INTRODUCERE

În lucrarea dată se analizază modul de activitate a unei entități economice, cum aceasta își
desfășoară activitatea de antreprenoriat, care este baza normativ juridică de activitate, dar în
primul rînd își propune analiza rezultatelor financiare la sfîrșitul anului de gestiune și
determinarea stării interne cît și externe ale entității în cauză. Astfel se urmărește scopul
diagnosticării economico – financiară a entității și evaluarea rezultatelor obținute cu standardele
teoretice de siguranță a eficienței economice.
Lucrarea dată este structurată în doua capitole de analiză și examinare a activității
desfășurate de entitatea C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L. Astfel capitolul I cuprinde
abordări teoretice privind organizarea contabilităţii numerarului în conturi curente în valută
străină. Aici se prezintă schema structurii de conducere, actele normativ juridice în baza cărora
își desfășoara activitatea de antreprenoriat și prezentarea datelor de constituire și înregistrare
juridică a entității în ansamblu. În cadrul capitolului II se prezintă organizarea contabilităţii în
cadrul entităţii a numerarului în conturi curente în valută străînă în cadrul Societății cu
Raspundere Limitată C.S.V ‘’DEN-SER-GRUP’’. În lucrarea dată autorul se va axa asupra
numerarului din conturile curente in valută străină care fac parte din categoria numerarului în
baza datelor entității C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L. Pentru a-şi realiza sarcinile asumate
Societatea desfășoară următorul gen de activitate: Operaţiuni de schimb valutar persoanelor
fizice pe teritoriul Republicii Moldova. La data constituirii societăţii, capitalul social a constituit
500,000 lei. Entitatea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 28 septembrie
2010, cu numărul de identificare de stat şi codul fiscal (IDNO): 1010600033099; cu sediul: MD-
2024, str. Panjurii, 34, mun. Chişinău, Republica Moldova.
Conform “Regulamentului cu privire la unităţile de schimb valutar”, a fost supusă
licenţierii de catre Banca Naţională la data de 28 septembrie 2010, pe o perioadă de cinci ani, iar
în anul 2015, licenţa a fost prelungită iarăşi pe cinci ani, genul de activitate conform licenţierii
este: Activitatea de schimb valutar în numerar cu persoane fizice.
Organizarea întreprinderii desemnează ansamblul proceselor de management prin
intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică, intelectuală şi
componentele lor precum şi gruparea acestora pe posturi, informaţii de muncă, compartimente şi
atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice şi
sociale, în vederea realizării în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.
Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanalului, subdiviziunilor organizatorice și
relațiilor dintre acestea, constituite în așa mod încît aceasta să asigure premisele organizatorice

3
adecvate realizării obiectivelor prestabilite, să existe legături și cooperare între fiecare element
structural astfel ca în ansamblu să ofere o bună funcționare și dezvoltare a entității economice.
Întreprinderea activează în baza următoarelor acte normativ-juridice:
- Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi din 3 ianuarie 1992;
- Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor
- Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007;
- Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002 ;
- Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002;
- Codul Muncii al Republicii Moldova Nr.154-XV din 28 martie 2003;
- Codul fiscal intrat în vigoare prin legea Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;
din 5 octombrie 2000;
- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat;
- Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală ;
- Alte acte normative în domeniul bancar, evidenței financiare, insolvabilității, etc.
- Contractele întreprinderii cu furnizorii și cumpărătorii.
- Regulamentul intern al întreprinderii.
- Regulamentul nr.10018-20 cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul Republicii
Moldova a caselor de schimb valutar şi punctelor de schimb de pe lîngă hoteluri, aprobat prin
Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 6 mai 1994.
- Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară Nr. 62
Cadrul legislativ și normativ are un un rol hotărîtor în activitatea întreprinderii, orientînd
desfășurarea tuturor acțiunilor corect și în siguranță.
Cadrul juridic în care se desfăşoară operaţiunile caselor de schimb valutar pot fi
supravegheate numai printr-o infrastructură statală – B.N.M.. Cadrul juridic al supravegherii
activităţii bancare poate fi modificat de la o ţară la alta, însă în cele mai dese cazuri el include
următoarele 3 aspecte:
a) legislaţia;
b) normele de reglementare (de exemplu “Regulamentul de desfăşurare a licitaţiilor de
refinanţare”);
c) explicarea politică.
Structura organizatorică este compusă din mai multe părți, și anume:

1) Structura de conducere care reunește ansamblul compartimentelor şi relaţiilor

organizaţionale, constituite şi plasate astfel încât să asigure condiţiile economice, tehnice şi de

4
personal necesare desfăşurării corespunzătoare, atât a procesului de conducere, cât şi a
procesului de execuție.

2) Structura de execuţie cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor

organizaţionale constituite în vederea realizării directe a obiectivului de activitate a firmei.
Organizarea structurală a entității preia activitățile organizatorice procesuale încadrîndu-se
în structuri organizatorice prin gruparea funcțiunilor activităților, atribuțiilor în funcție de
anumite criterii și sarcini. Organizarea și funcționarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea
obiectivelor sale în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acțiune trebuie să
corespundă unor cerințe clar definite reieșite din obiectivele acesteia.
Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor componente și a
relațiilor dintre acestea, structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfașoară
procesele de conducere ale activității în ansamblul său. Entitatea îşi desfăşoară activitatea pe
piaţa internă a Republicii Moldova în baza licențierii de către Banca Națională din Moldova . La
moment strategia de marketing a entităţii prevede să-şi mărească piaţa de desfacere. Scopul de
bază fiind lărgirea ariei clienţilor, întărirea stabilităţii creşterii indicilor economici pentru a
obţine în viitorul apropiat avantaje economice maxime.

Cea mai buna formă de prezentare a structurii oraganizatorice a unei societăţi cu

răspundere limitată, este forma grafică (organigrama).

Analist financiar
(Specialist
financiar)
Administrator

Adunarea generală Casier

(Decizia asociatului
unic)

Cenzor Contabil

Figura. 1 Organigrama C.S.V “DEN-SER GRUP” S.R.L..

Structura organizatorică a entităţii se poate vedea în organigrama de mai sus. Aceasta
corespunde unei bune funcţionări a agentului economic.

5
Structura este astfel concepută încît să poată fi stabilite concret atribuţiile şi sarcinile fiecărui
compartiment funcţional, ale fiecărui post, precum şi relaţiile funcţionale care trebuie să existe
între compartimente.
După cum observăm conform organigramei prezentate mai sus, entitatea este structurată în
trei principale organe de conducere cu ar fi:
 Adunarea generală (Decizia asociatului unic)
- aproba programul de perspectivă al dezvoltării si planurile anuale ale întreprinderii;
- ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficientă a bunurilor întreprinderii;
- soluționează chestiunile referitoare la intrarea întreprinderii în asociații si alte uniuni si
ieșirea ei din ele;
 Administratorul
- conduce activitatea întreprinderii si asigură funcționarea ei eficientă;
- acționează făra procură in numele întreprinderii;
- reprezintă interesele întreprinderii în relațiile cu persoanele fizice si juridice, precum și
cu organele de justiție, acordînd astfel de împuterniciri în unele probleme si altor lucrători ai
întreprinderii;
- încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi in bănci;
- prezintă fondatorului propuneri coordonate cu consiliul de administrație privind
schimbarea componenței, reconstrucția, lărgirea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în
gestiunea operativă a întreprinderii (în redacția Legii Nr.234-XVI din 20 iulie 2006);
 Cenzor
- organizează, îndrumă, conduce, controlează si răspunde de desfășurarea în mod eficient a
activitătii financiar-contabile a întreprinderii în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
- asigură, organizarea si gestionarea în mod eficient a integritații întregului patrimoniu al
întreprinderii in conformitate cu dispozițiile legale în vigoare si normele sau reglementările
interne;
- organizază si coordonează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor
contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale în conformitate cu legislația in
vigoare;
Pentru a observa mai detaliat activitatea entităţii în anul 2014 şi pentru a face o concluzie
generală despre situaţia economico-financiară a entităţii C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L. în
continuare vom urmări evoluția principalilor indicatori economico-financiari în baza informației
din Bilanțul pe anul 2014.

6
Tabel 1. Analiza indicatoriilor principali ce caracterizează situația economico-financiară a

C.S.V “DEN-SER GRUP” S.R.L. pe perioada anilor 2014-2016

Anii Abaterea absolută (+/-)

Nr. Indicatori
2014 2015 2016 2015-2014 2016-2015

Venituri din
1 68311 74464 114657 6153 40193
vînzări

2 Profit brut 15760 46004 45514 30244 (490)

Rezultatul din
3 activitatea (89455) (67691) (113320) 21764 45629
operațională

Profitul pînă la
4 (89229) (68433) (110071) 20796 41638
impozitare

5 Profitul net (91278) (70667) (113511) 20611 42844

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor de profit și pierdere

În urma efectuării calculelor asupra indicatorilor de profitabilitate enumerați mai sus în Tabelul 1
prin calcularea abaterilor absolute pentru ultimii trei ani de gestiune, am constatat că venitul din
vânzări crește de la o perioadă la alta la fel cum și profitul brut și tot odata rezultatului din
activitatea operațională. Respectiv în perioada 2015 – 2014 observăm o creștere a majorităților
indicatorilor analizați ceea ce se apreciază pozitiv, dar prin prisma creșterilor indicatorilor nu
este îndeajuns pentru trecerea profitului net la o valoare pozitivă, care ar fi și scopul primordial
al entității.

7
 CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA
CONTABILITĂŢII NUMERARULUI ÎN CONTURI CURENTE ÎN
VALUTĂ STRĂÎNĂ

1.1 Noțiuni generale privind componența,clasificarea și caracteristica

numerarului în conturi curente în valută străină

În conformitate cu actele normative în vigoare toate întreprinderile Republicii Moldova,

indiferent de forma organizatorico-juridică, sînt obligate să păstreze mijloacele lor băneşti în
instituţiile financiare.
Numerarul reprezintă valori materiale şi active care sunt recunoscute de societate în
exercitarea funcţiei ca mijloc de plată pe piaţa schimbului de bunuri şi servicii,precum şi pentru
stingerea creanţelor. Numerarul este format din bancnote şi monede aflate în circulaţie, acestea
fiind o modalitate simplă de a face plăţi, fiind rapidă şi care nu antrenează documente pentru
identificarea deţinătorului. În cazul tranzacţiilor de valori mari care necesită sume mari,
voluminoase şi greu de transportat, cu riscul deteriorării şi furtului, intervine sistemul bancar, cu
mijloacele sale moderne: cecul, ordinul de plată, depozitele bancare,etc.
Valuta străină reprezintă moneda naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni
monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele de decontare internaţionale,
reprezentată prin:
a) numerar în valută străină, şi anume bancnote şi monede metalice (inclusiv cele ce conţin
metale preţioase) emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare
de state străine, aflate în circulaţie, retrase sau supuse retragerii din circulaţie, dar acceptate la
schimb de organele autorizate;
b) disponibilităţi în monedă naţională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state
străine, precum şi în unităţi băneşti şi de decontare internaţionale, aflate în conturi deschise la
bănci licenţiate, precum şi la bănci şi alte instituţii financiare din străinătate (care au drept de a
atrage depozite la vedere şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi a desfăşura alte activităţi
financiare);
Operaţiunile valutare includ:
1. Operaţiunile legate de trecerea dreptului de proprietate şi a altor drepturi (fără a obţine în
schimb alte active) asupra valutei străine, valorilor mobiliare şi instrumentelor de plată exprimate
8
în valută străină, precum şi operaţiunile în cadrul cărora valuta străină şi instrumentele de plată
exprimate în valută străină se utilizează în calitate de mijloc de plată;
2. Operaţiunile legate de trecerea dreptului de proprietate şi a altor drepturi (fără a obţine în
schimb alte active) asupra monedei naţionale, valorilor mobiliare şi instrumentelor de plată
exprimate în monedă naţională, precum şi operaţiunile în cadrul cărora moneda naţională şi
instrumentele de plată exprimate în monedă naţională se utilizează în calitate de mijloc de plată;
3. Importul şi exportul în/din Republica Moldova al valorilor valutare;
4. Transferurile unilaterale efectuate de rezidenţi şi nerezidenţi în/din Republica Moldova;
5. Transferurile unilaterale în valută străină efectuate de rezidenţi şi nerezidenţi pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi transferurile unilaterale în monedă naţională efectuate de
nerezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova.
Operaţiunile valutare includ, după caz, încheierea şi derularea tranzacţiilor şi
operaţiunilor, precum şi plăţile şi transferurile care se primesc/se efectuează în cadrul acestor
tranzacţii şi operaţiuni.

Operaţiunile în valută străină se subdivizează în:

a) operaţiuni curente;
b) operaţiuni privind fluxul de capital.

Operaţiunile curente în valută străină se realizează în cazurile:

- procurării sau vînzării valorilor în mărfuri şi materiale, serviciilor şi altor active
circulante contra valută străină;
- primirii sau acordării creditelor în cadrul cărora sumele ce urmează a fi achitate sau
primite sînt stabilite în valută străină;
- altor procurări sau vînzări ale activelor, cînd întreprinderea îşi asumă datorii sau se
achită pentru datoriile stabilite în valută străină.
Operaţiunile privind fluxul de capital exprimate în valută străină cuprind:
- investiţiile directe efectuate în valută străină (de exemplu, plasamentele în capitalul
statutar al întreprinderii străine în scopul obţinerii profitului şi dobîndirii drepturilor de
participare la gestionarea acestei întreprinderi);
- investiţiile de portofoliu efectuate în valută străină (de exemplu, procurarea
titlurilor de valoare);
- transferuri în valută străină ca plată a dreptului de proprietate asupra clădirilor,
construcţiilor şi altor bunuri imobiliare;
- alte operaţiuni în valută străină care nu se consideră operaţiuni curente.
9
 1.2 Recunoașterea numerarului în conturi curente în valută străină

Conform literaturii de specialitate, există numeroase criterii de clasificare a numerarului

(Schema 1), dintre care menționăm una din cele mai principale:

 În funcţie de locul păstrării si formele de existenţă:

1. Numerar în casierie;
2. Numerar în contul curent în monedă națională;
3. Numerar în contul curent în valută străină;
4. Numerar la alte conturi bancare.
5.
6. Numerar
7.

În funcție de În funcție de În funcție de

valuta în care locul păstrării și posibilitatea
este exprimat forma de utilizării
existență numerarului

Numerar în valută
națională Numerar în Numerar la
casierie conturi legate

Numerar la
Numerar în valută Numerar în
conturi nelegate
straină conturi curente

Alte conturi
bancare

10
Schema 1. Clasificarea numerarului

În continuare vom clasifica numerarul pe conturi , în scopul plasării numerarului în conturi

curente în valută străină în una din categoriile menționate. În schema 2 este reflectată
componența numerarului în baza manualului lui A. Nederiță.

Numerarul entităţii

alte conturi transferuri documente

conturi curente conturi curente
casa în monedă în valută bancare de numerar banești

străină în expediție
națională

numerar la numerar la numerar la

conturi în conturi în conturi
țară străinătate legat

Schema 2. ,,Numerarul Entității ”

Sursă: Elaborată de autor în baza manualului ,,Contabilitatea financiară” de A. Nederiţă

Numerarul în conturi curente în valută străină include:

Subcontul 243.1 “Numerar la conturi în țară” este destinat pentru înregistrarea

operațiunilor în valută străină efectuate de întreprinderi prin intermediul conturilor valutare
deschise în instituțiile bancare din Republica Moldova.

Subcontul 243.2 “Numerar la conturi în străinătate” se utilizează de întreprinderi care

au autorizația B.N.M. pentru a deschide conturi valutare în instituțiile bancare din străinătate și
efectuarea operațiunilor în valută străină prin intermediul acestor conturi.

Subcontul 243.3 “Numerar la conturi legat” este destinat pentru evidența distinctă a
mijloacelor bănești în valută străină sechestrate,blocate,gajate.

Efectuarea operațiunilor in valută străină necesită folosirea de către întreprinderi

Nomeclatorul tipurilor de documente de decontare și contabile utilizate la efectuarea
11
operatiunilor bancare aprobat prin Hotărîrea Băncii Nationale a Moldovei nr.168 din
08.06.2000 , cum ar fi:

 dispoziția de plată în valută- pentru efectuarea decontărilor și reflectarea în evidența

contabilă a operațiunilor în valută străină
 nota de contabilitate-pentru perceperea comisioanelor și altor plăți la efectuarea
operațiunilor în valută străină
 ordinul de plată în valută-la eliberarea numerarului în valută străină
 ordinul de încasare în valută-pentru încasările de numerar în valută străină

În conformitate cu Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor

în băncile licenţiate din Republica Moldova nr. 297 din 25.11.2004 şi Legea privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 întreprinderile pot deschide unul sau mai
multe conturi în valută străină.Deschiderea conturilor valutare este condiţionată de efectuarea
operaţiunilor de export-import. Mijloacele băneşti în aceste conturi sunt exprimate în valută
străină (dolari SUA,ruble ruseşti etc.),însă evidenţa lor se ţine în lei cu aplicarea cursului Băncii
Naţionale a Moldovei din ziua efectuării operaţiei economice.În acest caz pot sa apară diferenţe
de curs valutar.

Documentele utilizate la efectuarea operaţiilor valutare sunt:

1.Cererea de cumpărare sau de vînzare a valutei străine;
2.Ordinul de plată în valută străină;
3.Extrasul de cont.
Evidenţa analitică a mijloacelor valutare este organizată pe fiecare cont sau fiecare valută.
Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor valutare este destinat contul de activ 243 „Conturi
curente în valută străină” care are acelaşi conţinut ca şi contul 242 „Conturi curente în valută
naţională”.
La contul 243 întreprinderea poate deschide subconturi destinate evidenţei mijloacelor
băneşti în valutele diferitor ţări precum şi pentru evidenţa mijloacelor valutare legate.
La intrarea şi ieşirea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută străină se
întocmesc aceleaşi formule contabile ca şi la efectuarea operaţiilor în valută naţională. Principala
deosebire constă în necesitatea reflectării diferenţei de curs valutar care apare din cauza variaţiei
cursului valutei străine în raport cu leul moldovenesc din momentul efectuării operaţiei
economice cu cursul valutei în momentul efectuării plăţii, şi necesitatea reflectării mijloacelor
valutare în rapoartele financiare la cursul din ultima zi a perioadei de gestiune. Diferenţele de
curs valutar trebuie reflectate în evidenţă în conformitate cu S.N.C. 21 „ Efectele variaţiilor
12
cursurilor valutare”. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice
care desfăşoară activitate de întreprinzător, sînt înregistrate în Republica Moldova şi
efectuează operaţiuni în valută străină, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor
subdiviziuni structurale ale lor cu sediul atît pe teritoriul republicii, cît şi peste hotarele
acesteia.
Prezentul standard se aplică în cazul:
a) contabilizării operaţiunilor curente în valută străină;
b) contabilizării operaţiunilor privind fluxul de capital exprimate în valută străină;
c) recalculării indicatorilor prezentaţi în rapoartele financiare întocmite în valută străină de
către subdiviziunile structurale, situate peste hotarele Republicii Moldova, pentru includerea
acestora în rapoartele financiare ale întreprinderii-raportor.
Necesitatea temei investigate se explică prin faptul că banii reprezintă cea mai valoroasă
resursă de care dispune entitatea. Banii constituie elementul cheie al economiei de schimb
monetar, rolul lor fiind independent de natura sistemului economic, de nivelul si structurile
economice. De aceea, studierea principalelor trăsături ale evidenţei, controlului şi analizei
operaţiunilor cu mijloace băneşti duce la o mai bună conservare şi utilizare raţională a acestora.
Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu numerar ameliorează disciplina financiară a
întreprinderii, îi asigură stabilitate şi siguranţă pe piaţă.

La contabilizarea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută străină este necesar
să se acorde atenţie următoarelor aspecte:

1. Numerarul de valută şi cecurile de călătorie pot fi eliberate din conturile persoanelor juridice
rezidente numai pentru cheltuielile de deplasare şi alte cheltuieli ce ţin de deplasări,cheltuieli
prevăzute de Regulamentul privind reglementarea valutară (punctul 4.6.3).
2. În conformitate cu punctul 6.2.2 din Regulamentul privind reglementarea valutară,persoanele
juridice rezidente(cu excepţia băncilor autorizate) au dreptul de a procura valută straină contra lei
moldoveneşti numai în cazul în care valuta străină este necesară pentru:
-efectuarea plăţilor/transferurilor în favoarea nerezidenţilor conform prevederilor
Punctelor 7.1 si 7.2 din Regulament;
-efectuarea plăţilor/transferurilor în străinatate în favoarea rezidenţilor-numai în cazurile în care
aceste plăţi/transferuri pot fi efectuate conform legislaţiei în vigoare;
-achitarea cheltuielilor de deplasare şi a altor cheltuieli ce ţin de deplasare;
-rambursarea creditelor în valută străină primite de la băncile autorizate şi efectuarea plăţilor ce
ţin de achitarea dobînzilor şi a altor sume aferente prevăzute de contractele de credit;

13
-efectuarea de către casieriile de schimb valutar a operaţiunilor de schimb valutar persoanelor
fizice.
3. Mijloacele băneşti în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial al
B.N.M. la data încasării/transferării mijloacelor valutare (paragraful 13 din S.N.C. 21).
4. Soldul mijloacelor băneşti în valută străină la data întocmirii Bilanţului contabil se reflectă în
valută naţională prin aplicarea cursului valutar la data încheierii perioadei de gestiune (paragraful
14 lit.a) din S.N.C.21).
5. Diferenţele de curs valutar privind soldurile mijloacelor băneşti în conturile curente în valută
străină se constată ca cheltuieli (diferenţe nefavorabile) şi venituri (diferenţe favorabile) din
activitatea financiară (paragraful 16 lit. b) din S.N.C. 21).
6. Diferenţele de curs care rezultă din operaţiunile aferente fluxului de capital se reflectă în
rapoartele financiare ale întreprinderii raportoare drept capital suplimentar pînă la ieşirea
investiţiilor. După ieşirea acestor investiţii diferenţele de curs se trec la venituri sau cheltuielile
întreprinderii (paragraful 18 din S.N.C. 21).
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută
străină este destinat contul de activ 243 <<Conturi curente în valută străină>>. În debitul
contului 243 se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină , iar în credit –utilizarea
acestora. Soldul contului 243 este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în valută străină
la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul 2 <<Active curente>> din Bilanţul
contabil.
Scopul proiectului constă în realizarea obiectivelor lucrării şi prezentarea informaţiilor
aferente operaţiunilor în valută străină. Obiectivele sunt următoarele:
- Descrierea conţinutului economic al mijloacelor băneşti în valută străină;
- Analiza contabilităţii mijloacelor băneşti din conturile curente în valută străină;
- Reflectarea intrării şi ieşirilor mijloacelor băneşti din conturile curente în valută străină;
- Analizarea reflectării dobînzilor aferente creditelor bancare şi împrumuturilor primite;
- Stabilirea modului de contabilizare a diferenţelor de curs.
Întrerpinderea C.S.V ‘’DEN-SER-GRUP” S.R.L. Entitatea predispune clienţilor la
momentul dat cinci valute spre convertire, care sunt: Dolarul American (USD), Euro (EUR),
Rubla Rusescă (RUB), Leul Românesc (RON), Hrivna Ucrainenă (UAH). Deci cum observăm,
entitatea are nevoie sa îşi mărească numărul valutelor convertibile, pentru a-şi mări numărul de
clienţi de unde şi reeşind marirea profitabilităţii întreprinderii. Întreprinderea C.S.V ‘’DEN-SER-
GRUP” S.R.L. reuneşte în cadrul ei mijloace un număr de angajaţi cu o anumită pregătire,
resurse materiale şi financiare. Întreprinderea are următoarele tipuri de activitate:
-cumpararea valutei si a leului moldovenesc la cursul stabilit de entitate la ziua repsectiva
14
-vinderea valutei si a leului moldovenesc la cursul stabilit de entitate la ziua respectiva
Activitatea economică a operaţiunile de cumparare-vinzare a valuitei sunt reflectate în
contabilitate conform jurnalului Casa, contul 241. Conform raportului fiscal la sfîrşitul zilei se
îndeplineşte jurnalul de casă şi control unde se reflectă suma totală de valuta cumparata si
vinduta în ziua curentă.

În conformitate cu Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor

în băncile licenţiate din Republica Moldova nr. 297 din 25.11.2004 şi Legea privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 întreprinderile pot deschide unul sau mai
multe conturi în valută străină.Deschiderea conturilor valutare este condiţionată de efectuarea
operaţiunilor de export-import. Mijloacele băneşti în aceste conturi sunt exprimate în valută
străină (dolari SUA,ruble ruseşti etc.),însă evidenţa lor se ţine în lei cu aplicarea cursului Băncii
Naţionale a Moldovei din ziua efectuării operaţiei economice.În acest caz pot sa apară diferenţe
de curs valutar.
Contabilitatea operaţiunilor în valută străină se ţine atît în monedă naţională, cît şi în
valută străină. Echivalentul în monedă naţională se determină prin aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc la data:
1) Înregistrării iniţiale a operaţiunii în valută străină;
2) Achitării integrale sau parţiale a creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor în valută străină;
3) Raportării (întocmirii situaţiilor financiare).
Operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea
cursului oficial al leului moldovenesc la data înregistrării iniţiale, care se determină în funcţie de
tipul operaţiunii

15
 CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN CADRUL
ENTITĂŢII A NUMERARULUI ÎN CONTURI CURENTE ÎN VALUTĂ
STRĂÎNĂ IN CADRUL SOCIETĂȚII CU RASPUNDERE LIMITATĂ
C.S.V ‘’DEN-SER-GRUP’’

2.1 Perfectarea documentară și contabilitatea numerarului în conturi curente

în valută străină

Contabilitatea operaţiunilor în valută străină se ţine atît în monedă naţională, cît şi în

valută străină. Echivalentul în monedă naţională se determină prin aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc la data:
1) Înregistrării iniţiale a operaţiunii în valută străină;
2) Achitării integrale sau parţiale a creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor în valută străină;
3) Raportării (întocmirii situaţiilor financiare).
Operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea
cursului oficial al leului moldovenesc la data înregistrării iniţiale, care se determină în funcţie de
tipul operaţiunii:
1) Operaţiunile bancare şi de casă - data încasării (eliberării) numerarului;
2) Exportul/importul de active, servicii, lucrări, alte operaţiuni de comerţ internaţional:
- data întocmirii declaraţiei vamale, sau
- data întocmirii documentului primar care confirmă trecerea dreptului de proprietate asupra
activelor sau prestarea serviciilor, lucrărilor, sau
- altă dată prevăzută de legislaţia în vigoare;
3)Primirea/acordarea de credite şi împrumuturi - data primirii/acordării creditelor şi
împrumuturilor;
4) Efectuarea investiţiilor financiare – data intrării investiţiilor;
5) Primirea în capitalul social a aporturilor exprimate în valută străină – data înregistrării de stat
a constituirii (modificării) capitalului social şi/sau altă dată permisă de legislaţie.
Convertirea mijloacelor valutare constă în determinarea în valuta naţională a
Republicii Moldova a echivalentului sumelor exprimate în valută străină în baza cursului de
schimb valutar oficial stabilit de B.N.M. la data respectivă. Convertirea prevede efectuarea
consecutivă a unor proceduri cum sînt: stabilirea tipului cursului de schimb valutar, identificarea
datei la care trebuie efectuată convertirea, determinarea mărimii absolute a cursului de schimb
valutar, calcularea propriu-zisă a echivalentului, constatarea şi contabilizarea diferenţei de curs.
În cazul în care operaţiunea economică se realizează în valută neconvertibilă, convertirea se
efectuează în două etape:
16
a) suma în valută străină neconvertibilă se recalculează în valută convertibilă (de exemplu, în
dolari S.U.A.). În acest scop se utilizează corelaţia directă de curs a valutelor;
b) suma obţinută în valută convertibilă se recalculează în valuta naţională a Republicii
Moldova conform paragrafului 11 al S.N.C. 21.
Constatarea diferenţei de curs
Achitarea creanţelor şi datoriilor în valută străină se înregistrează prin aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc la data achitării. Diferenţele de curs valutar favorabile şi
nefavorabile care apar la data achitării creanţelor şi datoriilor se recunosc ca venituri şi/sau
cheltuieli curente.
Diferenţele de curs, care rezultă din operaţiunile curente, de regulă, apar:
a) ca rezultat al modificărilor în cursul de schimb valutar între data efectuării operaţiunii în
valută străină şi data achitării creanţelor şi datoriilor referitoare la aceasta;
b) în cazul prezentării în rapoartele financiare a posturilor monetare ale întreprinderii la
cursuri de schimb, ce diferă de cele la care au fost constatate iniţial în perioada curentă sau
precedentă.
În cazul în care decontările privind operaţiunea în valută străină se efectuează în
perioada de gestiune în care aceasta a fost realizată, toată diferenţa de curs se constată în
această perioadă de gestiune. Dacă însă decontările privind operaţiunea sînt efectuate în una
din perioadele de gestiune ulterioare, diferenţa de curs corespunzătoare se constată în
fiecare perioadă intermediară, pînă la perioada de decontare, şi se determină prin variaţia
cursului de schimb valutar în decursul fiecărei perioade.
Diferenţele de curs care rezultă din operaţiunile aferente fluxului de capital se
reflectă în rapoartele financiare ale întreprinderii-raportor drept capital propriu în postul
"Capital suplimentar" pînă la ieşirea investiţiilor. După ieşirea acestora diferenţele de curs
se trec la venituri sau cheltuieli în conformitate cu paragraful 32 al S.N.C. 21.
Diferenţa de curs valutar aferente soldului mijloacelor băneşti la contul valutar se
înregistrează prin formulele contabile:
a) Reflectarea diferenţelor de curs favorabile aferente soldurilor mijloacelor băneşti în conturile
curente în valută străină:
Debit contul 243;
Credit contul 622.
b) Reflectarea diferenţelor de curs nefavorabile privind soldurile mijloacelor băneşti în conturile
curente în valută străină:
Debit contul 722;
Credit contul 243.
17
 Cu toate că în contabilitate operaţiile în valută se reflectă la cursul Băncii Naţionale a
Moldovei întreprinderea cumpără şi vinde valută la cursul stabilit de Casa de Schimb Valutar. În
acest caz pot apărea diferenţe care nu se reflectă în componenţa veniturilor şi cheltuielilor din
activitatea financiară, ci în componenţa veniturilor şi cheltuielilor neoperaţionale. Aceste
diferenţe se mai numesc diferenţe de sumă.
Diferenţele de curs apar în cazurile în care mijloacele valutare s-au aflat o perioadă determinată
de timp în conturile curente ale întreprinderii şi se calculează ca diferenţa dintre cursurile de
schimb valutar stabilite la data încasării mijloacelor valutare sau recalculării precedente şi la data
vînzării valutei străine.
2.2 Operaţiunile de cumpărare şi vînzare a valutei străine se reflectă
prin formule contabile
a) Cumpărarea valutei străine:
1) Virarea mijloacelor băneşti din conturile curente pentru procurarea valutei străine (inclusiv
comisionul băncii):
Debit contul 231;
Credit contul 242.
2) Înregistrarea în conturile valutare a valutei străine procurate la cursul oficial al B.N.M.:
Debit contul 243;
Credit contul 231.
3) Reflectarea comisioanelor băncii pentru procurarea valutei străine:
Debit contul 713;
Credit contul 231.

b) Vînzarea valutei străine:

1) Virarea din conturile curente a valutei străine care urmează a fi vîndută ( inclusiv comisionul
băncii). Formula contabilă se întocmeşte la cursul oficial al B.N.M.:
Debit contul 231;
Credit contul 243.
2) Înregistrarea în conturile curente a mijloacelor băneşti din vînzarea valutei străine:
Debit contul 242;
Credit contul 231.
3) Reflectarea comisionului băncii pentru vînzarea valutei străine:
Debit contul 713;
Credit contul 231.

18
c) Venituri şi cheltuieli (pierderi) din vînzarea şi cumpărarea valutei străine:
1) Reflectarea veniturilor din vînzarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul oficial al
B.N.M. sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial al B.N.M.:
Debit contul 231;
Credit contul 612.
2) Reflectarea cheltuielilor (pierderilor) din vînzarea valutei străine la un curs mai jos decît
cursul oficial al B.N.M. sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul
oficial al B.N.M.:
Debit contul 714;
Credit contul 231.
Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente se ţine în baza extrasului de cont, la care
se anexează dispoziţiile de încasare şi de plată, în baza căruia au fost efectuate operaţiunile de
intrare şi de ieşire a mijloacelor băneşti din conturile curente.

2.3 Modul de întocmire şi prezentare a Raportului privind fluxul

mijloacelor băneşti

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul din formularele principale ale
raportului financiar, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale
întreprinderii din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti în cursul perioadei de
gestiune respective.

Astfel, începînd cu a.1998 în Republica Moldova se întocmeşte şi raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti.

În funcţie de sistemul contabil aplicat totalurile din jurnalele-order, borderourile de

evidenţă a operaţiunilor economice balanţele de verificare se trec în Cartea mare sau Balanţa de
verificare a conturilor sintetice (Anexa 35 ) în care se determină rulajele, se calculează totalurile
şi se determină soldul fiecărui cont sintetic. La utilizarea Registrului – jurnal de evidenţă a
operaţiunilor economice totalurile pe fiecare cont sintetic se fac nemijlocit în carte şi tot aici se
determină soldul pe fiecare cont. În baza rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice din Cartea
mare, Balanţa de verificare sau Registrul – jurnalul de evidenţă a operaţiunilor economice
(formularul nr. S-1) se întocmesc rapoartele financiare.

19
 Întocmirea rapoartelor financiare este precedată de confruntarea rulajelor şi soldurilor
conturilor contabilităţii sintetice şi analitice, verificarea reciprocă a totalurilor din unele registre
contabile distincte.

Necesitatea întocmirii „Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti” este generată de

utilizarea principiului specializării exerciţiilor în baza căruia se întocmesc alte rapoarte
financiare.

Conform acestui principiu veniturile se contabilizează în momentul efectuării operaţiunilor

care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor, prestarea serviciilor), indiferent de
momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea consumurilor şi cheltuielile efective ale perioadei,
fără a lua în consideraţie faptul cînd au fost achitate.

Astfel profitul realizat în cursul unei perioade determinate nu este legat direct de fluxul
mijloacelor băneşti.

Existentul profitului la întreprindere încă nu înseamnă existentul de mijloace băneşti

disponibile. Deseori conducătorul nu ştie unde s-au cheltuit mijloacele băneşti ale întreprinderii
care constituie o sursă limitat a întreprinderii, succesul acestor este determinat de capacitatea
conducătorului de a repartiza şi utiliza raţional banii. Din această cauză informaţia privind fluxul
mijloacelor băneşti devine important, ceea ce condiţionează întocmirea Raportului privind
fluxul mijloacelor băneşti.

Modul de întocmire a „Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti” este reglementat de

prevederile S.N.C 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C 7 „Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti”.

Conform cerinţelor S.N.C mijloacele băneşti în scopul includerii în Raportul privind

fluxul mijloacelor băneşti inclusiv cele legate cuprind:

 numărul care se află la dispoziţia întreprinderii;

 depuneri în contul de decontare şi valutar la bănci;
 mijloace în acreditive, carnete de cecuri, carnete de credit şi magnetice;
 depuneri în conturi curente, speciale şi de alte natură la bănci;
În scopul includerii în acest raport cuprind de asemenea şi echivalența acestora.

- transferul mijloacelor băneşti în expediţie şi documente băneşti (mărcile poştale aflate

în casieria întreprinderii, securile de voiaj, timbrele taxei de stat, cecurile companiei şi cecurile

20
străine, biletele de călătorie achitate, biletele de odihnă şi tratament cu excepţia acţiunilor
răscumpărate de la acţionari ).

Raportul financiar (Anexa 36 )se alcătuieşte pe baza metodei de casă ce are ca bază
datele conturilor de mijloace băneşti pentru perioada de gestiune, reflectate în registrele de
evidenţă în corespundere cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate.

În practica mondială se utilizează 2 metode de întocmire a raportului privind fluxul

mijloacelor băneşti:

- metoda directă;

- metoda indirectă.

Metoda directă se bazează pe analiza fluxului mijloacelor în conturile întreprinderii.

Această metodă permite de a arăta principalele surse de flux şi direcţiile de retragere a
mijloacelor băneşti, de a trage concluzii exprese referitor la suficienţa mijloacelor necesare
pentru plăţile aferente datoriilor curente, stabileşte relaţia între suma de vînzare şi încasările
băneşti.

Metoda indirectă se bazează pe analiza posturilor bilanţului privind rezultatele financiare.

Această metodă permite de a arăta corelaţia dintre feluri de activităţi ale întreprinderii, precum şi
dintre profitul net şi modificările în activele întreprinderii în cazul perioadei de gestiune. La
utilizarea acestei metode profitul net (pierderea) din activitatea operaţională se transformă, ţinînd
cont de modificările operate în cursul perioadei de gestiune şi mărimea stocurilor de materiale,
creanţelor şi angajamentelor aferente activităţii operaţionale, posturilor nebăneşti (amortizarea,
amînarea impozitelor etc. ) , precum şi posturilor legate de activitatea de investiţii şi financiare în
mijloace băneşti reale.

După metoda directă se descoperă tipurile de bază a intrărilor de mijloace băneşti şi de

ieşiri. Metoda indirectă nu dă o aşa posibilitate. De aceia se utilizează metoda directă sau liniară.

Intrarea de mijloace băneşti se reflectă în sume, intrate în calculele în casă, al cont de

decontare, valutar şi alte conturi ale întreprinderii.

Mijloacele băneşti plătite – se duce evidenţa în sume, plătite în numerar efectiv din casă
sau pe calea transferurilor de la contul de decontare şi alte conturi la bancă.

21
 Încheiere
La etapa actuală un rol primordial în necesitatea creării unui nou mecanism de dirijare a
economiei îi revine contabilităţii, care asigură cu informaţie veridică şi obiectiva proprietarii şi
angajaţii.

Contabilitatea s-a transformat într-o artă de a asigura succesul unei firme numai dacă ştie
să utilizeze mijloacele pentru obţinerea şi gestionarea informaţiilor, prin care orice unitate
patrimonială poate să producă maxim profit cu minim efort.

În timpul practicii efectuate la entitatea C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L am acumulat o

experienţă inedită care îmi va fi foarte benefică în viitor. Actualmente, pentru specialiştii
contabili nu mai este suficient să cunoască în detaliu tehnica contabilă şi reglementările
legislative, ci trebuie să dispună de cunoştinţe profunde cu privire la utilizarea tehnologiilor
informaţionale şi de comunicaţii şi a avantajelor strategice pe care le poate obţine o firmă prin
implementarea lor.

Efectuînd practica de specialitate la C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L, am luat cunoştinţă

cu modul de automatizare a informaţiei contabile cu ajutorul programei 1C- ,,Contabilitate”, fapt
pentru care am devenit mult mai sigură în ceea ce priveşte alegerea specialităţii.

Noi orizonturi şi contururi mi-au fost trasate, fiind îndrumat de un contabil expert instruit,
cu experienţă de 9 ani şi dornic de a iniţia noi tineri pe calea lui.

În baza proiectului de specialitate am luat cunoștință cu principalele aspecte ale organizării

activității economico-financiare. Asfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societății,
evoluția entității pînă în prezent, structura organizatorică, modul de salarizare etc.

Prin lucrarea respectivă s-a urmărit realizarea unei viziuni de ansamblu, atît din punct de
vedere economic cît şi contabil, asupra tuturor cheltuielilor administrative care se înregistrează în
contabilitate după o înţelegere şi o analiză minuţioasă a faptelor economice.

Reflectarea fidelă a realității economico-financiare și a consecințelor sale sociale, umane,

instituționale sunt atributele definitorii ale contabilității, pentru perfecționarea căreia se luptă și
muncesc astăzi cei mai buni specialiști în ,,știința conturilor”.
Conform datelor analizate, concluzionăm că entitatea economică C.S.V. “DEN-SER GRUP”
S.R.L îşi ţine evidenţa contabilă în corespundere cu cerinţele Standardelor Naţionale de
Contabilitate în vigoare, Codului Fiscal şi a altor acte normative ce definesc principiile
economice și juridice.

22
 Operaţiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală
pentru păstrarea, folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.
Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.
În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a
numerarului în casierie, cît şi de eliberare a acestora.
În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută naţională sau străină,
din rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea produselor, materialelor.
Eliberarea mijloacelor băneşti se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor
cheltuieli generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizaţiilor pentru
pierderea temporară a capacităţii de muncă.
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor băneşti se
întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”. La eliberarea banilor se întocmeşte “Dispoziţia de
plată de casă” sau “Borderoul de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de
casă se înregistrează de către casier în “Registrul de casă” care poate fi întocmit manual sau la
computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar la care se anexează
documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate ca raport al casierului, 2-lea –
rămîne în la casier.
Pot afirma cu fermitate că în urma aceastei practici mi-am lărgit orizontul cunoaşterii
asupra contabilităţii, am devenit mai sigur în sine şi mi-am trasat noi idealuri spre care voi aspira
iniţiindu-mă ca tînăr specialist pe tărîmul contabilităţii.
Ca o totalizare a celor expuse mai sus, se atestă o situaţie economico-financiară
nesatisfăcătoare la C.S.V. “DEN-SER GRUP” S.R.L, ceea ce nu este favorabil pentru entitate şi o
plasează în categoria societăţilor care nu pot să îşi utilizeze resursele de care dispun în sens
progresiv şi să gestioneze eficient veniturile şi cheltuielile firmei.

23
 BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Legea Contabilităţii al Republici Moldova nr.113-XVI din 27.04.2007// Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, nr. 90-93 din 29.06.2007;
2. Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară;
3. Standardele Naţionale de Contabilitate, cu aplicare de la 01.01.2014 Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 233-237(4551-4555) din 22.10.2013;
4. Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 01.01.2014 Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 233-237(4551-4555) din 22.10.2013;
5. Regulamentului privind inventarierea, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 166-
169 din 10.18.2012.

Manuale, monografii, cărţi, broşuri

1. Bojian O. Contabilitate generală. Bucureşti, Eficient, 1998.

2. Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară. Vol.I–II. Bucureşti, Economica,
1998.
3. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile. Chişinău: Contabilitate şi Audit, 2007. 640
p.
4. Nederiţa A. ş.a. Contabilitate Financiară. Chişinău: ASEM, 2003. 640 p.
6. Needles B. E., Anderson H.R., Caldwell J.C. Principiile de bază ale contabilităţii. Ediţia a V-
a. Chişinău, ARC, 2000.
7. Tabară N. Contabilitate naţională. Ediţia a III-a. Iaşi, Tipografia Moldova, 2001.
8. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. Chişinău, ASEM, 1996.

III. Surse electronice

1. www.fisc.md;
2. www.contabil-sef.md;
3. www.contabilitate.md

24