NTI-TEL-S-002-2008-00 Specificatie Tehnica Pentru Paratrasnete 750 - 400 - 220 - 110 KV PDF

NORMĂ TEHNICĂ INTERNĂ
NTI-TEL-S-002-2008-00
CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN
INSTALATIILE ENERGETICE
SI
SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE
110 KV, 220 KV, 400 KV SI 750 KV
Aprobata prin
Aviz CTES nr. 352/2008
Drept de proprietate:
Prezenta procedura este proprietatea Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. Multiplicarea si
utilizarea partiala sau totala a acestui document este permisa numai cu acordul scris al conducerii “Transelectrica S.A.”
Noiembrie 2008
Normă tehnică internă Cod:
Consideratii privind folosirea NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00
paratrasnetelor in instalatiile energetice
Pagina 1 din 44
si
Specificatie tehnica pentru paratrasnete
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Divizia responsabilă de elaborarea normei tehnice interne
DIVIZIA TEHNICA
Executant: SC NOVA INDUSTRIAL SA –

Responsabil elaborator: dr ing. M.L.Goia
Pagina 2 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Partea I
CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

Pagina 3 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
CUPRINS
PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

1. Introducere 5
2. Principalele efecte ale trasnetului 6
3. Situatia protectiei impotriva loviturilor directe 14

4. Concluzii 18
Bibligrafie 19
PARTEA A- II-A – SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE 110KV,
220KV, 400 KV SI 750KV
Pagina 4 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

1. Introducere
Pe teritoriul tarii noastre cad anual, dupa datele din literatura [1] [2] circa 1.000.000
lovituri de trasnet/an, corespunzator unei densitati medii pe km2 de circa 4,2 lov./ km2 an.
Desigur, local, densitatea loviturilor depinde de multi factori fiind crescuta in special in
zonele muntoase - si in altele cu Keraunicitate ridicata- caracterizand un climat continental –
la nivelul intregii tari. (Keraunicitatea unei zone este caracterizata prin numarul anual de zile
sau de ore cu descarcari electrice).
Pe baza masurarilor effectuate - cu gradul de imprecizie caracteristic anilor ‘70 s-au
putut trasa hartile Keraunice ale teritoriului care au stat la baza alegerii si proiectarii
mijloacelor actuale de protectie impotriva trasnetului folosite in tara noastra.
Datele proprii [1] [2] [3] ale masuratorilor si studiilor cercetarilor autohtoni au fost totusi
coroborate si adaptate recomandarilor din literatura mondiala [3] [4] [5] astfel ca sistemele
noastre de protectie si solutiile adaptate raspund in mare masura exigentelor impuse de CEI
(standardele CEI sau EN).
Din punctul de vedere al interesului lucrarii, nu se pune accentul pe numarul total
specific al lanturilor de trasnet la sol, ci mai degraba pe cel al loviturilor ce cad in afara
mijloacelor de protectie adoptate impotriva acestora.
Din acest punct de vedere experienta CN Transelectrica este destul de pozitiva.
Numarul de incidente provocate la echipamentel primare in statiile de inalta tensiune
prin lovituri directe de trasnet pe teritoriul statiilor a fost in ultimii ani neimportant. Aceasta
datorita solutiilor de protectie adoptate si a eficientei zonelor de protectie realizate de
paratrasnete verticale. Totusi, cresterea exponentiala a numarului echipamentelor digitale
introduse in statii si numeroase defectiuni ale acestora constatate ca urmare a unor solutii
improvizate de “compatibilitate electromagnetica”, fac ca preocuparile pentru o ameliorare a
situatiei actuale a protectiei impotriva influentelor curentului de trasnet sa fie pe deplin
motivate. Acest deziderat se refera desigur si la imbunatatirea sigurantei protectiei contra
loviturilor directe de trasnet.
Autorii isi propun in consecinta in aceasta parte introductiva sa prezinte o motivare
obiectiva pentru elaborarea unor “Norme tehnice interne pentru paratrasnetele din statiile de
110-750 kV” apartinand Transelectrica.
Dupa cum se stie datele si calculele ce se fac in acest domeniu cu un caracter
probabilistic. Cu cat numarul inregistrarilor e mai ridicat, rezultatele sunt mai sigure.
Conform celor mai evoluate sisteme de supraveghere a trasnetelor, este posibila
localizarea acestora la distante de ordinul 200 m. In acest scop, un sistem limitat de posturi
de observatie distribuite uniform si sincronizate printr-un system evoluat GPS, inregisrreaza
durata pana la care unda electromagnetica produsa de descarcarea atmosferica ajunge la
receptor. Prin diferenta in timp intre inregistrarile ajunse la diferitele receptoare amplasate in
teritoriu si durata necesara propagarii undei se poate calcula locul caderii loviturii. Un
asemenea sistem a fost pus recent la punct prin Siemens in Germania, el permitand
stabilirea densitatii medii a descarcarilor Nor - Pamant. Harta densitatilor stabilite cu acesta
Pagina 5 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
metoda se da in [3]. Chiar daca sistemul de inregistrare folosit in Romania nu a fost la fel de
evoluat ca cel german care ofera un nivel de incredere considerabil, autorul considera totusi,
ca pentru calculele aproximative legate de protectia structurilor impotriva trasnetului, se pot
folosi inregistrarile existente facute in ICEMENERG, indicate in documentele de referinta [1],
[7].
Din aceasta cauza, elementele principale ale practicii de protectie a instalatiilor
energetice fie ele centrale electrice, statii sau linii sunt stabilite in Normativul [7] care va fi
folosit ca element de baza in documentatia de fata.
Pentru a evidentia unele tendinte constatate in literatura europeana in acest domeniu
care ar putea fi folositoare in ameliorarea normativelor romanesti specifice, in redactarea
a–II-a se va putea face cu avizul Beneficiarului o scurta incursiune in istoricul cercetarilor
privind trasnetul si efectele sale negative.
2. Principalele efecte ale trasnetului
Fenomenele oragioase apar atunci cand mase calde de aer cu mare continut de
umiditate sunt transportate la mare altitudine. Acest transport poate aparea pe diferite cai. In
cazul furtunilor calde, solul este incalzit local prin insolatie puternica cea ce face ca aerul din
aproprierea solului sa se incalzeasca si sa urce. Cand un front rece apare in zona, acesta
apasa aerul cald mai usor, presandu-l pe aceasta, facandu-l deasemenea sa urce. In cazul
furtunilor orografice, cauzate de variatia formelor de relief, aerul cald se ridica prin intersecta-
rea cu formele ridicate de relief intalnite. Sunt si alte fenomene ce pot provoca elanul
maselor de aer ce poate creea canale de mase cu viteze de sute de km/ora si nori cumulo-
nimbus cu diametrul de 5-10 km si inaltimi de 5-12 km. Separarea sarcinilor electrice se face
prin frecare si barbotare si produce incarcarea electrica a particulelor de apa din nori. Cand
densitatea sarcinilor din nori produce campuri electrice de ordinul 100 kV/m se pot initia lideri
(+ ori-) ce provoaca descarcari electrice. Descarcarile intre nori- Fulgerele- provoaca
neutralizarea particulelor de sarcina dar radiaza si impulsuri electromagnetice (LEMP- IEMF)
ce pot periclita echipamentele electronice din instalatii.
Descarcarile electrice nor-pamant (trasnetele) neutralizeaza sarcinile din nori cu cele
create prin influenta electrostatica in pamant.
Exista doua tipuri de descarcare sub forma de trasnet:
- Trasnet descendent (descarcare nor-pamant);
- Trasnet ascendent (descarcare pamant-nor).
Majoritatea primei categorii - sunt descarcari sub forme de ramuri si pornesc de la nori
cu sarcini negative (90%). Ele ating in special terenuri plate sau constructii joase. Primul lider
pornind din nord, se propaga in serii de socuri cu viteze de cca 1,5x 105 m/s (cei succedand
descarcarea principala cu viteza de 2.10 6 m/s) in pasi de ~10m si decalaje in timp de cca
10µs.
Cand liderul ajunge la 10…100 m de sol, campul electric la obiectele de pe suprafata
solului (copaci, frontoane de cladiri) creste peste rigiditatea aerului si permite creearea unor
“streameri” (flamuri) care intalnind liderul (liderii) descendent(i) provoaca descarcarea
principala. 10% dintre descarcarile nor - pamant pot fi totusi positive - procentul aceasta
depinzand de localizarea geografica. Viteza streamerului sol - nor se aproprie de cea a
luminii.
Pagina 6 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig. 1 - Trasnet descendent
Fig. 2 - Trasnet ascendent

Pagina 7 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Obiectele foarte inalte - ca de exemplu stalpii antenelor radio, antenele TC,

clopotnitele sau varfurile de munte, pot favoriza descarcari pamant-nor.
Ele pot fi recunoscute prin ramuri ascendente pornind de la obiectivul mentionat. Si
aceste descarcari sunt cu prioritate formate dinspre sarcinile negative ale obiectivului. Este
posibil ca un astfel de obiectiv de inaltime considerbile sa fie lovit de cateva ori in timpul unei
furtuni.
Solicitarile datorate trasnetelor descendente sunt mai serioase decat celelalte motive
pentru care calculele legate de protectia impotriva trasnetelor se fac pentru cazul trasnetelor
descendente.
In dependenta de tip, fiecare descarcare de trasnet, consta din una sau mai multe
lovituri partiale, distingand lovituri scurte cu durate sub 2 ms sau unele mai lungi cu durata
peste 2 ms. Diferenta substantiala intre trasnetele descendente si cele ascendente este data
de faptul ca ultimele pot avea componente de lunga durata peste care se supun socuri de
scurta durata. Este de mentionat ca obiectivul lovit nu are influenta asupra curentului
descarcarii.
Parametrii ce influenteaza protectia inpotriva loviturilor de trasnet si care pot fi dedusi
din caracteristicile inregistrate ale loviturilor descendente ori ascendente sunt valoarea de
varf a curetului de descarcare IT , sarcina totala QT= QS+QL continuta de lovitura scurta QS
adunata cu cea a loviturilor lungi QL, energia specifica W/R a curentului de descarcare
produsa pe o rezistenta R de 1Ω si panta dI/dt a curentului de trasnet. Pe acesti parametri se
bazeaza efectele descarcarilor de trasnet si se dimensioneaza masurile de protectie
adoptate.
a) Valoarea de varf a curentului de trasnet, considerat sursa ideala independenta de
sarcina – produce pe obiectul lovit o crestere a potentialului conform legi ohm: U= ÎT.R,
distribuit in jurul acestui obiect sub forma unei pâlnii de potential ascutite ce duce la aparitia
tensiunilor mari de pas si de atingere. In multe cazuri tensiunile mari de pas pot provoca
victime la animalele mari (cabaline, bovine) si chiar la fiinte umane. Daca lovitura cade pe o
cladire protejata cu o instalatie de protectie ce asigura o echipotentializare a interiorului,
fiintele din cladire sunt protejate iar daca priza de pamant a cladirii este corect realizata,
pâlnia de potential din jurul acesteia este suficient de aplatizata incat face nepericuloase
tensiunile de atingere si de pas. Acesta este principalul rol al protectiei impotriva loviturilor
directe realizat de paratrasnetele din statii sau cladiri (influenta prin cuplaj rezistiv este
eliminata). Totusi, tensiunea totala a prizei cladirii la care se leaga obligatoriu conductorul
PEN de alimentare al postului de transformatoare, (PT) fata de potentialul departat de la PT
poate provoca suprasolicitarea izolatiei conductoarelor de alimentare ce pot fi deteriorate (ex.
∆Un =I R=60kA.4Ω =240kV=aprox.~de zece ori U incercare cablu). De aici rezulta
necesitatea asigurarii unei protectii contra supratensiunilor de trasnet pentru toate utilitatile
din cladirile cu instalatii de diverse categorii.
b) Panta curentului de trasnet are importanta prin inductia electromagnetica produsa
in orice bucla inchisa sau deschisa aflata in vecinatatea traseului curentului spre pamant: ∆Ui
= M dI/dt – (tensiunea indusa prin cuplaj inductiv in bucla cu inductivitatea mutuala M fata de
traseul IT).
Pentru pante obisnuite ale curentului de trasnet dIT/dt = 100 kA/µs si o inductie mutuala
obisnuita de ordinul a 0,5 µH, [2] pentru o bucla de tip patrat cu latura de 3 m. situata la 3m.
de calea de curent tensiunea indusa este de ordinul:
Pagina 8 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
∆Ual = 0,5 µH…..x100kA/µs=50kV.(neasteptat de ridicata).

Daca facem referiri la bucle mult mai mici (a-0,3m) situate la distante mai mari de
coborarile de la paratrasnete (s=25m) rezulta din [2] M=0,1x10-3µH si o tensiune indusa
∆Ubi=0,1x10-3 µH.100 KA/ µs=10V. In fig 3 si 4 se indica datele de calcul pentru tensiunile
induse in bucle prin ÎT.
Valorile obisnuite sugereaza importanta masurilor de protectie impotriva tensiunilor
induse prin cuplaj inductiv in instalatiile de protectie si semnalizare in toate cazurile si in
special cand aceastea sunt bazate pe microprocesoare.
De aici grija deosebita care trebuie acordata compatibilitatii electromagnetice.
De semenea, tinand seama de panta mult mai abrupta a cresterii curentului in
descarcarile lungi, care au un canal de descarcare deja realizat, pericolul reprezentat de
aceste lovituri este mult sporit.
Fig. 3 - Exemplu privind inductia in bucle prin curent de trasnet

Pagina 9 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig. 4 - Date de calcul pentru tensiunile reduse in cazuri practice [3]
c) Sarcina curentului de trasnet

Sarcina norului se descarca aproape in totalitate prin trasnet. Ea se compune din:
Qs+QL=QT= ∫IT dt. Aceasta sarcina determina energia depozitata in punctul precis de
cadere a loviturii si in toate punctele unde curentul de trasnet curge sub forma unui arc in
calea de curent cantitativ, energie produsa la baza arcului electric este data de produsul
sarcinii si caderea de tensiune A-C (anod-catod): W=Qx UAC. De aici, sarcina descarcarii nu
e periculoasa pe calea de curent din conductoarele metalice de coborare si/sau legare la
pamant ci doar in punctele unde apar (micro) arcuri si mai ales in punctul de cadere (impact)
al lovirii. Din acest punct de vedere, efectul mai semnificativ il au sarcinile de durata QL dupa
Pagina 10 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
cum se poate remarca in fig. 5 si 6. Examinarea atenta a fig.6 sugereaza ca cuprul sau otelul
galvanizat are o comportare mai favorabila la arcurile de descarcare de durata (mult mai
favorabila ca de exenplu aluminiul sau otelul inox). Aceasta sugereaza necesitatea ca tijele
de captare sa fie din aceste materiale.
Fig. 5 - Efectele unui arc de scurta durata
Fig. 6 - Efecte ale arcurilor lungi pe AL, Cu si Ol

Pagina 11 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
d) Energia specifica a curentului de impuls

Prin definitie, energia specifica a descarcari este cea disipata intr-o rezistenta electrica
de 1 Ω parcursa de curentul de trasnet si se defineste ca: W/R= I2 dt deci integrala in timp a
patratului impulsului de curent.
Acest indicator este relevant pentru cresterea temperaturii in conductoarele prin care
trece curentul de impuls dar si pentru fortele ce se exercita intre conductoarele parcurse de
acesta. In privinta energiei disipata intr-un conductor de rezistenta – dependenta de
temperatura, relatia de calcul este:
W= r(Q) ∫I2T dt = r(Q) W/R
Calculul cresterii temperaturii conductoarelor parcurse de descarcarea sub forma de

trasnet este important pentru ca ea poate determina riscuri de aprindere sau de explozie in
anumite incinte dar si pentru pericolele produse persoanelor. În calcule se considera
procesul adiabatic (toata energia produsa in conductor se acumuleaza, nefacand schimb cu
exteriorul datorita duratei scurte a procesului). Cresterea de temperatura in diferite sectiuni
de conductor pentru diferite energii specifice este data in tabelul 1.[2].
Pagina 12 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Tabel 1 - Cresterea temperaturii in conductoare[K] datorita curentului de descarcare

MATERIAL
Sectiunea
conducto Aluminiu Fier Cupru Otel inoxidabil
2
r mm
ENERGIE SPECIFICA W/R (MJ/Ω)
2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10

10 56 - - - - - 16 54 - - - -
4 9 2
16 14 45 - 112 - - 56 14 30 - - -
6 4 0 3 9
25 52 13 28 211 91 - 22 51 98 94 - -
2 3 3 0
50 12 28 52 37 96 21 5 12 22 19 46 94
1 0 0 0
100 3 7 12 9 20 37 1 3 5 45 10 19
0 0
Pagina 13 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Pentru protectia impotriva incendiilor/exploziilor, cresterea temperaturii peste cea a

mediului trebuie limitata conform normelor specifice iar pentru a nu periclita personalul se va
alege sectiunea minima necesara pentru energia specifica adoptate in calcule. Se remarca
superioritatea cuprului fata de otel la confectionarea conductoarelor de coborare.
În privinta fortei electrodinamice F (variabila in timp) desfasurata intre doua
conductoare paralele parcurse de curent (atractie intre curenti de acelasi sens si respingere
fata de cei de sens contrar) relatia de calcul este urmatoarea:
F= µ0/2πI2T x l/d sau in marimi practice: F= 0,2 I2 T x l/d (N)
cu: µ0- constanta magnetica a vidului (aerului) (4π x 10-7 H/m); I – curentul de trasnet
(kA) l - lungimea conductoarelor paralele[m]; d - distanta de paralelism[m]
Aceste calcule trebuie efectuate cand se face dimensionarea mecanica a elementelor
constitutive ale instalatiilor de paratrasnet.
3. Situatia protectiei impotriva loviturilor directe de trasnet
Dupa cum s-a mentionat, in Romania solutiile de protectie impotriva efectelor

trasnetului s-au inspirat din exemplele din literatura mondiala si s-au perfectionat prin
contributii ale cercetatorilor nostri, Scoala de tehnica a tensiunilor inalte fiind creata de Acad.
Gleb Dragan [1].
Pornind de la datele folosite in literatura, coroborate cu cele din prescriptiile
romanesti pot face cateva consideratii obiective asupra calitatii si sigurantei protectiei
impotriva curentului de trasnet in zona tarii noastre.
În instalatiile energetice exploatate de CN Transelectrica protectia impotriva efectelor
trasnetului se bazeaza pe:
- folosirea paratrasnetelor verticale si orizontale;
- montarea conductoarelor de protectie pe liniile electrice de 110…..750kV;
- folosirea descarcatoarelor de protectie;
- asigurarea unor distante de izolare in aer pentru prevenirea conturnarilor
inverse;
- folosirea unor prize de pamant adecvate in functie de destinatia acestora;
- adoptarea unor solutii de protectie pentru prevenirea influentelor prin
efectele cuplajelor rezistive, capacitive ori inductive.
Cum obiectul lucrarii de fata il constituie PARATRASNETELE folosite in vederea
protectiei impotriva loviturilor directe de trasnet se va lua in analiza eficienta acestor mijloace
tehnice in diferite locatii.
Pentru cazul paratrasnetelor montate in statii, care sunt proiectate conform NTE
001/03/00 si protejeaza cu un factor de risc de 10-3 impotriva lovirii directe a echipamentului
primar, numarul de lovituri care ar putea cadea pe elementele din statii se poate calcula
tinand seama de indicatiile din literatura [1] [4] [6].
Se pot lua in considerare doua valori ale numarului specific de lovituri de trasnet pe
km de suprafata n1sp = 4 lov./ km2· an [3]
2
n2sp = 0,067 lov./km2 ora furtuna [6]

Pentru numarul mediu de ore de furtuna valabil pentru tara noastra (120 ore) rezulta
n2sp = 8 lov./ km2 an - deci practic dublu fata de [3].
Pagina 14 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Considerand ca o statie medie de transformatoare are dimensiunile a x b = 50 x 60

(m2) si paratrasnete montate la inaltimea h = 20 m, suprafata de pe care se capteaza
loviturile directe cu probabilitatea de 10-3 este conf. [4] [6]: Sn = (a+6h)(b+6h) = 0,030 km2.
Tinand cont de riscul de 10-3 a defectului de ecran, probabilitatea medie de lovire a
unui echipament dintr-o statie medie este: N = nmsp x Sn 10-3 = (0,1224 … 0,2448) x 10-3.
Mica probabilitate rezultata din acest calcul simplificat demonstreaza ca
echipamentele din statiile Transelectrica sunt asigurate, fapt confirmat de experienta de
exploatare.
În consecinta, principiile de proiectare a paratrasnetelor (verticale sau orizontale)
pentru statii sunt corecte, fiind necesara doar urmarirea respectarii riguroase a acestor
principii, concretizata in proiectul statiilor.
NB. Consideratiile se refera doar la protectia impotriva loviturilor directe, nu la STA ce
se propaga de pe LEA ce pleaca din statie.
Nu se poate trage o concluzie similara privind protectia impotriva loviturilor de trasnet
a cladirilor civile.
Chiar daca la nivelul tarii nu se tine o evidenta amanuntita a fenomenelor oragioase, o
analiza pertinenta se poate face pe baza informatiilor obtinute de la serviciile pompierilor
militari [7]. Considerand ca eficienta protectiei este similara in intreaga tara, in acest caz
numarul de incendii provocate de trasnete intr-o anumita zona este proportional (corelat) cu
numarul de incendii provocate intr-o anumita zona. Statistica pe ultimii 4 ani a incendiilor
produse pe teritoriul Romaniei se indica in tabelul 2. Distributia lunara a acestora sugereaza
ca sunt in buna corelatie cu activitatea Keraunica, aproape in exclusivitate incendiile fiind
produse in perioada Aprile - Septembrie. De asemenea, se observa ca in judetele de ses,
frecventa incendiilor provocate de trasnete este mult inferioara celor din zonele de munte cu
Keraunicitate ridicata.
Numarul de incendii produse in mediul rural este de 6 ori mai mare decat in orase, fapt
proband eficacitatea mai mare a paratrasnetelor in orase. Aceasta datorita
echipotentializarilor realizate prin numeroasele retele de utilitati si datorita umbrelei
protectoare obtinuta de numeroasele dispozitive de captare de pe constructiile inalte.
Datele prezentate sugereaza ca nivelul protectiei impotriva trasnetelor trebuie
imbunatatit in zonele rurale ale Romaniei si ca gradul de informare a locuitorilor satelor este
inca precar.
Normativul de protectie impotriva trasnetelor I20 trebuie facut mult mai riguros prin
prelucrarea CEI 60305 (1…4) iar aplicarea lui urmarita mai atent de organele in drept.
Pagina 15 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Tabel 2 - Incendii provocate de trasnete in 4 ani in Romania
Nr. Judet Total Nr. Judet Total Nr. Judet Total

Crt. Crt. Crt.
1 Alba 17 15 Constanta 5 29 Mures 7
2 Arad 7 16 Covasna 11 30 Neamt 4
3 Arges 16 17 Dambovita 7 31 Olt 10
4 Bacau 11 18 Dolj 32 Prahova 8
5 Bihor 21 19 Galati 2 33 Salaj 7
6 Bistrita 8 20 Giurgiu 5 34 Satu-Mare 15
7 Botosani 6 21 Gorj 18 35 Sibiu 12
8 Braila 1 22 Harghita 27 36 Suceava 22
9 Brasov 17 23 Hunedoara 12 37 Teleorman 7
10 Bucuresti 4 24 Ialomita 4 38 Timis 8
11 Buzau 13 25 Iasi 4 39 Tulcea 2
12 Calarasi 10 26 Ilfov 2 40 Vaslui 3
13 Caras- 11 27 Maramures 21 41 Valcea 12
Severin
14 Cluj 24 28 Mehedinti 5 42 Vrancea 7
TOTAL: 422 18/148 Campie: 89 34/198 Rest terit: 333 37/87

Pagina 16 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Tabelul 3
Ramura economica Industrie Santiere Agricultura Comert + Serviciu Locuinte Institutii Total
sivicultura alim Gosp. com
pubica
N Urban 9 0 6 5 2 37 3 62
u
Rural 8 1 16 2 4 321 8 3
m
66
a
Total 17 1 22 7 6 358 11 4
r
22
Urban 53 0 33 71 33 10 27 1
% 547
Rural 47 100 67 29 67 90 73 8
5
-%- 4 0,2 5,1 1,7 1,4 85 2,6 1
00
Pagina 17 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
4. Concluzii
Calculele efectuate permit sa se decida ca aplicarea corecta a solutiilor de protectie

impotriva loviturilor directe prin paratrasnetele orizontale sau verticale asigura o protectie
corespunzatoare echipamentului din statiile Transelectrica.
Conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de paratrasnetele montate in statii - se
bazeaza pe prevederile din NTE 001/03/00 cunoscut mai bine sub vechea denumire de
PE 109.
Pentru detalii de executie si prevederi suplimentare privind partea constructiva a
instalatiilor de paratrasnet din statii se vor respecta indicatiile din prescriptia in vigoare I 20-
00: Normativ pentru proiectarea si executia protectiei impotriva trasnetului in constructii, chiar
daca acest normativ va fi in curand adaptat la noul CEI aparut.
Recent, la inceputul anului 2006, IEC a publicat documentul CEI- 62305 - (partile
1…4). De unele prevederi din aceste documente se va tine de asemenea cont in redactarea
documentului ce face obiectul prezentului contract.
Cele mai insemnate constrangeri si reglementari sunt cele ce rezulta din prezentarea
facuta in paginile anterioare (cap 2. pc. a, b, c, d) si in referirile legate de nivelele de protectie
in corelare cu parametrii curentului de trasnet din tabelele 4 si 5, prezentate in cele ce
urmeaza.
Tabel 4 - Valori minime a ÎT si probabilitatea lor

Nivel de Valori maxime (criterii de
protectie la dimensionare)
trasnet Val. max. Probabilitatea
(descarcare) de varf ÎT ca It real<It
(kA)
I 200 99%
II 150 98%
III-iv 100 97%
Tabel 5 - Valori minime a ÎT si probabilitatea acestora

Nivel de Valori minime (criteriu de
protectie intreceptie)
la
trasnet Valori Probabilitatea Raza(m)
minime ca ÎŃreal sa fie sferei
ÎminT(KA) > ca ITmin fictive
I 3(2,8) 99% 20
II 5(5,2) 97% 30
III 10(9,5) 91% 45
IV 16(14,7) 84% 6o
Pagina 18 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
BIBLIOGRAFIE
[1] Dragan, G. s.a. Tehnica Tensiunilor inalte, Vol. 1, Ed. Tehnica bucuresti 1996;
[2] Dragan G. s.a. Tehnica Tensiunilor inalte, Vol. 2, Ed. Academiei Romane,
Bucuresti 2001;
[3] Dehn- Söhne Lighting Protection Guide, Ed. Dehn- Sohne- Neumarkt Germany
(versiune lb. Engleza) 2007;
[4] x x x Normativ pentru alegerea si coordonarea izolatiei si protectiei contra STA
NTE 001/03/00-ANRE- Bucuresti 2000;
[5] Andersan, O.N.: Finite element solution on Complex Potential Eletric Fields. In
IEEE Trans, PAS-96, vol. 4 (1976);
[6] Razevig D.V. Tehnica Visokih napriajenii, Ed. Energhia, Moscova 1976;
[7] Centea, O. Elemente de teoria campului, Ed. Matrix- Rom. Bucuresti 2000;
[8] Gary, C., La foudre; Des mythologies antiques a la recherche moderne, Ed.
Masson, Paris 1985;
[9] x x x Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului ICECON-
Bucuresti 2000- (I- 20-2000); in curs de revizie;
[10] x x x Energineering guide on earting systems in Power Stations - (CEI-60213-
2000);
[11] x x x Protection contre la foudre- NFC-17-102 (norma franceza iulie 1995).
Pagina 19 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Partea a II - a
SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE

110KV, 220KV, 400 KV SI 750KV
Pagina 20 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
CUPRINS
PARTEA a- II-a – Specificatie tehnica pentru paratrasnete de 110kV, 220kV, 400 kV si

750kV
1. Introducere. Terminologie. Abrevieri 23
2. Documente de referinta 31
3. Conditionari tehnologice 31
3.1. Protectia statiilor impotriva loviturilor directe 31

3.2. Obligatii administrative 32
3.3. Conditii constructive 34
4. Verificare IPT 36
4.1. Inspectii si verificari in exploatare 36

4.2. Metode de verificare 37
4.3. Concluziile expertizei 38
5. Masuri de protectie a muncii 38
6. Masuri organizatorice. Documente si fise 39
ANEXA - Exemple de realizare a zonelor de protectie in cazul PO si PV 40

Pagina 21 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
1. Introducere. Terminologie. Abrevieri

1.1. Prezenta NORMA TEHNICA INTERNA se aplica la realizarea instalatiilor de
protectie impotriva loviturilor directe de trasnet (IPLDT) destinate statiilor electrice de 750
KV…110KV precum si altor obiective (incinte) apartinand CNTEE Transelectrica.
Ea se refera la lucrarile noi si la cele de reabilitare sau modernizare si constituie o parte
esentiala a solutiilor generale de protectie impotriva trasnetelor (IPT) sau a altor influente
produse de supratensiuni, fie ca acestea sunt atmosferice (STA) sau de comutatie (STC).
1.2. IPLDT nu sunt destinate, nu pot preveni formarea trasnetelor si nici nu pot
garanta protectia absoluta a instalatiilor, structurilor, persoanelor sau obiectelor. Ele reduc
insa substantial riscul de avarie sau accidente umane datorate descarcarilor de trasnet (DT).
1.3. Tipul, constructia si amplasarea IPLDT trebuie studiate cu grija si atentie in studiul
de proiectare a statiilor electrice si a structurilor constructive apartinand Transelectrica pentru
a se obtine avantaje cat mai substantiale de la partile conductoare ale obiectelor protejate
(constructii armate, cadre metalice, stalpi, etc.).
In acest fel se minimalizeaza costul si volumul de munca si se asigura un aspect
estetic al constructiei in totalitate. Acest lucru implica participarea tuturor specialitatilor
implicate in realizarea obiectivului.
1.4. Trasnetul (T) este o descarcare electrica de origine atmosferica produsa intre nori
si pamant, constand din una sau mai multe componente succesive. Una din componentele
descarcarii de trasnet poarta numele de lovitura. Punctul in care o lovitura de tasnet vine in
contact cu pamantul, cu o structura sau cu o IPLDT se denumeste punct de impact.
Curentul de trasnet îT se scurge in timpul impactului pe canatul principal al descarcarii. Un
trasnet poate avea si mai multe puncte de impact.
1.5. Instalatia de protectie impotriva loviturilor directe de trasnet (IPLDT) sau in
general, instalatia de protectie impotriva trasnetului (IPT) este o instalatie completa ce
permite protejarea unor echipamente, a unei structuri constructive sau tehnologice, a unor
parti ale acestora sau a unei anumite zone, pentru care s-au luat masuri adecvate impotriva
efectelor directe (sau indirecte) ale curentului de trasnet. Ea are de obicei o parte interioara
(IIPLDT, IIPT) si una exterioara de protectie (IEPLDT, IEPT).
1.6. IIPLDT cuprinde partea instalata in interiorul constructiei de protejat, incluzand
dispozitivele de protectie impotriva efectelor secundare ale îT (conductoare si bara de
egalizare, legaturile echipotentiale, electrozii de fundatie, limitator de tensiune, etc.).
IEPLDT cuprinde dispozitivul (ele) de captare, conductorul (oarele) de coborare si
priza (prizele) de pamant.
1.7. Dispozitivul de captare: PD – paratrasnet orizontal; PV – paratrasnet vertical; CP
– conductor de protectie, este partea exterioara a IPT destinata a fi punctul de impact al
loviturii de trasnet. Conductorul de coborare este destinat conducerii curentului de trasnet de
la dispozitivele de captare la priza de pamant, care este destinata descarcarii curentului de
trasnet in pamant.
1.8. Limitatorul de tensiune este un dispozitiv destinat sa limiteze supratensiunile
tranzitorii si sa ramifice undele de curent. Acesta poate sa contina sau nu componente
neliniare (DRV - descarcatoare cu rezistenta variabila; DOZ - descarcatoare cu oxizi de zinc,
eclatoare, etc.).
1.9. Tija de captare cu dispozitiv de amorsare (DA) este un dispozitiv de captare tip
tija (paratrasnet vertical: PV), echipat cu un sistem care genereaza un avans in timp in
Pagina 22 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
amorsarea unei lovituri, prin comparatie, evidentiata in aceleasi conditii, cu un paratrasnet

vertical simplu. Avansul de amorsare ∆T se masoara in [µs].
1.10. Conductorul de echipotentializare este elementul metalic (conductiv care asigura
ca in cadrul unei instalatii protejate (IPT) sa se egaleze (egalizeze) potentialele diferitelor
elemente: Dispozitivul de colectare care permite legarea la IPT a elementelor naturale
conductoare, a maselor metalice, armaturilor si conductoarelor de protectie ale instalatiilor
electrice, de telecomunicatie si a prizelor de pamant naturale/artificiale, poarta numele de
bara de egalizare a potentialelor (BEP). Egalizarea corecta a potentialelor intr-o incapere cu
structura metalica de rezistenta, elimina pericolele de accidentare a persoanelor din interiorul
acesteia.
1.11. Efectele curentului de trasnet pot fi directe sau indirecte. Cele directe se manifesta
in constructia care a captat impactul trasnetului si in canatul de descarcare, sub forma
termica, mecanica, sonora si electrica.
Efectele indirecte se datoreaza fenomenelor electromagnetice provocate in interiorul
constructiei sau in spatial protejat. Ele se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristicii ale
descarcarii:
- valoarea de varf a curentului de trasnet îT;
- sarcina electrica totala QT= ∫îTdt (C): integrala in timp a curentului pe intreaga durata a
descarcarii (lor);
- sarcina impulsului prim de curent Qimp= ∫T1 iTdt (C);
- energia specifica ES = ∫Ti2T dt KJ/Ω: energia dispersata de IT intr-un rezistor de
valoare unitara pe intreaga durata a descarcarii;
- panta medie a curentului de trasnet: diT/ dt (KA/ µs). E considerata ca diferenta intre îT
la inceputul si sfarsitul unui interval de timp specificat, impartita la acest interval de
timp (îT2 - îT1)/(t2-t1)(KA/µS).
1.12. La dimensionarea IPLDT (IPT) se vor lua in considerare urmatoarele elemente:
- efectele mecanice determinate de energia specifica (ES) a descarcarii;
- efectele termice depinzand de ES si QT sau Qimp;
- efectele datorate cuplajului de rezistiv depinzand de îT;
- efectele datorate cuplajului inductiv depinzand de diT/dt;
- sarcinile mecanice provocate de fenomenele meteo asupra elementelor componenete
ale IPT (conform PE 104);
- efectele corozive ale mediului cauzate de factorii agresivi caracteristici zonei in care
se afla IPT.
1.13. Caracterul statistic al parametrilor curentilor de trasnet face ca dimensionarea
IPLDT si a tuturor elementelor sale pomponete sa aiba un caracter probabilistic. Ea porneste
de la datele experimentale inregistrate in laboratoare de specialitate in decursul secolului XX
si de la un nivel de protectie adoptata pentru un anumit obiect. Acesta este un termen
conventional ce clarifica IPT din punctul de vedere al eficacitatii sale. Metodele de proiectare
specifice IPT pentru obiectivele civile au fost perfectionate in ultima perioada prin
recomandarile CEI. Metodele de proiectare clasice pentru paratrasnetele din statiile electrice
se deosebesc de cele destinate constructiilor civile.
1.14. Metodele folosite la determinarea pozitiei dispozitivelor de protectie vor fi
detaliate in cele ce urmeaza si se bazeaza pe recomandarile din documentele de referinta.
Pagina 23 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Ele sunt:
- metoda sferei fictive;
- metoda zonei unghiului de protectie;
- metoda retelei de ochiuri.
Aceste metode pot fi utilizate separat sau in orice combinatie de catre proiectant cu
conditia ca zonele de protectie asigurate sa se suprapuna si sa ofere o protectie maximala a
obiectivului spre deosebire de IPT pentru instalatii externe care sunt obligatorii in toate
situatiile, instalarea lor pentru cladiri este legata de calculul riscului si eficacitatii.
1.15. Eficacitatea (“E”) unei instalatii de protectie impotriva trasnetului se defineste in
SR-EN 62305 ca raport intre (ND- NC) si ND, unde:
ND – este numarul anual mediu de descarcari ce pot aparea in regiunea geografica in care
este situata o constructie depinzand de geometria contructiei si de Keraunicitatea zonei;
NC – este valoarea maxima acceptata a numarului mediu anual de lovituri de trasnet ce pot
cauza avarie intr-o constructie (instalatie). Relatia intre eficacitatea E a unei instalatii de
protectie si nivelul de protectie corespunzator se prezinta in tabelul 1.
Tabelul 1 - Valori minime ale parametrilor trasnetului îT si raza r a sferei fictive

corespunzatoare nivelului de protectie
Criterii de captare Nivel de protectie
Simbol Unitate I II III IV

Valoare I KA 3(2,8) 5(5,2) 10 (9,5) 16
minima de (14,7)
varf a îT
Raza sferei r m 20 30 45 60
fictive
Dimensiunile w m 5x5 10x10 15x15 20x20
retelei de
captare
Eficacitatea E ND-NC/ 0,95< 0,90<E≤0,95 0,8<E≤0,9 0<
ND E≤0,98 E≤0,8
Nota: in paranteze sunt valorile din I20/2000 (revizuibile).
Relatiile de calcul pentru valorile ND si NC si pentru eficacitatea unei IPT se pot

determina din I20/2000 – Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului (in
curs de revizie pentru a fi adaptat la SREN 62305).
1.16. Valorile informative ale parametrilor curentilor de trasnet valabile pentru instalatii
si constructii cu inaltimea maxima de 60 m se prezinta in tabelul 2. Pentru nivelul I
probabilitatea parametrului e 99% in punctele de contact. Pentru nivele II respectiv II-IV 75%,
respectiv 50% din nivelul I.
Pagina 24 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Tabelul 2 - Parametrii îT pentru nivelul de protectie I-IV

Parametrii Simbol UM Nivel de protectie
îT
I II III-lV
Probabilitate Probabilitate Probabilitate
99% 75% din I 50% din I
Valoarea de îT KA 200 150 100
varf
Sarcina QM C 300 225 150
totala
Sarcina Qimp C 100 75 150
primului
impuls
Energia ES MJ/Ω 10 5,6 25
specifica
Panta di/dt KA/µs 200 150 100
medie
1.17. Riscul R este valoarea pierderii medii anuale probabile datorate costului
defectarii sistemelor electrice si electronice produse de efectele directe sau indirecte ale
trasnetului in instalatii.
El se evalueaza de catre proiectant impreuna cu proprietarul structurii protejate.
1.18. Evaluarea corecta a riscului se face in comparatie cu costul aplicarii metodelor
de protectie pentru diferite structuri.
Metodele mentionate se bazeaza pe editia recenta a SREN 62305 (1-4)/2006.
1.19 Metoda sferei fictive.
Aceasta metoda este general aplicabila si este recomandata in mod special pentru
protectia structurilor de forma complexa. Raza sferei fictive r corespunde nivelului de
protectie ales pentru IPT.
Volumul protejat este cel in care sfera fictiva nu patrunde. In punctele in care sfera
fictiva atinge structura, trebuie prevazute dispozitive de captare, intrucat aici se poate
produce un impact. Raza r a sferei fictive este indicata in tabelul 1 in functie de nivelul de
protectie. Modul in care se aplica metoda sferei fictive este ilustrat in figurile 1 si 2.
Pozitionarea dispozitivului de captare este adecvata, daca nici un punct al volumului de
protejat nu este in contact cu raza sferei r ruland pe sol, in jurul structurii si pe aceasta, in
toate directiile posibile. Aceasta pentru ca se considera necesar ca sfera sa nu atinga decat
solul sau/si dispozitivul de captura. În cazul in care inaltimea h a dispozitivului de captare
este mai mare ca raza fictiva r data de NPT, volumul protejat de tija de captare se limiteaza
la punctele B (B’) indicate in figura 2.
Pentru cazul obiectivelor inalte de peste 60 m, dispozitivul de captare trebuie prelungit
spre baza cladirii pentru a asigura protectia impotriva loviturilor directe ale structurii.
1.20. Metoda unghiului de protectie.
Aceasta metoda simpla se poate aplica in cazul structurilor simple simetrice sau
pentru parti mici din structuri mai mari. Metoda are la baza modelul electrogeometric.
Pagina 25 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Protectia impotriva trasnetului este corespunzatoare, daca structura protejata este

situata in interiorul unui con circular drept, avand inaltimea h egala cu inaltimea tijei de
captare (fig 3), unghiul α intre generatoare a conului si verticala (tija h) fiind dat de clasa SPT.
Unghiul de protectie α depinde de nivelul de protectie si de inaltimea h a tijei de
captare, deasupra planului de referinta a suprafetei de protejat. Volumul protejat printr-o tija
de captare verticala se prezinta schematic in schita din fig.3a. În cazul aplicarii metodei
pentru un conductor de captare intins schema este prezentata in fig.3b si volumul protejat
este cel inclus intre punctele A A’ C C’ D D’- avand baza notata B (plan de referinta).
Relatiile intre nivelele de protectie, inaltimea dispozitivelor de captare, raza sferei
fictive si unghiul de protectie se indica in tabelul 3.
Este necesar sa se faca observatia ca zonele protejate determinate cu metoda sferei
fictive si cele ce rezulta din metoda unghiului de protectie pot fi diferite. Acest lucru se poate
observa analizand datele din fig. 2 in care volumul protejat prin metoda unghiului de protectie
este mai extinsa ca cea data de sfera fictiva.
Tabel 3 - Pozitionarea dispozitivelor de captare PV in functie de nivelele de protectie

Nivel de Inaltimea Latura Schita zonei
protectie Raza 20 30 45 60 ochiului protejate
dispozitiv retelei
Ficticva h αº
(m) Unghiul de protectie w(m) r
r (m)
I intarit 20 25 * * * 5x5
II intarit 30 35 25 * * 10 x 10
III-normal 45 45 35 25 * 15 x 15 Spatiu protejat
IVNormal 60 55 45 35 25 20 x 20
Nota: pentru alte valori h datele sunt in studiu. In zonele notate * nu se aplica metoda
unghiului de protectie.
Metoda unghiului de protectie nu poate fi aplicata daca inaltimea tijei (conductorului)
de captare h este mai mare decat raza sferei fictive (conform tab 3).
Fig. 1- Exemple de proiectare a unei ITP prin metoda sferei fictive

Pagina 26 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Zona protejata este hasurata subtire. Dispozitivul de captare se prelungeste spre baza
turnului cu H= h> 60 m.
Fig. 2 - Volum protejat de o tija de captare pe o suparafata inclinata utilizand metoda

de proiectare a sferei fictive (ht > r) si a unghiului de protectie
1 Volum protejat;
2 Plan de referinta;
3 Tija de captare;
r Raza sferei fictive conform table 1;
h, h’ Înaltimea corespunzatoare a dispozitivului de captare;
ht Înaltimea fizica a stalpului deasupra planului de referinta;
α Unghi de protectie;
B, C, B’, C’ Puncte de contact cu sfera fictive;
C, C’, D, D’ Frontierele zonei protejate.
Fig. 3 – a) Volum protejat printr-o tija de captare verticala;

Pagina 27 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
b) Volum protejat de un conductor de captare intins.
A - varful tijei;
A A’- conductorul intins;
B - plan de referinta;
h - inaltimea tijei de captare peste planul de referinta;
α- unghiul de protectie.
1.21. Metoda retelei de ochiuri. Este aplicata in mod special pentru protectia
suprafetelor plane.
Se considera ca o retea cu ochiuri asigura protectia intregii suprafete plane daca sunt
indeplinite conditiile urmatoare:
- Conductoarele de captare sunt pozitionate pe linia de contur a acoperisului, pe
stresinile acoperisului si pe coamele acestuia daca panta acoperisului este mai mare
de 10%;
- Dimensiunile ochiurilor retelei de captare nu sunt mai mari decat valorile indicate in
tabelul 3;
- Reteaua dispozitivului de captare este construita in asa fel incat curentul de trasnet sa
circule cel putin prin doua trasee metalice distincte spre priza de pamant. Nici un
element metalic nu trebuie sa depaseasca volumul protejat de dispozitivele de
capatare;
- Traseele conductoarelor de captare trebuie sa fie cat mai scurte.
Fig. 4 - Exemplu de proiectare a unei ITP neizolate prin metoda marimii ochiurilor
a) pe un acoperis terasa;
b) pe un acoperis in panta;
w - dimensiunea ochiului retelei.
In
Pagina 28 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Tabel 4 - Valorile maxime ale parametrilor trasnetului corespunzatoare nivelului de

protectie impotriva trasnetului
Prima secventa de scurta durata Nivel de protectie
Parametrii Simbol Unitate I II III IV

curentului
Valoare de varf a I kA 200 150 100
curentului
Sarcina secventei de Qshort C 100 75 50
scurta durata
Energia specifica W/R MJ/Ω 10 5,6 2,5
Parametrii timp T1/T2 µs/µs 10/350
Secventa de scurta durata ulterioara Nivel de protectie

curentului
Valoare de varf a I kA 50 37,5 25
curentului
Panta medie di/dt kA/µs 200 150 100
Parametrii timp T1/T2 µs/µs 0,25/100
Secventa de lunga durata Nivel de protectie

curentului
Sarcina secventei de Qlong C 200 150 100
scurta durata
Parametrii timp Tlong s 0,5
Trasnet Nivel de protectie

curentului
Sarcina trasnetului Qflash C 300 225 150
În tabelul 4 se detaliaza datele din tabelul 2, indicandu-se valorile maxime ale

parametrilor curentilor de trasnet corespunzatoare diverselor nivele de protectie.
Pagina 29 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
2. Documente de referinta
La elaborarea prezentei Norme Tehnice Interne Transelectrica au stat la baza

urmatoarele standarde si norme internationale si autohtone in conexiune cu continutul
acesteia:
[1] SREN 62305-1:2006 Protectia impotriva trasnetului, P.1. Principii generale;
[2] SREN 62305-2: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.2. Evaluarea riscului;
[3] SREN 62305-3: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.3. Avarii fizice ale structurilor si
punerea in pericol a vietii;
[4] SREN 62305-4: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.4. Sisteme electrice si
electronice din structuri;
[5] SRCEI 61662+A1(in revizie) Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor
de trasnet;
[6] EN 50164-1 Requirements for connection components;
[7] EN 50164-2 Requirement for conductors and earth electrodes;
[8] EN 61643-(1-11) Surge protective devices connected to HV&LV systems;
[9] NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea
peste 1 kV (PE 104) - revizuit;
[10] NTE 001/03/00 Normativ pentru alegerea si coordonarea izolatiei si protectia
impotriva supratensiunilor (PE-109 revizuit);
[11] CEI 60213 Engineering guide on earthing systems in power stations;
[12] 1-RE-Ip 30/1990 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la
pamant (ILP);
[13] 3RE-I23/2000 Instructiuni de exploatare si intretinere a ILP;
[14] SR CEI 60099-1 Descarcatoare P1. Descarcatoare cu rezistenta variabila de c.a;
[15] ISPM-1IEE/ 2007 Instructiune proprie de securitate a muncii pentru instalatii
electrice in exploatare;
[16] 120-2008 (in revizie) Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului;
[17] PE-116/2000 Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii
electrice ICEMENERG - 2000;
[18] NTI- TEL-R- 003/08 Conditii tehnice privind alegerea si montarea ILP din cupru.
Transelectrica 2008;
[19] NSPM – 65-2000 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si
distributia energiei electrice MMPS - 2000.
3. Conditionari tehnologice
3.1. Protectia statiilor impotriva loviturilor directe de trasnet
3.1.1. Protectia instalatiilor electrice de pe teritoriul statiilor electrice exterioare de
110…..750kV impotriva loviturilor directe de trasnet se realizeaza de regula cu ajutorul unor
paratraznete verticale sau orizontale obisnuite, conform prevederilor din NTE 001/03/00 [10].
3.1.2. Prezenta norma nu cuprinde reglementari privind utilizarea tijelor de captare cu
dispozitive de amorsare (DA) care nu s-au generalizat in Romania si care vor face obiectul
unor reglementari specifice ulterioare. De asemenea, prezenta norma nu se aplica in cazul
unor cladiri in vecinatatea carora se afla structuri cu pericol de incendii sau explozie.
3.1.3. Pentru statiile electrice indiferent daca sunt interioare sau datorita riscului
crescut de defectare a instalatiilor primare si a costului semnificativ a defectarii sistemelor
electrice, de telecomunicatii si de conducere prin dispecer, este intotdeauna necesara
Pagina 30 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
prevederea unor sisteme de protectie impotriva loviturilor directe de traznet (realizata cu

paratraznete verticale sau orizontale, conectate la centura de legare la pamant a statiei). In
aceste cazuri nu sunt necesare calcule privind riscul de deteriorare conform: [1]……[4].
3.1.4. Alegerea tipului de paratraznete si modul de amplasare al acestora pentru statii
exterioare se va face tinand seama de:
- distanta intre cadrele statiei;
- distanta intre echipamente;
- inaltimea stalpilor si a cadrelor din statie in asa fel incat zonele de protectie asigurate
de PV si PD sa acopere in intregime echipamentele din statie inclusiv cladirea camerei
de comanda si cabinele de relee.
3.1.5. Pentru statiile interioare, amplasarea paratraznetelor orizontale si/sau verticale
se va face dupa modelul adaptat pentru cladirile civile (industriale). Pentru determinarea
pozitiei depozitelor de captare se recomanda adaptarea metodelor unghiului de protectie, a
sferei fictive sau retelei de ochiuri [3], [16].
3.1.6. La statiile cu tensiuni 110 kV …….750 kV, paratrasnetele se monteaza pe
cadrele statiei. În calculul zonelor de protectie se poate avea in vedere efectul de protectie al
stalpilor terminali ai LEA ce pleaca din statie si cel al conductoarelor de protectie, legate
obligatoriu si la cadrele statiei. Nu se exclude eventuala instalare a unor paratrasnete
verticale pe stalpi, suplimentari pe teritoriul statiei.
3.1.7. În calculele practice, zona de protectie a unui paratrasnet vertical este spatiul
cuprins in jurul paratrasnetului, pana la nivelul solului in care un obiect este protejat impotriva
lanturilor directe cu un factor de risc de 10-3 (bazat pe experienta practica) datorita orientarii
trasnetului spre paratrasnetul respectiv. Înaltimea maxima de orientare pentru un PV este de
600 m. Relatiile de calcul pentru determinarea zonelor de protectie pentru diferite
paratrasnete verticale, amplasate in diferite configuratii si la diverse inaltimi sunt indicate in
documentul de referinta (PE 109) [10]. Se considera ca acestea asigura probabilitatea de
10-3 a protectiei IPT.
3.1.8. În calculele practice, zona de protectie a unui paratrasnet orizontal este spatiul
cuprins in jurul paratrasnetului, pana la nivelul solului in care un obiect este protejat impotriva
loviturilor directe cu un factor de risc de 10-3 (datorita orientarii trasnetului spre paratrasnetul
orizontal). Înaltimea maxima de orientare a trasnetului este de 300 m pentru PO. Relatiile de
calcul pentru determinarea zonelor de protectie pentru unul sau mai multe paratrasnete
orizontale sunt indicate in documentul de referinta [10]. Se considera ca relatiile de calcul
pentru zonele protejate din [10] asigura probabilitatea de 10-3 a protectiei prin ITP.
3.1.9. În afara conditiei de a asigura factorul de risc de 10-3 pentru IPL DT, distantele
in aer realizate intre constructiile pe care se PO sau PV si partile aflate sub tensiune in statie,
trebuie sa asigure evitarea amorsarii unor descarcari inverse intre constructii si partile sub
tensiune inferioara in statie.
3.2. Obligatii administrative

3.2.1. Proiectarea paratrasnetelor pentru statiile exterioare cu tensiunile de 110…..750
kV va fi facuta de organizatii de specialitate atestate, acceptate de Transelectrica si
autorizate de organele de reglementare (ANRE). Proiectele trebuie astfel realizate incat sa
aiba corelarea si colaborarea intre diferite specialitati: constructii, electrice, telecomunicatii,
sanitare, rezistenta pentru a asigura conditiile tehnologice, dar si cele de estetica, simplitate
si economicitate.
Pagina 31 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
3.2.2. Alegerea tipului, numarului, configuratiei si amplasarea paratrasnetelor in statii

trebuie astfel facuta incat zonele de protectie asigurate de acestea sa acopere in intregime si
complet tot echipamentul existent. În acest sens se va profita de existenta conductoarelor de
protectie dintre cadrele statiei si primii stalpi cu LEA. Pentru calculul zonelor de protectie
oferite de acestea se pot lua in considerare fie metoda unghiului de protectie, fie metoda
zonei de protectie a PO.
3.2.3. Pentru configuratii diferite de statii, mai simple sau mai complexe cu
echipamente situate la inaltimi diferite si in planuri diferite, s-au elaborat programe complexe
de calcul atestate, in confirmate in practica care permit vizualizarea “ecranului de protectie”
asigurat de PV si PO sau de conductoarele de protectie legate la cadrele statiilor, alegerea
punctelor de amplasare a paratrasnetelor, precizarea numarului de cai de dispersare a
curentului de trasnet, legarea la priza de pamant cea mai adecvata, etc.
3.2.4. Pentru cazuri simple, in Anexa se indica nomograme de calcul practice care
permit stabilirea zonelor de protectie prin folosirea paratrasnetelor verticale si orizontale,
folosind zonele de protectie asigurate de aceste mijloace de protectie, in conformitate cu
documentul de referinta principal (PE 109) [9].
3.2.5. Protectia cladirilor civile impotriva trasnetelor cum ar fi cladirile administrative
ale Transelectrica sau statiile interioare de 110 kV sau de tensiuni superioare se realizeaza
pe baza recomandarilor din SREN 62305(1….4) in care se adopta patru nivele de clasificare
care exprima eficacitatea protectiei prin probabilitatea cu care o instalatie protejeaza un
spatiu impotriva loviturilor de trasnet.
3.2.6. În functie de valorile parametrilor, cele patru nivele de protectie se
caracterizeaza prin valorile minime si maxime ale curentului conform celor prezentate in
tabelul 1 si tabelul 4.
3.2.7. Valoarea de varf minima a curentului de trasnet este utilizata pentru a obtine
raza sferei fictive necesara definirii zonei de protectie impotriva trasnetului care nu poate fi
atinsa de o lovitura directa. Ceilalti parametrii ai ÎT din tabelul 1 si 4 se folosesc pentru
determinarea si stabilirea detaliilor de proiectare pentru elementele componente ale
instalatiilor de protectie impotriva trasnetului (sectiuni, grosimi minime, politici de mentenanta,
grosimea foilor de metal, dimensiunile ochiurilor retelei de protectie). Elementele necesare
pentru stabilirea acestora se indica in tabelul 4.
3.2.8. În cazul in care parametrii curentului de trasnet depasesc valorile
corespunzatoare nivelului I de protectie (NPT 1), protectia impotriva trasnetului nu este luata
in considerare in documentatia de referinta [1] - [4] (cladirea se considera neprotejata).
3.2.9. Protectia cladirilor de pe teritoriul statiilor (centralelor) electrice impotriva
loviturilor directe de trasnet, nu este necesara daca aceste cladiri intra in zona de protectie a
altor instalatii situate in apropiere (cosuri de fum, antene de Tc etc.). Dispozitivele de captare,
cele de coborare si prizele de pamant se vor monta direct pe aceste elemente conform
indicatiilor din capitolele urmatoare.
3.2.10. Restul definitiilor folosite in cele ce urmeaza se considera cunoscute, fiind de
acum clasice (ILP, Rp, Ri, Rezistivitatea solului, etc.). Ele sunt similare VEI si sunt folosite si
in specificatiile tehnice Transelectrica pentru ILP din cupru si in alte documente similare (PE
109 3 RE I/23).
Pagina 32 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
3.3. Conditii constructive

3.3.1. La instalatiile cu tensiuni intre 110…..750 kV paratrasnetele se monteaza pe
cadrele instalatiei de protejat in urmatoarele conditii:
- daca rezistivitatea solului φs in sezonul umed este sub 1000 Ωm; acesta este cazul
general pentru conditiile din Romania;
- daca φs este intre 1000…..2000 Ωm, in satiii cu suprafata peste 10000 m.p.
3.3.2. De la suportul constructiei cu paratrasnet a statiilor cu UN ≥ 110 kV, trebuie sa
se asigure dispersarea curentului de trasnet pe magistralele ILP (instalatiei de legare la
pamant a statiei) pe cel putin 2-3 directii. În afara de aceasta pentru o rezistenta favorabila la
impuls de curent de trasnet, trebuie instalate 1-2 electrozi verticali (e.v.) de 2,5-5 m lungime,
la o distanta de suportul pe care e montat parametrul mai mare ca lungimea e.v.
3.3.3. Tijele verticale ale PV se vor fixa pe un cadru (stalp) metalic ori din beton armat
din statie, asigurandu-le continuitatea electrica pana la priza de pamant, prin armatura
constructiei sau prin conductoare de coborare individuale. Tijele se pot realiza din cupru,
aluminiu sau otel, eventual cu protectie suplimentara anticoroziva.
3.3.4. Paratrasnetele orizontale se vor realiza din conductoare funie de otel - aluminiu,
otel, cupru, din benzi sau sectiuni rotunde din aceleasi materiale, chiar sub forma unor
balustrade de protectie a persoanelor pe terasele cladirii, fixate in mod corespunzator pe
constructie.
3.3.5. Conditiile de dimensionare mecanica pentru PV si PO sunt cele indicate in [9] si
anume:
- sarcinile datorate presiunii vantului pe elementele orizontale sau verticale acoperite
sau nu cu chiciura;
- vibratiile eoliene specifice.
La realizarea practica a acestor elemente se va tine seama si de solicitarea termica si
electromecanica datorita curentului de trasnet.
3.3.6. Materialele, configuratia si sectiunile minime ale conductoarelor (tijelor) de
captare si ale conductoarelor de coborare vor respecta conditiile principale indicate in tabelul
5.
Se pot folosi si alte materiale metalice cu comportare similara celor din tabel.
Tabelul 5 - Conditii obligatorii pentru materialele folosite la realizarea paratrasnetelor

Material Configuratie Sectiune Comentarii
mm
Cupru (blanc Banda 50 Grosime minima 2mm.
sau acoperit Funie 50 Fire din funie Ø> 1,7 mm.
cu staniu) Bara rotunda 200 Pt. tije captare Ø 16mm.
În rest Ø> 8 mm.
Aluminiu Banda 70 Grosime min. 3 mm. Al.,
(inclusiv Funie 50 2,5 mm pt. aliaje
aliaje) Bara rotunda 200 Firele funiei Ø > 1,5 mm.
Pt. tije Ø 16 mm.in rest Ø 8
mm
Banda 50 Grosime min. 2,5mm.
Otel galv. la Funie 50 Firele funiei Ø >1,7 mm.
cald Bara Ø 200 Diam. Ø >16 mm.
tija in rest Ø > 8 mm.
Pagina 33 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Banda 50 Grosime min. 2 mm.

Otel inox Funie 70 Firele funie Ø >1,7 mm
Bara Ø 200 Diam. Ø >16 mm. pt. tije in
general Ø > 8 mm.
Table sau tevi Dispozitive Grosime minime: 2mm Pb
metalice Cu, naturale de - 4 mm Ol, 5mm Cu, 7mm Al
Ol, Pb, Al captare
Nota: Grosimile minime ale acoperirilor de protectie prin galvanizare la cald sau electroliza
vor fi de 50 µm. Pentru acoperirea cu staniu la cupru grosimea minima este 1µm.
Pentru cresterea duratei de viata a PV se recomanda vopsirea lor periodica exceptand

varful.
3.3.7 Ochiurile retelelor de captare de pe cladirile camerelor de comanda sau de la
cabinele de relee din statii trebuie sa respecte dimensiunile w din tabelul 1 pentru nivelul I de
protectie.
Distantele intre piesele de fixare ale dispozitivelor de captare si ale conductoarelor de
coborare pe traseele orizontale vor fi intre 1- 1,5 m iar pe traseele verticale intre 1,5 - 2m.
Distantele minime intre conductoarele de coborare vor fi 10 m; 15 m; 20 m; 25m. pentru
nivelele de protectie I, II, III, IV respectiv.
Pentru a avea informatii privind eventualele descarcari de trasnet aparute in IPT se
vor monta contoare de descarcari pe conductoarele de coborare la ILP.
3.3.8. IPT se racordeaza dupa caz:
- La ILP a statiei printr-o legatura cat mai scurta. Racordarea se va realiza prin mai
multe cai dispuse radial pe 2-3 directii cu prevederea unor e.v. suplimentari la locul de
racordare a legaturii la pamant si care sa realizeze o rezistenta de dispersie de 25Ω la
frecventa industriala (distanta minima a locului de racordare la ILP va fi de peste 15 m.
de locul de legare la ILP a transformatorului din statie);
- La o priza independenta in cazul in care rezistenta de dispersia Rp a prizei statiei este
peste 1Ω, iar clasa tensiune a izolatiei este mai mica de 110 kV. Rezistenta prizei
individuale de legare la pamant va fi sub 80Ω. Distanta in aer Sa intre un paratrasnet
independent si instalatia protejata va fi: Sa ≥ 0,3 Ri + 0,1L (≥ 5m); unde Ri - este
rezistenta de dispersie la impuls a IPT (Ω); L - inaltimea instalatiei protejate de IPT
respectiva(m).
Distanta in pamant Sp(m) intre priza separata a unui paratrasnet si punctul cel mai
apropiat al ILP a statiei va fi Sp ≥ 0,3 Ri ( ≥ 3m.)
3.3.9. Paratrasnetele independente se pot monta si pe stalpii de sustinere a
reflectoarelor de iluminat care trebuie legate la ILP a statiei; in acest caz, se vor respecta
conditiile indicate la pct. 3.3.1. Pentru statiile cu UN ≥ 110 kV, daca aceasta conditie nu se
respecta, la 5 m de paratrasnet se vor instala 3-4 e.v. cu lungimea de 2,5-5 m. Pentru
evitarea inducerii in instalatia de iluminat a unor tensiuni periculoase provocate de trecerea ÎT
prin paratrasnet, cablurile de alimentare ale lampilor trebuie sa fie armate si incepand de la
baza stalpului trebuie sa parcurga cel putin 10 m prin pamant inainte de a intra in canalele de
cabluri.
3.3.10. Conductoarele de coborare ale ITP trebuie astfel realizate incat curentul sa
circule pe cat mai multe trasee iar in paralel in asa fel incat lungimea acestora sa fie cat mai
Pagina 34 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
scurta. Nu se vor folosi pentru conductoarele de coborare naturale (existente din conditii
tehnologice) conducte pentru fluide combustibile, armaturile instalatiilor si cablurilor.
Jghiaburile metalice pluviale se leaga la conductoarele de coborare dar nu se iau in
calculele electrice/mecanice..
3.3.11. Conexiunile de legatura la conductoarele de captare si la cele de coborare vor
fi realizate cu rezistente minime de contact. Pentru aceasta se va folosi sudura, alamirea,
sudura aluminotermica, lipitura tare. Se admite si presarea cu mansoane de contact,
Suruburile trebuie asigurate impotriva auto desurubarii cu minim 2 suruburi M8 sau 1xM10,
daca se folosesc suruburi zincate corespunzatore, prevazute cu vaselina de contact.
3.3.12. Paratrasnetele montate separat fata de ILP a statiei in care se monteaza
trebuie sa aiba o priza de pamant cu Rp la 50 Hz. sub 5Ω in cazul prizelor naturale si 10Ω la
cele artificiale. În cazul legarii la ILP sau la priza unei instalatii electrice, rezistenta de
dispersie comuna la 50 Hz trebuie sa fie sub 1 Ω iar conductoarele de legare la pamant pana
la priza vor fi separate pentru fiecare categorie de instalatie. In instalatiile de interior vor fi
conectate toate utilitatile la o bara de egalizare a potentialelor.
3.3.13. Sectiunea minima a conductoarelor pentru legaturile echipotentiale este
diferita in cazurile in care prin ele trece majoritatea curentului de trasnet (numaratorul de mai
jos) sau doar o parte a acesteia (numitorul.
Datele obligatorii sunt:
Cu….. AL OL
16/6 ….. 25/10….. 50/16…..
4. Verificare IPT
4.1. Inspectii si verificari in exploatare
4.1.1. Conditiile impuse IPT in prezenta specificatie tehnica trebuie verificate si
confirmate la punerea in functiune si apoi periodic in exploatare conform unei periodicitati
decise de exploatare. Deoarece majoritatea IPT au fost executate anterior documentelor de
referinta din cap.2 al prezentei specificatii, adaptarea instalatiilor existente la exigentele noi
se va face prin grija gestionarelor (proprietarilor) in masura in care experienta din exploatare
si situatia specifica o motiveaza.
O serie de prevederi din proiectul IPT din statie cuprinse in prezenta specificatie
tehnica, nu pot fi verificate decat la punerea in functiune. Ele sunt incluse in mod obligatoriu
in documentele (Procesul Verbal) de lucrari ascunse, intocmit inainte de acoperirea
conexiunilor dintre IPT si ILP din statie (traseele privind electrozii prizelor de pamant
individuale ale PV si PO, numarul directiilor pentru electrozii suplimentari, etc.). Din acest
motiv si datorita faptului ca numeroase prevederi din documentele de referinta sunt noi, in
prezenta documantatiei se recomanda doar verificari strict obligatori care nu implica
decopertari periodice si/sau verificari minutioase de trasee ale electrozilor in cadrul
inspectiilor vizuale periodice.
4.1.2. Verificarea paratrasnetelor completeaza operatiile de expertizare periodica a
ILP care trebuie facuta in conformitate cu [11], [13], [17] si cu Normele Tehnice Intrene ale
Transelectrica [18] si ale Min. Muncii [19]. IPT vor fi verificate de o echipa instruita in acest
scop, avand dotari speciale (teodolit, tabele precalculate nomograme, detalii din proiectiile de
executie al instalatiei si al ILP, etc.).
4.1.3. Verificarea IPT este obligatorie la PIF, periodic si dupa fiecare modificare,
completare sau reparare a constructiei sau a elementelor constitutive dar si dupa lovituri de
Pagina 35 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
trasnet de constructie si dupa seisme sau explozii in aproprierea instalatiilor. Defectiunile

constatate la verificari trebuie remediate fara intraziere.
4.1.4. Verificarea IPT se face prin inspectie vizuala si prin masuri/incercari efectuate
“in situ”. Inspectia vizuala cuprinde verificarea partilor vizibile ale inspectiei a materialelor
traseelor, a amplasarii, a fixarii si a naturii, sectiunilor si dimensiunile dispozitivelor de
captare si a conductoarelor de coborare.
Inspectia vizuala de face anual, inaintea sezonului Keraunic si confirma ca IPT
realizata corespunde proiectului de executie si legaturile echipotentiale sunt suficiente si in
buna stare.
Prima inspectie la PIF se face si cu ajutorul unor dispozitive de masurare care verifica
dimensiunile elementelor componente, ale retelei de captare precum si zona de protectie
reala realizata de instalatia de protectie in baza relatiilor din [9].
4.1.5. Inspectiile vizuale ulterioare verifica daca protectia e in stare buna, elementele
sale sunt bine fixate, nu sunt intreruperi accidentale ale elementelor si/sau ale imbinarilor,
conexiunile sunt intacte, nu sunt extinderi sau modificari ale structurii protejate care sa
reclame extinderi ale IPT, distantele de securitate sunt pastrate si nu exista coroziuni
accentuate ale elementelor, care sa reduca stabilitatea mecanica a protectiei.
4.1.6. Incercarile efective completeaza inspectiile vizuale prin incercari de continuitate
ale partilor invizibile ale ILP, prin masurare ale gradului de coroziune a partilor invizibile ale
ILP, masurare ale gradului de coroziune a partilor ingropate ale legaturilor conductoarelor de
coborare la ILP si prin respectarea distantelor de protectie in instalatii.
Incercarile efective se fac la PIF si eventual periodic la termene stabilite de geationarul
instalatilor in modul urmator:
a) Starea coroziunii elementelor IPT se verifica dupa 10 ani de la ingropare si
ulterior o data la 5 ani. Pentru elementele supraterane verificarea se va efectua
o data la 5 ani. In cazul unor medii foarte corozive decise de experienta de
exploatare frecventa verificarilor poate fi marita;
b) Continuitatea electrica a legaturilor in IPT se verifica de asemeni o data la 5 ani;
c) Distantele de securitate intre elementele IPT si partile sub tensiune ale
instalatiilor se verifica la PIF si la schimbari in configurarea echipamentelor
primare.
4.2. Metode de verificare

4.2.1. Verificarea vizuala se face la partile vizibile ale IPT. Se masoara cu mijloace de
masura obisnuite dimensiunile instalatiei si a elementelor acesteia, protectia anticoroziva si
calitatea cordoanelor de sudura sau a altor metode de imbinare, prin usoara ciocanire si
verificarea strangerii surubului.
4.2.2. Verificarea starii tehnice a legaturilor supra si subterane se face prin metode
mecanice si electrice:
1. Metode mecanice – constau in dezgroparea legaturilor IPT in zone caracteristice
(0,2 ….. 0,8m sub nivelul solului), prin sondaj la 2 paratrasnete din statie si la 2
electrozi verticali ai acestora. Se masoara gradul de coroziune si imbinarile subterane
executate prin sudura.
2. Metode electrice:
a) se verifica continuitatea electrica, a legaturilor de la tijele de captare pana la
priza de pamant a paratrasnetelor individuale sau a ILP a statiei in cazul celor
comune;
Pagina 36 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
b) se masoara priza individuala a PV si eventual a electrozilor individuali acolo

unde aceasta se poate face cu metode rationale. Tehnologiile de verificare
sunt cele din [18].
4.2.3. Masurarea rezistivitatii de suprafata a solului se face cu metoda Wenner pana
la adancimea de sondare de 1 m. Pentru ca ILP din statie sa nu deformeze rezultatele
masurarii se va face o masurare in vecinatatea ILP sau intr-o portiune fara electrozi
subterani.
4.2.4. Masurarea rezistentei prizei paratrasnetelor montate separat se va face cu
aparate de masura adecvate cu citire directa. O precautie deosebita se va avea la
amplasarea corecta a electrozilor auxiliari pentru ca ILP din statie sa nu falsifice rezultatul
masurarii.
4.2.5. Verificarea echipotentialitatii si a continuitatii legaturilor IPT la ILP a statiei se
face cu metoda prezentata in [18].
Masurarea corecta a distantelor de protectie pentru prevenirea conturnarilor inverse se
face cu ajutorul ruletei si teodolitului.
4.2.6. Unele din conditiile tehnice impuse in DR se pot verifica doar la PIF al IPT. In
lipsa proceselor verbale de lucrari ascunse, aceste conditii se pot verifica doar prin
decopertarea efectiva a legaturilor IPT la e.v. indicati in norme. O asemenea operatie nu se
justifica decat in cazuri speciale.
4.3. Concluziile expertizei

4.3.1. Dimensiuni (masurate) ale componentelor IPT inferioare celor din proiect (sau
D.R) reclama masuri de remediere. Urgenta remedierilor va fi aleasa de proprietarul
instalatiilor.
4.3.2. Abateri privind zona de protectie realizata de IPT reclama masuri de corectie
urgente luate de beneficiar in colaborare cu proiectantul instalatiilor.
4.3.3. Rezistentele de dispersie masurate superioare valorilor impuse in DR (doc.ref.
din cap .2). sau superioare valorilor Rmax rezultate la masurarile anterioare sugereaza
defectiuni in IPT, si impun luarea unor masuri de remediere ce nu sufera amanare.
4.3.4. Neechipotentialitatea sau neconformitatea conditiilor de continuitate a legaturilor
intre ILP si IPT trebuie corectate. Provizoriu se poate admite legarea obiectului incriminat la
ILP prin legaturi flexibile suplimentare corespunzatoare.
4.3.5. Reducerea sectiunii transversale a electrozilor orizontali ai ILP cu peste 25%
sau excavatii cu adancimi mai mari ca 25% din grosimea electrodului impun extinderea
investigatiilor la un numar dublu de coborari de la paratrasnete, iar daca noile constatari
confirma primele rezultate, inlocuirea partii compromise a prizei.
5. Masuri de protectie a muncii

5.1. La executarea masurarii se vor respecta in mod obligatoriu prevederile din
Normele de protectia muncii [19], utilizandu-se conductoare izolate, echipamente de
comutare si protectie a circuitului, podete izolante, manusi si cizme de cauciuc, etc.
In cazul in care masurarea se executa la o instalatie complet scoasa de sub tensiune,
masurile de protectie ce se adopta vor fi cele corespunzatoare sursei de alimentare a
montajului de masura (de obicei, joasa tensiune). In general, verificarile privind: Rp, si
continuitatea legaturilor – se fac fara scoaterea de sub tensiune a echipamentului statiei.
5.2. In cazul in care masurarea se executa la o instalatie in functiune (total sau
partial), masurile de protectie ce se vor adopta vor fi cele corespunzatoare la instalatii de
Pagina 37 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
inalta tensiune. In toate cazurile aparatele de masura se vor aseza pe un podet izolant sau
pe un covoras din cauciuc.
Operatorul care executa mutarea sondei de masura va purta obligatoriu manusi
electroizolante corespunzatoare tensiunii maxime ce poate apare pe priza de pamant. In
cazul masuratorilor efectuate la instalatiile partial in functiune, operatorii vor purta obligatoriu
cizme de cauciuc. In timpul masuratorilor nu se vor atinge conductoarele si nu se vor comuta
domeniile aparatelor de masura decat de catre persoanele echipate cu mijloace izolante si se
vor respecta distantele de protectie (de apropiere) indicate in [19].
5.3. La executarea tuturor masurarilor de tensiuni, conductoarele folosite vor fi de tip
ecranat, pentru a anula influenta campului electric din statie, respectiv influenta inductiei
datorita curentului ce trece prin elementele metalice ale instalatiei de legare la pamant
(cabluri coaxiale).
Masurarile si verificarile in ILP se vor executa doar de electricieni autorizati conform
NPM 65/200 [19] al MMPS - Masurile corespunzatoare tehnice si organizatorice ce trebuie
luate, trebue adaptate pentru specificul lucrari.
6. Masuri organizatorice. Documente si fise

6.1. Masurile tehnice de protectie a muncii la efectuarea masurarilor de distante, de
unghiuri, de rezistente a prizelor si de continuitate a legaturilor se iau, de regula, de
personalul operativ din tura de serviciu. In unele cazuri se realizeaza delimitarea materiala a
zonei de lucru. La efectuarea masurarilor se impun urmatoarele restrictii:
- se interzice apropierea personalului, materialelor (utilaje, aparate, scule, conductoare de
legatura) fata de partile sub tensiune la distante mai mici decat cele corespunzatoare
tensiunii nominale a instalatiilor, prevazute in NPM;
- se interzice efectuarea masurarilor de rezistente a prizelor in timpul descarcarilor electrice
atmosferice;
- operatiile de dezlegare si legare a instalatiilor de legare la pamant la aparatele de masura
se vor efectua folosind manusi si cizme electroizolante;
Formatia minima de lucru va contine 2 persoane. Seful de lucrare va avea obligatoriu
grupa a-III-a de autorizare. Ceilalti membri ai echipei vor avea cel putin grupa I de autorizare.
6.2. Masurile organizatorice de protectia muncii, la efectuarea masurarilor in ILP,
constau in:
- emiterea autorizatiei de lucru si consemnarea in evidentele operative a lucrarilor
executate;
- admiterea la lucru;
- controlul activitatii formatiilor sau supravegherea in timpul lucrarilor;
- indeplinirea formalitatilor pentru intreruperea sau incheierea lucrarilor.
6.3. Sculele, dispozitivele, mijloacele de protectie si echipamentul de lucru necesare
pentru efectuarea masurarilor ILP sunt urmatoarele:
- truse (aparate) de masurare a prizelor de pamant (cel putin clasa 2,5);
- aparate de masura portabile de tip universal clasa de precizie 1,5;
- reductoare de curent de clasa de precizie 0,5;
- transformatorul de servicii interne MT /JT din statie sau transformatoare de sudura ori
grupurile electrogene mobile, cabluri de legatura flexibile, aparate de comutatie.
Ordinea in care se organizeaza lucrarile de expertiza a paratrasnetelor este
urmatoarea:
- incheierea conventiei de lucrari intre beneficiar si executant (specifica fiecarui
Pagina 38 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
beneficiar);
- incheierea formelor de lucru (autorizatia de lucru: AL);
- echiparea operatorilor cu mijloacele de protectie necesare;
- realizarea tehnologiei necesare masurarilor executarea masurarilor propriu-zise;
- deconectarea sursei si demontarea aparatajului de masura (la verificarile de
continuitate);
- inchiderea lucrarii si a AL.
6.4. Dupa efectuarea lucrarilor de expertizare a paratrasnetelor, urmeaza sa se
stabileasca concluziile privind starea tehnica a acestora si posibilitatea darii lor in functiune
(la PIF) sau a functionarii lor in continuare (la verificarile periodice).
Decizia se poate lua numai in urma tuturor verificarilor si masuratorilor si a compararii
rezultatelor acestora cu limitele admise de norme sau cu rezultatele masurarilor anterioare
(valorile rezultate trebuie sa fie mai mici decat cele impuse in norme cu mici diferente, in
funtie de clasa aparatelor folosite la masurari).
6.5. Defectele descoperite la verificari se vor remedia imediat. In cazul in care
remediere necesita un timp mai indelungat sau deconectarea unei parti importante a utilajelor
remedierea se va putea face in cadrul reparatiilor periodice ale utilajelor (echipamentelor),
daca pentru perioada pana la reparare se respecta masurile de securitate in instalatie.
6.6. Procesul verbal de verificare (expertiza) indica toate defectiunile si eventualele
lucrari necesare pentru imbunatatirea calitatii instalatiei verificate.
Dupa masurari se va intocmi un buletin de expertiza. In continutul buletinului in mod
obligatoriu se dau urmatoarele date:
- denumirea instalatiilor in care s-a efectuat verificarea si datele specifice ale acestora
(tensiunea nominala, modul de tratare al neutrului, etc.);
- aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
- rezultatele obtinute la masurarea rezistentei de dispersie la care se aplica coeficientul
Ψ corespunzator umiditatii solului;
- rezultatele obtinute la verificarea starii elementelor din instalatia de legare la pamant -
privind starea paratrasnetelor, continuitatea legaturilor, gradul de coroziune, etc.;
- concluzii privind starea tehnica a paratrasnetelor si confirmarea/infirmarea repunerii lor
in functiune;
- data efectuarii probelor, responsabilul expertizei, responsabilul executiei, persoanele
executante si seful laboratorului executant.
La darea in exploatare a IPT trebuie predate beneficiarului, in afara raportului de
masurare:
- desenele de executie si schemele de legaturi ale instalatiei;
- documentatiile referitoare la lucrarile subterane privind amplasarea legaturilor la
pamant (procesul verbal de lucrari ascunse).
Fiecare instalatie de legare la pamant si de protectie impotriva loviturilor de trasnet din
centrale, statii si linii electrice, trebuie sa aiba o fisa tehnica, cuprinzand:
● desenul de executie si amplasare a instalatiilor, semnat de executant;
● datele tehnice principale si valorile rezistivitatii solului;
● buletinul de verificari de la PIF si de la verificarile anterioare;
● caracterul reparatiilor prizelor si paratrasnetelor, modificarile efectuate si lucrarile
executate cu ocazia reparatiilor.
Pagina 39 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
ANEXA
Exemple de realizare a zonelor de protectie in cazul PO si PV
Fig.1 - Aplicatie practica. Sectiune prin zona de protectie creata de un conductor

orizontal (CP)
Exemplu: Un aparat este plasat la distanta L=12,5 m de pamant CP, partea sub tensiune
fiind la h=9 m. de la sol. Inaltimea CP trebuie sa fie la H= 23m.
Pagina 40 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig. 2 - Zone de protectie creata prin conductoare orizontale conform:

a) 1 conductor orizontal;
b) 2 conductoare orizontale;
c) Modul de aplicare la statie exterioara de 220 KV.
In cazul unui unghi de protectie de 200 puncte M se va afla la distanta 1,5 H de sol.
Pagina 41 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig.3 - Exemplu privind zona de protectie creata de 2 PV

Un aparat e pozitionat in A, la jumatatea distantei intre cele 2 PV pnetru care C= 40m
la h= 8m, Rezulta H= 18,5m.
Pagina 42 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig.4 - Sectiune prin zona de protectie creata de PV. A0 1 PV; b) 2PV (α = 420)
Fig.5 - Exemplu privind zona de protectie creeata de doza PV (α= 420)

Un aparat, plasat in A, la h= 10,0 m pentru C= 56 m, conduce la H= 19 m.
Pagina 43 din 44
si
Revizia: 0
de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV
Fig. 6 - Zona de protectie realizata de 2 conductoare orizontale la distanta C≤ 2H

…… α= 200 si α= 300

NTI-TEL-S-002-2008-00 Specificatie Tehnica Pentru Paratrasnete 750 - 400 - 220 - 110 KV PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NTI-TEL-S-002-2008-00 Specificatie Tehnica Pentru Paratrasnete 750 - 400 - 220 - 110 KV PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMĂ TEHNICĂ INTERNĂ

Divizia responsabilă de elaborarea normei tehnice interne

Executant: SC NOVA INDUSTRIAL SA –

CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

2. Principalele efecte ale trasnetului 6

3. Situatia protectiei impotriva loviturilor directe 14

PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

2. Principalele efecte ale trasnetului

Fig. 1 - Trasnet descendent

Fig. 2 - Trasnet ascendent

Obiectele foarte inalte - ca de exemplu stalpii antenelor radio, antenele TC,

∆Ual = 0,5 µH…..x100kA/µs=50kV.(neasteptat de ridicata).

Fig. 3 - Exemplu privind inductia in bucle prin curent de trasnet

Fig. 4 - Date de calcul pentru tensiunile reduse in cazuri practice [3]

c) Sarcina curentului de trasnet

Fig. 5 - Efectele unui arc de scurta durata

Fig. 6 - Efecte ale arcurilor lungi pe AL, Cu si Ol

d) Energia specifica a curentului de impuls

Calculul cresterii temperaturii conductoarelor parcurse de descarcarea sub forma de

Tabel 1 - Cresterea temperaturii in conductoare[K] datorita curentului de descarcare

2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10

Pentru protectia impotriva incendiilor/exploziilor, cresterea temperaturii peste cea a

3. Situatia protectiei impotriva loviturilor directe de trasnet

Dupa cum s-a mentionat, in Romania solutiile de protectie impotriva efectelor

n2sp = 0,067 lov./km2 ora furtuna [6]

Considerand ca o statie medie de transformatoare are dimensiunile a x b = 50 x 60

Tabel 2 - Incendii provocate de trasnete in 4 ani in Romania

Nr. Judet Total Nr. Judet Total Nr. Judet Total

TOTAL: 422 18/148 Campie: 89 34/198 Rest terit: 333 37/87

Calculele efectuate permit sa se decida ca aplicarea corecta a solutiilor de protectie

Tabel 4 - Valori minime a ÎT si probabilitatea lor

Tabel 5 - Valori minime a ÎT si probabilitatea acestora

SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE

PARTEA a- II-a – Specificatie tehnica pentru paratrasnete de 110kV, 220kV, 400 kV si

3.1. Protectia statiilor impotriva loviturilor directe 31

4.1. Inspectii si verificari in exploatare 36

6. Masuri organizatorice. Documente si fise 39

ANEXA - Exemple de realizare a zonelor de protectie in cazul PO si PV 40

1. Introducere. Terminologie. Abrevieri

amorsarea unei lovituri, prin comparatie, evidentiata in aceleasi conditii, cu un paratrasnet

Tabelul 1 - Valori minime ale parametrilor trasnetului îT si raza r a sferei fictive

Criterii de captare Nivel de protectie

Simbol Unitate I II III IV

Relatiile de calcul pentru valorile ND si NC si pentru eficacitatea unei IPT se pot

Tabelul 2 - Parametrii îT pentru nivelul de protectie I-IV

Protectia impotriva trasnetului este corespunzatoare, daca structura protejata este

Tabel 3 - Pozitionarea dispozitivelor de captare PV in functie de nivelele de protectie

Fig. 1- Exemple de proiectare a unei ITP prin metoda sferei fictive

Fig. 2 - Volum protejat de o tija de captare pe o suparafata inclinata utilizand metoda

Fig. 3 – a) Volum protejat printr-o tija de captare verticala;

b) Volum protejat de un conductor de captare intins.

Tabel 4 - Valorile maxime ale parametrilor trasnetului corespunzatoare nivelului de

Prima secventa de scurta durata Nivel de protectie

Parametrii Simbol Unitate I II III IV

Parametrii Simbol Unitate I II III IV

Parametrii Simbol Unitate I II III IV

Parametrii Simbol Unitate I II III IV

În tabelul 4 se detaliaza datele din tabelul 2, indicandu-se valorile maxime ale

La elaborarea prezentei Norme Tehnice Interne Transelectrica au stat la baza

prevederea unor sisteme de protectie impotriva loviturilor directe de traznet (realizata cu

3.2. Obligatii administrative

3.2.2. Alegerea tipului, numarului, configuratiei si amplasarea paratrasnetelor in statii