că, pentru a digera un aliment cu conținut mare de amidon (cartofi,
pâine, orez, făină, paste făinoase) stomacul ajustează sucul gastric, făcându-l mai
alcalin, în timp ce pentru a digera proteine(carne, ouă, lactate), stomacul are nevoie
de suc gastric acid. Iar, dacă ne mai aducem aminte ceva de la lecțiile de chimie,
acid+alcalin se neutralizează. Mâncarea astfel combinată stagnează, deci, în stomac,
fără a putea fi digerată, apoi intră intr-o stare de putrefacție și este evacuată. Deci,
practic, mâncarea putrezește, aducându-ne doar o stare de greutate și moleșeală (pe
care greșit o considerăm sațietate) și îmbolnăvindu-ne.

Care sunt atunci combinațiile sănătoase de alimente? Aflăm de la dr. Gheorghe


Mencinicopschi:
Leguminoasele (fasole, soia, năut, mazăre, linte) sunt complementare
cu amidonoasele(făină, pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb), împreună
crescându-le valoarea biologică a proteinelor.
Legumele bogate în săruri minerale, vitamine şi antioxidanţi (fasole teci, salată, varză,
morcov, ceapă, usturoi, pătrunjel, ţelină, etc.) se asociază bine cu mâncărurile
proteice (carne, ouă, peşte, soia, fasole, mazăre, năut). Excepţie fac legumele bogate
în amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteine de origine animală.
Dr. Doru Laza spune că nu se combină niciodată dulce cu sărat și fructele cu
legumele(când se întâlnesc in stomac glucoza din legume și fructoza din fructe, produc
fermentație, și deci, aciditate, gaze, într-un cuvânt neplăceri).

Lactatele se consumă SEPARAT, pentru a putea fi oarecum de folos, și doar cele de


țară, nepasteurizate (deci NU mai mâncăm și nu ne mai hrănim copiii cu iaurt cu fructe!!).
Laptele se evită după vârstă de 3 ani.

Nu se amestecă în nici un caz între ele mâncărurile proteice, deci nu mâncam la aceeași
masă și carne și ouă și brânză, sau lapte!!!

De asemenea, desertul este un obicei cât se poate de nesănătos! Dulciurile se


mănâncă la distanță de mesele principale. Fructele se vor mânca ca dejun(singure sau
cu cereale, nu cu lactate!) SAU la minim 2 ore după și la minim 30 de minute înainte
de o masă principală.

În general să incercăm să facem ca mesele noastre să fie cât mai simple (a se citi
smerite), cu 4-6 ingrediente maximum. Tot ce se îndepărtează de simplitate împovărează
sistemul digestiv și, deci, pe termen lung, îmbolnăvește.

7. Grăsimile prăjite (în special) și cele încinse sau chiar înfierbântate sunt
cancerigene, fie ele vegetale sau animale! Să adăugam uleiul, untul, smântâna in
mâncare DUPĂ CE ACEASTA S-A RĂCORIT sau, în zile de post fără ulei, să adăugam
în mâncare semințe(de floarea soarelui, de bostan – decojite, sau de susan, in – râșnite)
sau nuci (sau arahide, alune, fistic, doar puțin mărunțite cu cuțitul), la fel, după ce s-a
răcorit mâncarea.

8. Mierea adăugată în ceai fierbinte este cancerigenă! Vom îndulci cu miere doar după
ce se va raci ceaiul sau terciul de ovăz sau orice altceva, pentru a păstra calitățile curative
ale mierii.

9. Supratratarea termică (gătirea excesivă a alimentelor)


Dacă vom întreba pe oricine: ce este mai sănătos, un morcov crud sau unul fiert? sunt
convinsă că va răspunde „cel crud”. Și va avea dreptate.

Prin tratarea termică (fierberea, coacerea, prăjirea, încălzirea la mai mult de 40-50 °C) se
distrug aproape toate vitaminele și proteinele. De asemenea, alimentele tratate termic
pierd și mare parte din fibre, iar absența fibrelor din alimentație duce la constipație.

Cel mai mare beneficiu al alimentelor crude este conţinutul bogat în enzime. Fără ele nu
este posibilă digestia şi absorbţia hranei. Sănătatea organismului depinde în mare măsură
de enzime, iar cea mai mare ameninţare pentru ele este prelucrarea termică. Cînd
alimentele sînt preparate la temperaturi mai mari de 48 de grade Celsius, timp de
aproximativ 20 de minute, se distrug toate enzimele, explică dr Gillian McKeith în cartea
sa, “Hrană vie pentru sănătate”.

De ce, atunci, ne complicam, fierbând si supra-fierbând hrana? De exemplu, de ce să


cheltuim timp, energie si gaz (sau electricitate) făcând mere coapte, supra-aromate și
pline de zahăr, când putem foarte bine să mâncam un măr și două nuci și o linguriță de
miere, acestea fiind mult mai sănătoase, dar și atât de simplu de pregătit?

Știați, de exemplu ca sfecla roșie crudă este delicioasă și se poate folosi astfel în salate?
Sau că broccoli, conopida sunt foarte gustoase crude(au gustul acela bun al cotorului de
varză), și că urzica, spanacul, dovleceii și chiar ciupercile pot fi mâncate crude(se pot
adaugă cu succes în salate de crudități)? Că putem face un borș de fasole doar fierbând
fasolea, apoi adăugând puțin borș acru și morcov, sfeclă, verdețuri crude, sare, eventual
ceva semințe de floarea soarelui și atât? Sau că hrișca poate fi consumată direct după ce
a stat 5-6 ore in apă(cea care se găsește în mod obișnuit in magazine, cafenie, este deja
tratată termic)?

Să încercăm să ne simplificăm, deci, viața, gătind mai puțin, mâncând mai multe
crudități(cel puțin 50% din hrană noastră zilnică!), și vom fi și mai sănătoși și vom avea
mai mult timp la dispoziție pentru lucrurile cu adevărat importante.

Să evităm orice este rafinat (de ex. făina albă, zahărul, uleiul
rafinat), denaturat (mâncăruri cu tot felul de aditivi alimentari -E-uri, arome, fie ele și
„naturale”, glutamat, gume, coloranți, etc), să căutăm ca alimentele să fie cât mai aproape
de natură, căci tot ce este departe de naturalețe, de firesc, deci, de ceea ce a creat
Dumnezeu, este nociv, nesănătos, în orice domeniu.

Post binecuvântat tuturor!

Oltea Boldureanu