Tehnologia Lucrarilor de Intretinere Reparatii Si Consolitari Fise Teodosescu Budan

CONF�DILING. MIHAI TEODORESCU ŞEF LUCRĂRI ING. C..
TIN BUDAN
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE

REPARATIT ŞI CONSO'LIDĂRI
FIŞE TEHNOLOGICE
- pentru uz intern -
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢn BUCUREŞTI

1996
'Multiplicarea s a executat în atelierele UTCB
...
sub comanda nr. 159/15.02.1996.

Tehnoredactare computerizată: Mihaela Frenţescu
Partea grafică: Constantin Budan

DESCRIEREA PROCESULUI DE MUNCĂ
LEGENDĂ
o - transfonnare
D - control
c::=t> - transport pe orizontală
11 - transport pe verticală
TI - aşteptare
V - aşteptare la depozitare
-,4-
CUPRINS_,
Fişa tehnologică CZ-OOI - Realizarea lucrărilor de măsurare
a' deschiderii fisurilor la elementele de zidărie, be-
ton şi beton armat • • • • • • • • • • • • • • • • • • 5

Fişa tehnologică CZ-002 - Consolidarea pe'reţilor din zidlă-
rie de cărămidă cu agrafe din oţel-beton Q • • • • • • 13
Fişa tehnologică CZ-003: - Cons_olidare a pereţilor din zidă-
rie de cărămidă cu plombe din beton 00 . . . . . . . 19

Fişa tehnologică CZ-004 - Consolidarea elementelor din zi
dărie de cărămidă cu plase din otel-beton şi tencuia-
lă cu mortar de ciment 4'1 o • o • • 4'1 Q Q • • • • • • • 2fn)

Fişa tehnologio'ă CZ-005 - Consolidarea e lementelor din zi
dărie GLe cărămidă prin injectarea <tu moJrtar de ciment • 33

Fişa tehnologică CZ-006 - Consolidarea pereţilor din zidă-
rie de cărămidă cu tiranţi metalici Q • Q • • • • • • �,o

F işa tehnologică CZ-007 - Consolidarea pereţilor din zidlă-
rie de cărămidă cu elemente din beton armat o • . . . . 48

Fişa tehnologică CB-OOI - Remedierea fisurilor e1lementelor
de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază
de ciment Q • • • • • Q o • o • • • • • • • • • • • Q 62
Fişa tehnologică Cli-OOd_ - Remedierea fisurilor elementelor
de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază
de răşini epondice o • • • • • • • • • • • • • • • • Q 72.

Elişa t ehnologică CB-003 - Remedierea golurilor din elemen-
tele de beton armat prin betonare Q • '. • • • • • • • 85

Fişa tehnologică GB-004 - Consolidarea stâlpilor din heton
armat cu cămăşuieli din beton armat Q • • • • • • • • 95

Fişa tehnologică C:a-005 - Consolidarea grinzilor din beton
armat cu cămăşuieli din beton armat • • • • • • • • • 103:

Rişa tehnologică CB:i..006 - Consolidar ea diafragmelor din
beton a rmat cu cămăşuieli din beton armat • • Q • • o 113

lt'işa- tehnologică crn-007 - A'�plicarea prin torcretare -a: 0:8-
toane lor şi mortarelor Q • • • Q • • • o • • • o Q o 119

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE MĂSURARE A

DESCHIDERII FISURILOR LA ELEMENTELE
DE ZIDĂRIE, BETON SI BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru urmărirea în timp a procesului

de fisurare a elementelor de beton sau de zidărie.
Prin procesul de fisurare se înţelege modificarea parametrilor fisurilor
(deschiderea, lungimea L şi adâncimea pe care se dezvoltă) şi apariţia de noi fisuri.
Prezenta fişă tehnologică are ca obiect numai urmărirea parametrilor fisurilor.
Scopul urmărit este acela de a se stabili stagnarea procesului de fisurare,
adică trecerea fisurilor active în fisuri stabilizate.
Când se poziţionează martori, tempertura exterioară trebuie să fie de
minimium + 5° C.
2. CODUL FIŞEI - CZ 001. -
3. OPERAŢII TEHNOLOGICE.
A. Pentru măsurarea deschiderii fisurii (a)

Principiul general pentru toate procedeele este acela că deschiderea fisurii
se măsoară pe o direcţie normală pe lungimea (traseul) acesteia.
a. Prin măsurare directă :
- se îndepărtează tencuiala pe una din feţele elementului pe
o zonă de cca. 200 x 200 mm ;
- se curăţă cu peria de sârmă suprafaţa decopertată ;
- se trasează cu vopsea o linie subţire normală pe traseul
fisurii ;
- se măsoară deschiderea fisurii pe direcţia liniei trasate cu
vopsea, folosind fisurometrul sau lupa
micrometrică.
- Măsurătorile se execută periodic (la cca. o săptămână), iar rezultatele se
înregistrează într-un caiet.
Fisurometrul este realizat dintr-o placă transparentă din material plastic pe care sunt
trasate (cu precizie) linii de diferite grosimi (de regulă între 0,05 mm şi 1 ,5 nun).
Modul de lucru cu fisurometlul este următorul: se amplasează paralel cu linia de
vopsea trasată şi se deplasează până când linia trasată pe el se suprapune peste
fisură. Deschiderea fisurii va fi dată de linia de pe fisurometru a cărei grosime se
suprapune exact peste ea. Citirea se face strict în dreptul liniei trasate �cu vopsea pe
suprafaţa zidului.
-5-
- Lupa micrometrică este realizată dintr-un cilindru metalic prevăzut cu una sau mai
multe lentile. La capătul care se aşează pe fisură există un decupaj la care se poate
adapta o lanternă pentru asigurarea iluminării. Sistemul de lentile este prevăzut cu o
scală mobilă cu marcaje de 0,1 nun. Lupa se aplică pe suprafaţa decopertată astfel
încât scala să fie paralelă cu linia trasată cu vopsea pe suprafaţa zidului. Apoi se
deplasează scala şi se citeşte deschiderea fisurii.
b. Cu repere :
o zonă de cca. 300 x 1 50 nun;
- se confecţionează 2 repere din sticlă de geam cu
grosimea de 2 sau 3 nun şi cu dimensiunea de cca. 30 x
30mm ;
- se lipesc reperele pe suprafaţa decopertată de o parte şi de
alta a fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat
cu adeziv polimeric (de regulă mastic siliconic). În cazul
în care se foloseşte pastă de ipsos, suprafaţa elementului
se udă cu apă în materiale polimerice, suprafeţele pe care
acestea se aplică trebuie să fie perfect uscate;
- după întărirea adezivului, se trasează cu vopsea, pe
ambele repere marcaje de tip cruce, poziţionarea acestora
făcându-se astfel încât linia care uneşte centrele lor să fie
normală pe traseul fisurii;
- se măsoară cu şublerul (cu precizia de 0, 1 mm) distanţa
"d" dintre centrele celor două marcaje.
c. Cu geam dublu:
o zonă de cca. 300 x 1 50mm ;
- se curăţă cu peria de sârmă suprafaţa decopertată;
- se confecţionează 2 repere din sticlă de geam cu
grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunile de cea. 30 x
1 50mm ;
- pe reperul inferior se trasează cu vopsea o linie normală
pe lungimea lui;
- se lipesc reperele pe suprafaţa decopertată de o parte şi de
alta a fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat
cu adeziv polimeric de regulă mastic siliconic - (vezi
procedeul cu repere). Poziţionarea reperilor se face astfel
încât ei să fie amplasaţi normal pe traseul fisurii, să fie
suprapuşi şi să se permită deplasarea lor fără ca să se
stân jenească reciproc ;
-b-
- după întărirea adezivului, se trasează cu vopsea pe
reperul superior o linie în coincidenţă (perfect suprapusă)
cu cea trasată pe reperul inferior ;
- periodic se măsoară cu ajutorul lupeimicrometrice
distanţa (decalajul) "d" dintre cele două marcaje.
d. Cu geam simplu:
o zonă de cca. 200 x 1 50 nun;
- se confecţionează un reper din sticlă de geam cu
grosimea de 2 sau 3 nun şi cu dimensiunile de cca. 30 x
1 50 nun;
- se lipeşte reperul pe suprafaţa decopertată cu ajutorul
unei paste de ipsos sau a unui adeziv polimeric (de regulă
mastic siliconic) - vezi procedeul cu repere. Poziţionarea
reperului se face astfel încât el să fie amplasat normal pe
traseul fisurii.
- În condiţiile în care fisura este activă, în momentul măririi deschiderii ei se produce
fie ruperea reperului de sticlă fie desprinderea lui de adeziv. Acest procedeu nu
permite mărirea exactă a deschiderii fisurii în timp, el fiind folosit numai pentru
stabilirea caracterului fisurii (activă sau stabilizată).
e. Cu ac:
- se îndepărtează tencuiala de pe una din feţele elementului
pe o zonă de cca. 50 x 50 nun;
- se curăţă suprafaţa decopertată cu peria de sârmă;
- se introduce un ac fu fisură astfel încât el să stea fixat.
- In condiţiile în care fisura se deschide, acul va fi eliberat şi va cădea. Acest procedeu
nu permite urmărirea procesului de fisurare fu timp, el folosind numai pentru
depistarea unor fisuri active la care deschiderea lor se măreşte.
B. Pentru extensia fisurii în lungime sau în adâncime.
- se îndepărtează tencuiala de pe faţa elementului, în
dreptul capătului fisurii, pe o zonă de cca. 50 x 50 nun ;
- se trasează cu vopsea un marcaj fu formă de cruce astfel
încât centrul acestuia să coincidă cu capătul fisurii.
În condiţiile în care fisura avansează, va apare un decalaj "d" futre centrul
marcajului şi capătul ei.
Întrucât practic toate fisurile sunt active (cel puţin deschiderea lor fiind
influenţată de variaţia de temperatură, variaţia fucărcărilor, etc.), distincţia intre fisurile
active şi cele stabilizate este dată de amplitudineamişcării elementului fisurat. Ţinerea
sub observaţie a fisurilor se face pe o perioadă suficientă de timp, de regulă cel puţin 6
luni de zile.
Lucrările de reparaţii sau consolidări se vor începe numai după _
îndepărtafea cauzei care a condus la apariţia fisurilor şi respectiv numai după

stabilizarea procesului de fisurare.
-7-
f
�v
�
o
U1
�
2
�isura
0..J �(;)Omm
t
.M<\surare cu Cfatn dubtu
4--
�I
fi�ură
�I
L
I
ac. l"t�us Î'I'\
fisura
•
r-v SOm� _ ______ __ +_
l1.ăsura� tu dc..
tsură
E
Id
E
o
(ti
c.d'·
mar
Ci
-.--
-.- _____
� şa tn !T\
---- ,
M2is.lJrare. cu tf'Ic1rcd j
- 8 -
DESCRIEREA PROCESULUI DE MUNCA
măsurare directă cu 'repere
L�nstalare �lemtnte. �1.t�tare �ca.7i\k eentru

fi'S.uratt. 9 mCdifitarta�\Iel\\uC\\a a
�atoetr,\or .f\suri
încl��rtn tencu\ata Mă�urate s.i tOn!:.tatare.

I
2 p� o f�td a e\emt.ntu\u\ �r�\t\etr\ e'io\uât,

(ttă �O() � 15tnOl'n)
,
li�ur;
er\e de sârmă
,
Trasa� linit s.ubti�,

4 �rm�� t WStu'l
1i;s.url.)melru ,\�un\lCU vop!:lea
lu?ă \1'\\crom�thca M6�uyare �I tM�1art.

5 parametr\'-rlsuri
��J�\:\rt cca.1�,\Q. �
b mOd \ţica� ��tua\â a
p:1ramelri \.or 1i�ur\l�
MaSUfdt't. �\ constatare.. TI-asared cu "a� 3

7 �r(n(letr\ ��{\\.uat"\
' 1 ma�e1� ti� cruce�
�� rtp�r,
f\�ur\
..
M.ă�ufa� d\�tanU îctre

tentre� ct\ord� martaje
cu geam simplu cu ac pentru extensia larametrilor
fIsurI
Con�tat:rt �\ementt.
fl�utate
"
lnde\)ăr\are 'U:.ntuială 2 î"c!tparlare.tentUklU Înde.�rtate 1tt\Cuia\b

2. pe o �a� a �ffi1ulu\ pe O faU a elDnenlului 2. 'pe. () fa't a elemtntulu\
�ca..200"''\SOIM\) lc.c.a... 5�" so.rm) �cu 50 �SO\1\m)
3 C,urdUrt. ZMă dtroyttta� � Lu4� iona d(np�rta.ta

Cu p�tia de $artna c.u peri� d� 5AoM
dc.. metalic..
Confe.tt\onat!: un teJle... 4 rtasa� la Cd�tul ti��

4- din -::tidă de 9t:am a uhui than:.aJ tn �()""a.
ctl. c.ruta.
"FiKa\"e re�t\'" 'in ,-ona F\s1e�tare 'in 'It�erG

5 dtr.0fl�r�tă,Mrmal fle.. S urinar\Hi Ilrotuulu\
tro!)euL fi�urii � �\SUral't..
A�tt�tare. ÎI'\ '4tdt.rt.a Lon!)\.btare. e'40bt,e c�tata� e:'lo\.ut� p�

b uYlY'\ârÎti\ protM-ulu\ � �ttt.ts f\s.urate. pnn dt= fis.urare. {h�o\o de.l'Tlattbj
dt. fi�urare. cBde\"ta �{I.I\Ut �t\n lCJ'trt deschidere tU lupa
rom�tr\c.l)
d�'!lth\derca �\5Uri\
l'1\\C
COI"I�t.atdte e.\Io\ute
proeec:, fi�ur� prin
rupere ��r �u
�prind� �e.l''i
cu geam dublu
h�tM. cca.11\\e. pentru

COf\�totare ��tnte. JJi�,carea t.'IIt1\"tuali a
·n�ra1e
<3 parametrilol'" i\�Ut\'
dalti c:.\ c..iocan
(��i t.)
--t Tr�tt lln,� subtiwe c.u

t0 5" 'IO�� ru'l in�tt5or,
, noYma\d p� direc.ţia \ Ul
fh.are. reper\ 1n pOl\he

SUbrd bU� ,de o �rte.
c:.\ de a\ta a ti�\
,
Artepta� tn\arlte. pa�\a

V d� \�� s.au ode!Î'I
T\'"'a..ate tinie tU vopsta.,�e

8 p� �9e.rul �uF-trioYl�!�ct
5u�rap�ă jţ lin,. tta�tă �
��ttll ioftt-\or
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN

ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CU AGRAFE
DIN OŢEL BETON
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea

pereţilor din zidărie de cărămidă care prezintă o fisură izolată cu deschidere mică « 5
mm), fără dislocări, numai pe baza datelor din proiectul de consolidare întocmit.
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului de
fisurare.
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C.
Observalie : pentru oblinerea unor rezultate mai bune este indicat ca,
suplimentar, fisura să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -
005).
2. CODUL FIŞEI. - CZ - 002.

1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată

lungimea fisurii şi pe o lăţime de cca. 500 -600 mm de ambele părţi ale ei.
2. Se însemnează pe zid cu creta sau cu creionul poziţia găurilor. Acestea
se vor amplasa de o parte şi de alta a fisurii la o distanţă de 400 - 500 mm, astfel încât
axa care trece prin centrul lor să fie nonnală (perpendiculară) pe traseul fisurii. În
,
lungul fisurii, găurile se vor amplasa la o distanţă de 600 - 800 rom având ca poziţie
obligatorie cele două capete ale fisurii.
3 . Cu bonnaşina rotopercutantă se dau găurile în zidărie, acestea având
diametrul de 25 30 rom şi adâncime a de minimum 100 rom
- .
4. Cu ajutorul şpiţului şi a ciocanului sau a unei scoabe metalice se

deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de
10 -15 rom .
5. Suprafeţele decopertate se curăţă prin periere cu peria de sânnă, de sus

în jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Găurile se spală cu jet de apă.
6. Se confecţionează agrafele (scoabele) din oţel beton, având diametrul
minium de 6 rom .
-13-
7. Zidăria se menţine umedă minimum două ore inainte de montarea
agrafelor.
8 . Se montează agrafele in găuri şi acestea se matează cu mortar M 50 T
bine indesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 rom. Introducerea
mortarului în găuri se poate începe numai după ce suprafaţa găurilor este zvântată
(zidăria este umedă dar nu mai există apă vizibilă la suprafaţa ei).
9. Se reface tencuiala pe suprafeţele decopertate, folosind mortar M 50 T.
Operaţia se execută manual dar cu proiectarea energică a mortarului pe suprafaţa
zidăriei şi poate începe numai după zvântarea suprafetei respective.
4. REŢETĂ MORTAR M 50 T.
Dozajul uzual pentru mortarul de ciment - var M 50 T este:
- ciment Pa 3 5 262 Kg/mc
sau M 30 275 Kg/mc
sau F 25 290 Kg/mc
- var pastă (calitatea 1 cu consistenţa
1 2 cm şi densitatea aparentă de 1 300 Kg/mc) 1 10 Kg/mc ;
- nisip O . . . 3 mm (umiditate 2 % şi densitatea
aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc ;
- apă - orientativ cca. 260 l/mc.
Consistenţa (stabilită cu conul etalon) trebuie să fie cuprinsă intre limitele
-pentru şpriţ 9 cm
- pentru grund şi tinci 7 . . . 8 cm
Determinarea consistentei se face astfel : materialul reamestecat circa 3

minute se introduce în recipientul tronconic (realizat din tablă inoxidabilă şi având
masa de 300 gr. , obţinută prin lestarea cu plumb la vârf) şi se compactează prin
îrnpungerea de 25 de ori cu o vergea metalică cu diametrul 10 . . . 1 2 rom şi prin lovirea
de 5 ori a fundului vasului de masa pe care este aşezat. Suprafaţa mortarului se
netezeşte cu o riglă metalică şi apoi se aşează conul etalon (realizat din tablă
inoxidabilă şi având marcate pe generatoare 1 5 diviziuni de câte 10 rom) în poziţie
verticală in�mijlo, eul suprafetei mortarului, ţinându-se uşor cu mâna incât vârful lui să
atingă suprafaţa (conul este umezit in prealabil). Din această poziţie se lasă conul să
pătrundă în mortar prin greutate proprie. Citirea adâncimii de pătrundere se face
furegistrând urma lăsată de mortar pe generatoarea conului. Determinarea consistenţei
se face de trei ori reamestecîndu-se proba timp de 30 secunde, operaţie după care se
introduce in recipientul tronconic. Conul etalon se spală după fiecare utilizare.
Consistenţa se exprimă în centimetri, considerându-se media aritmetică a valorilor
rezultate din trei determinări.
Dozarea componenţilor se face numai gravimetric (prin cântărire) cu
toleranţele ± 2 % pentru ciment şi var şi ± 3 % pentru agregate.
Prepararea mortarului este indicat să se facă prin procedee mecanice.
-14-
Punerea în lucrare a mortarului se face în maximum o oră de la
prepararea lui.
5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.

- cretă sau creion 1 buc.
- şpiţ metalic 1 buc.
- ciocan 0,5 Kg 1 buc.
- perie de sârmă 1 buc.
- metru articulat 1 buc.
- mistrie 1 buc.
- canClOC 1 buc.
- găleată 10 1 2 buc.
- ladă mortar 1 buc.
- drişcă 1 buc.
- vergea metalică d 8 tnm =
(pentru mortare) 1 buc.

- furtun de cauciuc cca. 10 m
- schelă interioară simplă 1 buc.
- bormaşină rotopercutantă 1 buc.
=
- spiral d 25 . . . 30 mm 1 buc.
- con etalon 1 buc.
- recipient tronconic 1 buc.
6. FORMAŢII DE LUCRU.
Formaţia de lucru se compune dintr-un zidar calificat şi un ajutor.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisură şi pentru ambele
feţe ale zidăriei.
a. Materiale :
- mortar M 50 T cca. 0,047 mc
- agrafe (funcţie de proiect) 8 buc
b. Forţă de muncă :
- decopertare 0,77 ore
- deschidere rosturi 1 , 1 ore
- forare găuri 0,60 ore
- curăţire 0,08 ore
- confecţionat şi montat agrafe 0, 10 ore
- matare găuri 0, 10 ore
- tencuire 6,65 ore
- 15 -
- cărat moloz 0,05 ore
TOTAL 9,45 ore
8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCIT.
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - 1 993 " publicat în Buletinul
Construcţiilor nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8,24 şi 40.
-16-
I" , 1\ :"\ .----1
-1
-1
-1
-�
_J
y J
1
l J
r i
� 1
ţ� - -�
1.-1.
ci =: 12 tnm
++
100rnm
145lf\T\î
1
'. V \ I
ti
;d::: 75m!� *
;Y
CDn etalon
d ,\500\\1)
=
,,!c
)" ,
r--- ,
mo':\ar
/-M50T
1S0mm
.-_-..,-__ .J(��
..
---- -- -- . . _. -
l)10a flIrn
-11]- R pr�lr\lfl'rlt trf\nrnnÎr

DESCRIEREA PROffiSULUI DE MUNCA
Cot\�1a'taYed qradu\.u\ de.

fis.urol"t. W c\futm',t\Urtd
�temetri\ju" ţ,'ur\l
nec.o�e.r� t.tnc.u'a\.a
1. 50 -:-"0 Wllb..,s.�n� ...ana�ta
"fisura
bormas.\nă
rotopercut.an\d
mortar
otel belon
..
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN

ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CU
PLOMBE DIN BETON
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţilor din

zidărie de cărămidă care prezintă o fisură izolată de deschidere mare (> 1 0 nun) cu sau
fără dislocări sau expu1zări ale cărămizilor şi numai pe baza datelor din proiectul de
consolidare întocmit.
fisurare.
2. CODUL FIŞEI - CZ - 003.

3 OPERAŢII TEHNOLOGICE.
..
1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată

lungimea fisurii şi pe o lăţime de minimum 500 nun de ambele părţi ale ei.
2. Se îndepărtează cărămizile degradate din dreptul fisurii pe înălţimea
primelor 3 - 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale Iăsându-se sub
formă de ştrepi.
3. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului
creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă.
4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe una din ele, el realizându-se cu
buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cca. 1 00 nun pe toate direcţiile.
5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţei
acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se
toarnă în exces şi se compactează prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de
10 .. . 1 2 nun sau cu şipca din lemn (este interzisă baterea cofrajelor cu ciocanul din
lemn sau folosirea vibrării) .
6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţiile de la
punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 6 asize mai sus faţă de
-
cea precedentă.
7. După cca. 24 ore de la turnarea betonului, se face decofrarea şi se
ciopleşte porţiunea de beton în exces.
8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea
superioară) se trece la îndepărtarea cărămizilor degradate din dreptul fisurii pe
-1�-
înălţimea celor 5 - 6 asize dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale
Iăsându-se sub fonnă de ştrepi.
9. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului
creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sânnă şi se spală cu apă.
10. Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se folosească strict
acelaşi tip de cărămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă) şi să se realizeze o foarte
bună legătură cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub fonnă de ştrepi)
prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă
M 50 Z.
1 1 . Se trece apoi la refacerea zidăriei dintre unnătoarele plombe ş. a.m.d.
1 2. După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile
pe suprafeţele decopertate cu mortar M 50 T.
1 3 . Numărul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două
plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi
respectându-se condiţia ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui) să se
prevadă câte o plombă din beton.
14. În condiţiile în care prin proiectul de consolidare se prevede armarea
plombelor, armăturile se vor poziţiona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul
utilizat va fi de clasă minimă Bc 10.
4. REŢETE MORTARE ŞI BETOANE.

a. Mortar M 50 T
- ciment Pa 35 262 Kg/mc
sau M 30 275 Kg/mc
sau F 25 290 Kg/mc
1 2 cm şi densitatea aparentă 1300 Kg/mc) 1 10 Kg/mc
- nisip O . . 3 rom (umiditatea 2 % şi densitatea
.
aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc

- apă - orientativ cca. 260 Vmc
Consistenţa (stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 002)
trebuie să fie cuprinsă între limitele :
- pentru şpriţ 9 cm
b. Mortar M 50 Z
sauM 30 219 Kg/mc
sau F 25 230 Kg/mc
- var pastă (calitatea 1, consistenţa
12 cm şi densitatea aparentă de 1 300 Kg/mc) 1 1 5 Kg/mc
- nisip O . . . 7 rom (umiditate 2 % şi densitatea
aparentă de cca. 1 350 Kg/mc) 1 600 Kg/mc
- apă - orientativ cca. - 3 10 Vmc
-20-
trebuie să fie cuprinsă între 8 . . . 1 3 cm.
c. Beton Bc 7,5
- ciment Pa 35 240Km/mc
- apă 1 87 Vmc
- lucrabilitate L3
- agregat O . . . 16 nun 1 925 Kg/mc
(umiditate O %)
0 . . . 0,2 nun 23 1 Kg/mc
0,2 . . . 1 nun 385 Kg/mc
1 . . . 3 nun 385 Kg/mc
3 . . . 7 nun 424 Kg/mc
7 . . . 1 6 nun 500 Kg/mc
d. Beton Bc 10
- apă 204 Vmc
- lucrabilitate L3 (consistenţa, determinată prin
tasare, de 10 cm)
- agregat O . . 16 nun
. 1 847 Kg/mc
(umiditate O %)
O . . . 0,2 nun 222 Kg/mc
0,2 . . . 1 nun 369 Kg/mc
1 . . . 3 nun 369 Kg/mc
3 . . . 7 nun 407 Kg/mc
7 . . . 1 6 nun 480 Kg/mc
Determinarea consistenţei betonului se realizează cu ajutorul trunchiului
de con cu înălţimea de 300 mm (realizat din tablă galvanizată de 2 nun grosime şi
având dimensiunile din figură). După ce cu o cârpă umedă se şterge trunchiul de con
la interior şi suprafaţa pe care acesta se aşează (cu baza mare jos), se umple trunchiul
de con cu beton, în trei straturi de înălţime egală, fiecare strat compactându-se prin
împungerea uniformă şi pe toată înălţimea cu vergeaua metalică (25 împunsături la
interval de o secundă). Se netezeşte suprafaţa betonului cu mistria şi după un repaus de
30 secunde, se ridică trunchiul de con perfect vertical în circa 10 secunde şi se măsoară
imediat diferenţa dintre înălţimea iniţială betonului după tasare. Această diferenţă
exprimată în cm, reprezintă tasarea betonului. Pentru încercările preliminare rezultatul
încercării de tasare reprezintă media a trei determinări, iar în timpul execuţiei este
suficientă o singură determinare.
Dozarea componenţilor se face gravimetric (prin cântărire) cu toleranţele
de ± 2 % pentru ciment şi var şi ± 3 % pentru aregate la mortare şi de ± 1 % pentru
ciment, ± 2 % pentru agregate şi ± 1 ,5 % pentru apă la betoane.
Prepararea mortarelor este indicat să se facă prin procedee mecanice.
Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o oră de la
prepararea lor.
-21-
5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE.
- ciocan 0,5 Kg. 1 buc.
- mistrie 1 buc.
- canClOC 1 buc.
- găleată 1 0 l 2 buc.
- drişcă 1 buc.
=
- vergea metalică d 10 . . . 12 mm
(pentru compactare) 1 buc.
- furtun de cauciuc cca. 10 m
- patent 1 buc.
- ciocan zidărie 1 buc.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru consolidarea unui perete cu grosimea de
25 cm realizat cu cărămizi presate pline şi pentru o înălţime de 1 0 asize (75 cm).
a. Materiale :
- mortar M 50 Z 0,0121 mc
- mortar M 50 T 0,03 1 5 mc
- beton 0,0844 mc
- cherestea 0, 1 736 mc
- cărămizi 25 buc.
- sârmă (STR) d = 2 mm 0, 138 Kg
- CUie 0,173 Kg
- demolare zidărie 0,91 ore
- cofrare 2,54 ore
- turnare beton 0,9 1 ore
- tencuire 4,53 ore
- executat zidărie 0, 72 ore
- cioplire beton 0,40 ore
-2.2:-
TOTAL 10,83 ore

privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - 1 993" publicat în Buletinul
Construcţiilor ill. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 2 1 ,22,24,28 şi 30.
-2'j.-
---- t-
--ţ-
I 374 05\�e
I
I
{
I
i1
�,-
I
-:- � 21�\?;e
I -ţ-
C\S\2e
I �� 0\
+-
1
!
1 ;,�G �S\�e
I
t
-/-
3 -:'-4- o-s.Î ee
-7--
+
I .--f
l!1 I
r
�()O
1
I.,OQrnm
Ii
r----l--11 � 100
mm
-+
ţi � 200tn�_
J
>100
i i
ten�or
mrnl
:p 100
-1--
;
8'
mm+
Trunc:hl de Con pentru d�t�\nare.a

1/
CC'l\�isten ţeJ betonu \U\
00 f
>1
mm 1
-1,- bandă de.
p��tâ t>r\�� de
eOlrcl6
Determinare.a t&�ări\ betQÎ\u�ui

-2.4-
IES CR IEREA PROCESULUI DE MUNCA
e.re.te l'Sou\-at tk\1ă �\ t.\ocon

Cr.n��ta� ��\ t\e..
,
A.:kt�NÎ� (s.�\ ') Ci{)�l\re be.ten '\n t)(C�
� Clr:knn\narea � ��"e. udai
fisurat"e.- S"
A
�'ft\me.:\.rl'tor � \!.u\"'\\
beton
J.)ecn�rta\"e. t�iald Thmare.. bt'Lm tn exces t� �ste �late m, (\.'2.A.ore..
St) mn'\ �,:\.â�t\reaph\
2- �O 10 prima f>Iombă A�la �ll�rea p\.nmbt.\
ţi�ură l� �tdtrat Bco\o)
c\t>can
Mta s\ <:..�n aJ.oua
'
îr.Je�rtare cât8n i degtada"k (W\ţ) Îrd�ttlte. d�tadAie.

� t.ct'Iă 'f',,"urată �ntru �r\ma (â.-lIMi:!Î
�crnba l1n �ţ)\ ,de.jo51n �u�) l7 mnâ �sura'\i )1"tre..� [mă
, PlDmbe.. re.al\i.a\e.. \'ffi ��)
mo\""1ar de. p'e.
ÎM.t�rtare. neco�tare. 1entu\a\.a �e. �t
4- �dâna adiat.entI 9blu\U\
t
I tteat 4� su��a\n �\ddr\d Od\tltentă

ciocan \"\e.. de �arma 9c\.u\.u\ u-tat
_
rv
'-'1
I Curăţ\� gol �ţCll,
5 �eria Oe. sârml
l��rkdr�mÎiÎ��
,..
OMb�
�� ti�u!ltâ �tru 1> t\�
CUtâţi re.
de. sârma
qol c.teat t.u �tia
anretun adooa�o �� de,jos 1n � a
�rme'lte plombă �p� \nre gol t.ttat

G le.v�.rd:ui:)l) 20
---- ca\-dN'\\=Ir.\
mortar M SO!,
&xe.c.utare. (:\)f,,"dj De. ncareo C\darit-\ O\)l
V amb� 1�ţe. �ţ�tă
Cu bu�ur.a... )
)
mortar- .M..S�T
Udare. l.\d.ăr\e. adio�tă � 4 nec.afta.-e J\l&mbe

qol c.reat
FIŞĂ TEHNOLOGICA
CONSOLIDAREA ELEMENTELOR DIN

ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CU PLASE
DIN OŢEL - BETON ŞI TENCUIALĂ
CU MORTAR DE CIMENT
1. OBIECTUL FIŞEI.

pereţilor din zidărie de cărămidă care prezintă fisuri izolate cu deschideri medii sau
mari (> 5 mrn) şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidare întocmit.
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului
de fisurare.
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5 0 C, de preferat
+ 100 C.
suplimentar, fisura să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa CZ 005).
-
2. CODUL FIŞEI. CZ - 004

3. OPERAŢn TEHNOLOGICE.
1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui. Dacă fisura

traversează şi o intersecţie de diafragme, se decopertează şi diafragmele adiacente pe o
lăţime de minimum 900 mrn.
2. Cu ajutorul unei scoabă metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, se
10 - 1 5 mrn.
3. Dacă există cărămizi degradate, acestea se scot şi se înlocuiesc cu
altele noi, având aceleaşi dimensiuni (după scoaterea cărămizilor, pereţii golului se
curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa
se zvântă se introduc noile cărămizi, având grijă ca rosturile să fie bine matate cu
mortar M 50 Z).
4. În funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătură, se însemnează
cu creta sau cu creionul poziţia găurilor care urmează să fie practicate în perete. Poziţia
golurilor se stabileşte astfel încât ele să fie amplasate în dreptul unui nod al plasei şi să
fie dispuse în şah la o distanţă de 500 - 600 mrn pe ambele direcţii (circa 3 - 4 bucăţi pe
mp).
5 . Cu bormaşina rotopercutantă se dau găurile cu diametrul de 25 - 30
mrn pe toată grosimea zidului.
-2.b�
6. Suprafeţele zidului se curăţă prin periere cu peria de sârmă, de sus în
jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Găurile se spală cu jet de apă.
7. Se introduc în găuri agrafe din oţel - beton cu diametrul de minimum 6
nun şi apoi găurile se matează cu mortar M 50 Z bine îndesat cu ajutorul unei vergele
metalice cu diametrul de 8 nun În ainte de începerea operaţiei de matare este necesar

.
ca zidăria (adiacentă găurii) să fie menţinută umedă minimum două ore, iar
introducerea mortarului să se facă numai după zvântarea suprafeţei.
Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capăt pentru ca să poată fi
introduse în găuri.
8 . După 24 ore de la matarea găurilor, se aduc plasele de oţel - beton, se
montează la poziţie şi se leagă cu sârmă de agrafele din perete (la capătul fără cioc,
agrafe se fasonează la poziţie, realizându-se ciocul care se trece peste nodul plasei şi se
leagă de acesta cu sârmă).
9. Se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum două ore.
10. După ce suprafaţa zidăriei s-a zvântat, se realizează stratul de tencuială
aplicat numai mecanic. Dacă se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi de
marcă M 50 T sau M 100 T, iar dacă se foloseşte aparatul de torcretare mortarul va fi
de marcă M 200. Grosimea stratului de tencuială va fi de maximum 50 nun .
4. REŢETE DE MORTAR.
a. Mortar M 50 T
sau M 30 275 Kg/mc
sau F 25 290 Kg/mc
1 2 cm şi densitatea aparentă 1 300 Kg/mc) 1 10 Kg/mc
- nisip O . . . 3 nun (umiditate a 2 % şi densitatea
- apă - orientativ cca. 300 l/mc
Consistenţa (stabilită cu conul etalon -vezi fişa tehnologică CZ - 002)
- pentru grund 9 . . . 12 cm
b. Mortar M 50 Z
sau M 30 219 Kg/mc
sau F 25 230 Kg/mc
1 2 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/mc) 1 1 5 Kg/mc
- nisip O . . . 7 nun (umiditate 2 % şi densitatea
aparentă de cca. 1 350 Kg/mc) 1 600 Kg/mc
- apă orientativ cca. 300 l/mc
Consistenţa stabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)
trebuie să fie cuprinsă între 9 . . . 1 2 cm.
�2.7-
c. Mortar M 100 T
- ciment M 30 T 370 Kg/mc
sau Pa 35 352 Kg/mc
1 2 cm şi densitatea aparentă de 1 300 Kg/mc) 60 Kg/mc
- nisip O . . . 7 mm (umiditate 2 % şi densitatea
trebuie să fie cuprinsă între 8 . . . 13 cm.
d. Mortar M 200
sau P 40 400 Kg/mc
- agregat O . . . 5 mm 1 724 Kg/mc
O . . . 0,2 mm 224 Kg/mc
0,2 . . . 1 mm 690 Kg/mc
1 . . . 3 mm 43 1 Kg/mc
3 . . . 5 mm 379 Kg/mc
Dozarea componenţilor se face gravimetric cu toleranţe de ± 2 % pentru
ciment şi var şi ± 3 % pentru agregate.
Prepararea mortarelor se va face mecanizat, iar punerea în lucrare se va
realiza după maximum o oră de la prepararea lor.

- mistrie 1 buc.
- canClOC 1 buc.
- drişcă 1 buc.
- vergea metalică d 8 mm =
(pentru matare) 1 buc.

- furtun de cauciuc 15 m
- cleşte fierar 1 buc.
=
- spiral d 25 - 30 mm - 1 buc.
- pompă de mortar (MTB 66)sau
-2.?>-
aparat de torcretare (ATMB 4) 1 buc.
- con etalon 1 buc.
6. FORMAŢIT DE LUCRU.
Fonnaţia de lucru se compune dintr-un zidar calificat şi două ajutoare.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru o suprafaţă de perete de 1 mp şi pentru
ambele feţe ale acestuia.
a. Materiale :
- mortar M 50 Z 0,0028 mc
- mortar M 50 T 0,0060 mc
- oţel-beton-agrafe 0,400 Kg
=
- sânnă (STR) d 1 ,25 nun 0,004 Kg
- oţel-beton - funcţie de proiect.
- decopertare
- deschidere rosturi
/- curăţire
- forare găuri
- confecţionat agrafe
- matare găuri
- tencuire
- curăţat moloz
- confecţionat şi montat ann ătură -
funcţie de proiect.
8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCIT.

Construcţiilor nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 ,23 ,24,30,39 şi 40.
-2�-
DESCRIEREA PROCESULUI DE MUNCA
, <a ��lare. �u�ra��1e.. d�tn��r'\ate

da\.tâ �\ t.\�t"I
�ăur\ lrre.nt.'f\de.. UlYle.O.a tl\\t'\,
si
i l"a\nte. d� "",a� ��U'"\\t1()
ort.
�Piţ)
'3
Cnt\::l.a.\�rt.a �ora \"(\e..t�\\0 \' "lbrte.\
pregâ\:;\:e
tseh"rlere. nstun 'tnhe. A�"ta«- r.,,�twe. r.�!\a �U
3> carâroib LA()�Sm"'aMncime.) �
ie.ctesârma
a� o\el-bJoo ��tl �
Peritre cnfla ckro��'\a'\ă �OO� ()<lra�e. o\.e:.\.-be±O(l �n

4- � �llS 'tn JOS) Cons.\ata«. �, tnJ�rtae. �'\ qău�\ lfasonate. lJ un c:a�ăt)
1----t1-b' tc1tâm\�\ ot�yadati mor tov- M so T
�l1)td mtta\.ică t1a� qăur� cu m�y t1S{)T
con!/nuare�
('OI) t;nudre
9. După cca. 12 ore se scot martorii şi în locul lor se dau găuri cu
bOlTIlaşina rotopercutantă. Găurile se realizează cu diametrul de 10 . . . 20 mrn şi trebuie
să pătrundă cca. 50 mrn în zidărie.
10. În găurile date se montează ştuţuri din PVC cu lungimea de cca. 200
mrn, care se fIxează cu mortar de ciment.
1 1 . După cca. 24 ore se verifIcă fiecare fisură astfel : la ştuţul cel mai de
jos se racordează un furtun de apă. Se introduce apă sub presiunea până când aceasta
refulează prin ştuţul ulTIlător. Se decuplează furtunul de la primul ştuţ, acesta se astupă
cu un dop de lemn, se cuplează furtunul la ştuţul ulTIlător şi se reiau operaţiile până
când apa refulează prin ultimul ştuţ. Se scot toate dopurile de lemn şi se evacuează apa
din fisură. Dacă la un moment dat apa nu refulează în ştuţul ulTIlător, înseamnă că
fisura este obturată. Se măreşte presiunea apei (la maximum 3 barl) şi dacă nici atunci
apa nu refulează, se montează un ştuţ suplimentar între cele două şi se reiau operaţiile.
Această operaţie de verificare are rolul şi de umezire a zidăriei adiacente fisurii .
1 2. După cca. 1 5 minute de la evacuarea apei din fisură (pentru a se
realiza zvântarea suprafeţei zidăriei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment
fluid marca M 300. În anumite situaţii speciale se recomandă folosirea cimenturilor
expansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizează
fie cu o seringă manuală fie cu o pompă, ambele prevăzute cu manometru.
Se cuplează seringa sau pompa la ştuţul de la capătul inferior al fisurii şi
se măreşte presiunea până la maximum 3 barl. Apoi se aşteaptă scăderea presiunii
(semn că mortarul pătrunde în fisură) până când mortarul refulează prin ştuţul ulTIlător.
În acest moment se depresurizează seringa sau pompa până la atingerea valorii zero pe
manometru, se decuplează seringa sau pompa şi ştuţul se astupă cu un dop de lemn. Se
cuplează seringa sau pompa la ştuţul prin care a refulat mortarul şi se reiau operaţiile
de injectare până când mortarul refulează prin ultimul ştuţ (cel amplasat la capătul
superior al fisurii).
1 3 . După cca. 24 ore se îndepărtează mortarul de fixare a ştuţurilor şi
acestea se taie la nivelul suprafeţei tencuielii.
14. În cazul fisurilor cu deschidere mai mică de 10 mrn pentru injectare
se va folosi pasta de ciment.
4. REŢETE DE MORT ARE.

a. Mortar M 50 T
sau M 30 275 Kg/mc
sau F 25 290 Kg/mc
12 cm şi densitatea aparentă 1 300 Kg/mp) 1 10 Kg/mc
- nisip O . . . 7 mrn (umiditatea 2 % şi densitatea
aparentă de cca. 1200 Kg/mp) 1450 Kg/mc
Consistenţa stabilită cu conul etalon (vezi - fişă tehnologică CZ 002) -
trebuie să fie cuprinsă între limitele 9 cm pentru şpriţ şi 7 . . . 8 cm pentru grund şi tinci
-34--
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE

DE CĂRĂMIDĂ PRIN INJECTAREA
CU MORTAR DE CIMENT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehn��ică se �plică pentru consolidarea elementelor din

zidărie de cărămidă care prezihflsuri. In funcţie de prevederile din proiectul de
consolidare întocmit, această tehnologie de consolidare se poate combina şi cu alte
tehnologii precum: cămăşuirea cu mortar sau beton armat, tiranţi metalici, refacerea
locală a zidăriei avariate etc. În cazul în care zidăria prezintă dislocări sau expulzări,
această tehnologie nu se aplică decât dacă este posibilă refacerea în prealabil a zonelor
degradate (prin rezidire).
fisurare.
2. CODUL FIŞEI. - CZ - 005

3. OPERAŢll TEHNOLOGICE.
1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului.

2. Dacă există zone cu dislocări sau expulzări de cărămizi, ele se
remediază prin scoaterea cărămizilor şi rezidirea lor (după scoaterea cărămizilor,
pereţii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi
după ce suprafaţa se zvântă se începe rezidirea, având grijă ca rosturile să fie bine
matate cu mortar M 50 Z).
3 . Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, se
10 - 1 5 mm .
4. Se curăţă suprafeţele zidăriei cu peria de sârmă, de sus în jos.

5. Se însemnează cu creta sau cu creionul pe una din suprafeţele zidăriei
poziţia găurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecărei fisuri, obiligatoriu la cele
două capete şi intermediar la distanţa de 500 . . . 1 500 mm
.
6. În locurile însemnate se introduc în fisură şi se fixează nişte martori

realizaţi din cupoane de oţel-beton.
7. Se curăţă fisurile de praf cu un jet de aer comprimat şi apoi se spală cu
jet de apă, întreaga suprafaţă a zidăriei.
8 . După ce suprafeţele zidăriei s-au zvântat, ele se tencuiesc cu mortar de
ciment M 50 T aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosimea de 30 . . . 40 mm .
-33-
în cazul mortarelor aplicate manual şi 12 cm pentru şpriţ şi 9 . . . 12 cm pentru grund în
cazul mortarelor aplicate mecanic.
b. Mortar M 300
sau P 40 450 Kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditate O %) 1560 Kg/mc
O . . . 0,2 mm 232 Kg/mc
0,2 . . . 1 mm 863 Kg/mc
1 . . . 3 mm 465 Kg/mc
- apă - consistenţa (stabilită cu conul etalon - fişa tehnologică CZ -
002) cuprinsă între limitele 1 2 - 14 cm.
Dozarea componentilor se face gravimetric cu toleranţe de ± 2 % pentru
,
ciment şi var şi de ± 3 % pentru agregate.

Prepararea mortarelor se va face numai mecanizat, în cazul mortarului
M 300 utilizându-se malaxoare de mare turaţie (cca. 1 500 rotaţii/minut).
Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o oră de la
prepararea lui.
c. Pasta de ciment
=
- orientativ raportul A /C 0,5
- fluiditate (determinată prin măsurarea timpului de scurgere
a pastei de ciment prin pâlnia metalică etalon) 1 3 . . . 1 5 sec. Pasta se prepară manual
timpul de amestecare fiind de cca. 7 minute. Ea se poate păstra cel mult 60 minute cu
condiţia ca la fiecare interval de 1 0 minute să se procedeze la o remalaxare cu o durată
de cca. 6 minute.
Verificarea pâlniei se face cu apă şi se consideră corespunzătoare dacă
timpul de scurgere a apei este de 1 1 sec. şi 2/1 0 ± O sec 2/10. Dacă timpul de scurgere
este mai mic sau mai mare se va ajusta în consecinţă orificiul interior al pâlniei.
La determinarea timpului de scurgere a pastei de ciment sau a apei pâlnia
va fi complet umplută.

- mistrie 1 buc.
- canCI0C 1 buc.
- găleată 10 l 2 buc.
- drişcă 1 buc.
-'�5-
- spiral d = 1 0 . . . 20 mm 1 buc.
- pompă mortar 1 buc.
- seringă manuală sau
pompă injecţie (SMP 65 - O) 1 buc.
- pânză bomfaer 1 buc.
- con etalon 1 buc.
- pâ1nie etalon 1 buc.
6. FORMAŢIA DE LUCRU.
Formaţia de lucru se compune dintr-un zidar calificat şi două ajutoare.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru o suprafaţă de 1 mp de element (pentru
ambele feţe ale acestuia) şi pentru 1 ml. de fisură.
a. Materiale :
- martori oţel-beton
(d= 1 0 mm L = 100mm) 1 buc.
=
- ştuţuri PVC (L 200 mm) 1 buc.
- dop lemn 1 buc.
- mortar M 300 sau
- pastă de ciment 0,0020 mc
- decopertare
- deschidere rosturi
- curăţire
- confecţionat şi montat martori
- montat ştuţuri
- injectare
- cărat moloz
- tencuire
8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII.

Construcţiilor ill. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8,24,30,39,şi 40.
-:)5-
-\:- -
�
rov :? m ��
4 ,.
�_2.�/ )
1
�
"'- 4 m
�-- )-
% d ex t '\OO mm
>1'
}: .1 r
ţiI I 1 75mffl
: .,;.
:::··It--- ----.r---i
�.-.::lt---�--__I
5.5mrn
---- !.-----.f�: mm
t
ft'1 �r<
OOmn
,:1 , I IEI
('v ,� o o '"'-',O;IOrr1 3D ..,4Ctnm
-f-.t +--t ++-
3{).AD mM d l"Wmrn
�?
Pâb,\e etalon pentru- dtterrn\ na�a

fLuid,tati\
-::'7 - 1
DE S CR IEREA PROCESULU I DE MUN CA
lo�'tattd erack\.u\ de. �i�urare..

si d�krm\f\dru �ram�tnlM'
daLtă s\ tiOCdO ) fh.\.lr\ln\"
\�piţ) 2.. ll�t1)�y-tate knc.uia\ă
- �t dmhek fett a\t
Hemen1.ulu� )
1Jmh\d�� h 1rtre
3 tar�mi1:\{ \l"ItkţJrlaYe
mnnar ®:AS rnm )
I �l)ră�re �\ �t\�re =ro�
(JJ
OJ .ţ d��f.kutrl») & � 'in JOs
I rotn�rt\1t"ntă Ptari\c:2I �q�un � \�l!-...\le
t1�rcart. p� o fa\â, a ebe\Îtu\u� 42. �e �tra�ete mayto1'"\ #1-�ton
5 a �Di:\ti�\ s.-t u-\J", \�Y pe{)tru
�:lutuy\ pvc.
tu \: l -4 _
nane () t --ne lOO - i OJ' etfare. ' morlardt cilTl�t\t intHll! ucttt $u.\u ; �n 9â\>r\
..
Int��rta l' �i�� \Mte tu mQrtayde. C:H",�nL

.,
CJJ �oane\Ot- rn2Irt()t"\ \O Rez\dite i'��
t,Su'(ă desflimte
Y)
�steţ."\aft ttd . 2.4t)te �t.ntru
�tla� 1i�ur\ tu a�r tnm�nmat �n\ârlrt. rN.)r\3\'-
1\ ��-\a� c;\lnrcl-tat� i:\d.âr\�
V •
r ,
\1o,,\me �Il'\\\l\ t.U ..�a ""_
-\S' dt jns. s\ 'tn\rM�re oţrl
��
�u-
�\urk
eori/"tJdre •
IV A �:..tu �rta �\"'\mu\u\ �tlkt
tu Uh dt)� de. �n ' I � Monta� ck� \1\ �'r\ mu.\ c;�l
dl),�' de.�rt��li\rt3 ţ)��)
2S �o"tatea ţ'sOl1\pel ,\" �\.utu.l

d\ d.1;) '\ta �� \(\ \�cta� ,
J J
I
I
2b Veh{\c:a�j>\ (l\nJ:01:C\�
I
rei u\a'fe tN\�r{â\ \ njettd1:
Tn \.1 \-\:tmu.\ s-tu.t
� l '
2!J A.�\a� Cf.d . '24 d.e. ote. pentru

1 I
I
aq�recl dt)PUŢ\\W d� �n
�1\�tr�'4acuar.u I�\â�� tnd�a\u.tu\ injoclo1:
?o
ape.\ d'O �\sura
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN ZIDĂRIE

DE CĂRĂMIDĂ CU TIRANŢI METALICI
1. OBIECTUL FIŞEI.
pereţilor din zidărie de cărămidă care prezintă fisuri importante, izolate, dar care nu
formează o reţea generală şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidare
întocmit.
de fisurare.
Observalie : pentru oblinerea unor rezultate mai bune este indicat ca, ulterior,
fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezifişa tehnologică CZ-005).
2. CODUL FIŞEI - CZ - 006.

1 . Se trasează poziţia tiranţilor.

2. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, de-a lungul
traseului tiranţilor, pe o lăţime de cca. 100 nun (cca. 50 nun de o parte şi de alta a lui).
3 . Se îndepărtează tencuiala de pe suprafaţa zidului pe care va rezema
placa de capăt (de rezemare), având grijă ca zona decopertată să depăşească cu
minimum 50 mm suprafaţa plăcii pe tot conturul acesteia.
4. Dacă este cazul (pentru tiranţii înglobaţi în zidărie) se vor creea
lăcaşurile pentru înglobarea tiranţilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil să
se utilizeze maşina de tăiat cu disc rotativ şi numai în caz extrem dalta şi ciocanul.
5. Cu ajutorul unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi,
în zonele decopertate, prin îndepărtarea mortarului pe o adâncime de 10 . . . 1 5 nun .
6. Cu ajutorul bormaşinei rotopercutante se vor practica găurile de

traversare a zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolidează. Găurile se vor
executa cu diametrul mai mare cu cca. 10 nun ca cel al tirantului.
7. Prin măsurători directe la faţa locului se va stabili lungimea tiranţilor.
8 . Suprafeţele decopertate şi peretii şliţurilor se vor curăţa cu peria de
sârmă şi de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv găurile practicate).
9. Se vor confecţiona tiranţii metalici conform detaliilor din proiectul de
consolidare. Se menţionează că aceştia se execută din oţel-beton cu diametrul de
minimum 16 mm sau din oţel patrat. La capătul unde se prevede placă de capăt (de
rezemare) tirantul se execută cu filet, iar la capătul unde se ancorează într-o centură de
beton apnat, el se fasonează pentru realizarea lungimii de ancoraj.
-4-0-
În situaţiile în care lungimea tiranţilor este mare sau conformarea structurii nu
permite o manipulare şi o montare uşoară a acestora, pentru a evita îndoirea lor şi
pentru un montaj uşor se preferă realizarea tiranţilor din două (de regulă) sau mai multe
tronsoane. Îmbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pană sau cu
dispozitive tip colivie sau tip manşon, aceste dispozitive servind de regulă şi pentru
întinderea tirantului.
10. În cazul în care există placă de capăt (de rezemare) se udă zidăria din
zona decopertată a plăcii de capăt cu cca. 2 ore înainte de montarea acesteia.
1 1 . Se aplică pe zona decopertată un strat de mortar M 100 T care se
drişcuieşte (la aplicarea stratului de mortar suprafaţa zidăriei trebuie să fie zvântată).
Apoi peste acesta se aplică placa de capăt (de rezemare), care se presează bine având
grijă ca găurile practicate în zid şi cele din placă să fie coaxiale. Placa astfel montată se
susţine cu un dispozitiv la poziţie. Placa de capăt, are mai multe roluri, dintre care cele
mai importante sunt acelea de a asigura o antrenare a zidăriei de rezemare pe o
suprafaţă cât mai mare, de a exercita o presiune cât mai mică pe suprafaţa acesteia şi
de a fi estetică (întrucât de regulă rămâne aparentă). Ea se realizează din tablă groasă,
din profiluri sau din piese de diferite forme din oţel. La realizarea ei trebuie să se aibă
în vedere ca deformata în exploatare să fie limitată la valorile maxime admise (placa
comportându-se, de regulă aproximativ ca o consolă).
12. De preferat, după minimum 24 de ore, se aduc şi se montează la
poziţie tiranţii, se prind provizoriu la capete şi se execută îmbinări1e din câmp (dacă
este cazul).
1 3 . Se începe tensionarea tiranţilor (în cazul în care aceştia rămân
înglobaţi la unul din capete în centuri de beton armat, tensionarea lor se poate începe
numai după ce betonul din centuri atinge gradul de maturizare corespunzător),
utilizând, de preferat, o cheie dinamometrică. Efortul unitar din tiranţi se limitează, de
obicei, la 50 % din rezistenţa convenţională de curgere "Rp 0,2" a oţelului din care este
realizat tirantul (şi care are valoarea de 260 N/mmp pentru oţelurile OB 37, 360
N/mmp pentru oţelurile PC 52 şi 420 N/mmp pentru oţelurile PC 60). În cazul în care
sunt prevăzuţi tiranţi pe ambele feţe ale peretelui, aceştia se vor tensiona în trepte
succesive şi alternativ, pentru a reduce la minimum efectul excentricităţii forţelor de
întindere din tiranţi.
14. După atingerea efortului unitar dorit în tiranţi, la capetele cu placă de
capăt se montează contrapiuliţele.
1 5 . Se curăţă cu peria de sârmă şi se vopsesc plăcile de capăt (de
rezemare), piuliţele, tiranţii şi piesele de Îmbinare.
1 6. Se reface tencuiala în zonele decopertate, cu mortar M 100 T (dacă
este cazul se umplu şi şliţurile) şi se matează cu mortar M 100 găurile din zid.
4. REŢETĂ MORTAR M 100 T.

Dozajul uzual pentru mortarul de ciment M 100 T este :
sau M 30 -385 Kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditatea 2 % şi densitatea
-41- .
aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1 550 Kg/mc ;
- apă - orientativ cca. 260 l/mc.
trebuie să fie cuprinsă între 7 . . . 8 cm.
Dozarea componenţilor se face numai gravimetric (prin cântărire) cu
toleranţele de ± 2 % pentru ciment şi ± 3 % pentru nisip.
Punerea în lucrare a mortarului se va face în maximum o oră de la
prepararea lui.
5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE

- şpiţ metalic (daltă) 1 buc.
- scoabă metalică 1 buc.
- ruletă 1 0 m 1 buc.
- mistrie 1 buc.
- canCI0C 1 buc.
- drişcă 1 buc.
- spiral (diametrul funcţie de
diametrul tirantului) 1 buc.
- con etalon 1 buc.
- cheie dinamometrică 1 buc.
- pensulă 1 buc.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru consolidarea unui zid cu deschiderea
(lumina) de 5 ,00 m folosind doi tiranţi aparenţi d 20 nnn, realizaţi dintr-un singur
=
ironson prevăzut la ambele capete cu placă de rezemare (500 x 500 nnn) .

a. Materiale :
=
- tiranţi d 20 nnn 2 buc.
- piuliţe 4 buc.
- placă de capăt l buc.
-42.-
b. Forţe de muncă :
- deschidere rosturi 0,36 ore
- forare găuri 0,12 ore
- curăţire perete 0,08 ore
- montat placă de capăt 1 ,00 ore
- montat şi tensionat
tiranţi 1 ,00 ore
- matare găuri 0, 1 3 ore
- tencuit 6,04 ore
- vopsit tiranţi şi
piese de capăt 0,50 ore
TOTAL 10,96 ore
Lo executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind J. ��ţia şi igiena muncii în construcţii 1 993" publicat în Buletinul
Construcţiilor nr. 5 6 - 7 - 8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8, 24 şi 40.
-
- 43-
"
um�lut cu mortar
t\ "' 00 T
teocuia\ă nDuâ
t1 1CO T
te{)(uia\.â 'Jeche
tentuidtă 'Ie.the
at de mt)rtar
t1 100 T
laUi m e.tatică
de capăt mortat" t1 100T m'atat
contra �".
,.�
:\
�
"J
.
.. ..
.
�
..
��
�
.
..\,
:::
- 4-5 -
DES CR IEREA PR OCESULU I DE MUNCA
b'\a1ated 9vadulu\ dt.i\�lltate. . Thhert- � daa�e

� dt..'kxtT\\ndttA pararne.tr\lbr' � �\ �'\)tte. cu9�Ur\�SU5
f1�ur\\ 'ffi JOs.)
M� "t1mtdcm\Xrla\t MIM"i\ate. \ţ)l\"bap\u\\tt

� �\ S dU'('\ (7' li\ �\ati\e. ne. td�\:
a ii tru-lar
îMe�f'tare.tencu� � �btk \j� �1A\io:â
uctare. �()r.ă d��...ta\ă Rda�vt.lentv..ia\â I
�\.t:: ale. ��te.le\u\� lunqul Ao c\� � a �\�c.U de... 19 Uff\�krt s\.\h.l.ri �,
3
ti�ur\\ot lSomm <i.ta�gd ..d� Cd�i: IOdtare q� un )
1ku\'"â)
îf\de�rtare t�rcuÎc)\ă 70 zona A��ve. l."dn\ate �tld l& Ven � \cille lt.\cY-8\'"f.
tk ��mayt tJ p\5Ci\ de.. capat l� \l�cna
1\e.sch\dere. ttlS.1Uf\ �tre.

S c8 r�mi=t\ \ 1��k'tate \l1Or'tay
�D� S mm aâlodmt)
Prac1ttart qâutÎ �nthl
G �tta ttanli\or
)
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN ZIDĂRIE

DE CĂRĂMIDĂ CU ELEMENTE DIN
BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţilor care

prezintă fisuri cu deschidere mare sau/şi pentru mărirea capacităţii portante a unor
structuri care nu prezintă degradări, dar numai pe baza datelor din proiectul de
consolidare întocmit.
de fisurare.
suplimentar, fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -
005).
2. CODUL FIŞEI - CZ 007 -
A. Centuri din beton armat.

Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţiunii
transversale de minimum 1 50 x 1 50 mm putând fi amplasate pe o faţă sau pe
,
ambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează înglobat total în grosimea
zidului, dar respectând condiţia ca adâncime a şliţului creat să nu depăşească un
sfert din grosimea zidului.
1 . Se trasează poziţia şliţului.
2. Se îndepărtează tencuiala pe lungimea şliţului şi pe o lăţime cu cca.
100 mm mai mare ca înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi dedesubtul
acestuia).
3 . Se execută şliţul, folosind, de preferat maşina de tăiat cu disc
rotativ.
4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre
cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 1 0 . . . 1 5 mm
.
5 . Suprafeţele decopertate se curăţă prin periere cu peria de sârmă şi

spălare cu jet de apă.
6. Se introduce carcasa de armătură, având grijă să se prevadă
distanţieri la partea inferioră şi pe faţa dinspre fundul şliţului (minimum 1 buc/ml) .
7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară.
-4-8 -
8 . Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţină umedă
mmlIDum două ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţele şlitului să fie
zvântate în momentul turnării. După turnare, betonul (de clasă minimă Bc 1 5) se
compactează manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg sau
mecanizat cu pervibratorul cu lance.
9. După minimum 1 2 ore dar maximum 24 ore de la turnarea
betonului se face decofrarea feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanul
betonul în exces.
1 0. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
B. Diafragme din beton armat.

Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a
zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilor
de consolidare de la nivelul fundaţiilor. Betonul, de clasă minimă Bc 1 5 , se poate
pune în lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele re alizându-se cu grosimea
minimă de 60 mm, sau prin turnare directă în cofraj , diafragma necesitând o
grosime minimă de 80 mm (şi de preferat 1 00 mm). În acest caz, cofrajele se
execută pe o înălţime de cca. 1 ,0 m pentru a se putea controla turnarea şi
compactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance).
1 . Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de
sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută în proiectul
de consolidare.
3 . Se curăţă de pământ suprafaţa fundaţiei existente şi apoi se
buciardează sau se spiţuieşte pentru realizarea unei suprafeţe cât mai rugoase care
să asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se
execută si alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi
cu cea veche existentă (introducerea de armături, creerea unor lăcaşuri în formă de
coadă de rândunică etc.).
4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţa fundaţiei existente şi se spală
cu jet de apă.
5 . Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.
6. Se montează armătura din infrastructură.
7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de
turnarea betonului, suprafeţele fundaţiei existente se menţin umede minimum 2 ore,
având grij ă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului). În
cazul în care fundaţia este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat,
se va executa la început blocul şi apoi cuzinetul în care se vor îngloba armăturile
din infrastructură.
8 . După minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate
cofrajele laterale.
9. Se execută umplutura cu pământ, având grijă să se realizeze o bună
compaetare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.
-4-� -
10. Se îndepărtează tencuiala de pe perete şi se deschid rosturile dintre
cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 1 0 . . . 1 5 rom, cu
ajutorul unei scoabe metalice.
1 1 . Se trasează şi se practică în perete nişte lăcaşuri în formă de coadă
de rândunică (minimum 4 buc/mp).
1 2. Se şpiţuieşte suprafaţa peretelui de zidărie (pentru asigurarea unei
bune conlucrări între diafragma de zidărie şi cea de beton).
1 3 . Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţa
zidăriei decopertate.
1 4. Se montează în lăcaşuri agrafele metalice. După zvântarea
suprafeţelor lor, lăcaşurile se umplu cu mortar M 200 bine matat.
1 5 . După minimum 24 ore se montează armăturile diafragmei şi se
ancorează de agrafele metalice existente pe suprafaţa peretelui. Se fixează
distanţierii, minimum 3 buc/mp.
1 6. Se pune în lucrare betonul prin torcretare, având grijă ca înainte de
începerea torcretării, suprafaţa peretelui de cărămidă să se mentină umedă
minimum 2 ore, iar la începerea punerii în lucrare a betonului ea să fie zvântată.
1 7. După punerea în lucrare a betonului se vor lua toate măsurile
pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatură a mediului ambiant de
minimum + 5° C precum şi O umectare a suprafeţei de beton torcretat prin stropirea
cu apă a acesteia. Suprafaţa torcretului proaspăt este interzis să fie prelucrată (cu
mistria, dreptarul etc) pentru a se evita deranjarea structurii şi a aderenţei de
suprafaţa suport.
1 8 . Se reface tencuiala.
C. Stâlpi din beton armat.

Stâlpii din beton armat se prevăd de regulă la intersecţia a două
diafragme şi alăturat unor goluri mari existente în diafragmele de zidărie.
Realizarea lor presupune începerea lucrărilor de consolidare de la nivelul
fundaţiilor. Betonul folosit, de clasă minimă Bc 1 5 , se poate pune în lucrare prin
torcretare (de preferat), în acest caz elementul având grosimea minimă de 60 rom,
sau prin turnare directă în cofraj , elementul necesitând o grosime minimă de 80
rom (de preferat 1 00 rom). În acest caz, cofrajele se execută pe o înălţime de cca.
1 ,0 m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea betonului (de preferat cu

pervibratorul prevăzut cu lance).
1 . Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de
sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută in proiectul
de consolidare.
3 . Se curăţă de p ământ suprafaţa fundaţiei existente si apoi se
buciardează sau se şpiţuieşte pentru realizarea unei suprafeţe cât mai rugoase care
să asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se
execută.. şi alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări - a fundaţiei noi
-51.) -
ca cea existentă (introducerea de annături, creere a unor lăcaşuri în fonnă de coadă
de rândunică etc.).
4. Se curăţă cu peria de sânnă suprafaţa fundaţiei existente şi se spală
cu jet de apă.
5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.
6. Se montează annătura din infrastructură.
7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de
turnarea betonului, suprafeţele fundaţiei existente se menţin umede cu minimum 2
ore, având grijă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului).
În cazul în care fundaţia nouă este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet din
beton annat, se va executa la început blocul şi apoi cuzinetul, în care se vor îngloba
armăturile din infrastructura.
8 . După minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate
cofrajele laterale.
9. Se execută umplutura de pământ, având grij ă să se realizeze o bună
compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.
10. Se îndepărtează tencuiala de pe suprafeţele pereţilor (depăşindu-se
cu minimum 1 00 rom de o parte şi de alta laturile stâlpului) şi se deschid rosturile
dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 1 0 - 1 5 rnm ,
cu ajutorul unei scoabe metalice.

1 1 . Se şpiţuiesc suprafeţele peretilor.
=
1 2. Se trasează poziţia şi se dau găurile cu d · 20 rom (prin care
unnează să treacă etrierii), cu ajutorul unei bonnaşini rotopercutante.
1 3 . Se curăţă cu peria de sânnă şi se spală cu jet de apă suprafeţele
decopertate.
1 4. Se montează annăturile longitudinale şi transversale şi se fixează
distaţierii (minimum 1 buc/ml pe fiecare latură) . Etrierii se realizează din două
bucăţi în fonnă de "L" , prevăzute cu cioc la un singur capăt. Ramura care nu este
prevăzută cu cioc va traversa diafragma de zidărie, fiind introdusă în gaura d 20 =
rnm creată în aceasta. După montarea etrierilor, la poziţie, se fasonează ciocul la
ramurile care nu l-au avut prevăzut.

1 5 . Se udă bine găurile d = 20 rom şi după zvântarea suprafeţei
acestea se umplu cu mortar M 200 bine matat.
1 6. După minimum 24 ore se execută cofrajul pe o înălţime de cca.
1 ,O m.
1 7. Se toarnă betonul, având grij ă ca suprafeţele pereţilor de cărămidă
să se menţină umede minimum 2 ore înainte de turnare, iar la punerea în operă a
acestuia ele să fie zvântate.
1 8 . Se compactează betonul, fie manual prin baterea cofrajului cu
ciocanul de lemn de 2 kg, fie de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance.
1 9 . Se înalţă cofrajul pe o înălţime de cca 1 ,0 m şi se reiau operaţiile
de punere în lucrare a betonului, aceste operaţii repetându-se până la realizarea
stâlpurui la cota dorită.
- ,t -
20. După minimum 24 ore de la punerea în lucrare a betonului se pot
îndepărta cofrajele, luându-se toate măsurile pentru a asigura timp de minimum 7
zile o temperatură a mediului ambiant de minimum + 5° C , precum şi o umectare a
suprafeţelor de beton prin stropirea cu apă a lor.
2 1 . Se reface tencuiala.
4. REŢETE MATERIALE.
Reţetele sunt stabilite pentru 1 mc de mortar sau beton, presupunând
că agregatele au o umiditate de 2%.
Dozarea componentilor se face numai gravimetric (prin cântărire) cu
toleranţe de ± 2 % pentru ciment şi ± 3 % pentru agregate.
Prepararea este indicat să se realizeze prin procedee mecanice, iar
punerea în lucrare să se facă în maximum o ora de la preparare.
Mortar M 200 (pentru umplere găuri):
- ciment Pa 3 5 450 kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditate a 2 %
şi denistatea aparentă cca. 1 250 kg/mc) 1 450 kg/mc
- apă - funcţie de consistenţă
- consistenţa (stabilită cu conul etalon) 7 cm
Beton Bc 1 5 (torcretat) :
- agregat O . . . 0,2 mm 1 8 8 kg/mc
0,2 . . . 1 mm 375 kg/mc
1 . . . 3 mm 375 kg/mc
3 . . . 7 mm 375 kg/mc
7 . . . 1 6 mm 563 kg/mc
- apă cca. 1 60 l/mc
Beton Bc 1 5 (turnat):
- ciment Pa 3 5 3 1 9 kg/mc
- agregat O . . . 0 , 2 mm 108 kg/mc
0,2 . . . 1 mm 325 kg/mc
1 . . . 3 mm 362 kg/mc
3 . . . 7 mm 434 kg/mc
7 . . . 1 6 mm 579 kg/mc
- apă cca. 204 l/mc
- lucrabilitate L3 - tasare 8 cm
Mortar M 25 T (pentru tencuieli):

- ciment F 25 1 80 kg/mc
- "'2 -
sau M 30 1 7 1 kg/mc
sau Pa 35 1 62 kg/mc
- var pastă (caliatea 1 cu consistenţa
1 2 cm şi densitatea aparentă de
1 300 kg/mc) 260 kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditate a 2 %
şi densitatea ap arentă de
cca 1 220 kg/mc) 1 500 kg/mc
- apă - orientativ 250 l/mc
consistenţa (stabilită cu conul
etalon) trebuie să fie cuprinsă între
limitele:
- pentru spriţ 9 cm

A. Centură din beton armat.
- cretă sau creion 1 buc
- şpiţ metalic 1 buc
- ciocan 0,5 kg 1 buc
- scoabă metalică 1 buc
- perie de sârmă 1 buc
- metru articulat 1 buc
- mistrie 1 buc
- canCI0C 1 buc
- găleată 1 0 1 2 buc
- drişcă 1 buc
- furtun cauciuc cca. 20 ml
- cleşte fierer 2 buc
- schelă interioară simpla 2 buc
- maşină de tăiat cu
disc rotativ 1 buc
- pervibrator cu lance 1 buc
- ciocan de lemn de 2 kg 1 buc
- lopată 2 buc
B. Diafragmă din beton armat.

- mistrie 1 buc
- .5 � �
- cancloc 1 buc
- drişcă 1 buc
- furtun cauciuc cca 20 ml
- cleşte fierar 2 buc
- schelă interioară simplă 2 buc
- aparat de torcretare 1 buc
- con etalon 1 buc
- recipient tronconic 1 buc
- lopată 1 buc

- mistrie 1 buc
- cancioc 1 buc
- drişcă 1 buc
- furtun de cauciuc cca 20 ml
- cleşte fierer 2 buc
- schelă interioară 2 buc
- ciocan 1 kg 1 buc
- teslă 2 buc
- pervibrator cu lance 1 buc
- ciocan de lemn 2 kg 2 buc
- bormaşină rotopercutantă 1 buc
=
- spiral d 20 mm 1 buc
- lopată 2 buc
6. FORMAŢII DE LUCRU
Formaţia de lucru se compune dintr-un dulgher, un zidar, un fierar şi
două ajutoare pentru realizarea centurilor şi stâlpilor din beton armat şi dintr-un
zidar, un fierar şi două ajutoare pentru realizarea diafragmelor din beton armat.
7. CONSUMURI
A. Centură din beton armat.
Consumul s-a stabilit pentru un ml de centură cu dimensiunile
secţiunii transversale de 1 50 x 1 50 mm şi înglobată integral în zidăria de cărămidă.
- '4 �
a. Materiale :
- beton 0,004 mc
- oţel (conform proiectului) cca 4,2 kg
- distanţieri 2 buc
- panouri cofraj cu placaj
tegofilm 1 5 mm 0,02 mp
- scânduri răşinoase 0,084 mc
- dulap 0,00036 mc
- cuie 3 x 80 0,08 kg
=
- sârmă moale d 2 mm 0,07 kg
=
- deschidere rosturi 0,06 ore
- creat şliţ 1 ,00 ore
- curăţire suprafaţă zidărie 0,02 ore
- confecţionat şi montat
armături cca 3 ,53 ore
- executat cofraj 1 ,24 ore
- turnat beton 0;57 ore
- cioplit beton în exces 0,47 ore
- tencuit 1 ,06 ore
- carat moloz 0,05 ore
TOTAL 8,09 ore
B. Diafragmă din beton armat.

Consumul s-a stabilit pentru 1 mp de diafragmă, având grosimea de 60
mm , realizată prin torcretare şi armată cu o plasă ° 6/20 cm.
a. Materiale :
- beton 0,072 mc
- mortar M 200 0,005 mc
- oţel cca 2,7 kg
- sârmă moale d = 1 mm 0,03 kg
- decopertare 0,35 - ore
- şpiţuire suprafaţă perete 2,24 ore
- 55 '-
- creat lăcaşuri 1 ,59 ore
- curăţire suprafaţă zidărie 0,04 ore
- confecţionat si montat armături 1 ,74 ore
- torcretat beton 1 ,83 ore
- tencuit 3 ,02 ore
- îndepărtat moloz 0,04 ore

Consumul s-a stabilit pentru 1 mI de stâlp realizat la un colţ
(intersecţia a două diafragme de zidărie cu grosimea de 300 mrn) din beton armat
monolit, având grosimea de 1 00 mrn si turnat în cofraje din lemn.
a. Materiale :
- beton 0,07 mc
- mortar M 200 0,002 mc
- oţel (conform proiectului) cca. 8 , 1 kg
=
- sârmă moale d 1 mrn 0,08 kg
=
- sârmă moale d 2 mrn 0, 1 6 kg
- scânduri răşinoase 0, 1 96 mc
- dulap răşinoase 0,00084 mc
- cuie 3 x 80 0,20 kg
- panou cofraj cu placaj tegofilm 0,067 mp
b . Forţă de muncă :
- şpiţuire suprafeţe perete 3 , 1 4 ore
=
- creat găuri d 20 mrn 2,80 ore
- curăţit suprafaţă perete 0,06 ore
- confecţionat si montat armături 5 ,36 ore
- executat cofraj 2, 89 ore
- turnat beton 1 ,00 ore
- tencuit 4,23 ore
- îndepărtat moloz 0,04 ore
TOTAL 20,01 ore
8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

constmcţii1or Nr. 5 -6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 , 24 -şi 40.
-'6 -
c e n t u râ d i n c e n t ură d in
b e t o n a r ma be t o n ar m a t
'-.j
��
� b
b
�
a b
�
oţel
tid c.ârăm\dd
cu
M 200m or ' ,
9 0 urăd:.t10 m m ma ta tă
s fe-l
�m
(
t�f1 0crrr
-)7-
D] � ,
rE S CR IE REA PR OCESULU I DE MUN CA
J �
diafragme d in be t qp .a ŢIlla t
e�te fisu\-at
.�
ca
I
M1.\ni:a,,� arma\u�
s' Ci)o\uc.ya� \.sav...
crttre. l.a�,ur\)
e ��t�tavt �nt�r\� Won

c.""\o\2A.ore)
Con 6 'nuare
E>l R.ea\��tt- d\af'(a�tf\ă
,n,,��
�tro-td\a�il]� rO
� s'\a.t u� s\ to\O . So�
l\'tl�,, \7!' \�)
�t��tCW"e- 'l'Jâm..�ve..
mDrtrly J1tM)
��taft..'}e-uM1e..
�r t1.a-tattlâCd�Un
Lb U ",tAlr MlO1)
� c;�ta\'e ��ârlft tmrtar

�\(). 2.49�)
lB �l:a� a�-ţu\'"; d\a-ftagme )
dnt{)'(a1e. d� a9ra�
a
ce ntur i d in' be t on a rmat
erei.e �kl1rat
Cnrr.tatar� q,(Q�ul\l.\ d�kul'att

� dt1etm,tlaita �rametn\O�
' t�urt,
o Tra�are. �{)1:o\t\f. 5\,t
t- , 1 J
tJOtdO de. \ ttnn
I
� �\dexe.. t��1.u'("\ �ntre.
I S l!râmi� l�� tY\ro at\ă'rome.)
tlitm tU a
-
�.?KcdttaV-n\a1LUr\
d\�iontter\
s tâ lp i din be t on a rmat
e.r.J\bra'tof tu lance..
l\ IltOf\ � l�tn" '\ Cnm �ve. b t-t.n"
�� o\an�
� �i()n \\,(\\f\.2A; o�)
�LOfya� utt�tt\u.\u;
2u t.ron�on
I
O'
-=--
I ��\qut"am el
21
Mi{) . So �
f'ODr\ay-
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
REMEDIEREA FISURILOR ELEMENTELOR

DE BETON ŞI BETON ARMAT, FOLOSIND
AMESTECURI PE BAZĂ DE CIMENT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remediarea fisurilor
elementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosesc
amestecuri pe bază de ciment.
Lucrările de remediere pot începe numai la temperaturi ale mediului
ambiant de minimum + 1 0 0 C.
2. CODUL FIŞEI - CB 001. -
A. Fisuri cu deschiderea sub 0,5 rom.

Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mică de 0,5 rom se realizează
prin aplicarea peste fisură a unei paste de ciment.
Operaţiile tehnologice sunt următoarele :
1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 1 00 rom (cca. 50 rom
de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie cu peria de sârmă suprafeţele betonului şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat.
3 . Se umezesc suprafeţele decopertate astfel încât ele să fie saturate cu
ap ă.
4. După zvântarea suprafeţelor de beton, se aplică două straturi de
pastă de ciment, fiecare cu grosimea de cca. 1 ,5 . . . 2,0 rom, prin apăsarea energică
a acesteia cu mistria sau cu şpaclul.
5 . Suprafaţa remediată se menţine în stare umedă minimum 7 zile,
prin stropirea periodică cu apă (la interval de 2 . . . 6 ore).
6. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
B. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 rom .

Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 rom se realizează
prin injectarea lor cu pastă de ciment.
- �2-
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 1 00 mm (cca. 50 mm
de o parte şi de alta a acesteia) .
2. Se stabilesc poziţiile de aplicare a ştuţurilor din PVC (cu diametrul
1 0 . . . 20 mm şi lungimea cca. 1 00 mm) şi acestea se marchează pe traseul fisurii .
Pe lungimea unei fisuri nemtrerupte trebuie să existe minimum două ştuţuri, unul
din ele fiind amplasat la capătul inferior al acesteia, iar intermediar la distanţe
stabilite în funcţie de cele trei posibilităţi în care se poate situa elementul de beton;
a) . când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesul
pe ambele feţe fisurate - ştuţurile se aplică numai pe o singură faţă a elementului,
urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia fisura să se închidă prin aplicarea unei
tencuieli de-a lungul acesteia. Distanţa dintre două ştuţuri este de ( 1 ,2 . . . 1 ,5) x
grosimea elementului;
b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesul
pe o singură faţă a elementului - ştuţurile se aplică la o distanţă de (1 ,2 . . . 1 ,5) x
grosimea elementului, urmând ca între ştuţurile învecinate, aproximativ la
jumătatea distanţei dintre ele, să se realizeze câte un orificiu pentru verificarea
injectării ;
c) . când grosimea elementului este mai mare de 200 . . . 400 mm şi când
accesul este posibil pe ambele feţe fisurate - ştuţurile se aplică pe ambele feţe ale
elementului la o distanţă între ele de (0,5 . . . 0,7) x grosimea elementului. Punctele
de aplicare de pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.
La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de
cca. 1 0 mm pentru refularea aerului.
3 . Cu bormaşina rotopercutantă se execută găurile cu diametrul de 1 0
. . . 20 mm pentru montarea ştuţurilor, p e o adâncime de cca. 50 mm. În cazul
elementelor de beton de tipul "b" (vezi punctul 2), găurile pentru verificarea
injectării (amplasate între două ştuţuri adiacente) se vor realiza cu diametrul de cca.
10 mm şi pe o adâncime de cca. două treimi din grosimea elementului:
4. Se perie suprafeţele decopertate cu peria de sârmă şi apoi se spală
cu un jet de apă (inclusiv găurile create).
5 . Se amplasează ştuţurile în găuri, iar găurile de control în cazul
elementelor de tipul "b" se astupă cu dopuri de lemn.
6. Se tencuiesc suprafeţele decopertate cu mortar de ciment M 1 00 T.
Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm , iar mortarul se va aplica în trei
straturi. În jurul ştuţurilor se realizează un guler de mortar cu grosimea de 30 nun.
În cazul elementelor de beton de tipul " a" (vezi punctul 2), pe faţa pe
care nu s-au prevăzut ştuţuri, se lasă în tencuială orificii de control a injectării,
având diametrul de cca. 3 mm şi amplasate la o distanţă de cca. 500 mm între ele.
Pentru o fisură se prevede minimum un orificiu de control.
7. După cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile de
control în cazul elementelor de tipul "b" (vezi punctul 2) şi respectiv ştuţurile în
cazul iniectării cu pompa.
-�3 -
8 . După 3 . . . 7 zile de la tencuirea suprafeţelor (în funcţie de
temperatura mediului ambiant) se verifică comunicarea dintre ştuţuri,
introducându-se pe rând în fiecare ştuţ apă sub presiune (maximum 20 bari) şi
urmărindu-se ca aceasta să refuleze în cele două ştuţuri învecinate.
9. Se astupă cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate ştuţurile în cazul
injectării cu seringa şi respectiv toate orificiile în cazul injectării cu pompa, mai
puţin primele două care se ţin deschise. Operaţia de injectare se începe de la una
din extremităţile fisurii, dar în mod obligatoriu de la capătul inferior al acesteia şi
se poate realiza cu ajutorul seringii sau a pompei.
a). În cazul utilizării seringii aceasta se alimentează cu pastă de ciment, apoi
se introduce capul său în primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi se
înşurubează lent pistonul până când se constată apariţia pastei de ciment în ştuţul
deschis, învecinat. Se scoate seringa din ştuţ, acesta se astupă cu un dop de cauciuc
sau de lemn, se mută seringa în ştuţul al doilea, se desfundă al treilea ştuţ şi se reia
operaţia de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La
terminarea injectării toate ştuţurile trebuie să fie astupate.
b). În cazul utilizării pompei aceasta se alimentează cu pastă de ciment
(trecută printr-o sită cu ochiuri de 1 . . . 2 mm pentru îndepărtarea eventualelor
impurităţi existente în amestec), se porneşte până la apariţia pastei de ciment la
capul de injectare al ei, se opreşte pompa, se introduce capul de injectare în primul
orificiu (amplasat la extremitatea fisurii) şi se strânge piuliţa de etanşare. Se
porneşte pompa şi se urmăreşte permanent manometrul acesteia, astfel încît să nu
se depăşească presiunea de 20 bari, caz în care se opreşte funcţionarea ei. Dacă
după oprirea pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge în bune condiţiuni.
Când presiunea atinge 5 bari se porneşte din nou pompa. D acă la începerea
operaţiei de injectare presiunea creşte instantaneu, atingându-se 20 bari, şi după
oprirea pompei nu se constată scăderea presiunii, rezultă că s-a format un dop de
ciment în orificiu de injectare. Acesta se îndepărtează prin spălarea cu apă sub
presiune a orificiului (după scoaterea în prealabil a pompei) , după- care se reia
injectarea. Când pasta de ciment începe să refuleze prin orificiul deschis învecinat,
se depresurizează pompa, se slăbeşte piuliţa de etanşare, se scoate pompa din
primul orificiu, se mută pompa în al doilea orificiu, se astupă primul orificiu cu un
dop de cauciuc sau de lemn, se desfundă al treilea orificiu şi se reiau operaţiile de
injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii, având grijă ca
la terminarea injectării toate ştuţurile să fie astupate.
10. Se taie ştuţurile (dacă este cazul) şi se varifică lucrările de
injectare prin încercări cu ultrasunete sau cu alte procedee stabilite de comun acord
cu proiectantul.
1 1 . Suprafaţa remediată se menţine în stare umedă minimum 7 zile,
prin stropirea periodică a ei cu apă (la interval de 2 . . . 6 ore) .
- � 4-
4. REŢETE DE MATERIALE.
a. Mortar M 100 T
- ciment Pa 35 366 kg/mc
- nisip O - 3 mm (umiditate 2 % si
densitate aparentă de cca. 1 250 kg/mc) 1 550 kg/mc
Consistenla stabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002) trebuie să fie
cuprinsă între limitele :
b. Pasta de ciment pentru chituire (în părţi de volum) :

- ciment Pa 3 5 1 parte
- poliacetat de vinil D 50 0,3 părţi
- apă 0,3 . . . 0,4 părţi
În jumatate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat de
vinil stabilită şi se omogenizează până la obţinerea unei emulsii uniforme. Se
introduce apoi cimentul şi se continuă amestecarea. Se adaugă în continuare
restul cantităţii de apă şi se continuă amestecarea până la obţinerea unei bune
omogenităţi.
c. Pasta de ciment pentru injectare.

Compoziţia se stabileşte prin încercări preliminare de laborator,
urmărindu-se caracteristicile :
- fluiditate -
1 3 1 5 secunde
- sedimentare maximum 1 5 mI
- raportul A/C orientativ O ,5- -
Fluiditatea se determină prin măsurarea timpului de scurgere a pastei

de ciment prin pâlnia metalică etalon. Verificarea pâlniei se face cu apă şi se
consideră corespunzatoare dacă timpul de scurgere a acesteia este de 1 1 " 2/1 O ± O ',
2/10. Dacă timpul de scurgere este diferit se va ajusta în consecinţă orificiul

interior. La determinarea timpului de scurgere pâlnia va fi complet umplută.
Sedimentarea se determină prin măsurarea cantităţii de apă ce se
separă din pasta de ciment. Se umple cu pastă de ciment un cilindru gradat de sticlă
de 500 mI capacitate nominală, aşezat într-un loc ferit de vibraţii sau de şocuri şi se
acoperă cu un capac. După 2 ore cantitatea de apă separată se măsoară cu ajutorul
unui cilindru gradat, ea reprezentând sedimentarea.
Prepararea pastei de ciment se face astfel :
- se introduce cantitatea de apă stabilită ;
-_se introduce cimentul cântărit în prealabil, prin presărare lentă ;
- G 5· -
- se malaxează timp de 7 minute ;
- se verifică fluiditatea, corectându-se apa sau cimentul astfel încît să se
îndeplinească condiţiile de fluiditate şi de sedimentare ;
Pasta se poate păstra în vasul de preparare maximum 60 minute cu
condiţia ca la fiecare interval de 1 0 minute să se procedeze la o remalaxare de cca.
6 minute.

- daltă metalică 1 buc.
- ciocan 0,5 kg. 1 buc.
- mistrie 1 buc.
- şpaclu 1 buc.
- pensulă 1 buc.
=
- spiral d 1 0 . . . 20 mm 1 buc.
- lupă micrometrică 1 buc.
- găleată 2 buc.
- canClOC 1 buc.
- con etalon 1 buc.
- cilindru gradat de sticlă de 500 mI 1 buc.
- cilindru gradat de sticlă de 250 mI 1 buc.
- pâlnie metalică pentru detenninarea
fluidităţii 1 buc.
- seringă sau pompă pentru injecţie 1 buc.
- furtun de cauciuc 20 -m -
7. C ONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru 1 mI de fisură şi pentru o grosime a
elementului de beton de 1 50 mm .
a). Pentru fisuri cu deschiderea mai mică de 0,5 mm
Materiale :
-bb-
F orţă de muncă :
- curăţire 0,0 1 ore
- tencuire 1 ,2 1 ore
- cărat moloz 0, 1 0 ore
TOTAL 1, 39 ore
b) . Pentru fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm

Materiale :
- mortar M 1 00 T 0,005 mc
- ştuţuri PVC 5 buc
F orţă de muncă :
- injectare 3 ,02 ore
- tencuire 0,60 ore
TOTAL 3,62 ore
8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

Construcţiilor nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 24, 30, 3 9 şi 40.
-6 7-
,� � le
;J'
�I �
k
E i:�
�.
. <:)-
<:) .
IÎ
�t u �
1
' ft ,
\�\r.iu de
/
/
tontrol ci : � mt1\
lo� ?a.o m' � S > 2 00l!\m+

a b
7
5 t u t m e t a lie
( dire ctia de inje dar e_

� �
� r;,
!
1 L
� 36 mm �
-1 -
--
c
d
. fisură
J >------
}:;1 ,.
c;.l\�\"afotă
�
�-
d el. ape-lata r�tuţ pvc
d �Qm\l\
- ......
I
l .I
{
- 1 -
i
_
� 5 0 0i m
f\., S" 0 tr) 1l)
-f-=.--i- " -_ " _""
d/ 2 d/ 2
t
+
_ _'_ ' "
d = ( 1 ,2 c 1 ,5 1 h j
-b� -
DES CR IEREA PR OCE SULU I DE MUNCA
f isuri cu d < 0, 5 mm
I
rn
co -+---jof
I
___
5 ia-turare. cu aţ>ii !>llJll-d-ft\e.

d�l)perto� )
G A��layt �'Jâ1\to'ft Ylf'f.

tT\\dne ::':l u udatt
pas-td de. c.\N'\�Jyt A. �\ta� 2. �\raţv.r\ �-tă
'7 j ? t,\tn�T\l
u� , ,. �rln &�a�
- a re C:JJ..
a -
N\\s.trla �?âcl\J.l)
aro�\re. per\�\ca c:.u. apa
â 'ZDre.t �\a!e. ,,-ca 1lt�)
f is ur i cu d >2 rom
, . MtaYe. ��nle. {\�U'fd\e.

si Crltrm\lI1ft'tt ?Orame.tri[QY
da\hl �i cioCdn , tis.urilor
2. nru�tttare. te.fltl1\�\â sa MM
5t�-d��\:a t'�\lY'ă
grt)�\me '2..00 mm
dC.t.e!. ţie. a",�e: � Ij � s1�tave. cea � "re.
!'f'IDr'tay ) �1YU iffi"trnre fnor1ar
�o $coal:e.'te dopm'-' d.tt'l 5till-t>-V-�
�
<)
�\ oY-t�ci\ cte. tOTttrol\��d)
I
dn r� l�", �u.
tauc.\L\C.
con!lnuc;re
rntre., �()m� ţJentru
t bl ) P[)
prulahre.
,b t1rogert d()J;l din �tU\I.L\ del �

tT �; \nj t.c1ar€. m ()rt�iJ.: unu 24 ��t.\�umtAa?j\e
_
tca
l� ��
1 La 2.0 ban �une �MY\�

�5 se. o ��-te. �i ��unt� �tdde
�� La s �Y1 ��..shm� �t)mfld

se. �ţ.b�1e.
r61a1a(€. Î'rH�'he\� prn�e.s

i nje.t:-'latt.
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
REMEDIEREA FISURILOR ELEMENTELOR

DE BETON ŞI BETON ARMAT, FOLOSIND
AMESTECURI PE BAZĂ DE RĂŞINI EPOXIDICE
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea fisurilor

elementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosesc
amestecuri pe bază de răşini epoxidice.
Lucrările de remediere pot începe numai după respectarea
următoarelor condiţii :
- procesul de fisurare să fie stabilizat ;
- temperatura mediului ambiant şi a elementului care
se remediază trebuie să fie de minimum + 1 5° C în perioada execuţiei remedierii şi
minimum 7 zile după executarea acesteia ;
- umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în
perioada execuţiei remedierii ;
- temperatura materialelor utilizate să fie de minimum + 1 5° C
şi de maximum + 30 ° C ;
- temperatura maximă pe parcursul exploatării să fie de
maximum + 50° C ;
- suprafeţele de beton cu care vin în contact amestecurile pe
bază de răşini epoxidice să fie uscate ;
- uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;
- injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la
executarea operaţiilor pregătitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai
mare de + 20° C şi după minimum 1 2 ore dacă temperatura este mai mică de
+ 20° C ( însă de minimum + 1 5 ° C) ;
- vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă
tehnică imediat după terminarea lucrului ;
- darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va
face după minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperatura mediului
ambiant a fost de minimum + 20° C şi de minimum 7 zile pentru temperaturi
cuprinse între + 1 5° C şi + 20° C.
-7Z-
A. Fisuri cu deschidere sub 0,5 nun .
Remedierea fisurilor cu deschidere mai mică de 0,5 nun se realizează

prin aplicarea peste fisură a unui chit epoxidic. Operaţiile tehnologice sunt
următoarele :
beton (exceptând în unele situaţii plăcile planşeelor în cazul în care accesul la una
din feţe nu este posibil de realizat) pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime
de cca. 100 nun (cca. 50 nun de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie suprafeţele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3 . Se aplică prin apăsare energică cu şpaclul (perfect uscat şi curăţit),
pe traseul fisurii, pe o lăţime de cca. 30 nun (minimum 1 5 nun de o parte şi de alta
a fisurii) două straturi de chit epoxidic, fiecare având grosimea de cca. 1 ,5 nun ,
asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de timp care să permită
aplicarea celui de al doilea strat fără antrenarea celui anterior.
4. După minimum 6 ore de la aplicaea ultimului strat de chit se reface
tencuiala, utilizând mortar M 50 T.
B. Fisuri cu deschiderea între 0,5 şi 2 nun

.
Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsă între 0,5 şi 2 mm se

realizează prin injectarea lor cu răşină epoxidică.
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 1 00 nun (cca. 50 mm
de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie suprafeţele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3 . Se stabilesc poziţiile de aplicare a ştuţurilor � metalice pentru
injectare şi acestea se marchează pe traseul fisurii. Pe lungimea unei fisuri
neîntrerupte trebuie să existe minimum două ştuţuri, unul din ele fiind amplasat la
capătul inferior al acestuia, iar intermediar la distanţe stabilite în funcţie de cele trei
posibilităţi în care se poate situa elementul de beton :
a) . când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este
posibil accesul pe ambele feţe fisurate - ştuţurile se aplică numai pe o singură faţă a
elementului, urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia, fisura să se închidă prin
aplicarea unui chit epoxidic de-a lungul acesteia. Distanţa dintre două ştuţuri este
de ( 1 ,2 . . . 1 ,5) x grosimea elementului ;
b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este
posibil accesul numai pe o singură faţă a elementului (de regulă cazul plăcilor de
planşeu la care accesul este posibil numai la partea inferoară a acestora), ştuţurile
se aplică la o distanţă de ( 1 ,2 . . . 1 ,5) x grosimea elementului, urmând ca între
ştuţurile învecinate, aproximativ la jumătatea distanţei dintre ele, să se realizeze
câte un orificiu pentru verificarea injectării ;
- 7� ·-
c). când grosimea sa este de 200 . . . 400 mm şi când este posibil
accesul pe ambele feţe fisurate, ştuţurile se aplică pe ambele feţe ale elementului la
o distanţă între ele de (0,5 . . . 0,7) x grosimea elementului. Punctele de aplicare de
pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.
La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de
cca. 1 0 mm pentru refularea aerului.
4. Se execută orificiile pentru verificarea injectării în cazul
elementelor de beton de tip"b" (vezi punctul 3), găurile cu diametrul de cca. 1 0 mm
şi cu adâncimea de cca. două treimi din grosimea elementului, realizându-se cu
ajutorul unei bormaşini rotopercutante. În aceste găuri se introduc tuburi din PVC.
5 . Se poziţionează ştuţurile metalice pe traseul fisurii, în punctele
stabilite şi se fixează provizoriu pe contur în două, trei puncte, cu plastilină sau cu
ipsos, având grijă ca ele să fie amplasate simetric faţă de fisură. Inainte de aplicare,
suprafaţa circulară a ştuţului (care urmează să se aplice pe suprafaţa elementului de
beton) se acoperă cu un strat de plastilină.
6. Se închide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu
grosimea de cca 1 ,5 mm, aplicat de-alungul acesteia prin apăsare energică cu
şpaclul, pe o lăţime de cca 30 mm (minimum 1 5 mm de o parte şi de alta a fisurii).
Cu acelaşi chit se fixează definitiv şi ştuţurile metalice. În cazul elementelor de
beton de tip " a" (vezi punctul 3) pe faţa pe care nu se amplasează ştuţuri, se lasă în
stratul de chit, orificii de control al injectării, având diametrul de cca. 3 mm şi
amplasate la o distanţă de cca. 500 mm între ele. Pentru fiecare fisură se prevede
minimum un orificiu de control.
7. După întărirea chitului (la cca. 6 ore de la aplicare) se verifică
comunicarea dintre ştuţuri precum şi îndepărtarea prafului din fisură astfel : se
introduce aer comprimat pe rând în fiecare ştuţ şi se urmăreşte ca acesta să refuleze
în cele două ştuţuri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul indică o
întrerupere a fisurii în zona respectivă şi în acest caz se amplasează ştuţuri
suplimentare pentru asigurarea comunicării (după ce în prealabil_ �hitul epoxidic a
fost îndepărtat în zona respectivă cu ajutorul unei dalte şi a unui ciocan din oţel de
0,5 kg.)
8. După minimum 6 ore de la executarea operaţiilor pregătitoare dacă
temperatura mediului ambiant este de minimum + 20° C şi respectiv după
minimum 1 2 ore dacă aceasta este cuprinsă înte + 1 5° C şi + 20° C se poate începe
operaţia de injectare de la una din extremităţile fisurii şi în mod obligatoriu de la
capătul inferior al acesteia. Se astup ă cu dopuri de plastilină sau de cauciuc toate
ştuţurile metalice mai puţin primele două care se ţin deschise. Injectarea fisurilor cu
răşină epoxidică se poate realiza cu ajutorul pistonului manual sau a pistolului
acţionat cu aer comprimat.
a) . În cazul utilizării pistonului manual acesta se alimentează cu
răşină, apoi se introduce capul său în primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi
se începe în şurub are a lentă a pistonului până la apariţia răşinii în ştuţul deschis
înveci!lat. Se scoate pistolul din ştuţul metalic, acesta se astup� cu un dop de
plastilină sau de cauciuc, se mută pistonul în al doilea ştuţ, se desfundă al treilea
-74 -
ştuţ şi se reia operaţia de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă
a fisurii. La terminarea injectării toate ştuţurile trebuie să fie astupate.
b). În cazul utilizării pistolului cu aer comprimat acesta se alimentează
cu răşină, apoi se racordează la o sursă de aer comprimat cu presiunea până la 6
bari. Se fixează pistolul în primul ştuţ metalic (amplasat la extremitatea fisurii), se
deschide lent robinetul de aer comprimat şi se menţine pistolul în această poziţie
până la apariţia răşinii în ştuţul deschis învecinat. Se închide robinetul de aer
comprimat, se depresurizează, se mută pistolul în al doilea ştuţ, se astupă primul
ştuţ cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiau
operaţiile de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La
terminarea injectării toate ştuţurile trebuie să fie astupate.
În cazul elementelor de beton de tipul " a" (vezi punctul 3), în timpul
injectării răşina trebuie să refuleze prin orificiile de control amplasate pe faţa opusă
celei pe care sunt fixate ştuţurile metalice, iar în cazul elementelor de beton de tipul
"b it , în timpul injectării, răşina trebuie să refuleze prin tuburile de control din PVC,
refularea răşinii indicând pătrunderea acestuia pe toată grosimea elementului la
tipul It a" şi respectiv pe minimum două treimi din grosimea lui la tipul "b" .
9. După cca. 2 ore de l a terminarea injectării, ştuţurile metalice se scot
şi se curăţă de chitul epoxidic prin spălarea lor cu acetonă sau prin ardere.
10. După cca. 36 ore de la injectare se execută verificarea aplicării
corecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisură injectată se va
desprinde pe o lungime de cca. 1 50 mrn, cu dalta şi ciocanul, stratul de chit
epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii, la extremitatea la care s-a
încheiat operaţia de injectare. Stratul de chit epoxidic se va îndeparta de pe ambele
feţe ale elementelor de tipul " a" şi It c" şi de pe o singură faţă a elementelor de tipul
"bit (vezi punctul 3). În cazul injectării corecte se constată prezenţa răşinii în fisură
(culoarea ei fiind mai închisă decât cea a betonului). Dacă nu se constată prezenţa
răşinii în fisură se procedează la îndepărtarea completă a chitului de pe faţa
respectivă a elementului şi se stabilesc zonele neinjectate. În fiecare din aceste
zone se montează câte un ştuţ, se acoperă fisura cu chit epoxidic Iăsându-se câte o
întrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mrn la extremitatea zonei de injectat şi
se execută reinjectarea. Întrucît în acest caz există dubii în ceea ce priveşte calitatea
injectării şi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prin
îndepărtarea chitului epoxidic pe lungimea întregului traseu al acestora.
1 1 . Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
C. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mrn.

Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mrn (de regulă
între 2 mrn si 5 mrn) se face prin injectarea cu chit epoxidic.
Toate lucrările pregătitoare, de injectare şi de verificare sunt identice
cu cele prezentate la punctul "B" (Fisuri cu deschiderea între 0,5 mrn şi 2 mrn).
-75 -
Cantităţile materialelor sunt stabilite în părţi de volum şi greutăţi.
a. Chit epoxidic pentru şpacluire :
- răşină epoxidică 1 ,0 P (200 g)

- întăritor 0, 1 4 P (25 g)
- ciment sau filer de cuarţ 0,75 . . . 1 ,0 P (200 . . . 250 g)
b. Chit epoxidic pentru injectare :

- întăritor 0 , 1 4 P (25 g)
- ciment sau filer de cuarţ 0,5 P (100 g)
c. Răşină epoxidică penrtu injectare :

- întăritor 0, 1 4 p (25 g)
d. Mortar M 50 T :
sau M 30 275 kg/mc
sau F 25 290 kg/mc
- var pastă (calitatea 1 cu consistenţa 12 cm
şi densitatea aparentă 1 300 kg/mc) 1 1 0 kg/mc
- nisip O . . . 3 mm ( umiditate a 2 % şi
densitatea aparentă de cca. 1 250 kg/mc) 1450 kg/mc
consistenţă stabilită cu conul etalon (vezi
fişa tehnologică CZ - 002) trebuie să fie
cuprinsă între limitele :
Prepararea amestecurilor pentru chituire sau pentru injectare se face
astfel :
se măsoară volumetric sau gravimetric materialele
componente ;
- într-un recipient emailat curat şi perfect uscat se introduce
răşina epoxidică şi apoi întăritorul ;
- se amestecă încet cu mistria (curată şi perfect uscată) timp de
minumum 2 minute, (evitându-se scoaterea mistriei din amestec pentru a nu se
antrena aer în masa acestuia) , până la obţinerea unei culori omogene ;
- în cazul în care se prepară chit, se adaugă treptat cimentul sau
filerul de cuarţ (perfect uscate) şi se continuă amestecarea până la omogenizarea
completă a amestecului.
- 7'0 -
Cantitatea preparată se limitează la maximum 0,5 kg. Timpul de
punere în lucru pentru amestecurile epoxidice, măsurat din momentul începerii
preparării, nu va depăşi 30 . . . 1 2 minute pentru temperatura mediului ambiant de +
1 5° C . . . + 25° C şi de 1 0 . . . 8 minute pentru temperatura mediului ambiant de
+ 26° C . . . + 30° C.
Imediat după terminarea preparării şi punerii în lucru a amestecurilor,
vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnică.

- daltă metalică 1 buc
- mistrie 2 buc
- �� 1 boc
- recipient metalic emailat 5 l 1 buc
- măsuri emailate (250,500 sau 1 000cm ) 3 1 buc
3
- cilindru de sticlă gradat (50, 1 00 sau 250 cm ) 1 buc
- termometru cameră 1 buc
- bormaşină rotopercutantă (dacă este cazul) 1 buc
=
- spiral d 1 0 rom 1 buc
- piston manual pentru injectare cu răşini sau
chit epoxidic (dacă este cazul) 1 buc
- pistol de injectat răşini, cu aer comprimat
(dacă este cazul) 1 buc
- electrocompresor 1 1 . . . 39 mc/min (6atm) 1 buc
- lupă micrometrică 1 buc
- găleată 2 buc
- canCIOC 1 buc
- con etalon 1 buc
Formaţia de lucru se compune dintr-un zidar calificat, un ajutor şi un
mecanIC.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisură şi pentru o
grosime a elementului de beton de 1 50 rom .
- 77 -
a. Pentru fisuri cu deschiderea mai mică de 0,5 rom :
Materiale :
- răşină epoxidică 0, 1 0 kg
- întăritor 0,0 1 1 kg
- acetonă tehnică 0, 1 5 kg
- ciment sau filer de cuarţ 0, 1 2 kg
- mortar 0,002 kg
Forţă de muncă :
- chituire 0,35 ore
- tencuire 0,30 ore
TOTAL 0,65 ore
b. Pentru fisuri cu deschiderea între 0,5 rom si 2 rom :
- Materiale :
- răşină epoxidică pentru chituire 0,20 kg
- răşină epoxidică pentru injectare 0,5 kg
- întăritor 0,077 kg
- acetonă tehnică 0,50 kg
- ciment sau filer de cuarţ 0,22 kg
- plastilină 0, 1 4 kg
- ştuţ metalic 5 buc
- mortar 0,004 mc
- Forţă de muncă :
- injectare 3,0-2 ore
- tencuire 0,60 ore
TOTAL 3 ,62 ore
c. Cu deschiderea mai mare de 2 rom :

- Materiale :
- răşină epoxidică pemtru chituire 0,20 kg
- răşină epoxidica pentru injectare 1 ,00 kg
- întăritor 0, 1 42 kg
- acetonă tehnică 0,85 kg
- ciment sau filer de cuarţ 1 ,44 kg
- mortar 0,004 kg
- ?B -
- injectare 3 ,02 ore
- tencuire 0,60 ore
TOTAL 3,62 ore
8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII.

Construcţiilor Nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 24, 30, 39 şi 40
precum şi "Normele de prevenirea şi stingerea incendiilor" aprobate de M. C.Ind. cu
ordinul 742/D 1 98 1 .
Suplimentar se vor respecta următoarele :
- se va folosi ca material de protecţie halatul, mănuşile de
cauciuc şi ochelarii de protecţie care se vor curăţa după fiecare utilizare ;
- se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea sau
îmbrăcămintea şi se va urmări menţinerea lor în permanenţă sub nivelul ochilor. În
cazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spălarea cu apă şi săpun (în nici
un caz cu solvenţi specifici) ;
- depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va
face în spaţii în care nu există pericol de aprindere.
- Tj?J -
,' i
f� �
(f.
!1
�i 1:
\orif itiu /<le
c..on'tml d ::: � mM <ţtuţ -'
t6� ?!lD tIt.� � 6 > 2 QOJ!\m�
a b
Cjaurâ
d��D-?lO\Tlm
�
di r e c h a
t;.
t;; .
i
" L � �
t 36 mm �
-,- --, -
�/ /�"\lră
i
c
d
,)
'j
//
.
� u�rdfotă
:1 c:.lut P\JC
,�l.acă
--- I d�oper\a1a
.j
----
<{ /"7�';
�
.j
� ��
� {
- f_
- -L'
�l1)t �S�,+�
d/ 2 d/ 2
! �
_
" +
d = l 1 ,2 � 1 ,S ) h
-�o -
DES CR IEREA PR Om SULUI DE MUNCA
f is ur i cu d � 0 , 5 nun
Cot\<;.totare. �\.�rt\e.nk tisurate.

s\ dtÎenn\{\� �atn�tn\�
fi�\lH\�'r
2. Î#rta.e \:entu-Jă �� crnbJe

�e1e o\e e\elT6\t\1�\\ ( SU",ffi
erie �e s.ft� s.�nqa �d.reatta ţ\�u...ă)
3 fb.\� 5ufJ'"d��e �te.

_ aer comnrimat
b ��ta\'e. �n\drire�,t
�)< idic. \ (; O'fe')
7 ��\\ca� &tat � de. ch�t
��).\c\\C.
&. ��ţcl� \ntâ'rire. c.h,t

e.oo"k\d\c. C�O�)
f is uri cu d :>0 , 5 mm
ekrne.nt t�U'fdt
brelok �kt<'entf- �\�
si M�\\\dfeO fX\YdThetn\or
1 tis.urHor
�\me � 2JJ\) mm 5' t1a� �k s-\\i\\lr;

((115 ţ\e ambele. �e.. D .ţa.\a a. �te�nt�l\l� 1� Rea\\'!a� lW'�c.iu ��trln1tcL
chit o'(\aic..
) (9ros.irn\ �omm s\ deceS �
om� te.-te.) 1
,
42. . �'St�k tn"tarire. eh�t

, lua bo�)
-\:, v�tca'fe �\ t,\)t\�1atare. .
Lomun\td� rtm-t du\uY\
daM 5i t\ocan ) 1
G\'-os\me ��Ot'n
ac.t� te- O �ata 14 P�'J�d.ere. �tvluy-� SU�l��
'tn �re. ��r&dte. @u�� ,nde.,
�rtave. ehi t 1" tonE)
�stt�-\o\'t. � . �ote si �Teqăt1t.
1
i�tctare
__
-1G Of\tart. dn�r� Tl\ J�\ur\ tI'e\cl�ce.,

�a\ �Liţi'" .�t\fT\e.'i �o�
Co n fI'nuare..
c.onfinUdre
Î.stoL mallUdl
2.0 Înj etta� 'n slu.\I.t\ ci0 \

I si �1\Sto1ate. �\ayt ,n
ce
U-' : S1utu\ W
1 1
I
2.1 Coosta1ave rf'��iere.
\>fOC� tnjedart
cont nUa re.
2:S V�'"\ ttc.a'rea \I"\j eCtarii

�\me < > 2<lo mm sl acc.� e. ambek ff.-te.. \"QS.ittt.. <.2.Oomm s\ âtteS o �1ă
'2.6 n�hl"\dert.. c.h\tet-OOdic
ta {iec.are a Sa ţi�urâ
� omte\e 1t>-ie)
1
2!l V�+ttare ��,,�

r�\nă epb1..'d\�Cl 1
Aaltd �� c.\�1\
2SJ ie rn011ţ�tâ a\te.stv,\\}.t\ s \ s.e.

�\"j et.1&d 1
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
REMEDIEREA GOLURILOR DIN ELEMENTELE

DE BETON ARMAT PRIN BETONARE
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea golurilor din

elementele de beton armat prin betonarea acestora.
În cazul în care remedierea se execută imediat după decofrare
betonarea se realizează cu beton de ciment, iar în restul cazurilor betonarea se
realizează cu beton epoxidic.
Atunci când betonarea se face cu beton de ciment, lucrările de
remediere pot începe numai la temperaturi ale mediului ambiant de minimum
+ 1 0° C.
Dacă betonarea se realizează cu beton epoxidic, lucrările de
remediere pot începe numai după respectarea următoarelor condiţii :
procesul de fisurare să fie stabilizat ;
temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediază
trebuie să fie de minimum + 1 5° C în perioada execuţiei remedierii
şi de minimum 7 zile după executarea acesteia ;
umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în perioada
execuţiei remedierii ;
temperatura materialelor utilizate să fie de minimum + 1 5° C si de
maximum + 30° C ;
temperatura maximă pe parcursul exploatării să fie de maximum
+ 50° C ;
- suprafeţele de beton cu care vin în contact amestecurile pe bază de
răşini epoxidice să fie uscate ;
- uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;
- injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la
executarea operaţiilor pregătitoare, dacă temperatura mediului
ambiant este mai mare de + 20° C şi după minimum 1 2 ore dacă
temperatura mediului ambiant este mai mică de + 20° C (însă de
minimum + 1 5° C) ;
- vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnică
imediat după terminarea lucrului ;
- darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va face
după minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperatura
mediului ambiant a fost de minimum + 20° C şi de minimum 7 zile
pentru temperaturi cuprinse + 1 5° C si + 20° C ;
- agregatele vor fi perfect uscate ;
- 85
- -
- cofrajele şi şipcile de lemn (folosite pentru compactare) vor fi
protejate cu folii de polietilenă pe feţele care vin în contact cu
betonul.
A. Betonare cu beton de ciment.

1 . Se îndepărtează tencuiala de pe suprafeţele betonului pe care
urmează să se monteze cofrajele.
2. Se ciocăneşte suprafaţa betonului în zona degradată, folosind un
ciocan de O,S kg, pentru a depista şi a desprinde porţiunile de beton
necorespunzător. Cu ajutorul unui şpiţ şi a ciocanului se corectează forma golului,
astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte completări cu beton nou.
3 . Se curăţă bine cu peria de sârmă suprafeţele betonului, se suflă cu
aer comprimat şi se spală cu jet de apă până la saturare.
4. După zvântarea suprafeţei betonului se aplică pe aceasta un amorsaj
din pastă de ciment cu poliacetat de vinil, realizat din două straturi aplicate prin
pensulare, la un interval de 1 0 . . . 20 minute între ele.
S . Se montează cofrajul, asigurându-se etanşeitatea (cu ajutorul
şnururilor de cauciuc sau de hârtie) şi posibilitatea de pătrundere a pervibratorului
(prin depărtarea cofrajului la partea superioară a lui de latura .elementului de beton
cu minimum 1 00 mrn).
6. În cazul în care nivelul superior al golului se află la o distanţă mai
mică de saa mrn de partea inferioară a plăcii, betonul trebuie turnat pe la partea
superioară a plăcii. În acest caz este necesară spargerea plăcii şi prelungirea
cofrajului până sub placă şi respectiv deasupra acesteia cu minimum 200 mrn.
7. Se toarnă betonul în straturi cu grosimea de 1 00 . . . l S0 mrn, apoi
se îndeasă cu ajutorul unei şipci din lemn şi se compactează cu- un pervibrator
(prevăzut cu lance dacă este cazul). Betonul se toarnă în exces, nivelul betonului
turnat fiind indicat să depăşească cu minumum 200 mrn nivelul superior al golului
care urmează să fie plombat. Dacă este posibil, se recomandă folosirea cimenturilor
expansive (E 3S) cu stricta respectare a instrucţiunilor tehnice de utilizare.
8 . După 24 ore se face decofrarea, iar imediat după această operaţie se
îndepărtează betonul în exces prin şpiţuirea uşoară a lui (cu şpiţul sau cu dalta şi
ciocanul de O,S kg) .
9. În zona de contact între betonul vechi şi cel proaspăt se aplică prin
pensulare două straturi de pastă de ciment cu poliacetat de vinil (la un interval de
1 0 . . . 20 minute între ele). Straturile aplicate trebuie să acopere atât suprafaţa
betonului vechi cât şi a celui proaspăt pe minimum l S . . . 20 mrn .
10. Suprafaţa remediată se menţine în stare umedă minimum 7 zile,
prin stropirea periodică cu apă.
- Bo -
1 1 . Se verifică operaţia de remediere cu ultrasunete, iar în cazul în
care se depistează lipsuri de continuitate între betonul vechi şi cel nou, se execută
un supliment de remediere, de preferinţă prin injectare cu pastă de ciment.
1 2. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
B. Betonare cu beton epoxidic.

1 . Se îndepărtează tencuiala de pe suprafeţele betonului pe care
urmează să se monteze cofrajuL
2. Se ciocăneşte suprafaţa betonului in zona degradată, folosind un
ciocan de 0,5 kg, pentru a depista şi a desprinde porţiunile de beton
necorespunzător. Cu ajutorul unui şpiţ şi a ciocanului se corectează forma golului,
astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte completări cu beton nou.
3 . Se curăţă bine cu peria de sârmă suprafeţele betonului şi se suflă cu
jet de aer comprimat.
4. Se montează cofrajul, lăsând pe una din laturi un spaţiu suficient,
pentru introducerea şi compactarea betonului. În cazul unor goluri mari este indicat
ca pe această latură cofrajul să se realizeze pe o înălţime de cca 1 50 mrn, urmând
ca el să se înalţe succesiv (tot cu cca. 1 50 mrn) pe măsura punerii în lucrare a
betonului.
Cofrajul se protejează la partea care vine în contact cu betonul cu o
folie din PVC.
5 . Betonul se aplică în straturi cu grosimea de 30 . . . 50 mrn,
compactarea fiecărui strat realizându-se cu o vergea metalică sau cu o şipcă din
lemn protejate cu o folie din PVC. Compactarea constă în presarea betonului până
când suprafaţa acestuia devine sticloasă. Având în vedere că operaţia de
compactare este dificil de realizat, ei i se va acorda o mare atenţie.
6. După cca. 24 ore se face decofrarea.
7. În zona de contact între betonul vechi şi cel poaspăt se aplică un
strat de chit epoxidic (cu grosimea de cca. 1 ,5 mrn), prin apăsarea energică cu
mistria sau cu şpacluL Stratul aplicat trebuie să acopere atât suprafaţa betonului
vechi cât şi a celui proaspăt pe minimum 1 5 . . . 20 mrn.
8 . Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
a. Pastă de ciment pentru amorsare şi chituire (în părţi de volum) :
- ciment Pa 35 1 parte
- poliacetat de vinil D 50 0,3 părţi
- apă 0,3 . . . 0,4 părţi
În jumătate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat de
vinil stabilită şi se omogenizează până la obţinerea unei emulsii uniforme. Se
introduce apoi cantitatea de ciment şi se continuă amestecarea. Se adaugă în
contin-tlare restul cantităţii de apă şi se continuă amestecarea până l-a obţinerea unei
87
bune omo genităţi.
- -
b. Mortar M 50 T :
sau M 30 275 kg/mc
sau F 25 290 kg/mc
- var pastă (calitatea 1 consistenţa 1 2 cm si
densitatea aparentă 1 300 kg/mc) 1 10 kg/mc
- nisip O . . . 3 rom (umiditate a 2 % şi
densitatea ap arentă de cca. 1 250 kg/mc) 1450 kg/mc
c. Chit epoxidic pentru şpacluire :

- răşină epoxidică 1 parte (200 g)
- întăritor 0, 1 4 părţi (25 g)
- ciment sau filer de cuarţ 0,75 . . . 1 ,0 părţi (200 . . . 250 g)
d. Beton de ciment - compoziţia betonului se stabileşte conform

Normativului C 1 40 - 8 6 pentru clasa de beton stabilită.
e. Beton epoxidic (în părţi de volum) :

- răşină epoxidică 1 parte
- întăritor 0, 14 părţi
- agregate O . . . 1 6 rom (împărţite orientativ
pe sorturi : O . . . 0,2 rom 6%,
0,2 . . . 1 rom 18 % ,
1 . . . 3 rom 20 % ,
3 . . . 7 rom 24 % şi
7 . . . 1 6rom 32 %) 4,5 . . . 5 ,0 părţi
Betonul se prepară manual în modul următor : într-un recipient emailat
cu capacitatea de 5 . . . 1 0 l se introduce răşina epoxidică, apoi se introduce
întăritorul şi se amestecă cu mistria timp de 2 . . . 3 minute (evitându-se scoaterea
mistriei din amestec pentru a nu se antrena aer în masa acestuia) , până la obţinerea
unei culori omogene. Se adaugă treptat agregatul, continuându-se amestecarea încă
cca. 3 minute, până la completa omogenizare a amestecului. Cantitatea de beton
preparat se limitează la maximum 10 kg.

- daltă sau şpiţ metalic 1 buc
- 8B -·
- mistrie 1 buc
- şpaclu 1 buc
- pensulă 1 buc
- găleata 2 buc
- cancloc 1 buc
- con etalon 1 buc
- teslă 1 buc
- patent 1 buc
- fierăstrau 1 buc
- pervibrator 1 buc
- electrocompresor 1 , 1 . . . 3 ,9 mc/min. 1 buc
- şipcă de lemn pentru compactare 1 buc
- suplimentar în cazul remedierii cu
beton epoxidic :
- termometru cameră 1 buc
- recipient emailat 5 ... 10 1
- măsuri emailate 1 000 cm 3 1 buc
- cilindru de sticlă gradat 250 cm3 1 buc
Formaţia de lucru se compune dintr-un zidar, un dulgher şi un ajutor.
7. C ONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru un gol cu volumul de 5000 cm3 şi o
suprafaţă cofrată de 0,40 m2 •
a. Pentru remediere cu beton de ciment.
- Materiale :
- beton 0,005 mc
- mortar M 50 T 0, 1 mc
- placaj 0,03 mp
- CUIe 0,084 kg
=
- cofrare 0,83 ore
- beton are 0, 1 5 ore
- şpiţuit beton în exces 0, 1 7- ore
- tencuire 1 ,8 1 ore
- 8� -
TOTAL 3,4 7 ore
b. Pentru remediere cu beton epoxidic :

- Materiale :
- beton epoxidic 0,005 mc
- chit epoxidic 0,0007 mc
- mortar M 50 T 0,0 1 mc
- placaj 0,03 mp
- CUIe 0,084 kg
=
- decopertare 0,2 1 ore
- cofrare 0, 1 5 ore
- betonare 0,30 ore
- tencuire 1,81 ore
TOTAL 3,40 ore

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din-"Regulamentul
Construcţiilor Nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 2 1 , 22, 24, 28 , 30 şi
40, precum şi "N ormele de prevenirea şi stingerea incendiilor" aprobate de
M. C.Ind. cu ordinul 742/D 1 98 1 .
În cazul remedierilor cu betoane epoxidice, suplimentar se vor
respecta următoarele :
- se va folosi ca material de protecţie halatul, mănuşile de
cauciuc şi ochelarii de protecţie care se vor curăţă după fiecare utilizare ;
- se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea sau
îmbrăcămintea şi se va urmări menţinerea lor în permanenţă sub nivelul ochilor. În
cazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spălarea acestora cu apă şi
săpun (în nici un caz cu solvenţi specifici) ;
- depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va
face în �paţii în care nu există pericol de aprindere.
- �.\) -
betDn t n e.xt.�
\ 'i'ndepăr tot după întar,�1
1\..a c.ă c.oTrantă
/"
/
,,'"
/<��:�
/�//�:>/""
\
Cat.ul ele.tl\entetor, 'Rrtica\e stAlp, Sa\..\ d\a'h'�9rne) la tar e e)(..\ s.tă
�pa\\ll �u fid �nt pentru punerea 1n tucru d. hetoan�Lor
...�; ,
- 91 -
t min . 20D \l\m 1 beton 1'n exte.�
\ÎndepiJrtat. dupâ 1n\ărire.)
W 777 7dA
/777777777
r.e.r'lun
E
E:
CJ
o
tn
V
n \U'I\n
"' .. � . "
de. etansate.
jt-
�t'\ur
\�uduc �Ll h�r�)
� -
Calul eteme.ntelor vert,ca\e ld cC\te. zon� de{ec1a 5. e d�tă

la \nat puţin ce. 5 � \) mm de. p\acă
- �2. -
DES CR IEREA PR OCESULU I DE MUNCA
bet onare cu bet on de c iment
� bt�ta� t'ldnt&re.
1d ciment c.u p�" 16,, 5 \lroed â
��s.ulă
7 k�LÎCdre amo�j '1C e.r\�\cale. ��d\ere
tu �U\�u\.a CU u\traSl1ne.�
Pu�r� �n \uttU
b.�tt)nl 'n �teS..
be t onare cu bet on e p oxidic
A tOC\�1ata� �\e.mtn�
" �raQak �\ �t\dttc1
�ram�tri�r degraaar\\or
2. JJetDţltttafe. WOC
om�\asare. to�j
beton
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
A
CONSOLIDAREA STALPILOR DIN BETON ARMAT

CU CĂMĂŞUIELI DIN BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în cazul refacerii sau creşterii

capacităţii portante a stâlpilor din beton armat (deterioraţi sau nu) prin mărirea
secţiunii transversale a acestora cu cămăşuieli din beton armat.
Cămăşuielile se pot realiza pe una sau pe toate laturile stâlpului (de
preferat) . Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toată înălţimea
structurii sau numai până la un anumit nivel al acesteia.
de degradare (dacă este cazul).
Temperatura mediului ambiant trebuie să fie de minimum + 1 00 C.
Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii
precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB-00 1 şi CB-002) ,
completarea golurilor cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.
2. CODUL FIŞEI - CB - 004.

Întrucât porţiunea din infrastructură a unui stâlp (inclusiv fundaţia sa)

prezintă numeroase particularităţi şi detalii diferite, fiind practic imposibil să se
găsească un caz unic reprezentativ, s-a considerat necesar să se descrie operaţiile
tehnologice, în cazul consolidării unui stâlp pe toate cele patru l'lturi ale sale, în
porţiunea sa din suprastructură. Se menţionează însă că pentru consolidarea
porţiunii din infrastructură cele mai multe din operaţiile tehnologice sunt
asemănătoare (din punct de vedere al condiţiilor tehnice şi al succesiunii sau
dependenţei) cu cele executate în porţiunea din suprastructură.
1 . Se realizează lucrările de sprijinire dacă este cazul.
2. Se execută consolidarea la nivelul infrastructurii stâlpului.
3 . Se îndepărtează tencuiala de pe toate suprafeţele laterale ale
stâlpului, de la partea inferioară a plăcii şi de pe feţele laterale şi fundul grinzilor
concurente pe o distanţă de cca. 300 mrn faţă de stâlp.
4. În dreptul colţurilor stâlpului se practică goluri în placă, având
forma aproximativ patrată cu latura de cca. 1 50 . . . 200 mrn.
5 . Se şpiţuiesc suprafeţele de beton decopertate ale stâlpului.

6. Cu pahometrul se determină poziţia armăturilor, din stâlp şi de la
capetele grinzilor, care se marchează cu cretă pe suprafaţa betonului
- �5 -
7. Se marchează poziţia conectorilor (care leagă barele longitudinale
ale cămăşuielii de barele longitudinale ale stâlpului), având grijă ca aceştia să fie
poziţionaţi în dreptul etrierilor din stâlp şi să fie decalaţi pe înălţime pentru barele
de pe aceaşi latură a stâlpului.
8 . Se îndepărtează stratul de acoperire cu beton, în dreptul marcajelor
pentru poziţionarea conectorilor, până la dezvelirea armăturii longitudinale din
stâlp.
9. Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 1 4 mrn) şi se sudează
de armătura longitudinală a stâlpului (lungimea cordonului de sudură este de lO d +
20 mrn când sudura se realizează pe o singură parte şi de Sd + 20 mrn când sudura
se realizează pe ambele părţi).
10. Cu dalta şi ciocanul sau cu pickhamrnerul se practică golurile în
placă.
1 1 . Cu bormaşina rotopercutantă se dau în grinzi găuri cu diametrul de
l S . . . 20 mrn, în funcţie de diametrul etrierilor care urmează să traverseze grinzile.
1 2. Suprafeţele de beton decopertate se curăţă cu peria de sârmă (de
sus în jos), se suflă cu aer comprimat şi se spală cu jet de apă.
1 3 . Se montează armăturile longitudinale şi cele transversale (etrierii
se prevăd cu ciocuri drepte care se sudează, lungimea cordonului de sudură
stabilindu-se ca la punctul 9) şi se realizează prinderea dintre ele.
1 4. Se sudează barele longitudinale de mustăţile armăturilor de la
nivelul inferior.
l S . Se sudează conectorii de armăturile longitudinale ale cămăşuielii.
1 6. D acă betonul se pune în lucrare prin torcretare, se udă suprafeţele
de beton cu apă până la saturare şi apoi după zvântare se începe torcretarea.
Cămăşuiala, cu grosimea de minimum SO mrn, se realizează din două sau mai
multe straturi de beton, fiecare cu grosimea de 20 . . . SO mrn (în funcţie de
îndemânarea torcretistului şi de condiţiile tehnologice locale) .
1 7. Dacă betonul se pune în lucru prin turnare, se fix-ează distanţierii
(minimum 1 buc/ml pe fiecare latură), se execută cofrajul pe o înălţime de 1 ,0 . . .
1 ,S m, se udă suprafeţele betonului (până l a saturare) şi ale cofrajului. După
zvântarea suprafeţei betonului se toarnă betonul proaspăt în straturi cu înălţimea de
300 . . . SOO mrn şi se compactează cu pervibratorul (dacă este cazul prevăzut cu
lance) şi prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg.
Se înalţă cofrajul pe o înălţime de cca 1 ,0 . . . 1 ,S m şi se reiau
operaţiile de punere în lucrare a betonului până la realizarea cămăşuielii pe toată
înălţimea stâlpuluL
La partea superioară a plăcii este indicat ca betonul să se toarne în
exces pe o înălţime de cca 200 mrn, urmând ca partea în exces să fie îndepărtată cu
dalta şi ciocanul imediat după decofrare (după 24 ore de la turnarea betonului).
1 8 . Timp de 7 zile se menţine umedă suprafaţa betonului din
cămăşuială prin stropirea periodică cu apă (la interval de 2 . . . 6 ore).
1 9 . Se reface tencuiala cu mortar M SO T.
-�G -
a. Mortat M 50 T :
- ciment Pa 3 5 2 6 Z kg/mc
- var pastă (calitatea 1 , consistenţa
6 cm, densitatea aparentă 1 300 kg/mc) 1 1 0 kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditate a 2 % şi
densitatea aparentă de cca. 1 250 kg/mc) 14 50 kg/mc
b. Betonul - este de clasă minimă Bc 1 5 (conform proiectului), având
dimensiunea maximă a agregatului de 1 6 mm în cazul torcretării şi 1/5 din
grosimea cămăşuielii în cazul turnării . În cazul torcretării se vor respecta
instrucţiunile tehnice specifice legate de prepararea amestecului, transportul,
punerea în lucrnre(aplicarea), tratarea ulterioară şi verificarea acestor lucrări. În
cazul turnării betonului acesta va avea lucrabilitatea L3 - L4 şi este foarte indicat să
conţină aditivi care să-i mărească lucrabilitatea (de preferat superplastifianţi), dat
fiind grosimea redusă a cămăşuielii precum şi condiţiile grele de lucru. Dacă este
posibil, se recomandă folosirea cimenturilor expansive (E35), cu stricta respectare a
instrucţiunilor tehnice de utilizare.

- ciocan 2 kg 1 buc
- mistrie 1 buc
- canCI0C 2 buc
- găleată 2 buc
- drişcă 1 buc
- teslă 2 buc
- patent 1 buc
- con etalon 1 buc
- pervibrator 1 buc
- electrocompresor 1 , 1 . . . 3,9 mc/min 1 buc
- �7 _ ,
- spiral d 1 6 . . . 20 mrn
= 1 buc
- aparat sudat electric 1 buc
- aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc
- cretă 1 buc
- pahometru 1 buc
Formaţia de lucru se compune dintr-un zidar, un fierar-betonist, un
dulgher, două ajutoare.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru cămăşuielile unui stâlp, având
dimensiunile secţiunii transversale de 500 x 500 mrn pentru o înălţime de 1 ,0 m,
,
betonul de clasă Bc 20 fiind pus în lucru prin turnare. Cămăşuiala are grosimea de
100 mrn armarea longitudinală fiind realizată cu 5 bare cu d 20 mrn pe fiecare
, =
latură, iar armarea transversală cu etrieri cu d 8 mrn dispuşi la distanţa de 1 00

= ,
mrn.
a. Materiale :
- beton Bc 1 5 0,24 mc
- oţel 53 kg
- dulapi răşinoase 0,00 1 68 mc
- cuie 3 x 80 0,392 kg
- placaj 0, 1 34 mp
- sârmă moale d 2 mrn
= 0,3 14 kg
- sârmă moale d 1 ,25 mrn
= 0,50 kg
- distanţieri 1 5 buc
- electrod d 2,5 mrn
= - - -B kg
- decopertare tencuială 0,77 ore
- şpiţuire suprafaţă beton 4,48 ore
- îndepărtat strat acoperire 0,80 ore
- confecţionat şi montat armături 3 3 ,5 ore
- cofrare 5 ,77 ore
- tencuire 8 ,46 ore
- înădirea prin suprapunere cu sudură 1 9 ,08 ore
TOTAL 76,60 ore
� �� -
Construcţiilor Nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 , 2 1 , 22, 23 , 24, 28 ,
30, 32, 39 şi 40.
- <j.<J -
__r ---- J'V - -- -- --
T
l
B B
r-
��-�
-
wP."-;''''�'�::;;��
�
e.tr\U' i '3
turl lonqitudina\e II :: II
anna
"1 J
Cdt-e tt'3"�tseaZ� p\atC\ �
A A
armăturl lo flud\na\e care
�e o��.c.. La ţ'ldt-\.ea 'InfehD�t-a
a �r\hl:.tt
le
��c.\i une.a A. A.
..
et\'". 1
tcmettar f,.u�ra�� belon

5
SI\\ tu\Ui
etr. 2, � \ ,
i �tr\er c\ ro," . ro 1100;200 2. R\" t.r d {rI\n . 8 / �t)o j 2.00

l �nă 5 Ub 9r\ n�\) � pană �b �t\"l\)
- 1(){) -
';::;��j};�'\'�·.•�r'�!jl1�'n�''''''IT'
' '" ·'
sec.ţ\unea B B
-
rv�
3
. 2
!t
tacâ
�uri d - 1 S. . .20mm
ta� t...ă"e�ză grinllle.
�,
I •
� l?,tr\er\ d m\n . B /100

, (În dteptu gdnZ\tor) t
4- �tr\eri d thin . 12
-
2. " .3 bucăt,
\cal'"e 9r\f)lite.) ,
_
tra\Jers ea�d
�
�
�t_l� __ �- Jt -_1ţ�_�
5 Conet1or -d m'0 . 14 _ 1 6uc. /ml pentnJ fiecare 6r�
Le lUl"lgimea CJ)ttlonu\ul de. SUdurd �
=
�udlt\""a �� o �\n9l\r;§ p�rt�

_
.
DB � 7 le
Bd -\- 2.0mm
C()
..
Pc. 5 2 �Od +2.DrlIm

l e- ::::
_ � UdU�3 pe dlnbe\e. �at"t; IT)
Q� �7 te- =- 4 d + 20 mm
Lt. = 5d t 2. 0 '(l) tf) -�� -
'
PC: 52.
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA GRINZILOR DIN BETON ARMAT CU

CĂMĂŞUIELI DIN BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în cazul refacerii sau măririi

capacităţii portante a grinzilor din beton armat (deteriorate sau nu), atât la
încovoire cât şi la forţe tăietoare, prin mărirea secţiunii transversale a acestora cu
cămăşuieli din beton armat.
Cămăşuiala se poate realiza pe toate laturile sau numai pe trei laturi
(fundul şi cele două laterale).
de degradare (dacă este cazul).
precum injectarea fisurilor (vezi fişa tehnologică CB - 002) , completarea golurilor
cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.
2. CODUL FIŞEI - CB 005.

A. Consolidarea cu cămăşuială pe trei laturi.

1 . Se îndepărtează tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,
precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat -grinzii, de o parte
şi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia.
2. Se îndepărtează finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la partea
superioară a grinzii pe o lăţime cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 1 00
mm de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungimea acesteia.
3 . Cu bormaşina rotopercutantă se dau găuri (d = 25 . . . 30 mm la

distanţa de cca. 500 mm) în placă.
4. Se şpiţuiesc suprafeţele de beton decopertate ale feţelor laterale şi
fundului grinzii.
5 . Se îndepărtează betonul de acoperire a armăturilor longitudinale de
la partea inferioară a grinzii (depistate cu ajutorul pahometrului) pe lungimea şi la
poziţiile pevăzute în proiect, în vederea prinderii conectorilor. Aceştia se prevăd
obligatoriu la capetele grinzii şi intermediar la distanţe de cca. 1 ,0 m. Lungimea
decopertării se stabileşte funcţie de lungimea cordonului de sudură "le" care se
adopt� de 8 d + 20 mm pentru oţelul OB37 si l Od + 20 mm pentru oţelul PC52 dacă
sudura se realizează pe o singură parte şi respectiv de 4d + 20 mm pentru oţelul
-1��-
OB37 şi 5d + 20 mm pentru oţelul PC52 dacă sudura se execută pe două părţi.
Poziţia conectorilor se va stabili astfel încât aceştia să fie amplasaţi între doi etrieri
consecutivi.
6. Se curăţă cu peria de sârmă suprafeţele de beton decopertate, apoi
acestea se suflă cu jet de aer comprimat.
7. Se montează armăturile longitudinale şi transversale (inclusiv
etrierii prevăzuţi cu filet la capete, care traversează placa prin găurile create în
aceasta).
8 . Se sudează conectorii de armăturile longitudinale existente şi de
cele noi.
9. Se montează distanţierii, minimum 1 buc/mI pe fiecare latură.
10. Se montează platbandele de la partea superioară a grinzii (având
grosimea minimă de 8 mm şi lăţimea minimă de 80 mm) şi se prind provizoriu
piuliţele la capetele etrierilor care traversează placa. Se face reglajul din piuliţe
astfel încât carcasa de armătură să ocupe poziţia prevăzută în proiect.
1 1 . Se spală cu jet de apă suprafeţele de beton decopertate ale feţelor
laterale şi fundului grinzii, acestea menţinându-se umede (cca. 2 ore) până la
saturarea cu apă a lor.
1 2. După zvântarea suprafeţelor de beton udate, se realizează
cămăşuiala, utilizând beton cu clasa minimă Bc 1 5 , aplicat prin torcretare şi având
grosimea minimă de 30 mm (cămăşuiala se realizează din cel puţin două straturi,
primul reprezentând o amorsă, iar celelalte având o grosime de 20 . . . 50 nun, în
funcţie de îndemânarea torcretistului şi a condiţiilor tehnologice locale). Pentru
realizarea grosimii prescrise în proiect este indicat, ca înainte de începerea operaţiei
de torcretare, să se fixeze pe feţele laterale şi pe fundul grinzii, nişte martori rigizi
(realizaţi din metal sau beton, fixaţi cu adeziv şi amplasaţi la distanţa de cca. 750
mm ).
13. După terminarea torcretării se iau toate măsurile pentru asigurarea
unei temperaturi a mediului ambiant de minimum + 1 0° C, iar suprafaţa betonului
torcretat se menţine umedă prin stropirea periodică cu apă (la cca 2 . . . 6 ore) timp
de minimum 7 zile.
1 4. Se scot piuliţele şi se îndepărtează platbandele de la partea
superioară a grinzii, se udă cu apă suprafeţele de beton ale găurilor, iar după
zvântarea acestora se introduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu o vergea
din metal. Apoi se montează platbandele şi se strâng definitiv piuliţele.
1 5 . Se reface tencuiala cu mortar M 50 T şi respectiv finisajul de la
partea superioară a grinzii (pardoseala, tencuiala etc.).
B. Consolidarea cu cămăşuială pe patru laturi.

De regulă această soluţie se adoptă atunci când se execută Ş1
consolidarea plăcii.
- 1t}i!- -
1 . Se îndepărtează tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,
precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mrn alăturat grinzii, de o parte
şi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia.
2. Se îndepărtează finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la partea
superioară a grinzii pe o lăţime cu cca. 200 mrn mai mare ca cea a grinzii (cca. 100
de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungimea acesteia.
3 . Cu spiţul şi ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de beton
şi se creează nişte goluri străpunse, având dimensiunile în plan de cca. 1 00 x 250
lllill , amplasate de o parte şi de alta a grinzilor şi la distanţa interax, în lungul
grinzii, de cca. 600 mrn .
4. Se şpiţuiesc suprafeţele de beton decopertate ale grinzii.

5 . Se curăţă suprafeţele de beton decopertate cu peria de sârmă şi cu
un jet de aer comprimat.
6. Se montează armăturile longitudinale şi transversale.
7. Se fixează distanţierii pe feţele laterale şi fundul grinzii (minimum
1 buc/ml pe fiecare latură).
8 . Se montează cofrajele pe feţele laterale, la fundul şi la partea
superioară a grinzii (dacă este cazul).
9. Se spală cu jet de apă suprafeţele de beton decopertate şi se menţin
umede până la saturarea lor.
10. După zvântarea acestora, se toarnă betonul pe la partea superioară
a grinzii. Betonul de clasă minimum Bc 1 5 se introduce prin · găurile străpunse din
placă şi se îndeasă cu o vergea metalică. Compactarea se realizează prin ciocănirea
cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg şi respectiv prin vibrare, folosind
pervibratorul prevăzut cu lance. Betonul se prepară cu agregate având dimensiunea
maximă de 1 6 mrn şi o bună lucrabilitate realizată, de preferat, prin folosirea
aditivilor superpIastifianţi. Este indicată de asemenea utilizarea cimenturilor
expansive (E35 , cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice). Grosimea stratului
de beton a cămăşuielii trebuie să fie de minimum 80 mrn .
1 1 . După atingerea gradului de maturizare dorit se face decofrarea.

1 2. Se reface tencuiala pe feţele laterale şi pe fundul grinzii cu mortar
M 50 T.
1 3 . Se reface finisajul de la partea superioară a grinzii.
a. Mortar M 50 T :
- var pastă (calitatea 1, consistenţa
6 cm, densitatea aparentă 1 300 kg/mc) 1 1 0 kg/mc
- nisip O . . . 3 mrn (umiditatea 2 % şi
densitatea aparentă de cca. 1 250 kg/mc) 14. 50 kg/mc
- 105 -
- pentru grund şi tinci 7 . 8 cm
. .
b. Mortar M 200 pentru matare găuri :

-

- nisip O . . 3 mm (umiditate a 2 % şi
.

- apă - funcţie de consistenţă.
Consistenţa stabilită cu conul etalon să fie 7 cm.
c. Beton
- în cazul torcretării , vezi fişa tehnologică CB - 007 ;
- în cazul turnării, în funcţie de clasa prevăzută în proiect.

- ciocan 2 kg 1 buc
- mistrie 1 buc
- cancioc 2 buc
- găleată 2 buc
- drişcă 1 buc
- teslă (dacă este cazul) 2 buc
- patent 1 buc
- con etalon 1 buc
- pervibrator 1 buc
- electrocopresor (1 , 1 . . . 3 ,9 mc/min) 1 buc
- bormaşină rotopercutantă
=
- spiral d 25 . . . 30 mm 1 buc
- aparat sudat electric
- aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc
- cretă 1 buc
- pahometru 1 buc
- 1\)� -
- cheie fixă (pentru strâns piuliţele,
dacă este cazul) 1 buc
Fonnaţia de lucru se compune dintr-un zidar, un fierar betonist, un
dulgher şi două ajutoare.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru camaşuirea unei grinzi, având
dimensiunile secţiunii transversale de 300 x 500 mm şi pentru o lungime de
1 ,0 m.
Grosimea plăcii este de 1 00 mm, iar grosimea cămăşuielii de 50 mm
în cazul torcretării şi de 80 mm în cazul turnării betonului.
A. Punerea în lucru a betonului prin torcretare.
a. Materiale :
- beton Bc 1 5 0,078 mc
- oţel 20 kg
- mortar M 200 0,00028 mc
- conectori 2 buc
- platbande 2 buc
=
- sânnă moale d 1 ,25 mm 0, 1 9 kg
- piuliţe 4 buc
- şpiţuit suprafaţă beton 2,46 ore
- îndepărtat strat acoperire 0,20 ore
- curăţire zonă decopertată (}, tJ6 ore
- forare găuri 1 , 1 2 ore
- confecţionat şi montat annături 1 2,73 ore
- sudat conectori 2, 1 2 ore
- torcretat beton 1 , 1 2 ore
- umplut găuri cu mortar 0, 1 3 ore
- tencuit 4,53 ore
- montat platbande şi strâns piuliţe 0,20 ore
TOTAL 2 5 ,46 ore
B. Punerea în lucru a betonului prin turnare.

a. Materiale :
- beton Bc 1 5 0, 1 3 mc
- oţel 25 kg
- 401 -
=
- sânnă moale d 1 ,25 mm 0,24 kg
- dulapi răşinoase 0,00085 mc
- placaj 0,068 mc
=
- sânnă moale d 2,0 mm 0, 1 6 kg
- decopertat tencuială 0,56 ore
- şpiţuit suprafaţă beton 3 ,58 ore
- curăţire suprafaţă decopertată 0,06 ore
- spargere beton 0,47 ore
- confecţionat şi montat annături 1 5 ,75 ore
- executat cofraje 2,93 ore
- tencuit 4,89 ore
TOTAL 30, 33 ore

Construcţiilor NI. 5 -6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 , 2 1 , 22, 23 , 24, 28 ,
30, 32, 39 şi 40.
- �OB -
ELEVAT Î E ,
� 51,)0 � Soo
+
1\ n = �O O
, , , , T" , , l'
" - II I I I II
[1
I
I
· 1 It
S.EC.tiuNEA. �-1
PL �T BAND�
- - - � " � :f. tb+200)tn m
�
o '1 e
U il
e
o
�
...
.A
o
bare. de. re.�
b �b·�e.ri d:K�4...10/50Q �tr,er\ d=b... 1Q/�OO mm t�
O m�
- � Q<j -
&L8VAT, I 8
\'1 12
li 12.
P L P\ N
�
i
G()lur\ tactita� în \.acă
l'
A
v
SECTiuNEA 2.-'2.
�tr\eri d = '\D 14 /100mm

...
u
Btt\er\ d � � .. . 1� 11.aDmm
- "1\0 -
DES CR IEREA PROCESULU I DE MUN CA
c ăm ă şu ire pe 3 latur i
I � 1� �,,'�� iMnk\t
� da\h� $\ t\OC&(\ la pa*-a $��ad�0l�\a6\
-> ---+---401
I (rţl\ţ) ��rt. r-w\1One

tl\\l.\\te.
h01t\�1ru I
�\stare. �\ MClrc9'ft.
attn�tuT\ Lt�H:ud\M\e
tlo\i:i si t\OCdt) if'l�e.Y\M\"t la 9v-\,,� maAoV"\ N\e.1a\
b2--t OV\
\t�\�) �r\ave. bt1on�te �Ll
Dn1ore. tnortbr, �ţru
a�r\ t'f\or-cite. �ttfi,\m�
�&� �\n\Sdje ,
��,ue s� �\).ţ\C:)'rt ��daSe\\ \ eit .
t'le d�co�er�
V�r\tta� \\\CraV"�
kducett aYTl\a+Uri
târoa su\a\â
l
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
CONSOLIDAREA DIAFRAGMELOR DIN

BETON ARMAT CU CĂMĂŞUIELI DIN
BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în cazul refacerii sau mamll

capacităţii portante a diafragmelor din beton armat (deteriorate sau nu) prin mărirea
secţiunii transversale a acestora cu cămăşuieli din beton armat.
Cămăşuiala se poate realiza pe o singură faţă sau pe ambele feţe ale
diafragmei (de preferat). Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toată
înălţimea structurii sau numai până la un anumit nivel al acesteia.
Lucrările de consolidare pot începe numai după stabilizarea procesului
de degradare.
precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB - 00 1 şi CB - 002),
completarea golurilor cu beton (vezi fişă tehnologică CB 003) etc.
-
1 . Se realizează lucrările de consolidare la nivelul infrastructurii
diafragmei. Întrucât porţiunea din infrastructură prezintă numeroase particularităţi
şi detalii diferite, fiind practic imposibil să se găsească un caz unic reprezentativ, s
a considerat necesar să nu se descrie operaţiile tehnologice pentru această zonă.
2. Se îndepărtează tencuiala de pe feţele elementului şi a bulbilor
(dacă este cazu!).
3 . Se şpiţuiesc suprafeţele de beton decopertate.
4. Cu pahometrul se determină poziţiile armăturilor din diafragmă şi
acestea se marchează cu cretă pe suprafaţa betonului.
5 . Se marchează poziţia conectorilor (care leagă barele plaselor din
cămăşuielile de pe cele două feţe), având grijă să se respecte următoarele condiţii:
- gaura pentru conector să evite armătura existentă în
diafragmă ;
- conectorul să fie amplasat în dreptul unui nod al plaselor noi
cu care se armează cămăşuiala. Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp.
� �1�-
6. Se practică în diafragmă găurile pentru conectori, acestea având
diametrul de 25 . . . 30 mrn şi fiind realizate cu ajutorul unei bormaşini
rotopercutante.
7. Se marchează poziţia găurilor pentru etrierii din bulbi care străpung
diafragma şi se realizează găurile cu ajutorul unei bormaşini rotopercutante (dacă
este cazul) .
8 . Se îndepărtează local pardoseala şi se practică în placă goluri cu
dimensiunile de nimimum 80 x 1 50 mrn, dispuse la distanţă de cca. 800 mm
interax. Prin aceste goluri urmează să treacă carcasele de armătură care fac legătura
între armăturile diafragmelor de la două niveluri învecinate. Golurile se realizează
cu dalta şi ciocanul sau cu pickhamrneruL De asemenea, se dau în placă găurile
pentru trecerea armăturilor din bulbi.
9. Suprafeţele de beton decopertate se curăţă cu peria de sârmă (de sus
în jos), se suflă cu aer comprimat şi se spală cu jet de apă (inclusiv găurile pentru
conectori şi golurile din placă) .
10. Se montează conectorii (prevăzuţi cu cioc numai la unul din
capete pentru a putea fi introduşi în găuri).
1 1 . Se montează plasele pe cele două feţe ale diafragmei şi se prind la
noduri de conectori, prin legare cu sârmă (în prealabil se realizează la poziţie
ciocul şi la capătul conectorului care nu era prevăzut cu acesta) . La montare,
trebuie avut grijă ca ciocul conectorilor să treacă peste nodul plasei.
1 2. Se montează carcasele (de tip "scăriţă") care traversează placa şi
se leagă cu sârmă de armătura plasei inferioare.
1 3 . Se montează armătura bulbilor, inclusiv etrierii care traversează
diafragma prin găurile practicate în aceasta.
14. Se montează distanţierii (minimum 2 buc/mp) .
1 5 . Se montează martorii rigizi (din oţel sau din beton fixaţi cu
adeziv) pentru realizarea grosimii prescrise în proiect, minimum 2 buc/mp.
1 6. Se stropesc cu apă, până la saturare, pereţii găurilor din diafragme,
iar după zvântarea lor se umplu găurile cu mortar M 200 bine matat cu ajutorul
unei vergele metalice.
17. b e udă cu apă suprafeţele de beton până la
saturarea lor, iar după zvântare, se aplică minimum două straturi de beton cu
ajutorul instalaţiei de torcretat. Grosimea cămăşuielii trebuie să fie de minimum 50
mrn, iar grosimea unui strat de beton torcretat variază între 20 . . . 50 mrn în funcţie
de îndemânare a torcretistului şi a condiţiilor tehnologice locale (pentru aplicarea
betoanelor prin torcretare vezi fişa tehnologică CB 007).
-
1 8 . Se astupă găurile din placă cu beton, bine compactat cu o vergea

metalică.
1 9 . Timp de 7 zile se menţine umedă suprafaţa betonului din
cămăşuială prin stropirea periodică cu apă (la interval de 2 . . 6 ore) şi se asigură o
.
temperatură a mediului ambiant de minimum + 1 00 C.

20. Se reface tencuiala cu mortar M 50T.
- 1'\<\-
a. Mortar M 50 T :
- var pastă (calitatea 1 , consistenţa 6 cm
densitatea aparentă 1 300 kg/mc) 1 1 0 kg/mc
- nisip O . . . 3 mm (umiditate a 2 % şi
- ap ă - funcţie de consistenţă.
b. Mortar M 200 (pentru umplerea găurilor) :

- nisip O . . 3 mm (umiditate a 2 % şi
.

- apă - funcţie de consistenţă.
Consistenţa stabilită cu conul etalon trebuie să fie 7 cm.
c. Beton pentru torcretare - funcţie de clasa prevăzută în proiect

(minimum Bc 1 5).

- ciocan 2 kg 1 buc
- mistrie 2 buc
- cancioc 1 buc
- cretă 1 buc
- găleată 2 buc
- teslă 1 buc
- con etalon 1 buc
- vergea metalică d 8 mm= 1 buc
- pahometru 1 buc
- electrocompresor 1 , 1 . . . 3 ,9 mc/min 1 buc
- pickhammer (dacă este cazul) 1 buc
- ��s -
- aparat de torcretare 1 buc
- spiral d = 25 . . . 30 nun 1 buc
Formaţia de lucru este compusă dintr-un zidar, un fierar betonist şi trei
ajutoare.
7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru cămăşuirea unei diafragme pe ambele
feţe. Cămăşuirea este armată în câmp cu plase realizate din bare cu d= 8nun
dispuse la distanţa de 1 50 nun şi având grosimea de beton Bc 20 de 60 nun.
Consumurile s-au stabilit pentru cămăşuirea în câmp a unei suprafaţe
de 1 mp de diafragmă.
a. Materiale :
- beton Bc 20 0, 1 2 mc
- mortar M 200 0,000 1 4 mc
- oţel 1 2 kg
=
- sârmă moale d 1 ,25 nun 0, 1 2 kg
- martori rigizi 2 buc
- şpiţuit suprafaţă beton 4,48 ore
- confecţionat şi montat armături 1 , 34 ore -� -
-
- executat găuri 1 , 1 2 ore

- torcretat beton 3 ,66 ore
- tencuit 6,04 ore
TOTAL 17,65 ore

Construcţiilor Nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 , 21 , 23 , 30, 39 şi
40.
- �".& -
DES CR IEREA PR OCESU LUI DE . MUNCA _'_" ' ___ '
Cfll51d� ��\� d�<!r�\t Pe.r\ere. l�u�\a� 3� u6a.re.

si dt1eon\1\ina �rlt-\\t)Y 1:O'f'R.. ctet:npexta\e. 1Î qÂm'\ 1� l�'�\}�� tf\ort81"
')()un '('(\ o\are..
)
�f\
��9rMârl\OY
1. �\\?Ofe. \ut\:8r\ t()rb!)\ida�
, L� "N��lA.\ \f\1'Y'iLS'tmc.hn'\\
daLtă 1\ LiGCd�
��\ ţ)
'Z
kl.u�'te. tu. �e.tt)f\ �)Ur\
d \1'1 p\acl
\,oti�t CD1'let\Oh
t-1atw t �â l\�
ttcl�
d� letjătuv.} ) 2S
�1:r()�re Qmi�u.\c)\� I
t\-act\tlItt �dUr\ �tntV'Ll
tu o.pX I �\ (\ . '7 t.H�
CJ)MttO\"'\
2'1 �ţattlt -h,(\t\l,eH
�1 �t�\\'(e_ t.u ��i �Ur\

di" ��
"8 bţ�pto� l'lân-\mre
'�ur\ uda-te.
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
APLICAREA PRIN TORCRETARE A BETOANELOR

ŞI MORTARELOR
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru aplicarea prin torcretare a

betoanelor şi mortarelor la lucrări de reparaţii sau consolidări, la executarea
propriu-zisă a construcţiilor cu caracter special (cu forme şi pante deosebite), la
lucrări de impermeabilizări, la protejarea armăturilor înfăşurate sub tensiune pe
tuburi, silozuri şi rezervoare precomprimate etc.
Lucrările se vor executa numai la temperaturi ale mediului ambiant de
minimum + 1 00 C, iar după tenninarea torcretării se vor lua toate măsurile pentru
asigurarea acestei temperaturi precum şi a unei umidităţi corespunzătoare (prin
stropirea periodică cu apă la un interval de 2 . . . 6 ore a suprafeţei torcretului)
minimum 7 zile.
2. CODUL FIŞEI - CB 007 -
1 . Se îndepărtează tencuiala (dacă este cazul) şi se deschid rosturile la
zidăria de cărămidă prin scoaterea mortarului din ele cu ajutorul unei scoabe
metalice pe o adâncime de cca. 1 5 ffiffi.
2. În cazul suprafeţei suport de beton, aceasta se şpiţuieşte sau se
buciardează, se îndepărtează prin cioplire părţile degradate, se curăţă cu peria de
sârmă (de sus în jos), se suflă cu jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub
preSIune.
În cazul suprafeţei suport de zidărie de cărămidă, aceasta se curăţă cu
peria de sârmă, se suflă cu un jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub presiune.
3 . Se montează armăturile (dacă este cazul) .
4. Se montează martorii rigizi pentru realizarea grosimii prescrise în
proiect. Martorii se realizează din oţel sau beton şi se lipesc cu mortar adeziv pe
suprafaţa suport. Ei se prevăd minimum 1 buc/ml pe fiecare faţă la elementele
liniare şi 2 buc/mp la pereţi.
5 . Se spală suprafaţa suport cu apă sub presiune, iar în cazul
suprafeţelor suport din beton vechi, acestea se menţin umede timp de 24 ore înainte
de aplicarea torcretului, prin stropirea lor cu apă la interval de cca. 3 ore.
6. După zvântarea suprafeţelor, se poate începe torcretarea,
respectându-se următoarele indicaţii :
- se introduce amestecul uscat, bine malaxat în prealabil, în camera
de alimentare şi se porneşte agregatul ;
- �'\�-
- se reglează consistenţa amestecului prin manevrare a robinetului de
apă şi proiectarea amestecului de probă pe un panou de control
(duza fiind orientată într-o direcţie diferită de cea în care se află
suprafaţa suport) ;
- se aplică primul strat (de amorsaj), duza fiind orientată
perpendicular pe suprafaţa suport dacă nu există armături, sau la un
unghi de cca. 1 5° faţă de perpendiculara pe suprafaţa suport dacă
exista armături (pentru ca materialul să pătrundă în spatele acestora)
şi menţinută la o distanţă de 0,5 . . . 2,0 m faţă de aceasta, în funcţie
de presiunea realizată la ieşirea materialului din duză (de regulă
cca. 1 ,0 m). Aplicarea stratului se face prin mişcări circulare şi
înaintare de sus în jos, având grijă ca materialul să fie omogen şi
repartizat uniform (în cazul în care se constată că materialul este
neomogen se îndepărtează duza de pe suprafaţa suport, se reglează
consistenţa jetului şi apoi se revine pe aceasta) ;
,
- se aplică stratul următor, cu grosimea de 1 0 . . . 30 mm în cazul
mortarelor şi de 20 . . . 50 mm în cazul betoanelor (în funcţie de
îndemânarea tocretistului şi de condiţiile tehnologice locale) ,
imediat după terminarea aplicării stratului de amorsă ;
- în cazul în care sunt necesare mai multe straturi, stratul următor se
poate aplica numai înainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul
anterior şi respectiv numai după un interval de timp de la
terminarea aplicării stratului anterior, necesar ca acesta să-şi
mărească consistenţa ;
- la întreruperea lucrului, este interzisă prelucrarea cu mistria a
suprafeţei torcretului în stare proaspătă. Reluarea lucrului se poate
face numai după întărirea torcretului aplicat, după îndepărtarea
materialului ricoşat, curăţirea suprafeţei suport prin suflare cu aer
comprimat şi spălare cu apă şi respectiv a aplicării unui strat de
amorsare (după zvântarea suprafeţei suport) ;
- în cazul în care se doreşte . finisare a suprafeţei torcretate, se aplică
un strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă (duza fiind ţinută la
distanţă de cca. 1 ,5 m) , iar după cca. 30 minute de la aplicare se
face nivelarea suprafeţei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Finisarea suprafeţei torcretate se poate realiza şi manual prin
aplicarea, după minimum 45 minute de la realizarea ultimului strat
de torcret, a unui strat de mortar de ciment (preparat cu nisip fin)
drişcuit şi cu grosimea de 30 . . . 40 mm ;
- se înlătură materialul rezultat din ricoşare (este interzisă utilizarea
lui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare) ;
- se curăţă agregatul de torcretare şi conducta de cauciuc (prin spălare
cu apă şi suflare cu aer comprimat) ;
- 4 �\) -
- se verifică aderenţa materialelor torcretate de suprafaţa suport prin
ciocănirea suprafeţei torcretate. Porţiunile care prezintă un sunet
dogit, se vor îndeparta şi reface prin retorcretare.
a. Amorsaj pentru mortare :
- ciment + nisip O . . . 1 nun în p ărţi egale în greutate.
b. Amorsaj pentru betoane :
- ciment + nisip O . 3 nun în părţi egale în greutate.
. .
c. Granulozitatea agregatelor :
- pentru mortare
Dimensiunea Limită % treceri în masă prin sită :

maximă a
agregatelor
0,2 1 3 5
3 mrn Inf. 10 60 100 -
Sup. 20 75 100 -
5 mrn Inf. 8 45 70 100

Sup. 18 60 85 100
b
Dimensiunea Limită % treceri în masă prin sită:
maximă a
agregatelor
0,2 1 3 5 7 10 16
7 mrn inf. 6 30 65 -
100
sup. 16 45 80 -
100
10 mrn inf. 5 25 50 65 -
1 Q�t
sup. 15 40 65 80 -
100
1 6 mrn inf. 5 20 40 -
65 -
100 I
sup. 15
--
35 55 '-----
-
80 --
-
100
Umiditatea agregatelor va fi de 6 . . . 8 %
d. Dozajul de ciment :
- la mortare
Marca cimentului 35 40
Mărimea 0. . . 3 0. . . 5 0. . . 3 0. . . 5
agregatelor (mrn)
Marca mortarului Doza·e medii de ciment (kg/mc)
200 450 425 425 400
300 500 475 450 425
400 600 575 525 500
- �2." -
- la betoane
Marca cimentului 35 40
Mărimea
agregatelor (nun) 0. . . 7 0 . . . 10 0 ... 1 6 0. . . 7 0 . . . 10 0 ... 16
I
Marca betonului Dozaie medii de ciment (k y/mc) I
200 400 3 80 360 375 350 325
300 450 430 410 415 400 385 II
400 550 525 500 480 460 -
440
- I
Dozarea componenţilor se face gravimetric.

Determinarea cantităţii de agregate necasară pentru un mc de material
se va face în funcţie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparentă
de 2 1 00 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 200 l/mc pentru mortare şi respectiv o
densitate aparentă de 2300 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 1 60 l/mc pentru
betoane.
Cantitatea de apă se reglează la duză astfel încât la ieşirea din aceasta
să rezulte un material omogen, aderent şi stabil pe suprafaţa suport.
De la prepararea amestecului uscat până la punerea lui în lucru nu
trebuie să treacă mai mult de o oră.

- şpiţ 1 buc
- ciocan 2 kg 1 buc
- agregat de torcretat 1 buc
- malaxor 1 50 1 1 buc
- motocompresor 4,0 - 5,9 mc/min 1 buc
6. FORMAŢIA DE LUCRU.
Formaţia de lucru se compune dintr-un mecanic, un zidar şi trei
ajutoare.
7. C ONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru o suprafaţă de un mp de perete şi o
grosime a stratului de torcret de 50 nun.
a. Materiale :
- martori rigizi 2 buc
- beton 0,06 mc
-1\2.2.-
- pregătire suprafaţă suport şi
torcretare 1 ,83 ore
TOTAL 2 ,06 ore

Construcţiilor Nr. 5-6-7-8/1 993 şi în mod deosebit capitolele 1 8 , 2 1 , 22, 23 , 24,
30, 39 şi 40.
- �23-

Tehnologia Lucrarilor de Intretinere Reparatii Si Consolitari Fise Teodosescu Budan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Lucrarilor de Intretinere Reparatii Si Consolitari Fise Teodosescu Budan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONF�DILING. MIHAI TEODORESCU ŞEF LUCRĂRI ING. C..

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢn BUCUREŞTI

sub comanda nr. 159/15.02.1996.

Partea grafică: Constantin Budan

c::=t> - transport pe orizontală

Fişa tehnologică CZ-OOI - Realizarea lucrărilor de măsurare

a' deschiderii fisurilor la elementele de zidărie, be-

ton şi beton armat • • • • • • • • • • • • • • • • • • 5

rie de cărămidă cu plombe din beton 00 . . . . . . . 19

dărie de cărămidă cu plase din otel-beton şi tencuia-

lă cu mortar de ciment 4'1 o • o • • 4'1 Q Q • • • • • • • 2fn)

dărie GLe cărămidă prin injectarea <tu moJrtar de ciment • 33

rie de cărămidă cu tiranţi metalici Q • Q • • • • • • �,o

rie de cărămidă cu elemente din beton armat o • . . . . 48

de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază

de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază

de răşini epondice o • • • • • • • • • • • • • • • • Q 72.

tele de beton armat prin betonare Q • '. • • • • • • • 85

armat cu cămăşuieli din beton armat Q • • • • • • • • 95

armat cu cămăşuieli din beton armat • • • • • • • • • 103:

beton a rmat cu cămăşuieli din beton armat • • Q • • o 113

toane lor şi mortarelor Q • • • Q • • • o • • • o Q o 119

REALIZAREA LUCRĂRILOR DE MĂSURARE A

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru urmărirea în timp a procesului

2. CODUL FIŞEI - CZ 001. -

A. Pentru măsurarea deschiderii fisurii (a)

îndepărtafea cauzei care a condus la apariţia fisurilor şi respectiv numai după

măsurare directă cu 'repere

L�nstalare �lemtnte. �1.t�tare �ca.7i\k eentru

încl��rtn tencu\ata Mă�urate s.i tOn!:.tatare.

2 p� o f�td a e\emt.ntu\u\ �r�\t\etr\ e'io\uât,

Trasa� linit s.ubti�,

lu?ă \1'\\crom�thca M6�uyare �I tM�1art.

MaSUfdt't. �\ constatare.. TI-asared cu "a� 3

M.ă�ufa� d\�tanU îctre

lnde\)ăr\are 'U:.ntuială 2 î"c!tparlare.tentUklU Înde.�rtate 1tt\Cuia\b

3 C,urdUrt. ZMă dtroyttta� � Lu4� iona d(np�rta.ta

Confe.tt\onat!: un teJle... 4 rtasa� la Cd�tul ti��

"FiKa\"e re�t\'" 'in ,-ona F\s1e�tare 'in 'It�erG

A�tt�tare. ÎI'\ '4tdt.rt.a Lon!)\.btare. e'40bt,e c�tata� e:'lo\.ut� p�

h�tM. cca.11\\e. pentru

--t Tr�tt lln,� subtiwe c.u

fh.are. reper\ 1n pOl\he

Artepta� tn\arlte. pa�\a

T\'"'a..ate tinie tU vopsta.,�e

CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN

Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea

2. CODUL FIŞEI. - CZ - 002.

1 . Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată

4. Cu ajutorul şpiţului şi a ciocanului sau a unei scoabe metalice se

5. Suprafeţele decopertate se curăţă prin periere cu peria de sânnă, de sus

Determinarea consistentei se face astfel : materialul reamestecat circa 3

5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.

(pentru mortare) 1 buc.

TOTAL 9,45 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCIT.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

-11]- R pr�lr\lfl'rlt trf\nrnnÎr

Cot\�1a'taYed qradu\.u\ de.

CONSOLIDAREA PEREŢILOR DIN

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţilor din

2. CODUL FIŞEI - CZ - 003.

Int��rta l' �i�� \Mte tu mQrtayde. C:H",�nL