Neamul meu

Neamul este trecutul si viitorul nostru, este ce-am facut si ce

vom face, este ceea ce simțim sau ce știm, sau sunt emoțiile
pe care le trăim și de care ne lovim.
Neamul este un cuvînt atît de scurt, dar cuprinde o
întreagă țară, un întreg popor, o întreagă familie.Unde nu
vom pleca, țara stramoșească va fi ca un magnet care ne va
atrage spre el mereu.Neamul este unica modalitate de ați
împărtăși ceea ce simți, ceea ce gîndești unde nimeni nu-ți
poate reproșa nimic, unde ești și vei fi ascultat.
Eroul neamului meu este străbunelul. Acesta este un simbol
ar bărbăției și curajului neamului nostru. Fiind născut in
anul 1921 el este participant al celui de al II Razboi
Mondial 1 septembrie 1939 - 9 mai 1945.
El facea parte din Regimentul 38 Infanterie, care controlau
hotarul intre Bug si Nistru.
Într-o zi străbunicul îmi spusese o istorie de pe front.
“Era 1941 august el statea de pază la hotar. Tocmai se
coborîse din turn și colegul său a fost împușcat. Trecuse 10
minute toți era pe poziții. Soldații, colegi de ai lui cădeau
unul cîte unul, pîna cînd ei s-au uitat pe cel mai apropiat
deal, și au vazut cîteva luminițe. Planul era deja făcut. Au
folosit cîteva căsti ca momeală, iar atunci cînd încărcau au
fost eliminați.
Trecuse 30 de minute au primit un ordin în care se spunea
că armata URSS aflase de alianța cu Germania si le-au
spus să elibereze teritoriul într-o zi. Peste 5 minute teritoriul
era invadat. Soldații veneau cu sutele. Ei nu au înaintat
mai mult de 200-250 de metri. Apoi începu coșmarul, se
terminau munițiile. Străbunicul auzise ca trupele vor
ajunge in 30 de minute si trebuie sa economisească muniția.
Cîteva minute trecură și locul era deja un cimitir.
Trecuse-ră 45 de minute si trupele nu veniseră. Un soldat
nu avea nici 24 de ani sări pe front. Incepu să alerge și se
impiedică si căzu jos, apoi își aduse aminte de planul său.
Aruncă o grenadă mai aruncă o piatră de siguranță și
începu. Planul acestuia era de a rascoli trupurile și să ia
munițiile.
Armele erau in spate,iar munițiile si inărcătoarele intr-
un sac. Se ridică, alerga, sarea mai și cînta. Dupa 15
minute de dans fusese nimerit într-un picior, dar trupele
ajunseră si era salvat. Soldatii inamici credeau că e mort.
Se tîra încet si ajunse cu un sac plin de munitii si
incărcătoare.”
Străbunicul îmi spusese că traia niște clipe de tristețe și
de fericire totodată. In acel moment își aduse aminte de
toți: familie, prieteni, parinți. El știia că dacă vor pierde,
atunci toate gîndurile lui se vor pierde in ceruri. Toate
aceste clipe și incă multe altele, l-au facut pe străbunic să
arate ca un războinic neînfricat, curajos, demn de laude,iar
în mintea mea era un Rambo.
Cel mai important erou pentru mine din toate timpurile au
fost parinții. Ei sînt cei care mă sustin cînd am nevoie, îmi
arăt lumea cu parțile bune, chiar dacă știam că nu e doar
așa. Ei sînt cei care atunci cind cad mă ridică.
NICIODATAă nu va putea fi ales un neam cel mai
perfect sau cel mai frumos, deoarece toate sînt cea ce ne
reprezintă pe noi și noi oameni nu putem fi valorificati cu
un preț. Neamul este sursa de ințelegere si binevoință.
  Dacă îi alunecă picioarele, moare numai el.
 Dacă îi alunecă limba, piere tot neamul cu el.
 Şi fiara cea mai crudă cinsteşte neamul său.

Curiozitati:

1)Regimentul 38 Infanterie
2)Cel al-II-lea Razboi Mondial