Nte 0030400 Pe-104

NTE 003/04/00
NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA

LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRICÃ
CU TENSIUNI PESTE 1000 V
NTE 003/04/00
Instituþie responsabilã de elaborarea normei tehnice energetice:

C.N. Transelectrica - S.A.
Executant: Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice I.S.P.E. S.A.

S.C. FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING S.A.
C.N. Transelectrica - S.A.
S.C. ELECTRICA S.A.
Aprobat prin Ordinul nr. 32 din 17.11. 2004 al Preºedintelui ANRE
Înlocuieºte PE 104/93, PE 122/82 ºi PE 123/78
2004
-1-
NTE 003/04/00
NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA LINIILOR AERIENE DE

ENERGIE ELECTRICÃ CU TENSIUNI PESTE 1000 V
CUPRINS
I. SCOP .............................................................................................................................................. 4
II. DOMENIU DE APLICARE......................................................................................................... 4
III. TERMINOLOGIE ªI ABREVIERI........................................................................................... 5
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINÞÃ.................................................................................. 13
V. CONDIÞII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCÃRCÃRI, GRUPAREA

ÎNCÃRCÃRILOR ...................................................................................................................... 15
V.1. Condiþii climato-meteorologice........................................................................................... 15
V.2. Determinarea încãrcãrilor normate ................................................................................... 19
V.2.1. Încãrcãri datorate acþiunii vântului pe elementele liniei ............................................ 19
V.2.2. Încãrcãri datorate maselor proprii ºi a depunerilor de chiciurã................................ 24
V.2.3. Încãrcãri datorate tracþiunii din conductoare……..……………………………….…25
V.3. Determinarea încãrcãrilor de calcul................................................................................... 26
V.4. Gruparea încãrcãrilor......................................................................................................... 27
VI. CONDUCTOARE ..................................................................................................................... 30
VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMÃTURI ................................................................................ 34

VII.1. Izolaþie .............................................................................................................................. 34
VII.2. Cleme ºi armãturi............................................................................................................. 35
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANÞE, GABARITE ................. 37
IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL ......................................................................41
IX.1. Tipuri de stâlpi................................................................................................................... 41
IX.2. Ipoteze de calcul................................................................................................................. 41
IX.2.1. Regim normal de funcþionare .................................................................................... 42
IX.2.2. Regim de avarie ..........................................................................................................44
IX.2.3. Condiþii de montaj......................................................................................................45
IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul .................................................................................... 46
X. STÂLPI METALICI .................................................................................................................. 47
XI. STÂLPI DE BETON ................................................................................................................. 48
XII. STÂLPI DE LEMN ................................................................................................................. 50
XIII. FUNDAÞII.............................................................................................................................. 50
XIV. MÃSURI DE SIGURANÞÃ ªI DE PROTECÞIE ................................................................ 51
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCÞIONARE), ZONE DE PROTECÞIE ªI

ZONE DE SIGURANÞÃ PENTRU LINIILE ELECTRICE AERIENE............................. 57
XV.1. Suprafeþe de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea ºi mentenanþa

liniilor electrice aeriene ................................................................................................... 60
-2-
NTE 003/04/00
XVI. CONDIÞII DE COEXISTENÞÃ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE,

CONSTRUCÞII, INSTALAÞII ETC. DIN VECINÃTATE….……………………………..74
XVI.1. Traversãri ºi apropieri faþã de cãi ferate ....................................................................... 74
XVI.2. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri.......................................................................... 78
XVI.3. Încruciºãri ºi apropieri faþã de linii electrice aeriene .................................................... 84
XVI.4. Încruciºãri ºi apropieri faþã de linii de telecomunicaþii ºi mijloace de transport pe
cablu suspendat ............................................................................................................... 84
XVI.5. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane ................................................... 92
XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaþie frecventã ............................................................ 92
XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice ºi peste îngrãdiri metalice .... 92
XVI.8. Traversãri ºi apropieri faþã de clãdiri ............................................................................ 99
XVI.9. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de poduri, baraje, diguri....................................... 99
XVI.10. Traversãri ºi apropieri faþã de ape ºi cursuri de apã................................................. 106
XVI.11. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte subterane................................................... 106
XVI.12. Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþii de extracþie de petrol ºi gaze naturale ..... 106
XVI.13. Traversãri si apropieri faþã de benzi transportoare .................................................. 109
XVI.14. Traversãri ºi apropieri faþã de depozite ºi clãdiri cu substanþe inflamabile,
cu pericol de explozie sau incendiu ............................................................................ 109
XVI.15. Traversãri ºi apropieri faþã de aeroporturi................................................................ 109
XVI.16. Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþii de emisie ºi recepþie de telecomunicaþii
prin înaltã frecvenþã ................................................................................................... 109
XVI.17. Traversãri ºi apropieri faþã de terenuri de sport ....................................................... 110
XVI.18. Traversãri ºi apropieri faþã de parcaje auto construite pe platforme în aer liber.... 110
XVI.19. Traversãri ºi apropieri faþã de terenuri normale ºi terenuri accidentate ................ 110
XVI.20.Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþii de îmbunãtãþiri funciare ............................ 111
XVI.20.1. Încruciºarea liniilor electrice aeriene cu lucrãri ºi instalaþii de
îmbunãtãþiri funciare .......................................................................................... 111
XVI.20.2. Paralelismul între liniile electrice aeriene cu lucrãri ºi instalaþii de
îmbunãtãþiri funciare........................................................................................... 113
XVI.20.3. Irigarea zonelor apropriate de linii electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kV .... 114
XVII. MÃSURI PRIVIND PROTECÞIA MEDIULUI……………….…………...……….….118
ANEXA 1. Prescripþii ºi standarde.............................................................................................119
-3-
NTE 003/04/00
NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA LINIILOR AERIENE

DE ENERGIE ELECTRICÃ CU TENSIUNI PESTE 1000 V
I. SCOP
Art. 1. Normativul are drept scop stabilirea:

a) condiþiilor ºi principiilor de dimensionare ºi construire a liniilor aeriene de energie electricã;
b) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de funcþionare), respectiv a zonelor de protecþie
ºi a zonelor de siguranþã ale liniilor aeriene de energie electricã;
c) condiþiilor tehnice, restricþiilor ºi interdicþiilor care se impun pentru coexistenþa liniilor
aeriene de energie electricã cu elemente naturale, construcþii sau instalaþii din vecinãtatea lor;
d) suprafeþelor de teren necesare construirii, exploatãrii ºi mentenanþei liniilor aeriene de energie
electricã.
II. DOMENIU DE APLICARE
Art. 2. Prezentul normativ se aplicã la:

a) proiectarea ºi construirea, de cãtre agenþi economici atestaþi în condiþiile legii, a liniilor
aeriene noi de energie electricã ale operatorilor de reþea electricã sau ale utilizatorilor;
b) emiterea de cãtre operatorii de reþea electricã a avizelor de amplasament pentru construcþii sau
instalaþii care se realizeazã în vecinãtatea liniilor aeriene de energie electricã;
c) urmãrirea de cãtre operatorii de reþea a îndeplinirii condiþiilor de coexistenþã a liniilor
electrice cu elementele naturale, construcþiile ºi instalaþiile din vecinãtate, precum ºi
la stabilirea de restricþii ºi interdicþii pentru realizarea acestora.
Art. 3. Prezentul normativ se aplicã pentru linii aeriene de energie electricã cu tensiunea nominalã
peste 1000 V.
La proiectarea ºi construirea liniilor aeriene de energie electricã cu tensiunea nominalã de

750 kV se va þine seama ºi de prevederile prescripþiilor energetice specifice ale operatorului de
transport ºi de sistem.
Art. 4. Adaptarea liniilor electrice aeriene existente la prevederile prezentului normativ se va face
cu ocazia lucrãrilor de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanþã, în mãsura în care
exploatarea lor prezintã inconveniente deosebite (pericole pentru oameni, pentru siguranþa
construcþiilor sau pentru alimentarea consumatorilor).
Art. 5. Normativul nu se aplicã la construcþia liniilor aeriene de energie electricã a cãror construcþie
este reglementatã prin prescripþii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru cãi ferate
electrificate, pentru tramvaie ºi troleibuze, pentru maºini de ridicat ºi transport etc.
Art. 6. Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din
sectorul energiei electrice ºi/sau din egislaþia sectoarelor adiacente, referitoare la linii aeriene ºi
la încadrarea lor în mediul înconjurãtor. Cerinþele din prezentul normativ sunt minimale.
Art. 7. Pentru linii electrice aeriene de interconexiune între sistemele electroenergetice ale României ºi
ale altor þãri se pot utiliza ºi alte reglementãri de proiectare, cu condiþia ca sã nu se adopte prevederi
inferioare celor din prezentul normativ.
-4-
NTE 003/04/00
III. TERMINOLOGIE ªI ABREVIERI
Agresivitate a mediului Stare a mediului natural, impurificat sau nu cu substanþe, care,

în condiþii de exploatare, produce efectul de coroziune al metalului din
care sunt realizate componentele LEA.
Aliniament Porþiune de linie electricã aerianã compusã dintr-una sau mai multe
deschideri, în care linia îºi menþine direcþia (figura 1).
Apropiere a LEA de un Acea situaþie de vecinãtate în care LEA nu încruciºeazã obiectul
obiect oarecare respectiv.
Armãturi Dispozitive cu ajutorul cãrora se asambleazã ºi se monteazã
conductoare, izolatoare ºi alte accesorii ale liniilor electrice aeriene.
Armãturi de protecþie Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor ºi a suprafeþelor
izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare
datoritã unor supratensiuni, de reducere a perturbaþiilor
electromagnetice ºi de uniformizare a câmpului electric în lungul
lanþului de izolatoare.
Aviz de amplasament Rãspuns scris care se dã de cãtre operatorul de reþea la cererea unui
solicitant ºi care precizeazã poziþia acestuia faþã de propunerea de
amplasament a obiectivului solicitat.
Cazuri excepþionale sau Acele cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot
obligate aplica prevederile normativului.
Circuit al unei LEA Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independentã
de vehiculare a energiei electrice ºi poate fi trifazat, bifazat sau
monofazat.
Cleme Dispozitive care se aflã în contact direct cu calea de curent ºi permit
executarea legãturilor electrice.
Conductoare ale LEA Funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau
alte construcþii speciale, aparþinând LEA, indiferent dacã sunt sau nu
sub tensiune.
Conductoare active Conductoare care servesc drept cãi de curent pentru transportul sau
distribuþia energiei electrice, putând fi unice pe fazã sau ansambluri de
douã sau mai multe pe fazã, caz în care se numesc fasciculare.
Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate ºi torsadate.
Conductoare de protecþie Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
trãsnet.
Conductoare de protecþie cu Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
fibrã opticã înglobatã – trãsnet ºi de a asigura transferul de comunicaþii prin fibrele optice
denumite ºi OPGW (OPtical înglobate.
Ground Wires)
Coordonare a izolaþiei Alegere a rigiditãþii dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile
care pot apãrea în reþeaua pentru care este destinat echipamentul,
luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecþie
disponibile cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere
economic ºi al exploatãrii, al posibilitãþii ca solicitãrile dielectrice
rezultate, aplicate echipamentului, sã provoace deteriorarea izolaþiei
acestuia sau sã afecteze continuitatea de funcþionare.
Culoar de trecere Suprafaþã terestrã situatã de-a lungul liniei electrice aeriene ºi spaþiul
(de funcþionare) a aerian de deasupra sa, în care se impun restricþii ºi interdicþii din
liniei electrice punctul de vedere al coexistenþei liniei cu elementele naturale,
obiectele, construcþiile, instalaþiile etc.;
culoarul de trecere include zona de protecþie ºi zona de siguranþã.
-5-
NTE 003/04/00
Culoar de exploatare a LEA Fâºie de teren neamenajatã, situatã în lungul traseului liniei, între
drumurile de acces permanente existente în zonã, permiþând accesul
pedestru al personalului de exploatare.
Culoar de lucru a LEA Fâºie de teren care poate fi ocupatã temporar, situatã de regulã de-a
lungul axului liniei, cuprinsã între platformele de montaj, necesarã
montãrii conductoarelor, accesului utilajelor ºi transportului
materialelor de montaj.
Denivelare, hi Distanþã mãsuratã pe verticalã între punctele de prindere ale
conductorului la doi stâlpi consecutivi (figura 1).
Deschidere, ai Distanþã mãsuratã pe orizontalã între axele a doi stâlpi consecutivi
(figura 1).
Deschidere nominalã, an Deschidere convenþionalã, la care punctele de prindere ale
conductoarelor se gãsesc în acelaºi plan orizontal, terenul este plan, iar
la sãgeata maximã, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil,
rezultatã ca o valoare optimã din calculele tehnico-economice.
Deschiderii nominale îi corespunde înãlþimea normalã (nominalã)
a stâlpilor (figura 1).
Deschidere virtualã, ah, a Distanþã la locul în care orizontala dusã printr-unul din punctele de
unei deschideri denivelate prindere ale conductorului intersecteazã curba realã a conductorului
sau prelungirea ei, dupã cum punctul considerat este inferior sau
superior punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent
(figura 1).
Deschidere la încãrcãri Semisumã a deschiderilor reale adiacente unui stâlp, de care depind
din vânt, av încãrcãrile orizontale care acþioneazã asupra stâlpului, provenite din
presiunea vântului pe conductoare (figura 1).
Deschidere la Semisumã a deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp, de care depind
încãrcãri verticale, ag încãrcãrile verticale care acþioneazã asupra stâlpului, provenite din
greutatea conductoarelor (figura 1).
Deschideri de dimensionare Deschideri la încãrcãri din vânt, av, ºi la încãrcãri verticale, ag,
a stâlpilor adoptate la dimensionarea stâlpilor, pe baza criteriilor de acoperire
a tuturor amplasamentelor de pe traseul unei linii electrice aeriene,
cu luarea în considerare a criteriilor tehnico-economice (la stâlpii
normali se adoptã, de regulã, deschiderile de dimensionare:
av = (1,05  1,1) · an ºi ag = (1,4  1,6) · an pentru zona meteorologicã
de dimensionare.
Deschidere la distanþa Deschidere realã între doi stâlpi consecutivi în care se realizeazã
între faze, af o sãgeatã a conductorului maxim permisã de distanþa minimã existentã
pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea ºi
conductoarele de protecþie. De regulã, af = (1,2 … 1,3) · an..
Drum de acces Fâºie de teren cu lãþimea de 2,75 m care se ocupã temporar pentru
accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.
Echipament al LEA Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme ºi armãturi, montat pe
stâlpii LEA.
Forþã calculatã de rupere a Forþã determinatã în mod convenþional, în funcþie de caracteristicile
unui conductor multifilar mecanice ale materialelor firelor componente ºi de alcãtuirea
constructivã a conductorului, potrivit standardelor de conductoare
în vigoare.
În cazul conductoarelor multifilare nestandardizate, forþa se determinã
cu ajutorul metodei indicate în standardele de conductoare similare.
-6-
NTE 003/04/00
Forþã minimã de rupere a Forþã de rupere a conductorului determinatã prin încercãri, a cãrei
unui conductor multifilar valoare nu trebuie sã fie mai micã de 95% din valoarea sarcinii de
rupere calculate.
Fundaþii ale stâlpilor Elemente de construcþie cu ajutorul cãrora se fixeazã în sol stâlpii,
inclusiv ancorele acestora.
Instalaþii de legare la pãmânt Instalaþii care stabilesc în mod voit legãtura cu pãmântul a elementelor
ale LEA bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din cãile de
curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune.
Izolatoare Elemente componente ale LEA cu ajutorul cãrora se realizeazã
izolarea pãrþilor aflate sub tensiune între ele ºi faþã de pãrþile legate
la pãmânt.
Încãrcãri normate Valori extreme ale încãrcãrilor (maxime sau minime probabile),
definite statistic, realizabile cu o anumitã probabilitate (95 ÷ 97,5)%.
Încãrcãri de calcul Valori extreme ale încãrcãrilor care se realizeazã cu o probabilitate de
99,9% ºi care se determinã prin înmulþirea încãrcãrilor normate
cu coeficienþii parþiali de siguranþã ºi cu cei de grupare a încãrcãrilor.
Încruciºare a LEA cu Acea situaþie în care, în proiecþie orizontalã, cel puþin unul din
un obiect oarecare conductoarele LEA, în poziþie normalã sau deviatã ºi obiectul
respectiv se intersecteazã.
Legãturã dublã Legãturã a conductorului de fazã la stâlpii de susþinere sau întindere ai
unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executatã cu ajutorul a
douã izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legãtura
principalã a conductorului care preia efortul din conductor în regimul
normal de funcþionare a liniei, iar pe celãlalt izolator efectuându-se
legãtura care este pregãtitã sã intervinã în cazul deteriorãrii legãturii
principale.
Legãturã de siguranþã Legãturã auxiliarã a conductorului de fazã la un stâlp de susþinere cu
izolatoare suport, executatã cu ajutorul unei bucãþi de conductor
dispusã la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp ºi fixat
mecanic de conductor, de o parte ºi de alta a izolatorului de susþinere,
pentru împiedicarea cãderii conductorului pe sol în cazul ruperii
legãturii de susþinere.
Linie aerianã de energie Instalaþie montatã în aer liber care serveºte la transportul ºi distribuþia
electricã - denumitã ºi linie energiei electrice fiind alcãtuitã din conductoare, izolatoare,
electricã aerianã (LEA) cleme, armãturi, stâlpi, fundaþii ºi instalaþii de legare la pãmânt.
Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit,
dublu circuit sau multiplu circuit.
Lungime a liniei de fugã Lungime minimã mãsuratã pe suprafaþa izolaþiei externe între pãrþile
metalice cu potenþial electric diferit.
Când izolaþia este compusã din mai multe elemente separate prin pãrþi
metalice, drept lungime a liniei de fugã a izolaþiei se considerã suma
lungimilor liniilor de fugã ale diferitelor elemente, exclusiv pãrþilor
bune conducãtoare de electricitate.
Lungime specificã a liniei de Raport dintre lungimea totalã a liniei de fugã a izolatorului, exprimatã
fugã în centimetri ºi tensiunea cea mai ridicatã a reþelei între faze,
exprimatã în kilovolþi (cm/kV).
Mediu cu pericol de explozie Spaþiu în care se manipuleazã sau se vehiculeazã produse explozive,
definit conform normativului ID 17.
Panou de întindere Porþiune de linie compusã dintr-una sau mai multe deschideri, cuprinsã
între doi stâlpi de întindere consecutivi (figura 1).
-7-
NTE 003/04/00
Pãrþi de construcþie ale LEA Elemente care susþin deasupra solului echipamentele LEA ºi cuprind:
stâlpi, fundaþii ºi alte construcþii speciale.
Platformã de lucru a LEA Suprafaþã de teren în jurul stâlpilor necesarã pentru execuþia de lucrãri
noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanþã a LEA.
Poluare atmosfericã Stare a aerului atmosferic impurificat cu substanþe (gaze, praf etc.)
care, în condiþii de exploatare, poate da naºtere, la suprafaþa
izolatorului, unui mediu conducãtor electric.
Porþiuni speciale de traseu Acele porþiuni din traseul liniei, în care apare coexistenþa LEA
cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaþiile, construcþiile
etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia
se încruciºeazã.
Faþã de acestea, linia trebuie realizatã, astfel încât sã se asigure,
pe de o parte, buna funcþionare a liniei, iar pe de altã parte, condiþiile
necesare existenþei ºi funcþionãrii în bune condiþii a elementelor
afectate de prezenþa liniei.
Prizã naturalã de pãmânt a Prizã de pãmânt constituitã din elemente conductoare în contact
LEA permanent cu solul, ale unor construcþii sau instalaþii destinate
diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite în acelaºi timp pentru
trecerea curentului de defect, dacã elementele conductoare sunt legate
electric direct între ºi la pãrþile metalice ale LEA.
Prizã artificialã de pãmânt Prizã de pãmânt ale cãrei elemente componente sunt constituite special
pentru trecerea curentului de defect.
Regim normal de funcþionare Regim în care linia în ansamblu ºi elementele sale componente
al unei LEA se gãsesc în stare de funcþionare, fãrã a fi afectate prin ruperi,
deformãri etc.
Regim de avarie al unei LEA Regim în care apar deformãri ale elementelor componente, ruperi sau
topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme ºi armãturi,
ruperea sau pierderea stabilitãþii stâlpilor sau a fundaþiilor etc., urmate
în general de întreruperea funcþionãrii liniei.
Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipotezã de calcul, este
regimul în care izolatoarele ºi lanþurile de izolatoare, stâlpii ºi
fundaþiile LEA sunt solicitate în mod diferit faþã de regimul normal de
funcþionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
Reþea electricã Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susþinere ºi de protecþie a
acestora, staþiile electrice ºi alte echipamente electroenergetice
conectate între ele.
Rezistenþã mecanicã normatã Valori ale acestor mãrimi care se realizeazã cu o asigurare de cel puþin
ºi sarcinã mecanicã normatã 95% ºi care se stabilesc statistic ca valori caracteristice normate,
corespunzãtoare unui coeficient de variaþie normat care are o valoare
reprezentativã pentru calitatea de ansamblu a producþiei, în perioada
respectivã.
Rezistenþã mecanicã de Valori ale rezistenþei mecanice normate, respectiv ale sarcinii
calcul ºi sarcinã mecanicã de mecanice normate, împãrþite printr-un coeficient de siguranþã al
calcul materialului sau elementului constructiv respectiv, care se realizeazã
cu o asigurare de cel puþin 99,9%.
Rezistenþã de rupere Raport între valoarea forþei de rupere calculate, respectiv a forþei de
calculatã, prc, ºi rezistenþã de rupere minime ºi secþiunea realã a conductorului.
rupere minimã, pr min, ale
unui conductor funie
-8-
NTE 003/04/00
Sãgeatã a unui conductor Distanþã mãsuratã pe verticalã între punctul respectiv de pe curba
într-un anumit punct conductorului ºi dreapta care uneºte cele douã puncte de suspensie
ale conductorului.
Când suspensia se realizeazã prin intermediul unor lanþuri de întindere,
punctele de suspensie se considerã la prinderea lanþurilor de
elementele stâlpilor. În funcþie de condiþiile climato-meteorologice
existente la un moment dat, sãgeata conductorului într-un anumit
punct poate avea diferite valori (de exemplu: maximã, minimã,
medie). Cea mai mare sãgeatã a conductorului poate fi consideratã
practic la mijlocul deschiderii (figura 1).
Secþiune realã a unui Sumã a secþiunilor firelor componente ale conductorului.
conductor funie, Sc
Secþiune nominalã a unui Valoare rotunjitã a secþiunii sale reale, valoare care serveºte
conductor funie la denumirea conductorului; în cazul conductoarelor alcãtuite din
douã metale, se exprimã prin valorile rotunjite ale secþiunilor ambelor
metale.
Stâlpii LEA Construcþii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care susþin
echipamentul LEA deasupra solului.
Suprafaþã a fundaþiei Suprafaþã de teren determinatã de figura geometricã rezultatã din
stâlpului LEA perimetrarea fundaþiei stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor.
Supratensiune Orice tensiune, dependentã de timp, între fazã ºi pãmânt sau între faze,
a cãrei valoare sau ale cãror valori de vârf depãºesc valorile de vârf
2
Um  , respectiv U m  2 , corespunzãtoare tensiunilor cele mai
3
ridicate pentru echipament.
Supratensiunile sunt totdeauna fenomene tranzitorii.
Supratensiune de comutaþie Supratensiune fazã-pãmânt sau între faze care apare într-un punct dat
al reþelei, datoritã unei operaþii de comutare a unui defect sau altor
cauze ºi a cãrei formã poate fi asimilatã în ceea ce priveºte
coordonarea izolaþiei cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate
pentru încercãrile cu impuls de tensiune de comutaþie.
Supratensiune temporarã Supratensiune sub forma unor oscilaþii neamortizate sau
slab amortizate între fazã ºi pãmânt sau între faze care apare într-un
punct dat al unei reþele, pentru o duratã relativ mare.
Supratensiune de trãsnet Supratensiune fazã-pãmânt sau între faze care apare într-un punct dat
al reþelei datoritã unei descãrcãri atmosferice sau unei alte cauze ºi
a cãrei formã poate fi asimilatã, în ceea ce priveºte coordonarea
izolaþiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercarea
cu impuls de tensiune de trãsnet.
Tensiune nominalã a unei Valoare efectivã a tensiunii între faze, prin care este definitã linia ºi
linii, Un la care se referã unele caracteristici de funcþionare ale acesteia.
Tensiune maximã de serviciu, Valoare efectivã maximã a tensiunii între faze care poate sã aparã
Um în condiþii normale de funcþionare în orice punct al liniei,
într-un moment oarecare.
Tensiune convenþionalã de Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaþie / trãsnet,
þinere la impuls de comutaþie aplicatã în cursul “încercãrilor de impuls”, pentru care izolaþia
/ trãsnet nu trebuie sã prezinte nici o descãrcare disruptivã, dacã este supusã
unui numãr de impulsuri de aceastã valoare în condiþii specificate.
-9-
NTE 003/04/00
Tensiune statisticã de þinere Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaþie / trãsnet,
la impuls de comutaþie / aplicatã în cursul “încercãrilor de impuls”, pentru care probabilitatea
trãsnet de þinere este egalã cu o probabilitate de referinþã specificatã.
Tensiune de 50% conturnãri Valoare maximã a unei tensiuni standardizate care, aplicatã izolaþiei
a unei izolaþii, U50% respective de un numãr de ori, produce conturnarea acesteia în 50%
din cazuri.
Tensiune nominalã de þinere Valoare efectivã a tensiunii sinusoidale de frecvenþã industrialã,
de scurtã duratã la frecvenþã pe care izolaþia echipamentului trebuie sã o suporte în timpul
industrialã încercãrilor efectuate în condiþii specificate ºi pentru o duratã
specificatã care, în general, nu depãºeºte un minut.
Tracþiune în conductor, T Rezistenþã care ia naºtere în conductor, înmulþitã cu secþiunea realã
a conductorului, în diferite stãri de funcþionare.
Tracþiune orizontalã, To, Valoare a tracþiunii în punctul în care tangenta la curba conductorului
în conductor este orizontalã.
Traversare ºi subtraversare Acele încruciºãri în care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub
obiectul încruciºat.
Unghi de protecþie al Unghi format de verticala dusã prin urma conductorului de protecþie
conductoarelor de protecþie cu dreapta care uneºte aceastã urmã, cu urma unui conductor activ
protejat, aceste urme fiind situate în plan perpendicular, pe axul liniei
electrice aeriene protejate.
Unghi de protecþie de Unghi de protecþie realizat la stâlpul LEA pentru condiþii de
referinþã dimensionare a LEA.
Zonã de protecþie Zonã adiacentã capacitãþii energetice, extinsã în spaþiu, în care
se introduc interdicþii privind accesul persoanelor ºi regimul
construcþiilor.
Zonã de siguranþã Zonã adiacentã capacitãþilor energetice, extinsã în spaþiu, în care
se instituie restricþii ºi interdicþii în scopul asigurãrii funcþionãrii
normale ºi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor ºi
mediului; zona de siguranþã cuprinde ºi zona de protecþie.
Zone cu circulaþie frecventã Zone din:
 interiorul perimetrului construibil al localitãþilor;
 curþile locuinþelor din afara perimetrului construibil al localitãþilor;
 unitãþile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate
în afara localitãþilor, inclusiv o porþiune de 15 m de la gardul
unitãþii, mai puþin obiectivele energetice (staþii, centrale);
 în afara localitãþilor unde pot apãrea frecvent aglomerãri de
persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement ºi turism,
popasuri, campinguri, staþii ale unitãþilor de transport în comun etc.
Nu se considerã zone cu circulaþie frecventã incintele îngrãdite unde
are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum ºi
zonele din apropierea drumurilor ºi ºoselelor din afara localitãþilor.
Zone cu circulaþie redusã Zone care nu se încadreazã în categoriile celor cu circulaþie frecventã.
Zonã a drumului Porþiune a amprizei drumului, plus câte douã fâºii laterale, de fiecare
parte a ei, denumite zone de siguranþã, respectiv de protecþie
(figura 12). Lãþimea zonei drumului se stabileºte prin planurile de
situaþie sau proiectele de construcþie, modernizare ºi modificare
a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege.
- 10 -
NTE 003/04/00
Abrevieri:
LEA – Linie Electricã Aerianã;

LTc – Linie de Telecomunicaþii;
PE – Prescripþie Tehnicã;
Un – Tensiune nominalã;
Um – Tensiune maximã de serviciu;
SR – Standard român aprobat dupã 28 august 1992;
CEI – Comitetul Electrotehnic Internaþional;
OPGW – Conductor de protecþie cu fibrã opticã înglobatã;
A.N.M. – Administraþia Naþionalã de Meteorologie
M.A.P.M. – Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului
- 11 -
NTE 003/04/00
Legendã:
 Porþiunile de traseu între stâlpii 1 ºi 3 sau 3 ºi 9 constituie aliniamente;

 Porþiunile de linie între stâlpii 1 ºi 3, 3 ºi 6, 6 ºi 9 constituie panouri; stâlpii 1, 3, 6 ºi 9 sunt stâlpi de întindere;
 an este deschiderea nominalã;
 ai (i=1…n) - deschiderile reale;
 av - deschiderea la încãrcãri din vânt;
 ag - deschiderea la încãrcãri verticale;
 ah - deschiderea virtualã;
 hi (i=1…n) - denivelãri;
 fn – sãgeata conductorului corespunzãtoare deschiderii nominale;
 hc - înãlþimea de prindere a conductorului;
 hg - gabaritul minim la sol;
 2 - unghiul dintre douã aliniamente consecutive ale liniei.
Figura 1. Explicitarea graficã a noþiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelãri.
- 12 -
NTE 003/04/00
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINÞÃ
Decretul 237/78 Decret pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea,

construirea, repararea liniilor electrice care trec prin pãduri ºi terenuri
agricole.
Legea 318/2003 Legea energiei electrice.
Legea 18/91, Legea fondului funciar.

republicatã în 1998
Legea 213/98 Legea privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.
Legea 137/95, Legea protecþiei mediului.

revizuitã în 2002
Legea 107/96, Legea Apelor.

republicatã în 2004
Legea 26/1996 Codul Silvic.
Legea 528/2002 Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi a cãilor navigabile
ºi desfãºurarea activitãþilor de transport naval în porturi ºi
pe cãi navigabile.
Legea nr.333/2003 Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor
Ordonanþa 43/98 Ordonanþa privind regimul juridic al drumurilor.
H.G.R. nr.918/2002 Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru

aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.
Decizia A.N.R.E. Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecþie ºi de siguranþã

61/1999 ale capacitãþilor energetice.
Ordin M.A.P.M. Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

nr.860/2002 acordului de mediu.
Ordin M.A.P.M. Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

nr.863/2002 evaluare a impactului asupra mediului.
O.M.T. 119/2003 Stabilirea servituþilor aeronautice civile ºi a zonelor cu servituþi aeronautice

civile (RACR-SACZ).
O.M.T. 494/04.09.02 Regulamentul de navigaþie pe sectorul românesc al Dunãrii.
O.M.T. nr. 571 Norme tehnice privind proiectarea ºi amplasarea construcþiilor, instalaþiilor ºi
panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte ºi
tuneluri rutiere.
- 13 -
NTE 003/04/00
Ordinul M.M.S.S. Norme generale de protecþia muncii.

nr. 508/2002
M.S.F. nr. 933/2002
Ordinul M.M.S.S. Norme specifice de protecþia muncii pentru transportul ºi distribuþia energiei
nr. 275/2002 electrice.
- 14 -
NTE 003/04/00
V. CONDIÞII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCÃRCÃRI, GRUPAREA

ÎNCÃRCÃRILOR
V.1. Condiþii climato-meteorologice
Art. 8. Teritoriul þãrii noastre se împarte în cinci zone meteorologice (figura 2), care diferã din punct
de vedere al intensitãþii ºi al frecvenþei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici,
de care trebuie sã se þinã seama la construirea liniilor aeriene de energie electricã: vântul, depunerile de
chiciurã, temperatura aerului.
Art. 9. La determinarea încãrcãrilor normate pentru calculul mecanic al LEA, se vor considera
condiþiile prevãzute în tabelele 1 ºi 2 pentru zona meteorologicã respectivã.
Încãrcãrile normate din vânt au fost determinate cu o perioadã de revenire de 10 ani, iar cele
provenite din depuneri de chiciurã cu o perioadã de revenire de 10 ani pentru LEA cu tensiuni pânã la
110 kV inclusiv ºi de 15 ani pentru LEA 220 ºi 400 kV.
În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiþiile prevãzute în tabelele
1 ºi 2 pentru tensiunea cea mai mare.
Art. 10. În anumite zone cu caracter local, în care se constatã condiþii meteorologice mai grele decât
cele prevãzute în tabelul 1 se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie sã fie justificate prin
date statistice furnizate de A.N.M. sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de
energie electricã ºi de telecomunicaþii din zonele respective ºi sã aibã frecvenþa de apariþie de cel puþin
o datã la zece ani.
Art. 11. Presiunile dinamice ale vântului (corespunzãtoare vitezei mediate pe douã minute), prevãzute
în tabelul 1, sunt considerate pentru înãlþimi deasupra solului pânã la 10 m, ca presiuni de bazã.
Pentru elementele componente ale liniilor, situate la înãlþimi diferite faþã de sol, presiunile de
bazã din tabelul 1 sau determinate conform art. 10 cu relaþia de la art. 14 se vor majora prin înmulþirea
cu coeficienþii de rafalã, , prevãzuþi în figurile 3 ºi 4.
Art. 12. La determinarea încãrcãrilor normate pentru izolatoare, stâlpi ºi fundaþii, provenite din
presiunea vântului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite de chiciurã, ca înãlþime deasupra
solului se va considera distanþa mãsuratã între centrul de greutate al curbelor conductorului ºi sol,
distanþã care este datã de relaþia:
2
H  h cl   f c  sin  c [m], (V.1)
3
unde:
 hcl este distanþa medie a punctelor de prindere în clemã a conductoarelor situate la diferite
înãlþimi faþã de sol, în metri (h cl  h pr  l iz  sin  iz ) , în cazul stâlpilor echipaþi cu lanþuri de susþinere;
 hpr - distanþa punctului de prindere al lanþului de izolatoare faþã de sol, în metri;
 fc - valoarea sãgeþii conductoarelor în condiþiile din art. 23, punctele d sau g, în metri;
 liz - lungimea lanþului de susþinere, în metri;
 c - unghiul maxim de înclinare a conductorului sub acþiunea vântului (relaþia VIII.5);
 iz - unghiul maxim de înclinare a lanþului de izolatoare sub acþiunea vântului (relaþia
VIII.4).
În cazul stâlpilor echipaþi cu lanþuri de întindere liz = 0 ºi hcl = hpr.

Înãlþimea H se determinã pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.
- 15 -
NTE 003/04/00
Figura 2. Zonarea teritoriului României din punct de vedere al condiþiilor climato-meteorologice.

- 16 -
NTE 003/04/00
Tabelul 1. Presiunea dinamicã de bazã, datã de vânt (corespunzãtoare vitezei mediate pe

douã minute) la înãlþimea de 10 m deasupra terenului ºi
grosimea stratului de chiciurã pe conductoarele LEA.
Presiunea dinamicã Grosimea stratului de chiciurã

de bazã, p pe conductoarele LEA, bch 3, 4)
Altitudinea Vânt maxim Vânt

Zona nesimultan simultan cu
meteorologicã Un  110 kV Un = (220÷400) kV
cu chiciurã, chiciurã,
p(V) p(v+ch)
m daN/m2 daN/m2 mm mm
Zona A 30 12 (12) 5) 16 20
Zona B 42 16,8 (15) 5)
800
Zona C 55 20 (17) 5) 22 24
Zona D 1)
1000 40 16
1200 45 18
Grosimea stratului de chiciurã se va
1400 65 26
stabili pe baza datelor statistice
1600 90 36
Zona E 2) furnizate de A.N.M. sau rezultate din
1800 110 44
statisticile de exploatare ale LEA ºi
2000 130 52 LTc din zonele respective.
2200 150 60
2400 170 68
Notã:
1. Zonã meteorologicã cu condiþii deosebite de vânt, pentru care se vor cere date de la
A.N.M.
2. În zone cu altitudini mai mici de 1400 m, presiunea dinamicã de bazã luatã în considerare
nu trebuie sã aibã valori mai mici decât a zonelor limitrofe, cu altitudinea sub 800 m.
3. Grosimea stratului de chiciurã, bch, pe conductoare se considerã conform figurii 5.
4. Greutatea volumicã a chiciurei, ch, se considerã egalã cu 0,75 daN/dm3. În cazul când
se adoptã, în conformitate cu prevederile art. 10 pentru zonele (AD), grosimi ale stratului de
chiciurã depus pe conductoare mai mari decât cele specificate în tabelul 1 ºi peste 30 mm
pentru zona E, se poate micºora valoarea greutãþii volumice a chiciurei pânã la
cel mult 0,5 daN/dm3.
5. Valorile dintre paranteze se referã la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.
- 17 -
NTE 003/04/00
Figura 3. Variaþia coeficientului de rafalã ºi neuniformitate al vântului pe conductor, c,

în funcþie de înãlþimea H, deasupra solului ºi deschiderea a.
Figura 4. Variaþia coeficientului de rafalã pentru stâlpi, s, ºi lanþuri de izolatoare, iz,
în funcþie de înãlþimea H, deasupra solului.
- 18 -
NTE 003/04/00
Art. 13. Pentru calculul conductoarelor, la determinarea încãrcãrilor normate pentru conductoarele
acoperite sau neacoperite cu chiciurã provenite din presiunea vântului, se considerã ca distanþã, H,
o înãlþime medie de suspensie, indiferent de înãlþimea la care se gãsesc diferitele conductoare
(active ºi de protecþie), distanþã determinatã cu relaþia:
1 n 2
H    (h cli   f ci ) [m], (V.2)
n i 1 3
unde:
 hcli reprezintã distanþele hcl pentru diferitele conductoare, în metri;
 fci - sãgeþile diferitelor conductoare de pe stâlp, în metri;
 n - numãrul conductoarelor.
Înãlþimea H se calculeazã ca înãlþime medie a tuturor conductoarelor de acelaºi tip ºi dimensiune,

separat pentru conductoare active ºi conductoare de protecþie.
Tabelul 2. Valorile temperaturii aerului.
Zona Temperatura aerului (°C)

meteorologicã maximã Minimã medie de formare a chiciurei
Toatã þara + 40 - 30 + 15 -5
Zone cu altitudini
+ 40 - 30 + 10 -5
peste 800 m
V.2. Determinarea încãrcãrilor normate
V.2.1. Încãrcãri datorate acþiunii vântului pe elementele liniei
Art. 14. Încãrcãrile unitare provenite din acþiunea vântului se determinã cu ajutorul presiunii
dinamice de bazã, p, care se va lua din tabelul 1 sau se va determina cu relaþia:
v2
p [daN/m2], (V.3)
16,3
conform precizãrilor din art. 10; v este viteza vântului, în m/s.
În funcþie de înãlþimea de aplicare a forþelor, presiunea dinamicã se majoreazã cu coeficientul de

rafalã, , din figurile 3 ºi 4, care nu depinde de valorile vitezei vântului.
a. Încãrcãrile unitare provenite din acþiunea vântului pe conductoare, gvc, se calculeazã cu relaþia:
g vc  c tc  â c  p  d  10  3 [daN/m], (V.4)
în care ctc este coeficientul aerodinamic, determinat conform tabelului 3.
Tabelul 3. Valorile coeficientului aerodinamic, ctc, pentru conductoare.
Coeficientul
Specificaþia
aerodinamic, ctc
Diametrul conductorului mai mare sau egal cu 20 mm 1,10
Fãrã chiciurã
Diametrul conductorului mai mic de 20 mm
1,20
Cu chiciurã Indiferent de diametrul conductorului
- 19 -
NTE 003/04/00
c este coeficientul care þine seama de rafala ºi neuniformitatea vântului pe conductor, depinzând
de turbulenþa vântului (în funcþie de rugozitatea terenului) ºi de rãspunsul dinamic al conductorului.
Include efectul combinat al variaþiei vitezei vântului atât cu înãlþimea, cât ºi cu mãrimea deschiderii
(neuniformitatea vântului pe deschidere).
Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, malurile deschise ale mãrii, lacurilor etc.), precum ºi
pentru zone construite, cu înãlþimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pânã la 1300 m deasupra
nivelului mãrii ºi înãlþimi medii de suspendare a conductoarelor, determinate conform art. 13, pânã
la 60 m inclusiv, coeficientul de rafalã ºi neuniformitate al vântului pe conductor, c, se determinã din
figura 3.
Notã:
Pentru deschideri mai mici de 100 m ºi mai mari de 800 m se va considera valoarea coeficientului
de rafalã ºi neuniformitate ale vântului pe conductor, c, corespunzãtoare deschiderii de 100 m, respectiv
800 m. Pentru înãlþimi medii de suspendare mai mici de 10 m, se va adopta valoarea coeficientului, c,
corespunzãtoare înãlþimii de 10 m. Pentru înãlþimi intermediare curbelor prezentate în figura 3,
valoarea coeficientului, c, se va deduce prin interpolarea liniarã a valorilor corespunzãtoare de pe cele
douã curbe adiacente.
Pentru zonele de munte ºi pentru stâlpii cu înãlþimi de peste 60 m utilizaþi la marile traversãri,
coeficientul de rafalã ºi neuniformitate pe conductor, c, se va determina separat, funcþie de situaþia localã
(gradul de rugozitate al terenului) ºi de tipul liniei.
 d este diametrul conductorului, dc, în ipoteza fãrã chiciurã, respectiv diametrul conductorului,
dc, plus de douã ori grosimea stratului de chiciurã, bch:
d  d c  2  b ch [mm], (V.5)
în ipoteza cu chiciurã (figura 5), în mm;
 grosimea stratului de chiciurã, bch, se ia din tabelul 1.
Figura 5. Grosimea stratului de chiciurã, bch, pe conductoare.
b. Încãrcãrile unitare provenite din acþiunea vântului pe lanþurile de izolatoare, g , se calculeazã

v iz
cu relaþia:
g  c â  p [daN/m2], (V.6)
v iz ti iz
în care cti este coeficientul aerodinamic, determinat în tabelul 4.
- 20 -
NTE 003/04/00
Tabelul 4. Valorile coeficientului aerodinamic, cti, pentru calculul încãrcãrilor

rezultate din acþiunea vântului asupra izolatoarelor.
Tipul lanþurilor sau legãturilor

Tipul izolatoarelor Simplu Dublu
Coeficientul aerodinamic, cti
Lanþuri de izolatoare
0,35 0,55
tip capã-tijã
Lanþuri de izolatoare tip
0,55 0,80
tijã ºi izolatoare suport
iz este coeficientul de rafalã al vântului pe lanþul de izolatoare, în funcþie de înãlþimea de prindere
a lanþului de izolatoare faþã de nivelul solului. Se determinã din figura 4.
c. Încãrcãrile unitare provenite din acþiunea vântului pe stâlpi, g , se calculeazã cu relaþia:

v st
g  c â  p [daN/m2], (V.7)
v st ts s
în care cts este coeficientul aerodinamic al stâlpului, determinat în figura 6 pentru stâlpii metalici ºi
în tabelul 5 pentru stâlpii din beton sau din þeavã.
Tabelul 5. Valorile coeficientului aerodinamic, cts, pentru stâlpii din beton sau din þeavã.
Coeficientul
Elementul
aerodinamic, cts
Stâlp cu secþiune orizontalã circularã (beton centrifugat, þeavã metalicã, lemn) 0,7
Stâlp cu suprafeþe plane (beton vibrat) 2,0
Pentru stâlpii spaþiali, din þeavã, calculul coeficientului cts se recomandã sã se efectueze dupã
STAS 10101/20-90.
s este coeficientul de rafalã pe stâlp, depinzând de turbulenþa vântului (în funcþie de rugozitatea
terenului) ºi de rãspunsul dinamic al structurii. Include efectul variaþiei vântului cu înãlþimea.
Valoarea coeficientului, s, este variabilã cu înãlþimea deasupra terenului a centrului de greutate
al suprafeþei elementului component al stâlpului pe care acþioneazã vântul.
Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, maluri deschise ale mãrii, lacurilor etc.), precum ºi
pentru zone construite cu obstacole cu înãlþimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pânã la 1300 m
deasupra nivelului mãrii, coeficientul de rafalã, , pentru stâlpii cu înãlþimi pânã la 60 m, se determinã
din figura 4.
Notã:
Pentru stâlpi sau elemente componente de stâlpi cu înãlþimea centrului de greutate mai micã de
10 m se adoptã valoarea, s, corespunzãtoare înãlþimii centrului de greutate de 10 m.
Pentru stâlpii cu înãlþimea de peste 60 m, de exemplu stâlpii marilor traversãri, valoarea

coeficientului de rafalã pe stâlp, s, se determinã separat, în funcþie de situaþia localã (rugozitatea
terenului) ºi de tipul liniei.
- 21 -
NTE 003/04/00
Figura 6. Variaþia coeficientului aerodinamic, cts, în funcþie de coeficientul de umplere, ,

pentru stâlpii LEA din zãbrele – corniere.
Art. 15. Încãrcãrile totale provenite din acþiunea vântului pe fiecare element constructiv al
liniei se calculeazã pe baza încãrcãrilor unitare datorate acþiunii vântului, determinate în art. 14 la
punctele a, b, c.
a. Încãrcãrile provenite din acþiunea vântului pe conductoare, Fc, acþionând normal pe axul
conductoarelor, se calculeazã cu relaþia:
F  g  a  sin 2 ö [daN], (V.8)
c vc v
- 22 -
NTE 003/04/00
unde:
 av este deschiderea la încãrcãri din vânt, în metri;
 gvc - încãrcarea unitarã, determinatã la art. 14, punctul a, în daN/m;
  - unghiul orizontal dintre direcþia dupã care acþioneazã vântul ºi direcþia conductorului liniei,
în grade.
În ipotezele cu vânt acþionând în lungul liniei:

FC  2  g VC  f C [daN], (V.9)
unde:
 fc este sãgeata conductorului, în m;
 gvc - încãrcarea unitarã determinatã la art. 14 punctul a, în daN/m, cu luarea în considerare a
coeficientului de rafalã pe conductor, c, determinat din figura 3, corespunzãtor înãlþimii de prindere în
clemã a conductorului minus 0,5 . fc.
Efectul total al vântului pe conductoarele fasciculare se considerã egal cu suma încãrcãrilor

pe subconductoare, fãrã sã se þinã seama de efectul de ecranare al unui subconductor asupra altuia.
b. Încãrcãrile provenite din acþiunea vântului pe izolatoare, Fiz, se determinã cu relaþia:
F g A [daN], (V.10)
iz v iz iz
unde:
 g v - încãrcarea unitarã, determinatã la art. 14, punctul b, în daN/m2;
iz
 Aiz - aria dreptunghiului având ca laturi lungimea totalã a lanþului de izolatoare, respectiv pentru
izolatorul suport, înãlþimea acestuia ºi diametrul maxim al izolatorului, în m2.
În ipotezele de vânt simultan cu chiciurã, aria, Aiz, se majoreazã cu 25%.
c. Încãrcãrile provenite din acþiunea vântului pe stâlpi, Fst, se calculeazã astfel:
 în cazul vântului perpendicular pe linie:

F  g A [daN], (V.11)
st v st
st
 în cazul vântului la 45:
F  0,75   g  A [daN], pentru fiecare din cele douã feþe adiacente expuse la vânt,
st v st st
unde:
 g v este încãrcarea unitarã, determinatã la art. 14, punctul c, pentru fiecare element component
st
al stâlpului, în daN/m2;
 Ast - aria plinurilor construcþiei elementelor componente ale stâlpului, numai o faþã pentru
vântul perpendicular ºi fiecare din feþele adiacente pentru vântul la 45, în m2.
Pentru suprafeþe cilindrice este egalã cu secþiunea diametralã a elementului stâlpului.

În ipotezele vânt simultan cu chiciurã se ia în considerare o suprafaþã majoratã a stâlpului metalic
cu zãbrele (sau de beton cu alveole), egalã cu 1,5 . Ast.
La stâlpii simplii de beton centrifugat, metalici tubulari sau de lemn nu se ia în considerare

o creºtere a suprafeþei stâlpului în ipoteza vânt simultan cu chiciurã.
- 23 -
NTE 003/04/00
V.2.2. Încãrcãri datorate maselor proprii ºi a depunerilor de chiciurã
Art. 16. Încãrcãrile unitare provenite din masa conductoarelor ºi a depunerilor de chiciurã
se determinã cu relaþia:
 pentru conductoare neacoperite cu chiciurã, g1:
g1 = gc [daN/m], (V.12)
în care gc este masa unitarã a conductorului gresat, care se gãseºte în standardele de conductoare;
 pentru chiciurã, g2:

g 2  ð  b ch  (b ch  d c )  ã ch  10  3 [daN/m], (V.13)
în care:
 dc este diametrul conductorului, în mm;
 bch - grosimea stratului de chiciurã, definitã în tabelul 1, în mm;
 ch - greutatea volumicã a chiciurei, în daN/dm3;
 pentru conductoarele acoperite cu chiciurã, g3:

g3 = g1 + g2 [daN/m]. (V.14)
Art. 17. Încãrcãrile totale provenite din masa ºi depunerile de chiciurã pe elementele liniei sunt:
a. Încãrcãri provenite din masa conductoarelor ºi a depunerilor de chiciurã:
 pentru conductoare neacoperite cu chiciurã, Gc:

Gc = g1  ag [daN], (V.15)
 pentru conductoare acoperite cu chiciurã, Gc.ch:
Gc.ch = g3  ag [daN], (V.16)

în care ag este deschiderea la încãrcãri verticale, în metri.
b. Încãrcãri provenite din masa lanþurilor de izolatoare ºi a depunerilor de chiciurã:
 pentru lanþuri de izolatoare neacoperite de chiciurã: Giz;

 pentru lanþuri de izolatoare acoperite cu chiciurã: Giz.ch = 1,1 . Giz,
în care Giz este suma maselor elementelor componente din lanþul de izolatoare.
c. Încãrcãri provenite din masa stâlpilor ºi a depunerilor de chiciurã:
 pentru stâlpi neacoperiþi cu chiciurã: Gst;

 pentru stâlpi (metalici sau din beton) acoperiþi cu chiciurã: Gst.ch = 1,1 . Gst,
în care Gst este suma maselor elementelor componente ale stâlpului.
- 24 -
NTE 003/04/00
V.2.3. Încãrcãri datorate tracþiunii din conductoare
Art. 18. Încãrcãrile unitare provenite din tracþiunea din conductoare, po, se calculeazã pe baza
secþiunii reale a conductoarelor ºi a tracþiunii orizontale unitare din conductoare, corespunzãtoare
temperaturii ºi încãrcãrilor normate date de masa proprie ºi suprasarcinile exterioare, potrivit ipotezelor
de încãrcare de la art. 23, cu ajutorul ecuaþiei de stare, pornindu-se de la stãrile definite în art. 31.
Încãrcãrile datorate tracþiunii din conductoare se aplicã în punctul de prindere al lanþului de

izolatoare de stâlp ºi se considerã cã acþioneazã orizontal, în direcþia conductoarelor.
Art. 19. Încãrcãri totale datorate tracþiunii în conductoare care acþioneazã asupra lanþurilor de
izolatoare ºi a stâlpilor
 în regim normal:
To = po  Sc [daN], (V.17)
în acest caz, tracþiunea unitarã, po, se calculeazã în condiþiile art. 23, punctele d ºi g.
 în regim de avarie:
 pentru fazele neavariate:
To = po  Sc [daN], (V.18)
în acest caz, tracþiunea unitarã, po, se calculeazã conform art. 23, punctul g (corespunzãtoare încãrcãrii
totale g7a – tabelul 8);
 pentru fazele avariate, încãrcarea, F, se determinã în conformitate cu tabelul 6.
Tabelul 6. Încãrcãri, F, care acþioneazã asupra stâlpilor ºi lanþurilor de izolatoare

în regim de avarie.
Caracteristicile echipamentului Relaþia de calcul

Tipul funcþional
Sistemul de prindere Tipul clemelor sau Tipul pentru încãrcarea
al stâlpului
a conductorului al legãturilor conductoarelor F (daN)
Cleme cu tracþiune
Normal Susþinere Active F = ke  dc
limitatã
Susþinere Active F = ks  kn  To
Cleme cu reþinerea
Întãrit Susþinere
conductorului Protecþie F = 0,4  To
Active ºi
Întindere Legãturi de întindere
Întindere ºi de protecþie
F = n  To
terminal Active ºi
Întindere Cleme de întindere
de protecþie
unde:
To = po  Sc [daN], (2.19)
cu po calculat conform art. 23, punctul g (corespunzãtor încãrcãrii totale g7a – tabelul 8), în daN/mm2;
 n este numãrul conductoarelor pe fazã,
 ke - coeficientul care þine seama de efectul de eliberare a conductorului din clemã la o anumitã
valoare a tracþiunii în conductor, în daN/mm:
 ke = 25, pentru stalpii LEA cu Un  110 kV;
 ke = 50, pentru stalpii LEA cu Un  110 kV;
- 25 -
NTE 003/04/00
 ks - coeficientul care þine seama de reducerea tracþiunii în conductor prin înclinarea lanþului de
izolatoare de susþinere în lungul liniei; ks = 0,65;
 kn - coeficientul care þine seama de numãrul conductoarelor pe fazã:
 kn = 1,0 pentru n = 1;
 kn = 0,8 pentru n = 2;
 kn = 0,7 pentru n = 3;
 kn = 0,6 pentru n = 4.
În cazul utilizãrii la stâlpii de susþinere a consolelor, traverselor sau coronamentelor articulate,

deformabile etc. se poate þine seama de reducerile corespunzãtoare ale încãrcãrilor care se transmit asupra
stâlpilor, în cazul ruperii conductoarelor.
V.3. Determinarea încãrcãrilor de calcul
Art. 20. Încãrcãrile de calcul care stau la baza dimensionãrii elementelor componente ale LEA se obþin
prin înmulþirea încãrcãrilor normate, determinate conform subcap. V.2., cu coeficienþii parþiali de
siguranþã, þinându-se seama de gruparea încãrcãrilor precizate în subcap. V.4.
Art. 21. Clasificarea ºi determinarea încãrcãrilor de calcul, împreunã cu coeficienþii parþiali de siguranþã,
care stau la baza dimensionãrii elementelor componente ale LEA, sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7. Clasificarea, determinarea încãrcãrilor de calcul ºi coeficienþii parþiali de siguranþã

pentru dimensionarea elementelor LEA.
Coeficientul parþial de siguranþã

Categorii de n a
Încãrcãri
încãrcãri Zonele Zonele Zonele Zonele
A, B ºi C D ºi E A, B ºi C D ºi E
Masa proprie
Permanente 1,10 1,10
(stâlpi, cabluri, conductoare, *
(P) (0,90) (0,90)*
izolatoare, instalaþii etc.)
a) Presiunea LEA
1,30 1,50 0,25 0,45
vântului pe (20  110) kV
conductoare,
stâlpi, cabluri, LEA
1,50 1,70 0,30 0,50
izolatoare cu sau (220  400) kV
Variabile
fãrã chiciurã
(V)
b) Masa chiciurei pe conductoare
1,80 1,80
(active ºi de protecþie), stâlpi,
(1,00)* (1,00)*
izolatoare etc.
c) Tracþiunea conductoarelor
1,30** -
în regim normal de funcþionare
Excepþionale Tracþiunea conductoarelor
- 1,10**
(E) în regim de avarie
Regim de Încãrcãri rezultate din
montaj (M) 1,10 -
schema de montaj
*)
Valorile 0,9, respectiv 1,0 se introduc în calcul, dacã încãrcãrile respective au efect defavorabil
asupra rezistenþei sau stabilitãþii unor elemente ale stâlpului sau fundaþiilor la starea limitã analizatã.
**)
Se referã la determinarea tracþiunii în conductoare pentru calculul stâlpilor ºi se aplicã tracþiunii
maxime normate (rezultatã din încãrcãrile normate).
- 26 -
NTE 003/04/00
Notã:
Pentru marile traversãri, coeficienþii parþiali de siguranþã pentru încãrcãrile din vânt pot fi luaþi
mai mari decât cei indicaþi în tabelul 7, în funcþie de importanþa traversãrii ºi de situaþia localã.
Art. 22. La calculul ºi dimensionarea elementelor componente ale LEA în regimurile normale de
funcþionare (gruparea fundamentalã de încãrcãri) ºi regimurile de avarie (gruparea specialã de încãrcãri),
grupãrile încãrcãrilor din art. 23 se fac dupã urmãtoarele relaþii:
 Regim normal de funcþionare

 Încãrcãri normate:
 
P V
i i (intervin la determinarea sãgeþilor conductoarelor);
 Încãrcãri de calcul:
 
ã n  P i   ã n  Vi .
 Regim de avarie
 Încãrcãri de calcul:
  
 a  P i    a  Vi    a  E i .
V.4. Gruparea încãrcãrilor
Art. 23. La calculul ºi dimensionarea elementelor componente ale LEA se iau în considerare urmãtoarele
grupãri ale încãrcãrilor, datorate factorilor climato-meteorologici, cu ipoteze de încãrcare:
a) temperatura minimã (vântul ºi chiciura lipsesc);
b) temperatura medie (vântul ºi chiciura lipsesc);
c) temperatura medie, viteza vântului de 10 m/s (chiciura lipseºte);
d) temperatura medie, viteza maximã a vântului (chiciura lipseºte);
e) temperatura maximã (vântul ºi chiciura lipsesc);
f) temperatura de formare a chiciurei ºi depuneri de chiciurã pe elementele componente ale liniei
(vântul lipseºte);
g) temperatura de formare a chiciurei (vântul simultan cu chiciura ºi depuneri de chiciurã pe
elementele componente ale liniei).
Art. 24. Temperaturile minime, medii, maxime ºi de formare a chiciurei care se iau în considerare pe
teritoriul þãrii pentru dimensionarea elementelor componente ale LEA sunt cele prezentate în tabelul 2.
Art. 25. În tabelul 8 sunt rezumate relaþiile pentru determinarea încãrcãrilor unitare normate ºi de calcul
pe conductoarele liniilor electrice aeriene, iar în tabelul 9 sunt prezentate formulele pentru determinarea
forþelor pe stâlp provenite din încãrcãrile de calcul datorate acþiunii vântului pe conductoarele liniilor
electrice aeriene.
- 27 -
NTE 003/04/00
Tabelul 8. Determinarea încãrcãrilor unitare normate ºi de calcul pe conductoarele

liniilor electrice aeriene ºi gruparea lor pe regimurile de funcþionare.
Încãrcãri Regim normal Regim de avarie

(daN) (gruparea fundamentalã) (gruparea specialã)
Masa proprie a
g1 = g c
conductorului
Masa depunerii de
chiciurã pe conductor g 2  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3
Masa totalã (proprie ºi
Încãrcãri normate provenite din:
a depunerii de chiciurã) g 3  g c  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3
a conductorului
Presiunea datã de vânt
pe conductorul g  c  â  p  d  10 - 3 -
4 tc c (v) c
neacoperit cu chiciurã
g 5  c tc  â c  p (v  ch)  (dc  2  b ch ) 10 3 g  ãa c â  p 3
pe conductorul acoperit 5a tc c (vch) (dc  2 bch) 10
ãn
cu chiciurã
Încãrcarea totalã pe
conductor în condiþiile g  g2  g2 -
vântului maxim 6 1 4
conductor în condiþiile g  g2  g2 g  g2  g2
7 3 5 7a 3 5a
de vânt ºi chiciurã
Masa proprie a
g  1,10  g (g  0,90  g )*
conductorului 1c c 1c c
Masa depunerii de g 2c  1,80  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3

chiciurã pe conductor
[g 2c  1,00  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3 ]*
Încãrcãri de calcul provenite din:
Masa totalã (proprie ºi g 3c  1,10  g c  1,80  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3

a depunerii de chiciurã)
a conductorului [g 3c  0,90  g c  1,00  ð  b  (d c  b ch )  ã ch  10  3 ]*
pe conductorul g  ã c â  p  d  10  3 -
4c n tc c (v) c
neacoperit de chiciurã
Presiunea datã de vânt g  ã c â  p  g  ã c â  p 
5c n tc c (v  ch) 5ac a tc c (v  ch)
pe conductorul acoperit
cu chiciurã (d c  2  b ch )  10  3 (d c  2  b ch )  10  3
conductor în condiþiile g  g2  g2 -
6c 1 4c
vântului maxim
conductor în condiþiile g  g2  g2
7c 3c 5c
de vânt ºi chiciurã
*)
Relaþiile dintre paranteze se introduc în calcul dacã încãrcãrile respective au efect defavorabil
asupra rezistenþei sau stabilitãþii unor elemente ale stâlpilor sau ale fundaþiilor, la starea limitã analizatã.
- 28 -
NTE 003/04/00
Tabelul 9. Determinarea forþelor de calcul datorate acþiunii vântului

pe conductoarele LEA (daN/fazã).
Forþe dupã direcþia x-x

Direcþia de Forþe dupã direcþia y-y
( pe LEA la stâlpi de susþinere
Tipul stâlpului acþionare a (în lungul LEA sau perpendicular
sau în axul consolelor
vântului pe axul consolelor la stâlpii de colþ)
stâlpilor de colþ)
Stâlp de susþinere  nc  ãn  gvc  av -
Stâlp de întindere 0,5  nc  n  gvc  av
45 -
Stâlp terminal
în aliniament  - 2  nc  ãn  gvc  fc
3
 nc  ãn  gvc  av  sin á -
Stâlp de colþ
(an = an+1) 45 0,5  nc  ãn  gvc  av  siná nc  ãn  gvc  av  cos 2 á  siná
 - nc  ãn  gvc  av  cos 3 á
Notã:
 n este coeficientul parþial de siguranþã;
 gvc - încãrcarea unitarã provenitã din acþiunea vântului pe conductoare, în daN/m;
 fc - sãgeata conductorului, în m;
 nc - numãrul de conductoare pe fazã;
 2 - unghiul dintre aliniamentele liniei, în grade;
ai  ai  1
 av  - deschiderea la încãrcãri din vânt a stâlpului, în metri.
2
Ipotezele de acþionare ale vântului sunt:

  - vânt perpendicular pe linie;
 45 - vânt la 45 pe linie;
  - vânt în lungul liniei.
- 29 -
NTE 003/04/00
VI. CONDUCTOARE
Art. 26. Din punct de vedere al materialelor ºi al alcãtuirii constructive, la construirea LEA se utilizeazã
conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oþel, conductoare funie din aluminiu-oþel ºi aliaje de
aluminiu-oþel, precum ºi conductoare speciale cu fibre optice înglobate (în diferite variante constructive).
La liniile de medie tensiune se pot utiliza conductoare izolate.
Art. 27. Condiþiile tehnice generale, dimensiunile ºi caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor
LEA trebuie sã corespundã standardelor sau normelor interne ale producãtorilor.
În cazul unor tipuri noi sau speciale de conductoare nestandardizate sau fãrã norme interne,
se considerã, pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente, valorile din tabelul 10.
Art. 28. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea urmãtoarele secþiuni active minime:
 25 mm2 pentru conductoare funie de aluminiu-oþel, aliaje de aluminiu-oþel ºi aliaje de aluminiu;
 16 mm2 pentru conductoare funie de oþel.
Pentru porþiunile speciale de traseu (traversãri, apropieri de construcþii etc.), secþiunile minime ale
conductoarelor sunt precizate în tabelul 18.
Art. 29. Pentru conductoarele de protecþie din oþel se utilizeazã sârme din oþel de înaltã rezistenþã.
Caracteristicile acestora trebuie sã fie cel puþin cele indicate în SR CEI 60888:1994.
Art. 30. Sârmele din oþel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oþel ºi a pãrþii (inimii) de oþel
a conductoarelor de aluminiu-oþel ºi aliaje de aluminiu-oþel, vor fi protejate împotriva coroziunii cu
un strat gros de zinc având caracteristicile cel puþin corespunzãtoare clasei a 2-a de zincare indicate în
SR CEI 60888:1994.
Art. 31. Calculul mecanic al conductoarelor se efectueazã dupã metoda la stãri limitã, în care rezistenþele
de calcul sunt stabilite în procente din rezistenþa de rupere calculatã a conductorului, prc.
Prin calcul, se urmãreºte ca rezistenþele mecanice de calcul sã nu fie depãºite cu mai mult de 5%
în punctele de prindere ale conductorului în cleme, la diferite stãri de funcþionare.
Se vor verifica urmãtoarele stãri:

a) starea de solicitare maximã, apãrutã în ipoteza corespunzãtoare art. 23, punctul g, cu
încãrcarea, g7c, din tabelul 8, pentru care valoarea maximã a rezistenþei de calcul va fi de 0,7 . prc;
b) starea de temperaturã minimã, corespunzãtoare art. 23, punctul a, cu încãrcarea, g1c, pentru
care valoarea maximã a rezistenþei de calcul va fi de 0,5 . prc;
c) starea de solicitare de fiecare zi, corespunzãtoare art. 23, punctul b, cu încãrcarea, g1c, pentru
care valoarea maximã a rezistenþei de calcul va fi de 0,18 . prc, când deschiderea este mai mare de 120 m
ºi conductoarele nu sunt prevãzute cu antivibratoare ºi 0,25 . prc, când deschiderea este mai micã de 120
m sau când conductoarele sunt prevãzute cu antivibratoare.
Calculul mecanic al conductoarelor izolate ºi a celor cu fibrã opticã inclusã se face în acelaºi mod
ca la conductoarele normale.
În plus, pentru conductoarele cu fibrã opticã înglobatã, producãtorii trebuie sã aducã dovezi bazate
pe teste cã, în oricare din stãrile a), b) sau c) definite mai sus, la limitã, caracteristicile mecanice ºi optice
ale fibrei rãmân neschimbate.
- 30 -
NTE 003/04/00
Montarea de antivibratoare pe conductoarele nefasciculare ºi pe conductoarele de protecþie se face

în funcþie de morfologia terenului, indiferent de valoarea maximã a rezistenþei de calcul adoptatã. Analiza
se va face pe toatã linia pentru fiecare deschidere în parte, cu ajutorul diagramelor din figura 7. *)
Diagramele delimiteazã zonele sigure, cu sau fãrã antivibratoare montate, de zona nesigurã,
unde sunt necesare sisteme de amortizare speciale, în funcþie de rapoartele ai . dc / g1 ºi po / 1.
Figura 7. Diagrama privind protecþia conductoarelor LEA cu antivibratoare,

în funcþie de forma ºi caracteristicile terenului.
- - - zone deschise, plane, fãrã copaci sau construcþii sau în apropierea unor ape
zone deschise, uºor denivelate, cu copaci ºi clãdiri
Legendã:
 ai este deschiderea între stâlpi, în m;
 dc - diametrul conductorului, în m;
 gc - masa unitarã a conductorului, în kg/m;
 c - masa specificã a conductorului, în kg/mmm2;
 po - tracþiunea orizontalã unitarã în conductor la 15C, în kg/mm2.
Art. 33. Sãgeþile maxime ale conductoarelor se calculeazã în ipotezele corespunzãtoare art. 23 punctele
e ºi f; sãgeþile minime ºi sãgeþile medii se calculeazã în ipotezele corespunzãtoare art. 23 punctele
a, respectiv b, la încãrcãri normate, cu urmãtoarele precizãri:
 vântul acþioneazã perpendicular pe conductoare;

 coeficientul de rafalã ºi neuniformitate al vântului se determinã pe baza înãlþimii medii de
suspensie a conductorului din deschiderea cea mai defavorabilã din panou, din punct de vedere al
tracþiunii orizontale, conform art. 13.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*)
Preluate din Raportul CIGRE Committee 22, Working Group 11, Task Force 04 – “Safe Design
Tension with Respect to Aeolian Vibrations“ – octombrie 2001.
- 31 -
NTE 003/04/00
La calculul curbelor ºablon utilizate la amplasarea stâlpilor pe profilul liniei, în faza de proiectare,
se considerã starea finalã a tracþiunilor ºi sãgeþilor conductoarelor. Aceasta þine seama de fenomenul de
fluaj. Ca stare finalã se ia starea existentã dupã 10 ani de funcþionare.
La calculul sãgeþilor de montaj ale conductoarelor se va considera starea iniþialã, respectiv starea
dinaintea apariþiei fenomenului de fluaj. Tracþiunile ºi sãgeþile conductoarelor pentru starea iniþialã
se calculeazã plecând de la valorile maxime ale rezistenþelor de calcul indicate la art. 31.
Calculul tracþiunilor la alte stãri decât cele de dimensionare se face cu ajutorul ecuaþiei de stare,
aplicându-se metoda cu module de elasticitate iniþial ºi final egale.
În situaþia în care fabricanþii oferã date suplimentare certe, se pot aplica:

 metoda de calcul cu module de elasticitate iniþial ºi final diferite,
 metode de calcul exacte, cu utilizarea de curbe de încãrcare – revenire ale conductoarelor ºi
de fluaj (considerat dupã 10 ani) întocmite pe bazã de teste.
Art. 33. Valorile contragreutãþilor se determinã în ipotezele corespunzãtoare art. 23, punctele a ºi d.
Art. 34. Sãgeþile de montaj ºi sãgeþile cu care se reprezintã curbele ºablon ale conductoarelor
se calculeazã cu valori ale încãrcãrilor ºi tracþiunilor normate, pornindu-se de la încãrcarea de calcul
(g7c sau g1c) ºi valoarea maximã a rezistenþei de calcul, admisã la starea de dimensionare, indicatã la
art. 31.
- 32 -
NTE 003/04/00
Tabelul 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale sârmelor componente ale conductoarelor funie pentru LEA.
Coeficientul Greutatea Coeficientul
Rezistivitatea Rezistenþa
de temperaturã volumicã de dilatare Modulul
Caracteristici electricã în curent la
al rezistenþei (greutatea termicã de elasticitate
continuu la 20C rupere
electrice specificã) liniarã
3 2
Material LEA mm /m2
C -1
kg/dm C -1
daN/mm daN/mm2
(18,517,3) pentru fire cu
LEA
-5  = (1,852,50) mm;
existent 0,028264 0,004 2,7 2,310 5500
Aluminiu
e
 = (2,504,00) mm
LEA -5  = (1,852,50) mm;
< 0,028264 0,00403 2,703 2,310 5500
noi (17,016,5) pentru fire cu
 = (2,503,50) mm
32,5 (tip A), 29,5 (tip B)
Aliaje de
aluminiu
0,032840 - tip A pentru fire cu  ≤ 3,5 mm;

- 0,0036 2,703 2,310-5 5500
0,032530 - tip B 31,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu  > 3,5 mm
LEA (0,25100,2493)
categoria B
existent pentru fire cu 0,0045 7,85 1,1510-5 19600 117,6

Oþel
e  = (1,453,20) mm
LEA (124,0119,0) pentru fire cu
- - 7,78 1,1510-5 19600
noi  = (1,244,25) mm
LEA (0,25100,2493)
categoria C
existent pentru fire cu 0,0045 7,85 1,1510-5 19600 137,3

Oþel
e  = (1,453,20) mm
LEA (138,0128,0) pentru fire cu
- - 7,78 1,1510-5 (19600)
noi  = (1,244,25) mm
- 33 -
NTE 003/04/00
VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMÃTURI
VII.1. Izolaþie
Art. 35. Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanþurilor de izolatoare
ale LEA, tipul ºi numãrul izolatoarelor de suspensie din lanþurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport se aleg, astfel încât sã se asigure un nivel de izolaþie caracterizat dupã cum urmeazã:
a) Tensiunea nominalã de þinere la frecvenþã industrialã timp de un minut sub ploaie,

în funcþie de tensiunea nominalã a liniei, trebuie sã aibã cel puþin valorile din tabelul 11.
b) Tensiunea nominalã de þinere la unda de impuls de formã normalizatã de 1,2/50 s,
de polaritate care conduce la tensiunea de þinere cea mai micã, trebuie sã fie cel puþin egalã cu
valorile din tabelul 11.
c) Tensiunea nominalã de þinere la unda de impuls de comutaþie 250/2500 s trebuie sã fie
cel puþin egalã cu valorile din tabelul 11.
Coordonarea izolaþiei liniei, se face prin limitarea tensiunii de conturnare, U 50%, la unda de
impuls de formã normalizatã de 1,2/50 s, la 125% din valoarea tensiunii nominale de þinere definitã
la punctul b), indiferent de polaritatea undei.
Art. 36. Determinarea numãrului de izolatoare din lanþurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport în funcþie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului
NTE 001/03/00.
Art. 37. Armãturile de protecþie sunt utilizate pentru uniformizarea câmpului electric, reducerea
zgomotului acustic ºi protejarea izolatoarelor la arcul electric.
Folosirea armãturilor de protecþie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni
nominale de 220 kV ºi 400 kV.
Art. 38. Numãrul de izolatoare dintr-un lanþ determinate pe baza tensiunilor nominale de þinere din
tabelul 11 se mãreºte cu 10%, în cazul izolatoarelor strãpungibile (din cauza spargerilor).
Art. 39. La LEA 110 kV, numãrul de izolatoare din lanþurile de întindere, formate din elemente tip
capã-tijã, se ia mai mare cu o unitate decât la lanþurile de susþinere.
Art. 40. La liniile sau porþiunile de linii situate la altitudini peste 1000 m, valorile tensiunilor de þinere
nominale la frecvenþã industrialã timp de un minut ºi ale tensiunilor de þinere nominale la impuls de
trãsnet sau comutaþie din tabelul 11 se mãresc cu 2%, pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
În cazul izolatoarelor suport, dacã prin aplicarea sporului de înãlþime se depãºeºte nivelul de
izolaþie asigurat de izolatoare, corespunzãtor tensiunii nominale a liniei, se aplicã mãsurile de creºtere
a nivelului de izolaþie, conform tabelului 19 (excluzându-se mãsura prevãzutã la nota 1 din
acest tabel); dacã acestea se dovedesc insuficiente, se adoptã alte soluþii corespunzãtoare de izolare.
Art. 41. Pentru stâlpii înalþi, utilizaþi în cazul marilor traversãri, nivelul de izolaþie se mãreºte, de la
caz la caz, astfel încât sã se asigure un grad sporit de siguranþã, în raport cu descãrcãrile atmosferice,
cu dificultãþile efectuãrii lucrãrilor de întreþinere ºi cu particularitãþile microclimatului din zona
traversãrii.
- 34 -
NTE 003/04/00
Art. 42. Izolatoarele se dimensioneazã din punct de vedere mecanic pentru grupãrile fundamentalã ºi
specialã de încãrcãri, astfel încât în ipoteza de încãrcare maximã prevãzutã în art. 23, punctul g,
forþele de calcul sã fie mai mici sau cel mult egale cu sarcina de calcul a izolatorului.
Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc în procente din sarcina de rupere mecanicã
minimã respectivã, conform tabelului 12.
Tabelul 11. (extras din NTE 001/03/00)

Niveluri nominale de þinere ale izolaþiei fazã-pãmânt pentru echipamentele LEA.
Tensiunea nominalã Tensiunea Tensiunea

Tensiunea maximã
de þinere la încercare nominalã de þinere nominalã de þinere
Tensiunea a echipamentului,
de scurtã duratã cu la impuls de la impuls de
nominalã
frecvenþã industrialã, trãsnet, comutaþie,
a LEA Um
50 Hz undã 1,2/50 s undã 250/2500 s
(valoare efectivã)
(valoare efectivã) (valoare de vârf) (valoare de vârf)
kV kVef kVef kVmax kVmax
20 24 50 125 -
110 123 230 550 -
220 245 460 1050 -
400 420 680 1425 (1550) *) 1050
750 787 - 2100 1425 (1550) *)
Notã:
*)
Valori care corespund unora dintre echipamentele existente în instalaþiile din România ºi care
trebuie avute în vedere la studiile de coordonare a izolaþiei în cadrul extinderii sau modernizãrii staþiei.
Tabelul 12. Procente din sarcina minimã de rupere mecanicã

pentru stabilirea sarcinilor de calcul pentru izolatoare.
Tipul izolatoarelor Procente din sarcina de rupere minimã (%)

Izolator suport din porþelan 50
Izolator tijã (cu inima plinã) din porþelan 40
Izolator capã-tijã din porþelan sau sticlã 50
Izolator din materiale compozite 60
VII.2. Cleme ºi armãturi
Art. 43. Clemele ºi armãturile, exclusiv clemele de întindere ºi înnãdire, se dimensioneazã din punct
de vedere mecanic, pentru grupãrile fundamentalã ºi specialã de încãrcãri, astfel încât în ipoteza de
încãrcare maximã, conform art. 23, punctul g, forþele de calcul sã fie mai mici sau cel mult egale cu
sarcinile de calcul ale pieselor respective.
Sarcinile de calcul ale clemelor ºi armãturilor se determinã prin adoptarea unui procent de 50%
din sarcina de rupere mecanicã minimã.
- 35 -
NTE 003/04/00
Art. 44. Verificarea elementelor de izolatoare ºi a clemelor ºi armãturilor componente ale lanþurilor
multiple de izolatoare, la gruparea specialã de încãrcãri (regim de avarie), conform art. 42 ºi 43,
se face dupã cum urmeazã:
 în cazul lanþurilor multiple de susþinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramurã, fie prin ruperea conductorului;
 în cazul lanþurilor multiple de întindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramurã.
Verificarea în regim de avarie a lanþurilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai
în porþiunile speciale de traseu, la care se impune siguranþã mãritã.
Art. 45. Clemele de întindere ºi înnãdire mecanicã a conductoarelor trebuie sã aibã o sarcinã de
alunecare egalã cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.
- 36 -
NTE 003/04/00
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANÞE, GABARITE
Art. 46. Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza, astfel încât sã se respecte distanþele minime
admisibile între pãrþile aflate sub tensiune, între acestea ºi pãrþile legate la pãmânt, precum ºi valorile
unghiului de protecþie, conform art. 119.
Art. 47. Distanþele minime admisibile între conductoarele active ºi între conductoarele active ºi cele
de protecþie, în poziþii nedeviate, dupã condiþia apropierii în deschidere, rezultã din relaþia de mai jos:
U
d  k  fc  l  n [m], (VIII.1)
iz 150
unde:
 fc este sãgeata maximã în deschidere, a conductoarelor, determinatã în ipotezele din art. 23,
punctele e sau f, în m *);
 liz - lungimea lanþului de izolatoare, în m (pentru lanþuri de izolatoare de întindere, de susþinere
montate în V ºi pentru izolatoare suport, liz = 0);
 Un - tensiunea nominalã a liniei, în kV **);
 k - coeficientul care depinde de tensiunea nominalã a liniei, de materialul ºi secþiunea
conductoarelor ºi de poziþia lor pe stâlp *).
La aºezarea pe orizontalã sau pe verticalã a conductoarelor, coeficientul k ia valorile lui kv,

respectiv kh, din tabelul 13, în care:
 kv este coeficientul la aºezarea conductoarelor pe verticalã (aproximativ în acelaºi plan
vertical);
 kh - coeficientul de aºezare a conductoarelor pe orizontalã (în acelaºi plan orizontal).
Tabelul 13. Valorile coeficienþilor kv, kh.
Materialul conductoarelor Tensiunea liniei, Un

Oþel –  110 kV ≥ 110 kV
Oþel ºi oþel Aluminiu ºi
aluminiu ºi
aluminat aliaje de
conductoare Coeficientul Coeficientul
(alumoweld) aluminiu
izolate
Secþiunea conductoarelor (mm2) kv kh kv kh
10  16 16  150 16  70 0,85 0,65 0,95 0,70
25  35  150 95  150 0,75 0,62 0,85 0,65
70  95 - 185  300 0,70 0,60 0,75 0,62
 95 -  300 0,70 0,60 0,70 0,60
Notã:
(*) - pentru conductoare din materiale sau secþiuni diferite se ia în considerare conductorul
pentru care sãgeata este cea mai mare, respectiv coeficientul k este cel mai mare;
(**) - pentru circuite cu tensiuni nominale diferite, montate pe aceiaºi stâlpi, se ia în
considerare valoarea cea mai mare a tensiunii.
- 37 -
NTE 003/04/00
Pentru aºezãri oarecare ale conductoarelor, coeficientul, k, se determinã cu relaþia:
b2

k k  k k 
h v h
, (VIII.2)
a 2  b2
în care kv ºi kh sunt coeficienþii cuprinºi în tabelul 13, iar a ºi b au semnificaþia din figura 8.
Figura 8.
Determinarea distanþelor minime între faze la liniile de medie tensiune cu conductoare izolate
se face cu aplicarea unui factor de corecþie egal cu 1/3 formulei anterioare, acceptându-se atingerile
conductoarelor datorate fenomenelor de galopare, pendulare, salt etc.
1 U
d  ( k  f c  l iz  n ) [m]. (VIII.3)
3 150
Art. 48. Pentru conductoarele de secþiuni diferite, din materiale diferite sau cu sãgeþi diferite,
se verificã distanþa d între conductoare, în ipoteza cã unul dintre conductoare este supus presiunii
maxime a vântului (ipoteza corespunzãtoare art. 23 punctul d), iar celãlalt presiunii unui vânt cu o
vitezã mai micã cu 20% decât primul. Distanþa între conductoare în aceastã ipotezã trebuie sã fie
mai mare decât Un / 150, însã nu mai micã de 0,20 m.
Art. 49. În cazuri speciale, distanþele între conductoarele active ºi între conductoarele active ºi cele
de protecþie se vor determina dupã condiþiile locale ºi dupã experienþa dobânditã la lucrãri analoage;
ele nu pot fi însã mai mici decât cele rezultate din condiþiile precizate în art. 47, 48 ºi 49; tot în cazuri
speciale se includ ºi galoparea, saltul conductoarelor la descãrcarea de chiciurã, pendulare asincronã ºi
încãrcãrile neuniforme cu chiciurã ale conductoarelor.
Distanþele de separare minime admise între conductoare în cazul galopãrii, saltului

conductoarelor sau al pendulãrii asincrone se considerã:
 0,20 m pentru LEA 20 kV;
 1,65 m pentru LEA 400 kV,
valori corespunzãtoare tensiunii de funcþionare a LEA.
- 38 -
NTE 003/04/00
Art. 50. Distanþele minime admisibile pe stâlpi între pãrþile aflate sub tensiune ºi pãrþile legate la
pãmânt sunt precizate în tabelul 14.
Tabelul 14. Distanþe minime admisibile între pãrþile aflate sub tensiune ºi
pãrþile legate la pãmânt pe stâlpi.
Tensiunea nominalã a liniei, Un

Condiþia Modul de solicitare
climato–meteorologicã LEA la tensiuni 1 kV Un 20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
Distanþa minimã (cm)
Temperatura medie, Supratensiuni de
25 90 180 290
viteza vântului 0 10 m/s *) trãsnet
Tensiunea maximã
Temperatura medie,
de funcþionare 10 40 60 100
vânt maxim
normalã
*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabilã situaþie creatã prin devierea pãrþilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pãmânt.
Notã: Toate valorile din tabel se referã la LEA situate pânã la altitudinea de 1000 m.
Art. 51. Distanþele minime admisibile între fazele LEA, în locurile unde ele se încruciºeazã pe stâlpi,
sunt cele prevãzute în tabelul 15.
Tabelul 15. Distanþe minime admisibile între faze la încruciºãri pe stâlpi.
Tensiunea nominalã a liniei, Un

Condiþia Modul de solicitare
20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
climato–meteorologicã LEA la tensiuni
Distanþa minimã (cm)
Temperatura medie, Supratensiuni de
40 135 250 350
viteza vântului 0 10 m/s *) trãsnet
Tensiunea maximã
Temperatura medie,
de funcþionare 20 60 110 180
vânt maxim
normalã
*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabilã situaþie creatã prin devierea pãrþilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pãmânt.
Notã: Toate valorile din tabel se referã la LEA situate pânã la altitudinea de 1000 m.
Art. 52. Unghiurile de înclinare ale lanþurilor de izolatoare de susþinere se calculeazã cu relaþia:
a g
á iz  arctg k á  v vc , (VIII.4)
a g
g c
unde k = 0,5 pentru LEA cu Un  110 kV ºi 0,75 pentru LEA cu Un = (220 ÷ 400) kV.
- 39 -
NTE 003/04/00
Unghiurile de înclinare a conductoarelor se calculeazã cu relaþia:

a g
á c  arctg v vc , (VIII.5)
a g
g c
unde gvc se calculeazã cu relaþia din art. 14, în condiþia din art. 23, punctul d, iar gc este masa unitarã a
conductorului, în daN/m.
Art. 53. Distanþele menþionate în tabelele 14 ºi 15 se referã la liniile construite pânã la 1000 m
altitudine.
Pentru liniile construite la altitudini peste 1000 m, distanþele prevãzute în aceste tabele
se mãresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
Art. 54. În scopul asigurãrii simetriei sistemului trifazat, se vor executa transpuneri ale fazelor LEA cu
Un = 110 kV ºi mai mare, conform indicaþiilor din tabelul 16.
Tabelul 16. Lungimi ale LEA pentru care se executã transpuneri de fazã.
Felul transpunerii
Tensiunea nominalã a LEA,
Un (kV) Un ciclu complet Douã cicluri complete
Lungime LEA (km)
110 100 -
220 150 250
400 200 250 *)
Notã:
*) Aceastã distanþã poate fi mãritã pânã la 400 km, în funcþie de modul de încadrare a liniei
în sistem.
Art. 55. Distanþele minime admisibile între conductoarele LEA ºi suprafaþa terenului, în regim normal
de funcþionare a liniei, conductorul aflându-se în ipoteza care conduce la sãgeata maximã, sunt cele
precizate în tabelul 30.
Art. 56. Pentru protecþia LEA la supratensiuni atmosferice ºi pentru comportarea bunã la fenomenul
de galopare, sãgeata conductorului de protecþie nu trebuie sã depãºeascã sãgeata conductorului activ la
stãrile de sãgeatã maximã ºi la temperatura medie.
- 40 -
NTE 003/04/00
IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL
IX.1. Tipuri de stâlpi
Art. 57. La liniile aeriene de energie electricã se disting, din punct de vedere funcþional, urmãtoarele
tipuri de stâlpi:
a) Stâlpi de susþinere, utilizaþi în mod curent pe linii pentru susþinerea conductoarelor, echipaþi cu
izolatoare de susþinere, sunt de tip normal sau de tip întãrit.
La stâlpii de tip normal se utilizeazã cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau
legãturi cu tracþiune limitatã.
La stâlpii de tip întãrit se utilizeazã cleme sau legãturi cu reþinerea conductorului.
b) Stâlpi de întindere, utilizaþi pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca punct de sprijin,
în lungul liniei, în locuri alese din condiþiile de funcþionare sau montaj.
c) Stâlpi terminali, utilizaþi pentru fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei.
Stâlpii de susþinere, de întindere ºi terminali pot fi montaþi în aliniament sau colþ.

Stâlpii de la punctele a), b) ºi c) pot fi utilizaþi pentru montarea unui singur circuit sau
a mai multor circuite.
În cazul echipãrii stâlpilor cu mai multe circuite, acestea pot sã fie de aceeaºi tensiune nominalã
sau de tensiuni nominale diferite.
În cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelaºi stâlp este necesarã verificarea
compatibilitãþii din punct de vedere electric ºi mecanic.
d) Stâlpi de intervenþie, utilizaþi pentru remedierea temporarã a unor porþiuni de linii avariate,
prin ocolirea acestora, în scopul reducerii duratelor de întrerupere ºi pentru crearea posibilitãþii de
remediere definitivã a liniei.
Stâlpii de intervenþie pot fi de susþinere, echipaþi cu console izolante, de întindere ºi terminali,

echipaþi cu lanþuri de izolatoare de întindere.
IX.2. Ipoteze de calcul

Art. 58. Stâlpii se dimensioneazã prin calcul pe baza încãrcãrilor de calcul determinate conform
subcap. V.3., în regim normal de funcþionare, în regim de avarie ºi în condiþii de montaj, þinându-se
seama de tipul funcþional ºi constructiv ºi diferite ipoteze de încãrcare.
La dimensionarea stâlpilor se admite o depãºire a rezistenþelor de calcul cu maximum 3%.
Art. 59. Stâlpii de intervenþie (inclusiv consolele izolante ºi ancorele) se dimensioneazã prin calcul,
pe baza încãrcãrilor de calcul determinate probabilistic, cu o asigurare de minim 5 ani, în regim normal
de funcþionare.
Stâlpii de intervenþie nu se dimensioneazã în regim de avarie.
- 41 -
NTE 003/04/00
IX.2.1. Regim normal de funcþionare
Art. 60. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcþionare, se considerã urmãtoarele
ipoteze de calcul:
 Vânt maxim perpendicular pe linie (N.1);
 Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciurã (N.2);
 Vânt maxim în lungul liniei (N.3);
 Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciurã (N.4);
 Vânt maxim la 45 pe linie (N.5);
 Vânt la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciurã (N.6);
 Condiþia de dimensionare în lungul liniei (N.7);
 Diferenþa de tracþiune în condiþii de depunere de chiciurã (N.8);
 Vânt maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9);
 Vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciurã în montaj terminal (N.10);
 Vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11);
 Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciurã în montaj terminal (N.12).
Art. 61. La vânt maxim perpendicular pe linie (N.1) se considerã încãrcãrile rezultate din:
 presiunea vântului fãrã chiciurã (art. 23, punctul d) acþionând orizontal, în direcþia
perpendicularã pe axul liniei sau în direcþia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor ºi conductoarelor pe deschiderea la încãrcãri din vânt;
 masa fãrã chiciurã a stâlpului, izolatoarelor ºi conductoarelor acþionând vertical pe
deschiderea la încãrcãri verticale;
 tracþiunile orizontale în conductoare, corespunzãtoare art. 23, punctul d, acþionând în
direcþia bisectoarei unghiului liniei.
Art. 62. La vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciurã (N.2) se considerã încãrcãrile
rezultate din:
 presiunea vântului cu chiciurã (art. 23, punctul g) acþionând orizontal, în direcþia
 masa în condiþiile depunerilor de chiciurã a stâlpului, izolatoarelor ºi conductoarelor
acþionând vertical pe deschiderea la încãrcãri verticale;
 tracþiunile orizontale, în conductoare, corespunzãtoare art. 23, punctul g, acþionând în
Art. 63. La vânt maxim în lungul liniei (N.3) se considerã încãrcãrile rezultate din:
 presiunea vântului, fãrã chiciurã (art. 23, punctul d), acþionând orizontal în direcþia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor ºi,
dacã stâlpul este montat în colþ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încãrcãri din vânt;
 tracþiunile orizontale, în conductoare, corespunzãtoare art. 23, punctul d, acþionând în
- 42 -
NTE 003/04/00
Art. 64. La vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciurã (N.4) se considerã încãrcãrile
rezultate din:
 presiunea vântului, fãrã chiciurã (art. 23, punctul g), acþionând orizontal în direcþia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor ºi
conductoarelor pe deschiderea la încãrcãri prin vânt;
Art. 65. La vânt maxim la 45º pe linie (N.5) se considerã încãrcãrile din art. 61, vântul acþionând dupã
o direcþie situatã la 45º faþã de aliniamentul liniei sau bisectoarei unghiului liniei.
Art. 66. La vânt la 45º pe linie, simultan cu depunere de chiciurã (N.6) se considerã încãrcãrile din
articolul 62 ºi vântul acþionând dupã o direcþie situatã la 45º faþã de aliniamentul liniei sau bisectoarei
unghiului liniei.
Art. 67. În ipoteza condiþiei de dimensionare în lungul liniei (N.7) se considerã încãrcãrile acþionând
orizontal în direcþia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, egale sau cel puþin:
 50% pentru linii cu simplu circuit;
 33% pentru linii cu douã sau mai multe circuite, din încãrcãrile acþionând perpendicular
pe axul liniei sau pe direcþia bisectoarei unghiului liniei, rezultate din ipoteza
cea mai defavorabilã între N.1 ºi N.2;
 încãrcãrile verticale corespund ipotezei N.1 sau N.2.
Art. 68. În ipoteza diferenþei de tracþiune în condiþii de depunere de chiciurã (N.8) se considerã
încãrcãrile rezultate din:
 considerarea unei diferenþe de 25% între tracþiunea orizontalã ale tuturor conductoarelor din
panourile adiacente, în condiþiile art. 23, punctul f, acþionând în direcþia axului liniei;
 masa în condiþiile depunerilor de chiciurã a stâlpului, izolatoarelor ºi conductoarelor,
acþionând vertical pe deschidere la încãrcãri verticale în condiþia art. 23, punctul f.
Art. 69. În ipoteza vântului maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9) se considerã
încãrcãrile rezultate din:
 presiunea vântului fãrã chiciurã (art. 23, punctul d) acþionând orizontal, în direcþie
perpendicularã pe axul liniei sau în direcþia bisectoarei unghiului liniei asupra stâlpului,
izolatoarelor ºi conductoarelor pe deschidere la încãrcãri din vânt;
 tracþiunile orizontale unilaterale ale tuturor conductoarelor, realizate în condiþiile art. 23,
punctul d, acþionând în direcþia axului liniei.
Art. 70. În ipoteza vântului perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciurã în montaj terminal
(N.10) se considerã încãrcãrile rezultate din:
direcþia axului liniei.
- 43 -
NTE 003/04/00
Art. 71. În ipoteza vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11) se considerã încãrcãrile
rezultate din:
 presiunea vântului, fãrã chiciurã (art. 23, punctul d), acþionând orizontal în direcþia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor ºi,
dacã stâlpul este montat în colþ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încãrcãri din vânt;
 tracþiunile orizontale, în conductoare, corespunzãtoare art. 23, punctul d, acþionând în
direcþia bisectoarei axului liniei.
Art. 72. În ipoteza vântului în lungul liniei simultan cu depunere de chiciurã în montaj terminal (N.12)
se considerã încãrcãrile rezultate din:
direcþia axului liniei.
IX.2.2. Regim de avarie
Art. 73. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se considerã urmãtoarele ipoteze de calcul:
 ruperea conductoarelor în condiþiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere
de chiciurã (A.1);
 ruperea conductoarelor în condiþiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depune de chiciurã
(A.2).
Art. 74. În cazul ipotezei A.1 se considerã urmãtoarele încãrcãri:

 proiecþiile încãrcãrilor orizontale, F, (art. 19), acþionând în lungul liniei sau perpendicular pe
bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte ºi anume:
 o încãrcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o încãrcare, F, corespunzãtoare unui singur conductor de protecþie pentru stâlpii de
susþinere;
 o încãrcare, F, pentru fiecare circuit, la primele douã circuite ºi câte 0,5 . F la fiecare circuit
în plus faþã de dublu circuit sau o încãrcare corespunzãtoare unui singur conductor de
protecþie pentru stâlpii de întindere; sunt exceptaþi stâlpii de întindere din metal pentru
LEA de medie tensiune, la care se considerã rupt un singur conductor, indiferent de
numãrul de circuite. Încãrcãrile, F, se aplicã, astfel încât sã se realizeze cel mai mare
moment de încovoiere sau de torsiune, cu menþiunea cã se considerã rupte conductoarele
din aceeaºi deschidere.
 încãrcãrile rezultate din presiunea vântului în regim de avarie (art. 23, punctul g) acþionând
orizontal, în direcþie perpendicularã pe axul liniei sau în direcþia bisectoarei unghiului liniei asupra
stâlpului, izolatoarelor ºi conductoarelor pe deschiderea la încãrcãri din vânt;
 încãrcãrile verticale rezultate din masa cu chiciurã a stâlpului, izolatoarelor ºi
conductoarelor pentru deschiderea la încãrcãri verticale (art. 23, punctul f).
 proiecþiile pe bisectoarea unghiului liniei a încãrcãrilor corespunzãtoare conductoarelor
rupte, plus încãrcãrile din tracþiunile orizontale, în conductoare sau fazele cu conductoare
rãmase nerupte, acþionând în direcþia bisectoarei unghiului liniei, toate luate în ipoteza din
art. 23, punctul g, în regim de avarie.
- 44 -
NTE 003/04/00
Art. 75. În cazul ipotezei A.2 se considerã urmãtoarele încãrcãri:

 proiecþiile încãrcãrilor orizontale, F, (art. 19), acþionând în lungul liniei sau perpendicular pe
bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte ºi anume:
 o încãrcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o încãrcare, F, corespunzãtoare unui singur conductor de protecþie pentru stâlpii de
susþinere;
 o încãrcare, F, pentru fiecare circuit, la primele douã circuite ºi câte 0,5 . F la fiecare circuit
în plus faþã de dublu circuit sau o încãrcare corespunzãtoare unui singur conductor de
protecþie pentru stâlpii de întindere; sunt exceptaþi stâlpii de întindere din metal pentru LEA
de medie tensiune, la care se considerã rupt un singur conductor, indiferent de numãrul de
circuite; Încãrcãrile, F, se aplicã, astfel încât sã se realizeze cel mai mare moment de
încovoiere sau de torsiune, cu menþiunea cã se considerã rupte conductoarele din aceeaºi
deschidere.
 încãrcãrile rezultate din presiunea vântului în regim de avarie (art. 23, punctul g) acþionând
orizontal, în lungul liniei sau perpendicular pe direcþia bisectoarei unghiului liniei asupra stâlpului,
 încãrcãrile verticale rezultate din masa cu chiciurã a stâlpului, izolatoarelor ºi
conductoarelor pentru deschiderea la încãrcãri verticale (art. 23, punctul f).
 proiecþiile pe bisectoarea unghiului liniei a încãrcãrilor corespunzãtoare conductoarelor
rupte, plus încãrcãrile din tracþiunile orizontale, în conductoare sau fazele cu conductoare
rãmase nerupte, acþionând în direcþia bisectoarei unghiului liniei, toate luate în ipoteza din
art. 23, punctul g, în regim de avarie.
IX.2.3. Condiþii de montaj
Art. 76. La calculul stâlpilor trebuie sã se þinã seama ºi de urmãtoarele condiþii de montaj:
a) Pentru stâlpii de susþinere, la ridicarea conductoarelor pe stâlpi, greutatea conductoarelor

se considerã dublã.
b) Pentru stâlpii de întindere:
 Indiferent de numãrul de circuite pe stâlp, într-un panou se considerã montat numai un circuit,
iar conductoarele de protecþie nu sunt montate;
 Indiferent de numãrul conductoarelor de protecþie, într-un panou se considerã montate cel mult
douã conductoare de protecþie, iar conductoarele active nu sunt montate.
c) Pentru toþi stâlpii se vor considera urmãtoarele încãrcãri normate suplimentare provenite din
greutatea montorului ºi a dispozitivului de montaj:
 pentru LEA cu Un  110 kV  100 daN;
 pentru LEA cu Un = 110 kV ºi 220 kV  200 daN;
 pentru LEA cu Un = 400 kV  250 daN.
Observaþii:
1. Elementele orizontale ºi oblice ale stâlpilor metalici cu zãbrele, cu o înclinare faþã de
orizontalã sub 30°, situate pe feþele stâlpilor, trebuie verificate pentru o forþã de 100 daN, rezultatã din
greutatea montorului.
2. Ipotezele din subcap. IX.2.3. se iau în considerare la proiectarea stâlpilor ºi trebuie avute
în vedere la montajul conductoarelor. În cazuri speciale, la montaj, se admite ancorarea în conformitate
cu fiºele de tehnologie de montaj.
3. Verificarea stâlpilor în condiþii de montaj se face în ipoteza din art. 23, punctul e. Încãrcãrile
rezultate din operaþiile de montaj se determinã în conformitate cu tehnologiile de montaj adoptate.
- 45 -
NTE 003/04/00
IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul
Art. 77. Ipotezele de calcul prezentate mai sus se aplicã diferitelor tipuri de stâlpi, conform tabelului
17, þinându-se seama de urmãtoarele precizãri:
a) La fiecare tip funcþional de stâlp, se aplicã pe rând toate ipotezele în mod independent;
b) Încãrcãrile corespunzãtoare punctelor a, b, c ºi d ale fiecãrei ipoteze se aplicã simultan;
c) Încãrcãrile de la punctele c ºi d ºi referirile la bisectoarele unghiurilor liniilor se aplicã numai la
stâlpii de colþ.
Tabelul 17. Ipoteze de calcul ale diferitelor tipuri funcþionale de stâlpi.
Gruparea de încãrcãri
Specialã
Nr. Fundamentalã
Tipul funcþional al stâlpului (Regim de
crt. (Regim normal)
avarie)
Ipoteza de calcul
N.1., N.2., N.3., N.4.,
Echipat cu izolatoare suport 2)
N.5. 1), N.6. 1), N.7.
1. Susþinere
Echipat cu izolatoare de suspensie N.1., N.2., N.3., N.4., A.1.,
(lanþuri de izolatoare) N.5. 1), N.6. 1). A.2.
N.1., N.2., N.3., A.1.,
2. Întindere
N.4., N.8. A.2.
N.9., N.10., A.1.,
3. Terminal 3)
N.11., N.12. A.2.
4. De intervenþie (orice tip funcþional) N.1., N.2. -
Notã:
1) Ipotezele N.5. ºi N.6. se aplicã stâlpilor pentru LEA (110  400) kV ºi stâlpilor metalici
utilizaþi la marile traversãri, indiferent de tensiunea LEA.
2) Stâlpii de susþinere echipaþi cu izolatoare suport nu se verificã în regim de avarie. La aceºti
stâlpi, încãrcarea care se transmite stâlpului la ruperea conductorului nu trebuie sã depãºeascã 65% din
încãrcarea la vârf, echivalatã momentului de rupere al stâlpului, rezultat din dimensionare, conform
ipotezei N.7.
3) La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificãrile se fac ºi în condiþiile montãrii numai a
circuitelor de pe o singurã parte a stâlpului.
Art. 78. Încãrcãrile, F, care se aplicã potrivit ipotezelor A, se determinã conform art. 19 ºi tabelului 6.
- 46 -
NTE 003/04/00
X. STÂLPI METALICI
Art. 79. Stâlpii metalici sunt construcþii ancorate sau neancorate cu zãbrele (din corniere sau þeavã)
sau tubulare (cu secþiune circularã sau poligonalã). Îmbinarea elementelor se face de preferinþã prin
buloane pentru a asigura protecþia anticorozivã prin zincare la cald. Se pot folosi ºi construcþii sudate
care vor fi protejate anticoroziv prin vopsire.
Art. 80. Pentru proiectarea stâlpilor metalici se iau în considerare încãrcãrile de calcul, determinate
conform cap. V ºi ipotezele de încãrcare precizate la capitolul IX, cu luarea în considerare a unor
deschideri la încãrcãri din vânt, av, ºi la încãrcãri verticale, ag, corespunzãtoare domeniului de utilizare
a stâlpilor respectivi.
Art. 81. Calculul, dimensionarea, alcãtuirea constructivã ºi alegerea materialului ºi valorile

rezistenþelor de calcul pentru stâlpii cu zãbrele vor fi în conformitate cu prevederile “Metodologiei
pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene – PE 105”.
Problemele speciale legate de montaj ºi exploatare, balizare, antifurt, protecþii speciale, trepte
de scarã, platforme de montaj etc. vor fi în conformitate cu prevederile ºi normativele specifice
în vigoare, inclusiv cele privind protecþia muncii.
Art. 82. Calculul stâlpilor portal ancoraþi ºi tubulari (cu secþiune circularã sau poligonalã) se face
cu luarea în considerare a efectelor de ordinul 2 ºi se efectueazã cu ajutorul calculatoarelor sau manual.
Calculul manual este permis pentru stâlpii la care distanþa între fundaþie ºi consola inferioarã
este mai micã sau egalã cu 40 m.
Art. 83. Alegerea materialului ºi valorile rezistenþelor de calcul pentru stâlpii tubulari (cu secþiune
circularã sau poligonalã) vor fi în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru dimensionarea
stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene – PE 105.
Grosimea minim admisã pentru materialele stâlpilor este de 3,5 mm.
Art. 84. Deplasãrile la vârf limitã admise ale stâlpilor tubulari (cu secþiune circularã sau poligonalã)
prin aplicarea încãrcãrilor normate sunt:
 4% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de susþinere ºi susþinere în colþ,
 2,5% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de întindere, ancoraþi ºi terminali.
La stâlpii metalici cu zãbrele, deplasãrile la vârf nu se normeazã.
Art. 85. Secþiunile orizontale ale stâlpilor tubulari (cu secþiune circularã sau poligonalã), afectate de
console, coronament sau ancore, vor fi verificate static ºi întãrite corespunzãtor.
Joncþiunile prin petrecere trebuie sã aibã lungimea petrecerilor de cel puþin 1,5 x diametrul
median cel mai de jos dintre cele douã petreceri.
Art. 86. Ferestrele stâlpilor tubulari (cu secþiune circularã sau poligonalã) practicate în scop tehnologic
se vor proteja corespunzãtor împotriva pãtrunderii apei.
Art. 87. Casetele stâlpilor metalici cu zãbrele se vor proteja împotriva depunerilor de impuritãþi / sol ºi
menþinerii apelor infiltrate.
- 47 -
NTE 003/04/00
XI. STÂLPI DE BETON
Art. 88. La alegerea betonului ca material de construcþie a stâlpilor liniilor aeriene de energie electricã
se vor avea în vedere atât considerente tehnice ºi economice cât ºi impactul asupra factorilor de mediu,
inclusiv pe termen mediu ºi lung.
La construcþia LEA se utilizeazã stâlpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat ºi beton
armat precomprimat. Calculul de rezistenþã al acestora se face prin metoda stãrilor limitã. Calculul se
recomandã sã se efectueze dupã STAS 10102-75, STAS 10107/0-90, STAS 2970-86. Se vor avea în
vedere condiþiile specifice de calcul ºi alcãtuire, de transport, de montaj ºi de exploatare ale acestor
tipuri de stâlpi.
Art. 89. Încãrcãrile normate ale stâlpilor ºi ipotezele de încãrcare sunt cele stabilite în cap. V al
prezentului normativ.
Art. 90. Coeficienþii parþiali de siguranþã, consideraþi în calculul la starea limitã ºi aplicaþi încãrcãrilor
normate menþionate în art. 89 sunt cei din tabelul 7.
Art. 91. Elementele metalice care fac parte din ansamblul stâlpilor de beton se calculeazã, prin metoda
la stãri limitã, conform prescripþiei PE 105.
Art. 92. Oþelul-beton pentru armarea longitudinalã a stâlpilor ºi a elementelor accesorii din beton
trebuie sã aibã cel puþin caracteristicile indicate în STAS 438/1-89,. STAS 438/2-91, SR 438-3:1998
pentru tipurile PC 60 sau PC 52.
Diametrul barelor considerate în calculul de rezistenþã este de minimum 8 mm.

Utilizarea altor tipuri de armãturi se reglementeazã prin instrucþiuni speciale.
Art. 93. Armãturile pretensionate pentru elementele din beton precomprimat se realizeazã din sârme
amprentate cu diametrul minim de 5 mm sau din toroane cu diametrul sârmelor de minimum 3 mm,
având cel puþin caracteristicile indicate în STAS 6482/3 –80, respectiv în STAS 6482/4-80, în funcþie
de solicitãrile elementului ºi procedeul de precomprimare folosit.
În cazul armãrii mixte, se þine seama, în ceea ce priveºte armãturile nepretensionate, de
prevederile art. 92.
Art. 94. Armãturile transversale ale elementelor (frete, etrieri etc.) se realizeazã, dupã caz, din Ol 34,
Ol 37 etc.
Din aceleaºi oþeluri se pot executa ºi armãturile principale ale elementelor secundare (vârfare,
console etc.), în care caz se poate utiliza ºi oþelul PC 52.
Art. 95. Numãrul minim de bare pentru armarea longitudinalã va fi:

 ºase bare pentru elementele cu secþiunea circularã (cinci bare pentru ext  15 cm);
 patru bare, pentru elementele cu secþiunea de calcul rectangularã sau pãtratã, alveolatã.
Art. 96. Marca betonului pentru stâlpii ºi elementele accesorii va fi B 400 (clasa Bc 35).
Pentru elementele accesorii (console, vârfare) se admit ºi mãrci mai reduse, dar nu mai mici
decât B 250 (clasa Bc 20).
Utilizarea altor mãrci (clase) se permite pe baza unor justificãri tehnico-economice, þinându-se
seama cã execuþia stâlpilor ºi a accesoriilor este permisã numai în fabrici sau ateliere centrale de
prefabricate.
Utilizarea unor mãrci (clase) diferite se poate face numai pe bazã de proiect de execuþie avizat
de beneficiar.
- 48 -
NTE 003/04/00
Art. 97. Pentru acoperirea cu beton a armãturilor stâlpilor LEA, situaþi în medii cu agresivitate slabã
sau medie se recomandã prevederile din STAS 2970-86.
Art. 98. Partea subteranã a stâlpilor din beton precomprimat, plantaþi direct în pãmânt, se recomandã
a fi protejatã prin una din metodele de protecþie arãtate în art. 97, în medii cu agresivitate slabã sau
medie, în care este posibilã ridicarea frecventã a pânzei freatice deasupra bazei stâlpilor.
Protejarea cu fundaþie devine obligatorie în cazul prezenþei agresivitãþii sulfatice sau de altã
naturã a apei subterane.
Art. 99. Stâlpii ºi accesoriile din beton (vârfare, console) se prevãd în mod obligatoriu cu dispozitive
de legare la pãmânt a tuturor pãrþilor metalice, inclusiv a armãturilor de fixare a izolatoarelor,
luându-se mãsuri pentru asigurarea continuitãþii electrice în lungul stâlpului.
Se recomandã folosirea unei bare independente  8, înglobatã în beton de la turnare ºi

prevãzutã cu prize filetate.
Art. 100. Sãgeata stâlpilor din beton nu se normeazã.
La stâlpii de susþinere având o lungime de peste 20 m se þine seama, prin instrucþiunile utilizate
ºi de eforturile suplimentare datorate sãgeþii elastice sub încãrcãrile de exploatare, dupã caz.
Art. 101. Stâlpii destinaþi producerii industriale se verificã, de regulã, prin probe mecanice efectuate
asupra tipurilor reprezentative ale seriei ºi, dupã caz, ºi electrice, în vederea omologãrii produselor.
Tipurile de stâlpi, la care probele respective nu se considerã necesare, se precizeazã prin

proiect.
Caietul de sarcini privind încercãrile se întocmeºte de cãtre proiectant.
Art. 102. Rezistenþa la fisurare a secþiunilor dimensionate constructiv nu se normeazã (de exemplu:
fisurarea stâlpilor de susþinere din beton vibrat, la solicitãri accidentale în lungul LEA).
De asemenea, nu se normeazã rezistenþa la fisurare a stâlpilor de orice tip, la solicitãri de

avarie.
Art. 103. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancorã se face pe baza normativului PE 105,
având în vedere un coeficient de siguranþã cu valoarea de 2,5 în regim normal de funcþionare, respectiv
2,0 în regim de avarie.
- 49 -
NTE 003/04/00
XII. STÂLPI DE LEMN
Art. 104. La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:
 conifere (molid, brad, pin ºi larice) sau
 foioase tari (stejar, gorun, garniþã ºi salcâm).
Art. 105. Lemnul utilizat la executarea stâlpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va
impregna în instalaþii industriale de specialitate.
Art. 106. Stâlpii de lemn se calculeazã pe baza metodei rezistenþelor admisibile, luându-se
în considerare încãrcãrile normate, determinate în conformitate cu subcap. V.2. ºi a ipotezelor de
încãrcare precizate în cap. IX:
 ipotezele normale N.1. ºi N.2. ºi
 ipoteza de avarie A.1. (numai pentru stâlpii de întindere ºi terminali).
Art. 107. Calculul, dimensionarea constructivã, alegerea materialului ºi a valorilor rezistenþelor

admisibile se fac în conformitate cu prevederile prescripþiilor energetice specifice ale operatorilor de
distribuþie.
Art. 108. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancorã se face conform prevederilor din art. 103.
XIII. FUNDAÞII
Art. 109. Proiectarea fundaþiilor stâlpilor metalici se face pe baza încãrcãrilor de calcul determinate
conform cap. V ºi a ipotezelor de încãrcare precizate în cap. IX, cu luarea în considerare a unor
deschideri la încãrcãri de vânt, av, ºi la încãrcãri verticale, ag, corespunzãtoare domeniului de utilizare
al fundaþiilor respective (combinaþiile dintre av ºi ag din domeniul considerat care dau eforturile
maxime de compresiune, respectiv de smulgere).
Art. 110. Calculul, dimensionarea ºi alcãtuirea constructivã se fac în conformitate cu “Metodologia de

calcul a fundaþiilor liniilor electrice aeriene peste 1000 V” – PE 152 ºi cu prevederile normativelor ºi
standardelor în vigoare.
Art. 111. Armãturile din fundaþiile de beton armat ale stâlpilor LEA vor fi conectate electric (sudate)
unele de altele, pentru utilizarea fundaþiilor ºi ca prize naturale ale stâlpilor.
Art. 112. Stâlpii de lemn se planteazã în pãmânt prin fundaþii burate.
Calculul, dimensionarea ºi alcãtuirea constructivã a fundaþiilor burate pentru stâlpii de lemn

se fac în conformitate cu prevederile prescripþiilor energetice specifice ale operatorilor de distribuþie.
- 50 -
NTE 003/04/00
XIV. MÃSURI DE SIGURANÞÃ ªI DE PROTECÞIE
Art. 113. Prin mãsuri de protecþie se înþeleg, în sensul prezentului normativ, toate mãsurile care
se iau la linia aerianã de energie electricã pentru funcþionarea, atât în regim normal, cât ºi în regim de
avarie, în condiþiile impuse de prezentul normativ.
La proiectarea ºi construirea LEA componente ale reþelei electrice de transport, reþea de interes
naþional ºi strategic, se vor prevedea cerinþe specifice pentru asigurarea securitãþii ºi protecþiei fizice a
LEA. Aceste cerinþe vor fi adaptate condiþiilor concrete de amplasare a LEA ºi se vor fundamenta, în
cadrul proiectului de cãtre proiectant, pe baza unei analize de risc.
Art. 114. Prin mãsuri de siguranþã se înþeleg, în sensul prezentului normativ, toate mãsurile care
se iau atât la linia aerianã de energie electricã, cât ºi la elementele învecinate, pentru protejarea,
pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acþiunea agenþilor chimici, cãderi de copaci,
alunecãri de teren, schimbãri de cursuri de apã etc.), iar pe de altã parte protejarea instalaþiilor,
construcþiilor etc., situate în vecinãtatea liniei, precum ºi a oamenilor ºi animalelor care pot veni
în contact cu pãrþile puse în mod accidental sub tensiune.
Art. 115. Prin protecþie mãritã se înþelege adoptarea unor mãsuri suplimentare de protecþie la linia
aerianã, în vederea creºterii gradului de siguranþã mecanicã în funcþionare, în porþiunile speciale de
traseu, dupã cum rezultã din tabelul 18.
De la caz la caz, în afara acestor mãsuri, se vor lua ºi mãsuri de siguranþã suplimentarã,
constând fie din dublarea lanþului de izolatoare (respectiv a legãturilor izolatoarelor suport), fie din
mãrirea nivelului de izolaþie, conform tabelului 19.
Art. 116. Prin nivel de izolaþie mãrit se înþelege creºterea nivelului de izolaþie al liniei faþã de nivelul
normal de izolaþie. Creºterea nivelului de izolaþie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu
caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleaºi caracteristici electrice ºi
prin mãrirea numãrului acestora pe ramurã, conform tabelului 19.
Art. 117. În cazuri deosebite (pentru evitarea unor intervenþii costisitoare ºi dificil de realizat
în exploatare), se pot aplica simultan mãsurile din art. 115 (protecþie mãritã) ºi art. 116 (nivel de
izolaþie mãrit).
Art. 118. Liniile aeriene de energie electricã se protejeazã împotriva loviturilor de trãsnet ºi
a supratensiunilor atmosferice, conform prevederilor normativului NTE 001/03/00.
Art. 119. Unghiul de protecþie asigurat pentru conductoarele active extreme se stabileºte
în conformitate cu normativul NTE 001/03/00. Unghiul de protecþie se mãsoarã la stâlp.
Art. 120. Conductoarele de protecþie se leagã la pãmânt la fiecare stâlp.
Art. 121. Pentru protecþia liniei împotriva supratensiunilor atmosferice ºi pentru protecþia oamenilor
împotriva tensiunilor de atingere ºi de pas, care apar în cazul scurtcircuitelor cu pãmântul, stâlpii LEA
se leagã la pãmânt respectând cel puþin prevederile din STAS 12604/4-89 ºi STAS 12604/5-90.
Art. 122. Armãturile fundaþiilor de beton armat ale stâlpilor LEA ºi ale pãrþii subterane a stâlpilor din
beton armat, în cazul fundaþiilor burate, se considerã ca prize naturale de pãmânt, cu condiþia ca
armãturile sã fie conectate electric (sudate) unele de altele ºi sã fie legate electric la conductorul de
protecþie, (în cazul când LEA este prevãzutã cu conductor de protecþie) sau la stâlpul metalic sau
armãtura stâlpului de beton.
Art. 123. Stâlpii LEA fãrã aparataj din zone de circulaþie redusã vor respecta numai condiþiile de
protecþie împotriva supratensiunilor atmosferice (conform NTE 001/03/00).
- 51 -
NTE 003/04/00
Art. 124. Stâlpii vor fi prevãzuþi cu prize artificiale de pãmânt, în cazul în care priza naturalã de
pãmânt nu satisface condiþia de rezistenþã de dispersie impusã.
Art. 125. Toþi stâlpii LEA din zonele cu circulaþie frecventã, precum ºi stâlpii cu aparataj din zonele
cu circulaþie redusã vor fi prevãzuþi cu prize artificiale de pãmânt pentru dirijarea distribuþiei
potenþialelor.
Notã:
Prin prizã de pãmânt pentru dirijarea distribuþiei potenþialelor se înþelege priza artificialã de
pãmânt suplimentarã, destinatã micºorãrii valorilor tensiunilor de atingere, Ua, ºi de pas, Upas, având
cel puþin un electrod orizontal sub formã de contur închis în jurul stâlpului. Aceastã prizã contribuie ºi
la micºorarea rezistenþei de dispersie a prizei de pãmânt rezultante (priza naturalã + priza artificialã).
Valorile maxime ale tensiunilor de atingere, Ua, ºi de pas, Upas, vor fi conform tabelului 20
Tensiunile de atingere ºi de pas se considerã în condiþiile curenþilor maximi de scurtcircuit cu

pãmântul.
În cazul liniilor cu neutrul izolat sau legat la pãmânt prin bobinã, se considerã curentul maxim
calculat de punere simplã la pãmânt prin prizã, dar nu mai puþin de 10 A
Art. 126. La execuþia liniilor, verificarea valorilor rezistenþelor de dispersie ale prizelor de pãmânt,
naturale ºi artificiale se face prin mãsurãtori. Se recomandã ca mãsurãtorile sã se efectueze dupã
STAS 12604/4-89 ºi STAS 12604/5-90.
Art. 127. Elementele componente ale LEA trebuie verificate la efectele termice ale curenþilor de
scurtcircuit.
Calculul de verificare a stabilitãþii termice la scurtcircuit se face în condiþiile cuprinse în PE

103 ºi respectând prevederile din STAS 12604/4-89 ºi STAS 12604/5-90.
Elementele LEA care se verificã la stabilitate termicã în condiþii de scurtcircuit sunt:

 conductoarele active,
 conductoarele de protecþie,
 lanþurile de izolatoare ºi armãturile lor,
 legãturile de la stâlpi la conductoarele de protecþie,
 instalaþiile de legare la pãmânt ale stâlpilor (atât legãtura la prizã, cât ºi priza propriu-zisã),
 elementele metalice ale stâlpilor de beton care constituie calea de trecere a curenþilor de
scurtcircuit.
Art. 128. Conductoarele active ºi de protecþie ale LEA trebuie protejate împotriva vibraþiilor prin
montarea de dispozitive antivibratoare, în urmãtoarele cazuri:
a) în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri peste 120 m, dacã tracþiunea
în conductoare, în ipoteza de încãrcare conform art. 23, punctul b, depãºeºte 18% din rezistenþa de
rupere ºi se încadreazã în domeniul delimitat de curbele din figura 7;
b) în cazul traversãrii râurilor mari, cu lungimea peste 100 km, indiferent de tracþiunea în
conductoare;
c) în cazul folosirii conductoarelor de protecþie cu fibrã opticã înglobatã (tip OPGW);
d) în cazul în care experienþa de exploatare impune acest lucru.
- 52 -
NTE 003/04/00
Art. 129. Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acþiunii agenþilor corozivi, astfel:
 sârmele de oþel din componenþa conductoarelor active, a conductoarelor de protecþie ºi a ancorelor,

prin zincare la cald (conform art. 30);
 stâlpii, consolele, vârfarele ºi orice subansamblu metalic (se realizeazã numai din oþeluri care
nu sunt autoprotectoare) ºi prin zincare la cald sau zincare la cald ºi vopsire (funcþie de
agresivitatea zonei în care aceºtia funcþioneazã. Condiþiile de zincare ºi vopsire trebuie sã fie cel
puþin cele indicate în STAS 10128-86 ºi STAS 10702/1-83. În cazul stâlpilor aflaþi în exploatare,
indiferent de natura oþelurilor din care au fost construiþi ºi de sistemul iniþial de protecþie
anticorozivã, refacerea protecþiei anticorozive se face prin vopsire sau zincare la rece.
 clemele ºi armãturile din fontã sau oþel din componenþa lanþurilor de izolatoare ºi legãturile
conductoarelor de protecþie, prin zincare la cald.
La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acþiunii agenþilor corozivi se
recomandã prevederile urmãtoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,
STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 ºi STAS 10702/2-80.
Art. 130. În zonele de traversare sau de apropiere a LEA faþã de cursurile de apã, se vor lua mãsuri
privind amenajãrile hidrotehnice de protejare a fundaþiilor care sã ofere gradul de siguranþã necesar.La
stabilirea acestor mãsuri se recomandã prevederile din STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 ºi STAS
4273-83.
Art. 131. Toþi stâlpii LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie sã fie prevãzuþi cu plãcuþe indicatoare de
identificare ºi indicatoare de securitate (cu excepþia stâlpilor de beton ai LEA de medie tensiune care
pot fi inscripþionaþi cu vopsea).
Pe plãcuþele indicatoare de identificare se precizeazã ºi lãþimea culoarului de trecere.
Prevederea privind lãþimea culoarului de trecere se face la lucrãrile noi prin proiectul existent,
iar la liniile existente cu ocazia lucrãrilor de mentenanþã majorã.
La stabilirea formei ºi dimensiunilor acestor plãcuþe se recomandã prevederile din STAS 297/1-
88, STAS 297/2-92 ºi PE 127.
Plãcuþele indicatoare de identificare se monteazã câte o bucatã pe fiecare stâlp, pe acea faþã
a stâlpului care este perpendicularã pe aliniament, orientatã spre creºterea numãrului de ordine
al stâlpilor.
Plãcuþele indicatoare de securitate se monteazã cel puþin câte douã bucãþi pe fiecare stâlp,
pe feþele paralele cu aliniamentul, în conformitate cu PE 127, exceptând stâlpii de beton sau lemn
monopicior la care se monteazã o singurã plãcuþã.
- 53 -
NTE 003/04/00
Tabelul 18. Mãsuri de protecþie mãritã a LEA.
Elementul la care Echiparea LEA

Nr.
se referã mãsura de Cu izolatoare suport Cu lanþuri de izolatoare
crt.
protecþie mãritã Mãsuri de protecþie mãritã
Stâlpi de susþinere cu cleme cu
1 Stâlpi Stâlpi de întindere
reþinerea conductorului
- Secþiunea conductorului de minim 35 mm2 pentru funie Al-Ol,
Aliaj de aluminiu-oþel ºi Aliaj de aluminiu ºi de 50 mm2 pentru
funie de Ol.
2 Conductoare
- Se interzice înnãdirea conductoarelor în deschidere, cu excepþia
liniilor existente în situaþia în care deschiderea este delimitatã de
doi stâlpi de susþinere.
- Cleme de susþinere cu reþinerea
conductorului;
Legãturi de susþinere cu
- Armãturi de protecþie
3 Cleme ºi armãturi reþinerea conductorului
împotriva arcului, la lanþurile de
(legãturi de siguranþã)
izolatoare ale LEA cu tensiunea
nominalã Un  110 kV.
Deschiderile reale la încãrcãri din vânt ºi la încãrcãri verticale
4 Deschideri
nu vor depãºi 90% din cele de dimensionare ale stâlpilor.
- Lanþurile multiple (susþinere ºi întindere) se verificã în regim de
avarie, la ruperea unei ramuri;
- Lanþurile simple cu izolatoare capã ºi tijã se verificã la
capacitatea rezidualã în urma spargerii unei pãlãrii izolante
5 Lanþuri de izolatoare
(coeficient parþial de siguranþã egal cu 1);
- Izolaþia suport din materiale compozite ºi izolaþia compozitã
din lanþurile de izolatoare simple trebuie încercate bucatã cu
bucatã la 75% din sarcina de rupere garantatã la procurare.
- 54 -
NTE 003/04/00
Tabelul 19. Mãsuri pentru realizarea creºterii nivelului de izolaþie al LEA.
Tipul izolatoarelor
Tensiunea
Izolatoare suport Izolatoare tip capã-tijã Izolatoare tip tijã
nominalã
Nivelul de izolaþie Nivelul de izolaþie Nivelul de izolaþie
(kV)
Normal Mãrit Normal Mãrit Normal Mãrit
6 6 kV 10 kV - - 6 kV 10 kV
10 10 kV 15...20 kV - - 10 kV 15...20 kV
Numãrul de izolatoare
se va alege conform
20 20 kV 30...35 kV 20 kV 30...35 kV
prevederilor capitolului
VII.
Se va mãri
Se va adãuga
numarul de
110 - - un izolator
izolatoare
tip capã-tijã 1)
cu o bucatã.
Se va mãri Numãrul
Numãrul de Se vor
numãrul de de
izolatoare adãuga douã
220 - - izolatoare izolatoare
conform izolatoare
cu douã conform
capitolului tip capã-tijã 1)
bucãþi. capitolului
VII.
Se va mãri VII.
Se vor
numãrul de
adãuga trei
400 - - izolatoare
izolatoare
cu trei
tip capã-tijã 1)
bucãþi.
Notã:
1) Izolatoarele capã-tijã se monteazã la partea superioarã a lanþului de izolatoare.
Mãsura de adãugare de izolatoare suplimentare este valabilã numai în cazul izolaþiei clasice
(sticlã sau porþelan).
În cazul izolaþiei compozite, mãrirea nivelului de izolaþie se realizeazã prin utilizarea de

izolatoare cu nivel de izolaþie mãrit cu 25% faþã de cel definit în tabelul 11.
- 55 -
NTE 003/04/00
Tabelul 20. Tensiuni maxime admise de atingere, Ua, ºi de pas, Upas
Tensiuni maxime de atingere ºi de pas admise

Tipul
Tipul pentru timpul de întrerupere la protecþia de bazã de:
Nr. crt. instalaþiei Zona de amplasare
reþelei 0,2 s 0,3 s 0,4 s 0,5 s 0,6 s 0,7 s 0,8  1,2 s 1,2  3 s 3s
electrice
(V)
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
a) Circulaþie frecventã
T1 250 250 250 250 250 250 250 250 250
din localitãþi
T2 1100 795 600 500 500 500 500 250 250
b) Circulaþie frecventã I, T1,
Stâlpi Nu se normeazã
din afara localitãþilor T2
1. LEA fãrã
aparataj I, T1,
c) Circulaþie redusã Nu se normeazã
T2
d) Incinte industriale I, T1 125 125 125 125 125 125 125 125 125
ºi agricole, plaje ºi
T2 250 250 250 250 250 250 250 125 125
terenuri de camping
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
a) În general,
T1 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Stâlpi indiferent de zonã
T2 500 500 500 500 500 500 500 250 250
2. LEA cu
aparataj b) Incinte industriale I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
ºi agricole, plaje ºi
T1, T2 250 250 250 250 250 250 250 125 125
terenuri de camping
Notã:
1) Notaþiile din coloana 4, “Tipul reþelei”, au urmãtoarele semnificaþii:
 I – reþea izolatã sau compensatã cu bobinã;
 T1 – reþea legatã la pãmânt cu un sistem de eliminare a defectului (sistem distinct destinat declanºãrii unui circuit electric în cazul unui defect cu
punere la pãmânt ºi cuprinde dispozitive de protecþie ºi de întrerupere);
 T2 – reþea legatã la pãmânt cu douã sisteme de eliminare a defectului
2) Dacã valoarea tensiunii maxime de atingere nu poate fi obþinutã în condiþii economice, se vor realiza prize de pãmânt pentru dirijarea distribuþiei
potenþialelor cu mai multe contururi. Priza se recomandã sã se efectueze dupã STAS 12604/4-89 ºi STAS 12604/5-90. La stâlpii respectivi se vor aplica
mãsuri de creºtere a nivelului de izolaþie, conform tabelului 19 sau se vor utiliza izolatoare nestrãpungibile, din porþelan sau compozite.
- 56 -
NTE 003/04/00
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCÞIONARE), ZONE DE PROTECÞIE ªI

ZONE DE SIGURANÞÃ PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE
Art. 132. Dimensiunile culoarelor de trecere (de funcþionare), a zonelor de protecþie ºi a zonelor de
siguranþã se stabilesc conform prevederilor din acest capitol.
Art. 133. Instituirea de cãtre operatorii de reþea, conform legii, de restricþii ºi interdicþii în culoarele de
trecere (de funcþionare), în zonele de protecþie ºi în zonele de siguranþã ale LEA se face cu respectarea
prevederilor prezentului normativ
Art. 134. Pentru o linie electricã aerianã culoarul de trecere (de funcþionare), zona de protecþie ºi
zona de siguranþã coincid. Dimensiunea culoarului de trecere se calculeazã în conformitate cu
prevederile art. 135.
Art. 135. Dimensiunea (lãþimea) culoarului de trecere, CT (fig.9), simetricã faþã de axul liniei, se
calculeazã cu relaþia:
CT = LLEA + 2 . (liz + fc.max) . sin c + 2 . ds (XV.1)
unde:
 LLEA - este lãþimea maximã a stâlpilor (distanþa cea mai mare pe orizontalã, transversal pe
linie), (m);
 liz - lungimea maximã a unui lanþ de susþinere utilizat pe linie (m);
 fc.max - sãgeata maximã a conductorului, calculatã în condiþiile de apariþie a vântului
maxim, în cea mai mare deschidere existentã pe LEA (m);
 c - unghiul maxim de înclinare al planului conductorului activ extrem sub acþiunea
presiunii vântului maxim (o);.
 ds - distanþa minimã de siguranþã consideratã pe orizontalã, faþã de conductorul activ
extrem la deviaþia sa maximã (m).
Art. 136. Distanþa minimã de siguranþã, ds, este de:

 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominalã ≤ 110 kV;
 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominalã de 220 kV;
 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominalã de 400 kV;
 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominalã de 750 kV.
Art. 137. Lãþimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt
urmãtoarele:
 24 m, pentru LEA cu tensiuni < 110 kV;.
 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.
Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lãþimile culoarelor de trecere
pentru LEA simplu/dublu circuit sunt urmãtoarele:
 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.
Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplicã prevederile art. 147 ºi 148.
- 57 -
NTE 003/04/00
Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcþionare) pot fi mai mari decât cele prevãzute la
art. 137 ºi art. 138 în cazurile ºi în panourile LEA în care acestea:
a) se realizeazã cu stâlpi echipaþi cu mai mult de douã circuite;

b) necesitã deschideri mari, impuse de configuraþia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);
c) au în vecinãtate obiective, construcþii, depozite cu materiale explozive, instalaþii etc., pentru care
condiþiile de coexistenþã cu acestea impun mãsuri speciale sau distanþe de siguranþã mai mari decât
cele prevãzute la art. 136.
Art. 140. Pentru porþiunile speciale ale LEA care se gãsesc în una dintre situaþiile de la art. 139,
dimensiunile zonelor de protecþie ºi a zonelor de siguranþã se calculeazã corespunzãtor dimensiunilor
elementelor LEA ºi / sau condiþiilor ºi distanþelor de siguranþã specifice acestor porþiuni.
Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanþa pe verticalã dintre
conductorul cel mai apropiat de arbori ºi vârful arborilor (inclusiv o creºtere previzibilã pe
o perioadã de 5 ani începând de la data punerii în funcþiune a liniei) nu trebuie sã fie mai micã decât:
 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV

 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.
Culoarul de trecere (de funcþionare) prin pãduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou
construite, se defriºeazã numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiþiile de mai sus.
Art. 142. În cazul în care, în condiþiile prevãzute la art.141, culoarul de trecere (de funcþionare) nu se
defriºeazã, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicþie
obligaþia sã nu schimbe arborii existenþi cu alte specii, al cãror regim de creºtere sã conducã la
micºorarea sau anularea distanþelor minime prevãzute la art. 141.
Art. 143. La intersecþia liniilor electrice aeriene nou construite cu autostrãzi, drumuri naþionale ºi
judeþene sau cu drumuri care deservesc obiective turistice de interes deosebit, precum ºi cu cãile ferate
cu trafic normal, culoarul de trecere (de funcþionare) defriºat prin pãdure se întrerupe de o parte ºi
de alta a acestora, pe o distanþã de (30÷40) m, mãsuratã din axul obiectivului traversat, folosindu-se
în acest scop stâlpi de înãlþimi corespunzãtoare care sã permitã trecerea conductoarelor pe deasupra
arborilor.
Art. 144. La trecerea liniilor electrice aeriene nou construite cu tensiunea de 110 kV ºi mai mare prin
fâºii înguste de pãduri cu lãþimea pânã la 100 m, nu se defriºeazã de regulã culoarul de trecere
(de funcþionare) prin pãdure, conductoarele liniilor montându-se pe stâlpi înalþi care sã asigure
cel puþin distanþele prevãzute la art. 141.
Art. 145. Terenurile care au fost defriºate sau se defriºeazã pentru crearea culoarului de trecere
(de funcþionare) pot fi plantate cu specii de arbori de înãlþimi potrivite sau arbuºti, astfel încât sã fie
pãstrate distanþele minime de la coroana acestora la conductoarele electrice, prevãzute la art.141,
precum ºi lãþimea culoarului de trecere (de funcþionare) determinatã conform art.137, art.138 ºi
art.140, pe toatã durata de exploatare a liniilor electrice.
- 58 -
NTE 003/04/00
Art. 146. Operatorii de reþea, singuri sau împreunã cu proprietarii de drept sau administratorul
fondului silvic, vor efectua - cel puþin o datã pe an - controale pe traseele LEA realizate prin terenuri
silvice ºi vor identifica arborii uscaþi, slab ancoraþi în teren sau situaþi în terenuri fugitive, predispuºi
cãderii la vânt, din vecinãtatea culoarului de trecere (funcþionare), luându-se mãsuri pentru tãierea
acestora conform prevederilor legale.
Vegetaþia forestierã din culoarul de trecere (funcþionare) va fi tãiatã, dacã înãlþimea acesteia,
determinatã în urma inspecþiei culoarului, nu asigurã distanþele prevãzute la art. 141.
Art. 147. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate ºi neizolate, cu tensiunea pânã la 20 kV,
amplasate în zonele silvice ºi forestiere, se construiesc pe marginea drumurilor, inclusiv a celor
forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecþie a drumurilor publice, la limita zonei de
siguranþã. Se evitã defriºãrile, efectuându-se numai acele lucrãri de curãþire ºi tãiere a arborilor ºi
crengilor care asigurã funcþionarea liniilor prin pãstrarea zonei de siguranþã electricã de 1 m, între
conductoarele deviate de vânt ºi coroana arborelui.
mArt. 148. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate, cu tensiunea pânã la 20 kV
inclusiv, se construiesc în condiþiile art. 147, suprapuse peste drumurile parcelare deschise existente
în pãdure sau direct prin pãdure, fãrã a se defriºa culoare de lucru sau culoare de trecere (funcþionare).
Art. 149. În culoarul de trecere (funcþionare) al LEA, având lãþimea stabilitã conform art.137,
art.138 ºi/sau art.140 este obligatorie respectarea prevederilor prezentului normativ.
 
 
Figura 9. Culoar de trecere (funcþionare).
- 59 -
NTE 003/04/00
XV.1. Suprafeþe de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea ºi mentenanþa liniilor

electrice aeriene
Art. 150. Pentru construirea, retehnologizarea ºi mentenanþa liniilor electrice aeriene este necesarã
ocuparea definitivã pe durata existenþei liniei a suprafeþelor de teren pentru fundaþiile stâlpilor ºi
ocuparea temporarã pe perioada construirii, retehnologizãrii sau mentenanþei liniei a suprafeþelor de
teren aferente culoarului de lucru, platformelor de lucru ºi eventual a drumurilor de acces.
Art. 151. Forma, dimensiunile ºi modul de calcul al suprafeþelor de teren ocupate de fundaþiile
stâlpilor LEA sunt prezentate în tabelul 21.
Art. 152. Forma, dimensiunile ºi modul de calcul al suprafeþelor de teren ocupate de platformele de
lucru pentru montarea stâlpilor LEA sunt prezentate în tabelul 22.
lucru ale stâlpilor pentru întinderea conductoarelor LEA sunt prezentate în tabelul 23.
lucru ale stâlpilor pentru lucrãri de mentenanþã a LEA sunt prezentate în tabelul 24.
Art. 155. Culoarul de lucru ocupat temporar, definit conform prezentului normativ, are o lãþime
de 3 m.
Art. 156. Pentru controlul liniilor electrice aeriene, culoarul de exploatare, definit conform prezentului
normativ ºi amplasat, de regulã, în zona de protecþie sau în zona de siguranþã a liniei electrice aeriene,
are o lãþime de 0,5 m.
- 60 -
NTE 003/04/00
- 61 -
NTE 003/04/00
- 62 -
0 1 2 3 4
NTE 003/04/00
a – distanþa dintre picioarele perpendiculare pe LEA

b – distanþa dintre picioare în lungul LEA
c – distanþa între picior ºi proptea
Metal d – latura pãrþii aparente a fundaþiei stâlpului
PIN; PIT A = a + d [m]
B = b + d [m]
2
Sd = A*B [m ]

3 400 kV
- 63 -
PIC A = a + d [m]
B = b + d [m]
Sd = (B/2)*(2A+c) [m2]
a – distanþa între picior ºi proptea

c – latura pãrþii aparente a fundaþiei stâlpului
Metal
A = a + c [m]
IR
B = b + c [m]
2
Sd = A*B/2 [m ]
NTE 003/04/00
- 64 -
NTE 003/04/00
- 65 -
NTE 003/04/00
- 66 -
NTE 003/04/00
- 67 -
NTE 003/04/00
- 68 -
NTE 003/04/00
- 69 -
NTE 003/04/00
- 70 -
NTE 003/04/00
- 71 -
0 1 2 3 4
NTE 003/04/00

PIN; PIT A = a + d [m]
B = b + d [m]
2
Sd = (A+6)*(B+6) [m ]

3 400 kV
- 72 -
PIC A = a + d [m]
B = b + d [m]
Sd = [(B+6)*(2*A+c+9)]/2 [m2]
a – distanþa între picior ºi proptea

c – latura pãrþii aparente a fundaþiei stâlpului
Metal
A = a + c [m]
IR
B = b + c [m]
2
Sd = [(B+6)*(A+c+9)]/2 [m ]
NTE 003/04/00
- 73 -
NTE 003/04/00
XVI. CONDIÞII DE COEXISTENÞÃ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE,

CONSTRUCÞII, INSTALAÞII ETC. DIN VECINÃTATE
XVI.1. Traversãri ºi apropieri faþã de cãi ferate
Art. 157. Cãile ferate se împart în urmãtoarele categorii, þinându-se seama de conþinutul normativului:
a) Cãi ferate electrificate, în curs de electrificare sau electrificabile, categorie care cuprinde toate
cãile ferate unde s-a introdus sau urmeazã sã fie introdusã tracþiunea electricã.
b) Cãi ferate neelectrificabile cu trafic permanent, categorie care cuprinde toate cãile ferate care
nu urmeazã a fi electrificate ºi pe care se desfãºoarã un trafic regulat, pe baza unui orar prestabilit
pe perioade mari de timp.
c) Cãi ferate neelectrificabile cu trafic intermitent, categorie care cuprinde toate cãile ferate care
nu urmeazã a fi electrificate ºi la care traficul, în general, este numai trafic de mãrfuri ºi care
nu se desfãºoarã pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp (cãi ferate uzinale, cãi ferate de
triaj, cãi ferate forestiere etc.)
Art. 158. Traversãrile cu LEA peste cãi ferate, în zona staþiilor cãilor ferate, a depourilor de
locomotive ºi a atelierelor de material rulant, nu se admit decât în cazuri excepþionale ºi numai cu
acordul organelor competente.
Art. 159. La traversãrile LEA peste cãi ferate, în locurile marcate prin porþi de gabarit, se vor respecta
urmãtoarele distanþe minime, mãsurate între conductorul LEA, la sãgeata sau deviaþia maximã ºi
poarta de gabarit:
 1 kV  Un  20 kV  3,00 m;
 20 kV  Un  100 kV  3,00 m;
 Un = 220 kV  4,00 m;
 Un = 400 kV  5,00 m.
Art. 160. Traversãrile ºi apropierile faþã de cãi ferate se trateazã conform tabelului 25 (figurile
10.a ºi 10.b).
- 74 -
NTE 003/04/00
Tabelul 25. Traversãri ºi apropieri faþã de cãi ferate.

Traversãri
Distanþe minime [m] Distanþa pe
Distanþa pe verticalã între orizontalã între
Tipul Condiþii de marginea
Mãsuri de siguranþã conductorul inferior al LEA ºi: Apropieri 2)
Simbol
cãii ferate calcul ale Cablul purtãtor al stâlpului ºi cea
ºi protecþie Ciuperca ºinei mai apropiatã
distanþei pe liniei de contact
verticalã Un  Un = Un = 1kVUn 20kVUn Un = Un =
ºinã 2)
110 kV 220 kV 400 kV 20 kV 110kV 220 kV 400 kV D1 [m]
Cale feratã - protecþie mãritã, Sãgeata maximã H1 3.00 4,00 5,00 - - - - Înãlþimea Distanþe Mãsuri de siguranþã
electrificatã conform art. 115. Ruperea unui stâlpului D≥Da -
sau în curs conductor în deasupra solului Deschiderile reale ale
H2 1,00 2,00 3,00 - - - -
de deschiderea plus 3 m.
d ≥ Dma
stâlpilor la vânt ºi la
D  Da3)
electrificare vecinã 4) sarcini verticale nu vor
depãºi 90% din cele
- lanþuri duble de Sãgeata maximã H1 - - - 11,50 11,50 12,50 13,50 de dimensionare ale
izolatoare1), respectiv Ruperea unui stâlpilor.
Cale feratã legãturi duble în cazul conductor în În cazuri
electrificabilã
izolatoarelor suport. H2 - - - 9,50 9,50 10,50 11,50 obligate, aceastã
deschiderea d  Dma
Aceste apropieri
vecinã 4) distanþã poate fi se interzic.
Sãgeata maximã H1 - - - 7,50 7,50 8,50 9,50 redusã pânã la D - distanþa de la axul LEA la cea
6,00 m dar
permanent
mai apropiatã ºinã.

Cu trafic
Ruperea unui
Cale feratã nelelectrificabilã
numai cu Da - distanþa de apropiere =

- unghi de traversare conductor în acordul
H2 - - - 6,00 6,00 7,00 8,00 înãlþimea deasupra solului a celui
deschiderea mai înalt stâlp din zona de
minim,  = 450 (50G) operarului de
vecinã 4) reþea. În acest apropiere, plus 3 m.
d - distanþa pe orizontalã între
Sãgeata maximã H1 - - - 6,50 7,00 8,00 8,50 caz,
conductorul extrem al LEA la
- protecþie mãritã la LEA cu deviaþie maximã, în condiþiile art.
intermitent
conform art. 115. Un110 kV ºi 23, pct. d ºi cea mai apropiatã ºinã.
Cu trafic
Ruperea unui
- nivel de izolaþie mãrit izolatoare Dma - distanþa minimã de apropiere
conductor în
conform tabelului 191) H2 - - - 5,50 5,50 6,00 6,00 suport, stâlpii de egalã cu:
deschiderea
- unghi de traversare traversare vor fi  7,50 m  1 kV  Un  110 kV
vecinã 4)
minim,  =300 (34G) de tip întindere  8,50 m  Un = 220 kV
sau terminal.  9,50 m  Un = 400 kV
1) Exceptând cazurile în care sunt prevãzute lanþuri multiple, din considerente mecanice.
2) La cãile ferate simple, se þine seama de posibilitãþile de dublare.
3) Apropiere permisã numai în cazuri obligate, cu acordul organelor în administrarea cãrora se gãseºte calea feratã.
4) Nu se referã la LEA cu izolatoare suport.
- 75 -
NTE 003/04/00
Figura 10.a. Traversãri ºi apropieri faþã de cãi ferate electrificate sau în curs de electrificare.
- 76 -
NTE 003/04/00
Figura 10.b. Traversãri ºi apropieri faþã de cãi ferate neelectrificate.
- 77 -
NTE 003/04/00
XVI.2. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri

Art. 161. Drumurile, în conformitate cu O.G.R. 43/98 ºi O.M.T. 571/97, se clasificã astfel:
 Din punctul de vedere al destinaþiei:
a) drumuri publice - obiective de utilitate publicã destinate transportului rutier în scopul satisfacerii
cerinþelor economiei naþionale, ale populaþiei ºi de apãrare a þãrii;
b) drumuri de utilitate privatã - servesc activitãþilor economice (forestiere, petroliere, miniere, agricole,
energetice etc., de acces în incinte, din incinte, organizare de ºantier).
 Din punctul de vedere funcþional ºi administrativ teritorial:

a) drumuri de interes naþional (aparþin proprietãþii publice ºi asigurã legãtura capitalei cu reºedinþele de
judeþe, legãturile între acestea, precum ºi cu þãrile vecine) pot fi:
 autostrãzi;
 drumuri naþionale europene (E);
 drumuri naþionale principale;
 drumuri naþionale secundare.
b) drumuri de interes judeþean (aparþin proprietãþii publice a judeþului ºi asigurã legãturile între
reºedinþele de judeþ ºi reºedinþele de comune, municipii, oraºe, porturi, aeroporturi, obiective legate de
apãrare, turistice etc., precum ºi între oraºe ºi municipii);
c) drumuri de interes local (aparþin proprietãþii publice a unitãþii administrative pe teritoriul cãreia
se aflã) pot fi:
 drumuri comunale (leagã reºedinþa de comunã ºi satele componente, oraºele ºi satele
componente);
 drumuri vicinale (deservesc proprietãþi, fiind situate la limita acestora);
 strãzi (drumuri publice din interiorul localitãþii, indiferent de denumire: stradã, bulevard, ºosea,
alee etc.).
Art. 162. La traversãrile LEA peste drumuri, în locurile în care existã porþi de gabarit, porþi purtând
indicatoare de circulaþie etc., se vor respecta urmãtoarele distanþe minime, mãsurate între conductorul
LEA, la sãgeata sau deviaþia maximã ºi structura porþii:
 1 kV  Un  20 kV  2,00 m;
 20 kV  Un  110 kV  3,00 m;
 Un = 220 kV  4,00 m;
 Un = 400 kV  5,00 m.
Art. 163. Traversãrile ºi apropierile faþã de drumuri situate în afara localitãþilor se vor trata conform
tabelului 26.a (figura 11.a), iar cele faþã de drumurile situate în interiorul localitãþilor se vor trata conform
tabelului 26.b (figura 11.b).
Art. 164. În sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituþilor aeronautice civile ºi a zonelor cu
servituþii aeronautice civile, RACR-SACZ, LEA cu înãlþime peste 25 m care traverseazã drumurile publice
de interes naþional vor fi balizate, dupã cum urmeazã:
 conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
 stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înãlþimea lor depãºeºte 45 m ºi cu balizaj
de noapte.
- 78 -
NTE 003/04/00
Figura 11.a. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri situate în afara localitãþilor.
- 79 -
NTE 003/04/00
Figura 11.b. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri situate în interiorul localitãþilor.
- 80 -
NTE 003/04/00
Tabelul 26.a. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri situate în afara localitãþilor.

Traversãri Apropieri 4)
4)
Distanþã pe verticalã (m) Distanþa minimã
Condiþii de Distanþa minimã între pe orizontalã între
Categoria drumului Mãsuri de siguranþã Mãsuri de siguranþã ºi
Simbol
conductorul inferior al LEA marginea celui
calcul ale mai apropiat stâlp ºi
Distanþe
ºi protecþie ºi partea carosabilã protecþie
distanþei pe Un  Un = Un = axul drumului:
verticalã 110 kV 220 kV 400 kV D1 [m]
- Protecþie mãritã conform Sãgeata maximã H1 7,00 8,00 9,00 D ≥ Da -
Drumuri de interes art 115. Pentru drumuri publice de interes
naþional 6) 7) : - Lanþuri duble de izolatoare1)6), 50 m pentru naþional ºi judeþean, protecþie mãritã
d ≥ Dma
- autostrãzi; respectiv legãturi duble 7) , Ruperea unui autostrãzi, conform art. 115, excluzând mãsura
- drumuri naþionale: în cazul izolatoarelor suport. conductor în D  Da 5) privitoare la tipul stâlpului ºi
- europene (E); - Unghi de traversare H2 5,50 6,50 7,50 22 m pentru al clemelor pentru LEA cu izolatoare
deschiderea
- principale; minim 600 (67G). 2) vecinã 3)
drumuri naþionale suport ºi cea privitoare la înnãdirea
- secundare; - Panouri de întindere scurte conductoarelor
Drumuri publice
(maximum 5 deschideri).
Aceste apropieri se vor evita. În cazuri
- Protecþie mãritã, conform Sãgeata maximã H1 7,00 8,00 9,00 obligate, cu acordul organelor
art. 115. competente, se vor trata ca traversare,
Drumuri de interes Ruperea unui
- Nivel de izolaþie mãrit 1), d  Dma exceptând mãsura pentru tipul stâlpilor
judeþean:
conform tabelului 19. conductor în 20 LEA cu izolatoare suport ºi
- drumuri judeþene deschiderea
H2 5,50 6,50 7,50
- Unghi de traversare cea privitoare la interzicerea înnãdirii
minim 300 (34G). 2) vecinã 3) conductoarelor
Drumuri de interes Sãgeata maximã H1 7,00 8,00 9,00
local: - Nivel de izolaþie mãrit D – distanþa de la axul LEA la limita amprizei drumului.
Ruperea unui Da – distanþa de apropiere egalã cu înãlþimea celui mai înalt
- drumuri comunale; conform tabelului 19.
- strãzi: - Interzicerea înnãdirilor în conductor în 18 stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
deschiderea
H2 Nu se impune
- urbane; deschiderea de traversare.
- rurale. vecinã 3) d – distanþa pe orizontalã între conductorul extrem al LEA la
deviaþia maximã ºi limita “a” a amprizei drumului.
Sãgeata maximã H1 7,00 8,00 9,00
Drumuri de
Ruperea unui Dma – distanþa minimã de apropiere, egalã cu :

utilitate
Drumuri care
privatã
- Interzicerea înnãdirilor în  1,00 m  1 kV  Un  110 kV

servesc activitãþilor
deschiderea de traversare. conductor în 4
economice. deschiderea
H2 Nu se impune  2,00 m  Un = 220 kV
 3,00 m  Un = 400 kV
vecinã 4)
2) În cazurile excepþionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cãrora se gãseºte drumul.
3) Nu se aplicã liniilor cu izolatoare suport.
4) În cazuri obligate, aceste distanþe pot fi micºorate cu acordul organelor care administreazã drumul.
5) În cazul în care stâlpii pãtrund în zona de protecþie a drumului se va obþine acordul organelor care administreazã drumul.
6) Exceptând lanþurile de izolatoare compozite fãrã piese din fontã turnatã.
7) Exceptând izolatoarele suport compozite.
- 81 -
NTE 003/04/00
Tabelul 26.b. Traversãri ºi apropieri faþã de drumuri situate în interiorul localitãþilor.
Traversãri 3) 5) Apropieri
Distanþa pe verticalã (m)
Distanþe minime,
siguranþã ºi
Categoria Condiþii de Distanþa minimã între
Mãsuri de
protecþie
Mãsuri de siguranþã ºi
D (m)
conductorul inferior al
drumului calcul ale
Simbol
protecþie LEA ºi partea carosabilã
distanþei pe
Un  Un = Un =
verticalã 110 kV 220 kV 400 kV
- Protecþie mãritã conform Sãgeatã maximã H1 7,00 8,00 9,00

Drumuri de interes
Stâlpii vor fi amplasaþi în afara zonei de siguranþã a drumului , Zs 5), mãsuratã de o parte ºi de alta
art. 115.
naþional 6) 7): - Lanþuri duble de izolatoare 1) 6).
- autostrãzi; respectiv legãturi duble 7), Ruperea unui
Se vor respecta mãsurile de siguranþã prevãzute pentru

- drumuri naþionale: conductor într-o
zone cu circulaþie frecventã conform tabelului 30.

în cazul izolatoarelor suport.
- europene (E); deschidere
H2 5,50 6,50 7,50
- Unghi de traversare minim,
- principale;  = 60o (67G). 2) vecinã 4)
- secundare. Panouri de întindere scurte
(maximum 5 deschideri).
Drumuri publice
art. 115.
Drumuri de interes - Lanþuri duble de izolatoare 1) 6), Ruperea unui
a drumului, de la ampriza acestuia, a.

judeþean: respectiv legãturi duble 7) în cazul conductor într-o
- drumuri judeþene izolatoarelor suport. deschidere
H2 5,50 6,50 7,50
- Unghi de traversare minim, vecinã 4)
 = 30o (34G). 2)
Drumuri de interes art. 115, exceptând prevederea
local: referitoare la tipul stâlpului în
- drumuri cazul liniilor cu izolatoare suport. Ruperea unui
comunale; - Lanþuri duble de izolatoare 1) 6), conductor într-o
H2 Nu se impune.
- strãzi: respectiv legãturi duble 7) deschidere
- urbane; în cazul izolatoarelor suport. vecinã 4)
- rurale. - Unghi de traversare minim,
 = 15o (17G). 2)
Sãgeatã maximã 7,00 8,00 9,00
Drumuri de utilitate privatã
- Protecþie mãritã conform H1

art. 115 referitoare la tipul
stâlpului în cazul liniilor cu
Drumuri care izolatoare suport. Ruperea unui
servesc activitãþilor - Lanþuri duble de izolatoare 1) 6), conductor într-o
economice. respectiv legãturi duble 7) în cazul H2 Nu se impune.
deschidere
izolatoarelor suport. vecinã 4)
- Unghi de traversare minim,
 = 13o (15G). 2)
2) În cazuri excepþionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cãrora
se gãseºte drumul.
3) Se interzice amplasarea stâlpilor în zona de siguranþã a drumului.
5) Se excepteazã liniile electrice aeriene cu tensiunea pânã la 20 kV care constituie reþele de distribuþie
în localitate, a cãror amplasare poate fi fãcutã în zona de siguranþã a drumului, cu acordul
organizaþiilor în administrarea cãrora se gãseºte drumul.
6) Exceptând lanþurile de izolatoare compozite fãrã piese din fontã turnatã.
7) Exceptând izolatoarele suport compozite.
- 82 -
NTE 003/04/00
Figura 12. Elemente de gabarit ale drumurilor (conform O.G.R. 43/98 ºi O.M.T. 571/97).
- 83 -
NTE 003/04/00
XVI.3. Încruciºãri ºi apropieri faþã de linii electrice aeriene
Art. 165. Traversãrile ºi apropierile faþã de liniile electrice aeriene se trateazã conform tabelelor
27.a, 27.b ºi 27.c (figurile 12.a ºi 12.b).
Art. 166. Încruciºãrile ºi apropierile faþã de LEA cu tensiunea nominalã peste 1000 V se trateazã
conform tabelului 27.a (figura 12.a).
Art. 167. Încruciºãrile ºi apropierile faþã de LEA cu tensiunea nominalã sub 1000 V se trateazã
conform tabelului 27.b (figura 12.b).
Art. 168. Construirea liniilor cu tensiunea nominalã peste ºi sub 1000 V, pe stâlpi comuni, se admite
cu respectarea prevederilor tabelului 27.c.
Art. 169. Se admite construirea LEA cu mai multe circuite de tensiuni nominale diferite, peste 1000 V
fiecare, astfel:
 distanþele dintre circuite trebuie sã fie corespunzãtoare tensiunii celei mai mari;
 distanþele dintre conductoarele aceluiaºi circuit, precum ºi între acestea ºi pãrþile puse
la pãmânt trebuie sã fie corespunzãtoare tensiunii nominale a circuitului respectiv.
XVI.4. Încruciºãri ºi apropieri faþã de linii de telecomunicaþii ºi mijloace de transport pe cablu

suspendat
Art. 170. Condiþiile de realizare a încruciºãrilor ºi apropierilor faþã de liniile de telecomunicaþii trebuie
sã fie cel puþin cele indicate în SR 6290:2004, STAS 832-79, STAS 1999-86 precum ºi cele din PE
125.
Art. 171. Condiþiile de realizare a încruciºãrilor ºi apropierilor faþã de liniile de tramvai ºi troleibuze
trebuie sã fie cel puþin cele indicate în STAS 8074-76.
Art. 172. Încruciºãrile ºi apropierile faþã de liniile de energie electricã în cablu se trateazã conform
normativului PE 107.
Art. 173. Încruciºãri ºi apropieri faþã de mijloacele de transport pe cablu suspendat.
Mijloacele de transport pe cablu suspendat se împart în:

a) teleferice, în cazul în care sunt destinate transportului de persoane;
b) funiculare, în cazul în care sunt destinate transportului de materiale.
Încruciºãrile ºi apropierile faþã de mijloacele de transport pe cablu suspendat se trateazã

conform tabelului 28 (figura 13).
- 84 -
NTE 003/04/00
Tabelul 27.a. Încruciºãri ºi apropieri faþã de LEA cu tensiunea nominalã peste 1000 V.
Încruciºãri
Caracteristicile LEA
care traverseazã Distanþe minime [m]
Distanþa pe verticalã: H1 1) 2) între conductorul inferior al Distanþa pe
liniei care traverseazã ºi conductorul superior al liniei orizontalã, d, între
traversate, când distanþa l de la locul de încruciºare la axul cel mai apropiat
Apropieri
deschiderii,
celui mai apropiat stâlp al liniei care traverseazã este: conductor al liniei
Lungimea
Tensiunea Mãsuri de siguranþã

a (m)
traversate, la deviaþia
nominalã a ºi protecþie
lui maximã ºi orice
liniei element al stâlpului
l30m l50m l70m l100m l120m l>120m
liniei care
traverseazã
a  100 2,00 2,00 - - - - - Se recomandã ca distanþa între axele
1 kV<Un20 kV Generale: 2,50 liniilor, D, sã fie cel puþin egalã cu
a > 100 - Trecerea LEA cu 2,00 2,50 2,50 - - -
a  200 3,00 3,00 3,00 4,00 - - înãlþimea deasupra solului a celui mai
20kV<Un110kV tensiunea mai mare peste 3,00 înalt stâlp din zona de apropiere,
a > 200 LEA cu tensiunea mai 3,00 3,00 4,00 4,50 5,00 - plus 3 m, respectiv 100 m când una din
a  200 micã (cu exceptia CF 4,00 4,00 4,00 4,00 - - LEA are Un = 400 kV.
Un = 220 kV a  300 electrificate). 4,00 4,00 4,00 4,50 5,00 5,50 4,00 - În cazuri obligate, pe porþiuni scurte
a > 300 La LEA care traverseazã: 4,00 4,00 5,00 6,00 6,50 7,00 de traseu, aceastã distanþã poate fi
- Mãrirea nivelului de redusã, astfel încât distanþa între
a  200 izolaþie conform tabelului 5,00 5,00 5,00 5,50 - -
a  300 5,00 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 conductoarele extreme ale liniilor în
19., exceptând cazurile poziþie normalã, L, sã fie cel puþin:
în care sunt prevãzute
3,00 m  1 kV  Un 20 kV
lanþuri multiple, din
considerente mecanice. 5,00 m  20 kV  Un 110 kV
- Interzicerea înnãdirilor 10,00 m  Un = 220 kV
în deschiderea de 15,00 m  Un = 400 kV
Un = 400 kV traversare. 5,00 - În astfel de cazuri deschiderile reale la
- Lanþurile simple de încãrcãri din vânt ºi la încãrcãri
a  300 5,00 5,50 6,00 7,00 7,50 8,00 verticale nu vor depãºi 90% din cele de
izolatoare cu elemente
capã-tijã se vor verifica la dimensionare ale stâlpilor, fiind
capacitatea rezidualã, necesarã totodatã verificarea distanþei la
în cazul spargerii unei înclinarea conductorului unei linii faþã
pãlãrii (coeficient parþial de stâlpul celeilalte linii; se vor calcula
de siguranþã egal cu 1). de asemenea influenþele
electromagnetice ºi prin cuplaj rezistiv.
1) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fãrã conductor de protecþie, atât pentru cele care traverseazã, cât ºi pentru cele traversate, aceste distanþe rãmân valabile,
doar dacã se monteazã pe stâlpii adiacenþi traversãrii descãrcãtoare (dacã deschiderea l < 40 m, se vor monta descãrcãtoare numai pe stâlpul cel mai apropiat);
în caz contrar, distanþele se majoreazã cu 2 m.
2) Aceste distanþe trebuie respectate, când ambele conductoare se aflã la t = +15°C.
- 85 -
NTE 003/04/00
Tabelul 27.b. Încruciºãri ºi apropieri faþã de LEA cu tensiunea nominalã sub 1000 V.
Încruciºãri
Distanþe minime [m]
Distanþa pe orizontalã de
apropiat conductor al
LEA sub 1000 V5): d
stâlpului LEA peste
la orice element al
1000 V, la cel mai

Tensiunea Distanþa pe verticalã, H, între
nominalã a Apropieri 5)
Simbol
liniei care Mãsuri de Condiþii de calcul conductorul inferior al liniei
traverseazã siguranþã 1) ºi protecþie ale distanþei pe peste 1000 V ºi conductorul
verticalã superior al liniei sub 1000 V 3)
l  40 m 4) l  40 m 4)
Regim normal H1 2,00 2,50 - Se recomandã ca distanþa între axele
1 kV  Un  3,00 liniilor, D, sã fie cel puþin egalã cu
20 kV Ruperea unui conductor H2 1,00 1,00 înãlþimea deasupra solului a celui
Generale: într-o deschidere vecinã 6) mai înalt stâlp din zona de apropiere,
Linia cu tensiune mai mare Regim normal H1 3,00 4,00 plus 3 m.
20 kV  Un trebuie sã traverseze linia cu - În cazuri obligate, aceastã distanþã
110 kV Ruperea unui conductor
H2 1,00 1,00 5,00 poate fi redusã, astfel încât distanþa
tensiune mai micã. într-o deschidere vecinã 6) orizontalã, L, între orice element al LEA
La linia care traverseazã: Regim normal H1 4,00 5,00 sub 1000 V ºi cel mai apropiat conductor
al LEA, peste 1000 V, la deviaþia
Un = 220 kV - Protecþie mãritã conform Ruperea unui conductor H2 2,00 2,00 7,00 maximã, sã fie minimum:
articolului 115. într-o deschidere vecinã 6) 2,00 m  1 kV  Un  20 kV;
- Lanþuri duble 3,00 m  20 kV  Un  110 kV;
de Regim normal H1 5,00 6,00 5,00 m  Un = 220 kV;
izolatoare2), respectiv
legãturi duble în cazul 7,00 m  Un = 400 kV.
Un = 400 kV izolatoarelor suport. Ruperea unui conductor 10,00 - În toate cazurile se vor lua mãsuri
într-o deschidere vecinã 6)
H2 3,00 3,00 pentru evitarea influenþei
electromagnetice ºi prin cuplaj rezistiv
asupra LEA sub 1000 V.
1) Pentru LEA cu Un <110 kV prevãzute cu izolatoare suport, situate în interiorul localitãþilor, se vor adopta mãsurile de siguranþã prevãzute la trecerea LEA
prin zone cu circulaþie frecventã (tabelul 30).
3) Distanþa pe verticalã se verificã în condiþiile:
- conductorul LEA peste 1000 V se aflã la t = -5oC cu chiciurã, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5oC fãrã chiciurã;
- ambele conductoare se aflã la t = +40oC.
4) l este distanþa de la axul stâlpului liniei care traverseazã, pânã la punctul de încruciºare în axul liniei traversate.
5) Se þine seama de echipamentul prezent ºi viitor pe care îl permite linia, inclusiv circuitele de telecomunicaþii, dacã este cazul.
6) Verificarea distanþei se face numai în cazul stâlpilor prevãzuþi cu lanþuri de izolatoare.
- 86 -
NTE 003/04/00
Tabelul 27.c. Linii cu tensiuni nominale peste ºi sub 1000 V, pe stâlpi comuni.
Distanþa minimã pe verticalã între

conductorul inferior al liniei peste
1000 V ºi conductorul superior
Tensiunea al liniei sub 1000 V,
nominalã a liniei Mãsuri de siguranþã ºi protecþie H1 (m) 2)
peste 1000 V
Deschidere Deschidere
mai micã sau mai mare de
egalã cu 40 m 40 m
- Linia cu tensiune nominalã mai mare se va

monta deasupra celei cu tensiune nominalã
mai micã;
- Adoptarea de izolatoare (legãturi) duble,
sau de lanþuri duble de izolatoare1)3) de tip
1 kV  Un  20 kV
nestrãpungibil la LEA cu tensiunea peste

1000 V;
- Conductoarele liniei peste 1000 V se vor
1,50 2,00
întinde, pentru încãrcãri normate,
cu o tracþiune de maxim 40% din rezistenþa
de rupere a conductorului;
- Se va prevedea deconectarea automatã la
puneri simple la pãmânt a liniei peste
1000 V;
- Armãtura metalicã a tuturor stâlpilor
se va lega la conductorul nul.
Un  20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii cu tensiunea nominalã sub 1000 V
2) Aceastã distanþã se va verifica în condiþiile:
 conductorul LEA peste 1000 V se aflã la t = -5°C cu chiciurã, iar cel al LEA sub 1000 V
la t = -5oC fãrã chiciurã;
 ambele conductoare se aflã la t = +40°C.
3) Exceptând lanþurile de izolatoare compozite fãrã piese turnate ºi izolatoarele suport compozite.
- 87 -
NTE 003/04/00
Figura 12.a. Încruciºãri ºi apropieri faþã de LEA cu tensiunea nominalã peste 1000 V.
- 88 -
NTE 003/04/00
Figura 12.b. Încruciºãri ºi apropieri faþã de LEA cu tensiunea nominalã sub 1000 V.
- 89 -
NTE 003/04/00
Tabelul 28. Încruciºãri ºi apropieri faþã de mijloace de transport pe cablu suspendat.

Încruciºãri
Tipul mijlocului
Distanþe minime (m)

de transport
Tensiunea Condiþii de Distanþa pe Distanþa pe orizontalã

Mãsuri Apropieri
Simbol
nominalã a verticalã între între orice parte a
calcul ale
liniei
de siguranþã ºi protecþie conductorul funicularului ºi marginea
distanþei pe inferior al celui mai apropiat stâlp:
verticalã LEA ºi cablu D1
Sãgeata maximã H1 3,00 Distanþe Mãsuri de siguranþã ºi protecþie
Se vor evita încruciºãrile între Ruperea unui D≥Da -
1 kV  Un LEA ºi funiculare. În situaþii
d≥Dma
obligate, astfel de încruciºãri se conductor în Deschiderile reale la încãrcãri
 20 kV
admit cu recomandarea ca LEA deschiderea vecinã H2 1,00 Înãlþimea stâlpului vânt ºi la încãrcãri verticale
DDa nu vor depãºi 90% din cele de
sã traverseze funicularul. 2) deasupra solului plus 3 m.
Funiculare (vezi articolul 176)
dimensionare ale stâlpilor.

În acest caz se iau urmãtoarele
mãsuri de siguranþã: Sãgeata maximã H1 4,00 Aceastã distanþã poate fi La funiculare aceste apropieri se
20 kV  Un  Ruperea unui
redusã cu acordul vor evita. În cazuri obligate, cu
- Protecþie mãritã conform autoritãþilor în acordul organelor competente se
110 kV
art. 115. conductor în H2 1,00 administraþia cãrora vor trata ca încruciºare, exceptând
- Lanþuri duble de izolatoare 1) deschiderea vecinã 2) d  Dma mãsura pentru tipul stâlpului LEA
respectiv legãturi duble în cazul
se gãseºte funicularul. cu izolatoare suport ºi cea
Sãgeata maximã H1 5,00 privitoare la interzicerea înnãdirii
izolatoarelor suport
- Elementele funicularului se Ruperea unui În toate cazurile, distanþa conductoarelor. La teleferice
Un = 220 kV vor lega la pãmânt. între cea mai apropiatã aceste apropieri se interzic.
conductor în H2 2,00
În cazurile în care LEA deschiderea vecinã 2) fundaþie sau prizã de
subtraverseazã funicularul, pãmânt a unui stâlp LEA D - distanþa pe orizontalã de la axul LEA pânã
mãsurile de siguranþã Sãgeata maximã H1 6,00 ºi priza de pãmânt a la cablul purtãtor.
Da - distanþa de apropiere - înãlþimea deasupra
(plase de protecþie, poduri funicularului, D2, va fi de solului a celui mai înalt stâlp din zona de
protectoare etc.) se iau în comun Ruperea unui minimum apropiere, plus 10 m.
Un = 400 kV acord cu autoritãþile în
administraþia cãrora se gãseºte conductor în H2 3,00 20 m. d - distanþa pe orizontalã între conductorul
acesta. deschiderea vecinã 2) extrem al LEA la deviaþia maximã ºi cablul
purtãtor.
Dma - distanþa minimã de apropiere egalã cu:
Teleferice
12,00 m  1 kV  Un 110 kV;
1 kV  Un 13,00 m  Un = 220 kV;
(vezi
 400 kV
Se interzic încruciºãrile între LEA ºi teleferice. 14,00 m  Un = 400 kV.
art. 173)
- 90 -
NTE 003/04/00
Figura 13. Încruciºãri ºi traversãri faþã de mijloace de transport pe cablu suspendat.
- 91 -
NTE 003/04/00
XVI.5. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane
Art. 174. Prin conducte supraterane se înþeleg conductele metalice sau din beton armat, închise sau
deschise, situate la o cotã mai ridicatã sau cel puþin egalã cu cota solului.
Art. 175. Conductele supraterane se împart în:
a) Conducte supraterane de fluide neinflamabile; traversãrile ºi apropierile faþã de aceste conducte

se trateazã conform tabelului 29.a (figura 14), cu excepþia conductelor destinate irigaþiilor, care se vor
trata conform subcap. XVI.20.
b) Conducte supraterane de lichide inflamabile; traversãrile ºi apropierile faþã de aceste conducte

se trateazã conform tabelului 29.b (figura 14);
c) Conducte supraterane de gaze inflamabile; traversãrile ºi apropierile faþã de aceste conducte

se trateazã conform tabelului 29.c (figura 14).
XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaþie frecventã
Art. 176. Trecerea prin zone cu circulaþie frecventã se trateazã conform tabelului 30.
XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice ºi peste îngrãdiri metalice
Art. 177. Trecerea LEA prin zone cu culturi pe spaliere metalice ºi peste îngrãdiri metalice cu caracter
permanent (aferente locuinþelor, cimitirelor etc.) se trateazã conform tabelului 31 (figura 15).
- 92 -
NTE 003/04/00
Tabelul 29.a. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane de fluide neinflamabile.

Traversãri
Distanþe minime [m]
Tensiunea Distanþa pe verticalã
nominalã Mãsuri de siguranþã ºi Condiþii de Apropieri
între conductorul Distanþa pe orizontalã, D1, între
a liniei calcul ale
protecþie inferior al LEA ºi baza celui mai apropiat stâlp ºi
distanþei pe
conductã peretele conductei
verticalã
Simbol Valoare
Sãgeata maximã H1 3,50 Distanþe Mãsuri de siguranþã ºi protecþie
La LEA: Ruperea unui D≥Da -
1 kVUn - Protecþie mãritã conform Deschiderile reale la încãrcãri din vânt
d≥Dma
20 kV conductor în
art. 115 4). H2 1,00 Se recomandã ca distanþa sã fie ºi la încãrcãri verticale nu vor depãºi
- Lanþuri duble de izolatoare 1) deschiderea mai mare decât înãlþimea stâlpului, DDa 90% din cele de dimensionare ale
respectiv legãturi duble în cazul vecinã 3) deasupra solului, plus 3 m. stâlpilor.
izolatoarelor suport. Sãgeata maximã H1 4,00
Aceastã distanþã poate fi redusã în Aceste apropieri se vor evita. În cazuri
20 kV Un Ruperea unui obligate, se vor trata ca o traversare
La conductã: conductor în cazuri obligate, pânã la 5 m, cu d  Dma
110 kV - Conducta se va lega la pãmânt pe H2 1,00 precizarea cã, în cazul liniilor noi, exceptând mãsura pentru tipul stâlpilor
toatã lungimea traversãrii, plus câte deschiderea deschiderile reale la încãrcãri din LEA.
3 m de o parte ºi de alta, prin vecinã 3) vânt ºi la încãrcãri verticale nu vor
intermediul unei platbande de Sãgeata maximã H1 5,00 depãºi 90% din cele de
legare la pãmânt, montatã la partea dimensionare ale stâlpilor. D - distanþa între axul LEA ºi peretele conductei.
Un =220 Ruperea unui Da - distanþa de apropiere - înãlþimea deasupra solului a
superioarã a conductei, prevãzutã conductor în celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
kV la capete cu douã prize cu H2 2,00 În toate cazurile distanþa între cea d - distanþa pe orizontalã între conductorul extrem al
deschiderea
Rp= 10  2). mai apropiatã fundaþie sau priza de LEA la deviaþia lui maximã ºi peretele conductei.
- Instalaþia de legare la pãmânt a vecinã 3) pãmânt a unui stâlp LEA ºi priza de Dma - distanþa minimã de apropiere egalã cu:
conductei se va verifica la Sãgeata maximã H1 6,00 pãmânt a conductei, D2, va fi de  5,00 m  1 kV  Un  110 kV;
stabilitate termicã, conform Ruperea unui minimum 20 m.  6,00 m  Un = 220 kV;
Un =400  7,00 m  Un = 400 kV.
prevederilor STAS 12604/4 ºi conductor în
kV STAS 12604/5. H2 3,00 Se vor lua mãsuri pentru evitarea influenþelor
deschiderea electromagnetice în conductã.
vecinã 3)
2) În cazurile în care conducta este protejatã catodic sau existã alte motive ale proiectantului sau beneficiarului, pentru care conducta nu poate fi legatã la
pãmânt, se va monta un dispozitiv de gardã. Realizarea acestuia se recomandã sã se efectueze dupã SR 6290:2004.
3) Nu se referã la LEA cu izolatoare suport.
4) Se excepteazã liniile existente la care nu se realizeazã condiþia ca deschiderile reale la încãrcãri din vânt ºi la încãrcãri verticale sã fie mai mari de 90% din
cele de dimensionare ale stâlpilor; în aceste cazuri, protecþia se realizeazã prin montarea unui dispozitiv de gardã. Realizarea acestuia se recomandã sã se
efectueze dupã SR 6290:2004.
93
NTE 003/04/00
Tabelul 29.b. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane de lichide inflamabile.
Apropieri
Traversãri
Distanþe Mãsuri de siguranþã ºi protecþie
D ≥ Da -
d≥Dma1
Deschiderile reale la încãrcãri din vânt ºi la
încãrcãri verticale nu vor depãºi 90% din cele
de dimensionare ale stâlpilor.
Tipul conductei
Dma2d Dma1
Conducte de - Protecþie mãritã conform art. 115, exceptând
D  Da
transport ºi conducte între mãsura prevãzutã pentru stâlpii LEA cu
schele ºi rafinãrii, sau puncte izolatoare suport.
de încãrcare. - Lanþuri duble de izolatoare 1), respectiv
legãturi duble în cazul izolatoarelor suport.
Se interzice traversarea.
În cazuri excepþionale,
d<Dma2
se admit astfel de traversãri, Aceste apropieri se interzic.

cu acordul autoritãþilor
în administraþia cãrora se
gãseºte conducta, luându-se
mãsuri de siguranþã D - distanþa între axul LEA ºi peretele conductei.
corespunzãtoare.
Da - distanþa de apropiere - înãlþimea deasupra solului
Alte conducte a celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
Se vor evita traversãrile LEA d - distanþa pe orizontalã între conductorul extern al LEA
peste aceste conducte. la deviaþia lui maximã ºi peretele conductei.
Ele se admit în condiþiile Dma1, Dma2 - distanþe minime de apropiere având valorile
indicate în tabelul 29.a, din tabelul de mai jos:
categoria Traversãri. Tensiunea nominalã Dma1 Dma2
a liniei (kV) (m) (m)
1 kV  Un  110 kV 15,00 5,00
Un = 220 kV 16,00 6,00
Un = 400 kV 17,00 7,00
Se vor lua mãsuri pentru evitarea influenþelor
electromagnetice în conductã.
1) Exceptând cazurile când sunt prevãzute lanþuri multiple, din considerente mecanice.
94
NTE 003/04/00
Tabelul 29.c. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane de gaze inflamabile.
Apropieri
Traversãri
Distanþe Mãsuri de siguranþã ºi protecþie
D ≥ Da -
d≥Dma1
Deschiderile reale la încãrcãri din vânt ºi la
încãrcãri verticale nu vor depãºi 90% din cele
de dimensionare ale stâlpilor.
Tipul conductei
Dma2dDma1
- Protecþie mãritã conform art. 115 pentru
D  Da
Conducte de transport stâlpii LEA cu izolatoare suport.
- Lanþuri duble de izolatoare 1), respectiv
Se interzice traversarea. legãturi duble în cazul izolatoarelor suport.
În cazuri excepþionale,
se admit astfel de traversãri,
cu acordul autoritãþilor d<Dma2 Aceste apropieri se interzic.
în administraþia cãrora se
gãseºte conducta, luându-se
mãsuri de siguranþã
corespunzãtoare. D - distanþa între axul LEA ºi peretele conductei.
Conducte de distribuþie Da - distanþa de apropiere - înãlþimea deasupra solului a

uzinale tehnologice celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
Se vor evita traversãrile LEA d - distanþa pe orizontalã între conductorul extrem al LEA
peste aceste conducte. la deviaþia lui maximã ºi peretele conductei.
Ele se admit în condiþiile Dma1, Dma2 - distanþe minime de apropiere având valorile
indicate în tabelul 29.a, din tabelul de mai jos:
categoria Traversãri. Tensiunea nominalã Dma1 Dma2
a liniei (kV) (m) (m)
1 kV  Un  110 kV 15,00 5,00
Un = 220 kV 16,00 6,00
Un = 400 kV 17,00 7,00
Se vor lua mãsuri pentru evitarea influenþelor
electromagnetice în conductã.
95
NTE 003/04/00
Figura 14. Traversãri ºi apropieri faþã de conducte supraterane
96
NTE 003/04/00
Tabelul 30. Trecerea LEA prin zone cu circulaþie frecventã 1)

Distanþa minimã pe
verticalã între conductorul
Tensiunea nominalã a liniei Mãsuri de siguranþã ºi protecþie inferior al LEA la sãgeata
maximã ºi sol
h (m)
- Deschiderile reale ale stâlpilor la încãrcãri din
1 kV  Un  110 kV3)
vânt ºi la încãrcãri verticale nu vor depãºi 90% din

cele de dimensionare ale stâlpilor.
Linii echipate cu - Prinderea conductorului de izolator se va realiza
izolatoare suport prin legãturi duble 2).
- Secþiuni minime de conductoare conform 7,00
art. 115 (tabel 18).
Linii echipate cu - Protecþie mãritã conform art. 115,

lanþuri de excluzându-se mãsura interzicerii înnãdirilor.
izolatoare - Lanþuri duble de izolatoare exceptând:
- cazurile când sunt prevãzute lanþuri multiple,
Un = 220 kV din considerente mecanice; 8,00
- deschiderile dintre stâlpii terminali ai LEA ºi
cadrele (clãdirile) staþiilor electrice.
Un = 400 kV - lanþuri cu izolatoare compozite fãrã piese 9,00
metalice din fontã turnatã.
1) Dacã conductorul la deviaþia maximã se aflã deasupra clãdirii, trecerea se va trata ca traversare
conform tabelului 32.
2) Exceptând izolatoarele suport din materiale compozite.
3) Pentru linii cu tensiunea nominalã mai micã de 110 kV care au neutrul tratat prin bobinã
se va prevedea deconectarea automatã la puneri simple la pãmânt.
Tabelul 31. Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice ºi peste îngrãdiri metalice.
Distanþa minimã pe
verticalã între conductorul
inferior al LEA la sãgeata
maximã ºi:
Tensiunea nominalã a liniei Mãsuri de siguranþã ºi protecþie
partea superioarã
sol a spalierului sau
îngrãdirii
h (m) H (m)
- Deschiderile reale ale stâlpilor la încãrcãri
din vânt ºi la încãrcãri verticale nu vor depãºi
1 kV  Un  110 kV
90% din cele de dimensionare ale stâlpilor.

Linii echipate cu - Nivelul de izolaþie se va mãri conform tabelului
izolatoare suport 19 1), iar izolatoarele vor fi de tip nestrãpungibil.
- Secþiuni minime de conductoare conform 6,00 3,00
art. 115 (tabel 18).
- Legãturi duble.
Linii echipate cu
lanþuri de
izolatoare - Protecþie mãritã conform art. 115,
excluzându-se mãsura interzicerii înnãdirilor.
Un = 220 kV - Nivelul de izolaþie mãrit, conform tabelului 7,00 4,00
19 2).
Un = 400 kV 8,00 5,00
1) În cazul în care nu se poate mãri nivelul de izolaþie, stâlpii se leagã la pãmânt. Condiþiile de legare la pãmânt
trebuie sã fie cel puþin cele indicate în STAS 12604/4-89 ºi STAS 12604/5-90 pentru zone cu circulaþie frecventã.
Nu se aplicã aceastã prevedere, dacã se îndeplineºte una din urmãtoarele condiþii: reþeaua funcþioneazã cu
nulul legat la pãmânt sau stâlpul se aflã la cel puþin 2 m faþã de spaliere.
2) Exceptând cazul în care sunt prevãzute lanþuri multiple, din considerente mecanice.
97
NTE 003/04/00
Figura 15. Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice ºi peste îngrãdiri metalice.
98
NTE 003/04/00
XVI.8. Traversãri ºi apropieri faþã de clãdiri

Art. 178. Clãdirile se împart în:
a) Clãdiri locuite, categorie în care sunt cuprinse:

 clãdiri industriale;
 clãdiri de locuit;
 clãdirile anexe ale gospodãriilor situate în perimetrul circulat al curþilor.
b) Clãdiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clãdirile izolate de importanþã secundarã,
situate în afara perimetrului circulat al curþilor (garajuri, coteþe, hambare, magazii, gheþãrii etc.) ºi
care nu sunt destinate adãpostirii permanente de oameni ºi animale.
Art. 179. Prin traversarea unei LEA peste o clãdire se înþelege situaþia în care conductorul LEA,
în poziþie normalã sau la deviaþia maximã, se gãseºte deasupra perimetrului clãdirii ºi se trateazã conform
art. 180.
Toate celelalte cazuri de vecinãtate a unei LEA cu o clãdire sunt considerate apropieri.
Art. 180. Se vor evita, pe cât posibil, traversãrile LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clãdiri
locuite sau nelocuite.
Traversarea peste clãdirile locuite se poate admite numai în cazuri obligate, cu acordul conducerii
tehnice a operatorului de reþea ºi cu respectarea urmãtoarelor mãsuri suplimentare:
 tensiunea LEA trebuie sã fie mai mare sau egalã cu 110 kV;
 învelitoarea acoperiºului clãdirii trebuie sã fie neinflamabilã; în cazul învelitorilor metalice este
necesarã legarea lor la pãmânt.
Se va evita amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV ºi mai mult în interiorul perimetrului
circulat al curþilor. În cazuri obligate aceste amplasãri sunt admise cu acordul proprietarului, în condiþiile
legii.
Art. 181. Traversãrile ºi apropierile LEA faþã de clãdiri se trateazã conform tabelului 32 (figura 16),
cu excepþia clãdirilor destinate instalaþiilor energetice care se trateazã conform normativului PE 101.
XVI.9. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de poduri, baraje, diguri
Art. 182. Traversãrile, trecerile ºi apropierile LEA faþã de poduri, baraje ºi diguri se trateazã conform
tabelului 33 (figurile 17.a, 17.b ºi 17.c).
Art. 183. Prin trecere se înþelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor.
99
NTE 003/04/00
Tabelul 32. Traversãri ºi apropieri faþã de clãdiri.

Traversãri (conform subcapitolului XVI.8)
Distanþa între conductorul LEA în orice poziþie ºi
orice parte a clãdirii [m]
Tipul
clãdirii Tensiunea Mãsuri de siguranþã Distanþa pânã la: Apropieri
nominalã a liniei ºi protecþie Antena
Condiþii de calcul Orice parte
Simbol Simbol radio sau
a clãdirii
TV
1 kV  Un  110 kV Se interzice trecerea LEA cu 1 kV  Un  110 kV peste clãdiri locuite Distanþe Mãsuri de siguranþã ºi
Sãgeata maximã H1 4,00 H2 3,00 protecþie
Nu se iau dacã nu
Un = 110 kV Ruperea unui d ≥ Dma constituie zonã locuitã
La LEA: conductor într-o H’1 3,00 H’2 2,00
deschidere vecinã d  Dma Aceste apropieri se vor
- Protecþie mãritã trata ca traversãri
Clãdiri locuite
conform art. 115. Sãgeata maximã H1 5,00 H2 4,00 d - distanþa între conductorul extrem
- Lanþuri duble de al LEA, la deviaþia lui maximã ºi
Un = 220 kV izolatoare.1) Ruperea unui cea mai apropiatã parte a clãdirii fãrã
conductor într-o H’1 4,00 H’2 3,00 sã constituie traversare.
La clãdiri: deschidere vecinã Dma - distanþa minimã de apropiere având
tabelul de mai jos:
- Acoperiºurile Sãgeata maximã H1 7,00 H2 5,00 Dma [m]
metalice se vor lega la Tensiunea
Un = 400 kV pãmânt. Ruperea unui ’ ’ nominalã a Clãdiri Clãdiri
conductor într-o H1 5,00 H2 4,00 liniei locuite nelocuite
deschidere vecinã
1 kV  Un  110 kV La LEA: Sãgeata maximã H1 3,00 - 1 kV  Un 3,00 3,00

 20 kV
nelocuite
- Nivel de izolaþie 20 kV  Un
Clãdiri
Un = 110 kV mãrit conform Sãgeata maximã H1 3,00 -  110 kV 4,00 3,00

art. 116. 1)
Un = 220 kV Sãgeata maximã H1 4,00 - Un= 220 kV 5,00 4,00
- Interzicerea
Un = 400 kV înnãdirilor. Sãgeata maximã H1 6,00 - Un= 400 kV 7,00 6,00
100
NTE 003/04/00
Figura 16. Traversãri ºi apropieri faþã de clãdiri.
101
NTE 003/04/00
Tabelul 33. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de poduri, baraje ºi diguri.

Traversãri ºi treceri
Traversãri Treceri 1)
Distanþe minime pe verticalã (m) Distanþe minime pe verticalã (m)
Distanþa h între Distanþa H Distanþa h între
Distanþa H
Tipul Tensiunea conductorul între conductorul
Mãsuri de între Apropieri
construcþiei nominalã a LEA la sãgeatã conductorul LEA la sãgeata
Mãsuri de siguranþã conductorul
siguranþã maximã ºi LEA în maximã ºi
liniei ºi protecþie LEA în
ºi protecþie partea circulatã orice poziþie partea circulatã
orice poziþie ºi
a podului, ºi orice a podului,
orice parte a
digului sau parte a digului sau
construcþiei
barajului construcþiei barajului
Funcþie de - LEA se vor monta în afara Mãsuri de
Un110 kV destinaþia podului 7,00 2) 3,00 limitelor de gabarit ale CF ºi 7,00 2) 3,00 Distanþe siguranþã
(trafic feroviar, în afara zonelor carosabile sau ºi protecþie
rutier sau cu pietoni.
- Protecþie mãritã conform
circulaþie d ≥ Dma -
Poduri pedestrã, etc.)
art. 115.
Un = 220 kV 8,00 2) 4,00 - Lanþuri duble de izolatoare3), 8,00 2) 4,00
se vor lua mãsuri respectiv legãturi duble în Se vor trata
d  Dma ca treceri
conform tabelelor cazul izolatoarelor suport.
26, 27, - Stâlpii de trecere de pe mal
Un = 400 kV respectiv 30. 9,00 2) 5,00 pe pod vor fi de tip întindere. 9,00 2) 5,00 d - distanþa realã între
Accesibile 4) 4) conductorul extrem al LEA
Un 110 kV 6,00 3,00 6,00 3,00
circulaþiei
Diguri ºi baraje
autovehicolelor,
Un = 220 kV 7,00 4) 4,00 7,00 4) 4,00 în orice poziþie ºi orice
4) 4) parte a construcþiei.
fãrã a fi prevãzute Dma - distanþa minimã de
cu drumuri deschise Un = 400 kV 8,00 4) 5,00 8,00 4) 5,00 apropiere egalã cu:
circulaþiei publice 4)
 5,00 m  Un 110 kV;
Accesibile numai Un 110 kV 5,00 3,00 5,00 3,00
 6,00 m  Un = 220 kV;
circulaþiei Un = 220 kV - 6,00 4,00 - 6,00 4,00  7,00 m  Un = 400 kV.
pedestre Un = 400 kV 7,00 5,00 7,00 5,00
1) Prin trecere se înþelege, în sensul prezentului tabel, amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor. Ele sunt permise numai cu acordul autoritãþilor
competente.
2) Distanþa pe verticalã pânã la calea feratã sau partea carosabilã a podului se ia conform tabelelor 26 ºi 27, când conductorul în poziþie normalã sau deviatã,
se situeazã deasupra perimetrului pãrþii circulate.
4) Traversãrile sau trecerile LEA peste sau pe diguri sau baraje, pe care se desfãºoarã o circulaþie permanentã de vehicule se trateazã analog cu traversarea sau trecerea
LEA peste sau pe poduri, atât din punctul de vedere al mãsurilor de siguranþã, cât ºi al distanþelor minime.
102
NTE 003/04/00
Figura 17.a. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de poduri.
103
NTE 003/04/00
Figura 17.b. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de baraje.
104
NTE 003/04/00
Figura 17.c. Traversãri, treceri ºi apropieri faþã de diguri.
105
NTE 003/04/00
XVI.10. Traversãri ºi apropieri faþã de ape ºi cursuri de apã
Art. 184. Traversãrile ºi apropierile faþã de ape ºi cursuri de apã se trateazã conform tabelului 34
(figura 18) ºi þinând seama de prevederile Legii Apelor nr. 107/96. În cazul traversãrilor Dunãrii
se aplicã O.M.T. 494/04.09.92 - ”Regulamentul de navigaþie pe sectorul românesc al Dunãrii” ºi
Legea 528/17.07.2002 - ”Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi a cãilor
navigabile ºi desfãºurarea activitãþilor de transport naval în porturi ºi pe cãi navigabile”.
Art. 185. Conform RACR-SACZ – Reglementãri aeronautice civile române pentru ”Stabilirea
servituþilor aeronautice civile ºi a zonelor cu servituþi aeronautice civile” – ed. 2 din 2003 (aprobat cu
O.M.T.-CT nr. 119/2003), LEA cu înãlþimea peste 25 m care traverseazã cursurile principale de apã
trebuie sã fie balizate, dupã cum urmeazã:
 conductoarele superioare din deschiderea de traversare cu balizaj de zi;
 stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înãlþimea lor depãºeºte 45 m ºi
cu balizaj de noapte.
XVI.11. Traversari ºi apropieri faþã de conducte subterane
Art. 186. În cazul traversãrilor ºi apropierilor LEA faþã de conducte subterane, distanþa de la cea mai
apropiatã fundaþie sau prizã de pãmânt a unui stâlp LEA, pânã la conductã va fi de minimum 2,00 m,
cu urmãtoarele excepþii:
 pentru conductele subterane de fluide inflamabile (gaze, þiþei, produse petroliere), distanþa
minimã este de 5 m; ea poate fi redusã în cazuri obligate pânã la 2 m, cu acordul beneficiarului
conductei;
 pentru conductele de transport de gaze inflamabile, în porþiunile de traseu în care aceste
conducte sunt considerate de categoria a II-a din punctul de vedere al siguranþei, se respectã
o distanþã egalã cu înãlþimea stâlpului deasupra solului; aceastã distanþã poate fi redusã,
în cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
Art. 187. Pentru conductele de categoria I, situate în zone în care sunt prevãzute la construcþia lor
mãsuri constructive speciale de limitare a efectelor exploziilor, distanþele minime sunt cele de la
aliniatul precedent;
 pentru conductele de irigaþii, conform subcap. XVI.20;
 pentru alte categorii de conducte întâlnite pe traseele liniilor, aparþinând diferiþilor beneficiari,
distanþa se va stabili de comun acord cu autoritãþile competente.
Art. 188. Armãturile metalice supraterane ale conductelor subterane (regulatoare, refulatoare,
vane etc.) se trateazã ca elemente de conducte supraterane.
XVI.12. Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþii de extracþie de petrol ºi gaze naturale
Art. 189. Se interzic traversãrile LEA peste instalaþiile de foraj ºi extracþie de petrol ºi gaze.
Art. 190. Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaþii de foraj ºi extracþie,
la o distanþã mai micã decât 1,5 x înãlþimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere,
faþã de limita zonei în care existã mediu cu pericol de explozie.
Cazurile obligate, în care aceastã distanþã nu se poate respecta, se vor trata de comun acord cu
organele interesate.
106
NTE 003/04/00
Tabelul 34. Traversãri ºi apropieri faþã de ape ºi cursuri de ape.
Traversãri
Apropieri
Distanþe minime (m)
Specificul cursurilor Distanþa pe verticalã, H, între conductorul Distanþa pe
sau Mãsuri de siguranþã inferior al LEA la sãgeata maximã ºi orizontalã, D,
acumulãrilor de apã ºi protecþie 1) nivelul maxim al apei cu asigurare 1% între axul
[m] LEA ºi mal
Un110 kV Un=220 kV Un=400 kV (m)
- În zonele
localitãþilor ºi
în zonele
Nenavigabile
amonte ale
lucrãrilor 7,00 8,00 9,00
hidrotehnice, - Nu se impune
dispuse
transversal pe
albie.
- În celelalte
zone.
5,00 6,00 7,00
- Care permite Se aplicã
navigaþia - Protecþie mãritã prevederile
maritimã. conform art. 115. coloanei
- Cu navigaþie - Lanþuri duble de “Distanþei
fluvialã izolatoare, respectiv minime pentru
legãturi duble, apropieri” din
Navigabile
- Râuri ºi canale în cazul izolatoarelor tabelul 26.a,

navigabile cu suport. 2) G + 1,00 3) G + 2,00 3) G + 4,00 3) utilizând în
trafic intens. - Locurile de locul noþiunii
- Râuri ºi canale traversare se vor de “limita
navigabile cu marca cu semne amprizei
trafic redus. speciale, conform drumului”
prescripþiilor noþiunea de
- Lacuri de navigaþiilor civile. “plan vertical
acumulare. la malul apei”.
1) Marile traversãri se trateazã de la caz la caz, luându-se mãsuri de siguranþã ºi creºterea nivelului de
izolaþie, fiind aplicabil art. 117.
3) G este gabaritul de liberã trecere al navelor; se stabileºte în funcþie de specificul navigaþiei,
de comun acord cu autoritãþile competente.
Observaþie:
În anumite situaþii, autoritãþile competente pot sã impunã gabarite minime în dreptul canalului
navigabil ºi nu în dreptul punctului de sãgeatã maximã.
107
NTE 003/04/00
Figura 18. Traversãri ºi apropieri faþã de ape ºi cursuri de apã.
108
NTE 003/04/00
XVI.13. Traversãri si apropieri faþã de benzi transportoare
Art. 191. Traversãrile ºi apropierile faþã de benzile transportoare se trateazã prin

asimilare cu prevederile tabelului 29.a: “Traversãri ºi apropieri faþã de conductele
supraterane de fluide neinflamabile”, atât din punct de vedere al mãsurilor de siguranþã,
cât ºi al distanþelor minime (figura 14.).
XVI.14. Traversãri ºi apropieri faþã de depozite ºi clãdiri cu substanþe inflamabile,

cu pericol de explozie sau incendiu
Art. 192. Se interzic traversãrile LEA peste depozite deschise de substanþe inflamabile,
precum ºi peste depozite închise de substanþe cu pericol de explozie ºi incendiu.
Art. 193. În cazul apropierii LEA de depozitele cu substanþe combustibile sau

cu pericol de explozie sau de incendiu se respectã urmãtoarele distanþe minime
pe orizontalã între axul LEA ºi orice parte a depozitului (instalaþiei):
 pentru depozite deschise cu substanþe combustibile solide: înãlþimea deasupra
solului a celui mai înalt stâlp din apropiere, plus 3 m;
 pentru depozite de lichide sau gaze combustibile: 1,5 x înãlþimea deasupra solului
a celui mai înalt stâlp din apropiere;
 pentru depozite ºi instalaþii cu pericol de explozie sau incendiu, precum ºi
depozitele de muniþii: 1,5 x înãlþimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din
apropiere.
XVI.15. Traversãri ºi apropieri faþã de aeroporturi

Art. 194. Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi.
Art. 195. La apropierea LEA de aeroporturi se iau mãsurile prevãzute în legislaþie ºi se

respectã condiþiile impuse prin avizele autoritãþilor de specialitate.
XVI.16. Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþiile de emisie ºi recepþie de

telecomunicaþii prin înaltã frecvenþã
Art. 196. Se interzic traversãrile LEA peste instalaþiile de telecomunicaþii prin înaltã
frecvenþã (radio, televiziune etc.).
109
NTE 003/04/00
Art. 197. Apropierile LEA faþã de instalaþiile de telecomunicaþii prin înaltã frecvenþã
se vor trata de comun acord cu organele interesate.
XVI.17. Traversãri ºi apropieri faþã de terenurile de sport
Art. 198. Se interzic traversãrile LEA peste terenurile de sport omologate.
Art. 199. Apropierile LEA faþã de terenurile de sport omologate se vor trata de comun
acord cu organele interesate.
XVI.18. Traversãri ºi apropieri faþã de parcaje auto construite pe platforme în

aer liber
Art. 200. Traversãrile peste parcaje auto construite pe platforme în aer liber se evitã.
În cazuri obligate, se trateazã ca traversãri ale drumurilor respective. Dacã parcajul este
îngrãdit cu gard metalic, se iau ºi mãsurile din subcap. XVI.7 ºi tabelul 31.
Art. 201. Apropierile de parcaje auto construite pe platforme în aer liber se trateazã ca
apropieri faþã de drumurile respective.
XVI.19. Traversãri ºi apropieri faþã de terenuri normale ºi terenuri accidentate
Art. 202. Prin terenuri normale se înþeleg terenurile în afara zonelor locuite, accesibile fie
transporturilor ºi maºinilor agricole (exceptând drumurile), fie numai circulaþiei pedestre.
Distanþele minime între conductoarele LEA ºi suprafaþa terenurilor normale sunt
cele prevãzute în tabelul 35.
Art. 203. Prin terenuri accidentate se înþeleg terenurile accesibile numai circulaþiei
pedestre sau total inaccesibile (stânci abrupte, faleze).
Distanþele minime în teren accidentat, de la conductoarele în poziþie deviatã
sub acþiunea vântului, la pantele terenului, la povârniºurile stâncilor etc. sunt cele indicate
în tabelul 35.
Tabelul 35. Traversãri ºi apropieri faþã de terenuri.
Tensiunea nominalã a liniei, Un (kV)

Caracteristicile zonei
traversate de linii 1  Un  20 110 220 400
Distanþa minimã (m)
Terenuri din afara zonelor locuite,
accesibile transporturilor ºi maºinilor 6,00 6,00 7,00 8,00
agricole, drumuri de utilitate privatã.
Zone accesibile numai circulaþiei pedestre 4,50 5,00 6,00 7,00
Zone neaccesibile circulaþiei pedestre 2,50 3,00 4,00 5,00
(stânci abrupte, faleze).
110
NTE 003/04/00
XVI.20. Traversãri ºi apropieri faþã de instalaþii de îmbunãtãþiri funciare
XVI.20.1. Încruciºarea liniilor electrice aeriene cu lucrãri ºi instalaþii de

îmbunãtãþiri funciare
Art. 204. Încruciºarea liniilor electrice aeriene peste 1 kV cu lucrãrile ºi instalaþiile

sistemelor de îmbunãtãþiri funciare se realizeazã prin trecerea liniilor electrice peste
acestea (traversare).
Art. 205. La traversarea liniilor electrice aeriene peste conducte supraterane fixe ºi
mobile, canale sau jgheaburi se respectã mãsurile prevãzute în tabelul 36.
Art. 206. La traversarea LEA peste conducte îngropate de orice fel pentru transportul
apei se respectã urmãtoarele:
a) Distanþa minimã pe orizontalã între marginea fundaþiei stâlpului cel mai

apropiat ºi marginea conductei metalice sau din beton armat, traversarea este
de minimum 10 m pentru LEA cu tensiuni de (1 ÷ 60) kV inclusiv ºi 40 m
pentru LEA cu tensiuni de (110 ÷ 400) kV inclusiv.
b) Distanþa minimã pe orizontalã între marginea fundaþiei stâlpului LEA cel mai
apropiat ºi marginea cea mai apropiatã a conductelor din azbociment sau
p.v.c. este de 6 m.
c) În incinta staþiilor de pompare în condiþiile existenþei construcþiilor metalice
îmbinate prin sudurã (între tronsoane) distanþa minimã între marginea
fundaþiei stâlpului LEA ºi conducta metalicã îngropatã poate fi redusã la
minimum 3 m pentru LEA cu tensiune pânã la 20 kV inclusiv.
d) În zonele aflate sub LEA plus 10 m de o parte ºi de alta faþã de fazele extreme
nu se admit instalaþii supraterane pe conducte (hidranþi, dispozitive antiºoc,
vane, supape de dezaerisire, gurã de vizitare etc.).
Art. 207. Nu este admisã utilizarea sub LEA peste 1 kV a instalaþiilor de udare mobilã
cu gabarite faþã de sol de peste 3 m.
Art. 208. Nu se recomandã încruciºãri ale LEA peste 1 kV cu conducte de udare sau
cu instalaþii de udare mobile, cu gabarite faþã de sol pânã la 3,0 m.
În situaþii bine justificate, când evitarea încruciºãrii ar duce la cheltuieli exagerate

pentru sistemul de irigaþii sau pentru construcþia ºi exploatarea LEA, mãsurile care
se iau sunt cele prevãzute în art. 205.
111
NTE 003/04/00
Tabelul 36. Traversarea LEA peste conducte supraterane fixe ºi mobile,

canale ºi jgheaburi.
Nr.
Denumirea elementelor liniei Condiþii impuse
crt.
a) Conductoarele funie vor avea secþiunea minimã de 25 mm2
1. Conductoare active ºi de protecþie
b) Tracþiunea în conductoare: normalã
2. Izolatoare, cleme, armãturi Nu se prevãd condiþii speciale
3. Stâlpi Nu se prevãd condiþii speciale
4. Unghiul de încruciºare Nu se normeazã
5. Distanþe minime: CANALE
a) pe verticalã la sãgeata maximã a conducte supraterane
accesibile numai accesibile circulaþiei
conductorului (în metri) fixe ºi mobile instalaþii
circulaþiei autovehicule fãrã a fi
mobile de udare ºi
pedestre drumuri publice
jgheaburi
1 kV < Un  20 kV 5,00 6,00 3,50
25 kV Un  110 kV 5,00 6,00 4,00
Un = 220 kV 6,00 7,00 5,00
Un = 400 kV 7,00 8,00 6,00
Distanþa minimã între marginea fundaþiei stâlpului cel mai apropiat
al LEA ºi marginea taluzului canalului din pãmânt sau cãptuºite cu
beton nearmat este:
 6 m pentru LEA cu Un = (1 ÷ 25) kV;
 15 m pentru LEA cu Un = (220 ÷ 400) kV.
b) pe orizontalã Pentru jgheaburi sau conducte supraterane din beton armat sau
metalice traversate de LEA cu tensiuni peste 1 kV punctul de
traversare va fi în prima treime a deschiderii dintre stâlpi,
dar nu la distanþe mai mici faþã de stâlp, decât:
Notã:
1. Distanþa pe verticalã de la punctul 5.a se mãsoarã de la urmãtoarele cote:
 la canale în debleu, de la cota terenului;
 la canale în rambleu de la cota coronamentului;
 la jgheaburi ºi conducte de la peretele superior;
 la instalaþiile de udare mobile de la punctul cel mai înalt al instalaþiei.
2. În cazul canalelor navigabile se respectã valorile din tabelul 34.
3. Traversãrile sau trecerile LEA peste canale pe care se desfãºoarã o circulaþie
permanentã de vehicule se trateazã analog cu traversarea sau trecerea LEA peste
sau pe poduri, atât din punct de vedere al mãsurilor de siguranþã, cât ºi al
distanþelor minime (tabelul 33).
4. Pentru cazurile în care se adoptã gabarite corespunzãtoare numai circulaþiei
pedestre se introduc prin proiect bariere pentru oprirea circulaþiei autovehiculelor
pe coronamentul canalului.
112
NTE 003/04/00
XVI.20.2. Paralelismul între liniile electrice aeriene cu lucrãrile ºi instalaþiile de

îmbunãtãþiri funciare
Art. 209. Amplasarea LEA cu tensiunea pânã la 20 kV în zonele cu lucrãri de

îmbunãtãþiri funciare se face, de regulã, de-a lungul ºi în imediata apropiere a cãilor de
comunicaþii, a digurilor ºi a canalelor de irigaþii ºi desecãri.
Art. 210. Zona de protecþie a canalelor de irigaþie ºi desecãri se denumeºte

zona delimitatã de stâlpii LEA ºi piciorul taluzului canalului necesarã pentru asigurarea
stabilitãþii LEA ºi a protecþiei persoanelor ºi animalelor împotriva tensiunilor accidentale
care se pot transmite de la LEA.
Atunci când, pentru asigurarea accesului de-a lungul canalului sau asigurarea
execuþiei lucrãrilor de întreþinere sau intervenþie, la canal sunt necesare drumuri sau
platforme de lucru, acestea se amplaseazã de regulã în zona de protecþie. În aceste
situaþii, lãþimea zonei de protecþie a canalului se stabileºte þinând cont de gabaritele
autovehiculelor sau de asigurarea execuþiei lucrãrilor la canal cu utilaje de construcþii
mobile în condiþii de securitate deplinã.
Zona de protecþie a canalului se stabileºte prin proiect pentru fiecare obiectiv în

parte, þinând seama de tipul canalului, zona de lucru necesarã pentru execuþia lucrãrilor
de îmbunãtãþiri funciare, natura terenului ºi tensiunea liniei.
În funcþie de tipul de canal ºi utilajul folosit ºi prevãzut, lãþimea zonei de protecþie

a canalului poate fi de cel mult 20 m.
Art. 211. În cazul paralelismului între LEA peste 1 kV cu canale deschise, lãþimea
minimã a zonei de protecþie a canalului pentru asigurarea stabilitãþii LEA ºi a evitãrii
transmiterii tensiunilor accidentale la instalaþiile de îmbunãtãþiri funciare va fi de:
Art. 212. În cazul terenurilor sensibile la înmuiere, lãþimea zonei de protecþie a canalului
se stabileºte pe baza referatului geologic-geotehnic, fãrã a fi mai micã de 6 m.
Lungimea paralelismului nu este limitatã.
Art. 213. În cazul paralelismului între LEA peste 1 kV cu conducte îngropate sau
supraterane de orice fel, distanþa între marginea conductei ºi fundaþia stâlpilor va fi de
15 m.
113
NTE 003/04/00
În cazul conductelor supraterane metalice, atunci când distanþa de 15 m faþã de

LEA cu tensiuni de (110 ÷ 400) kV nu asigurã cel puþin condiþiile indicate în STAS
2612-87 privind tensiunile induse, soluþiile de reducere a influenþelor în conductã prin
cuplaj cu LEA vor fi justificate tehnico-economic.
Art. 214. În cazul conductelor îngropate de orice fel nu se limiteazã lungimea de

paralelism cu LEA peste 1 kV.
În cazul paralelismului între LEA peste 1 kV cu conducte metalice supraterane

fixe sau de udare amplasate în zona de 50 m de o parte ºi de alta a LEA, se verificã
suplimentar faþã de prevederile art. 211, ca lungimea paralelismului sã nu depãºeascã
300 m în cazul LEA cu tensiuni pânã la 60 kV ºi 175 m la LEA cu tensiuni peste 60 kV.
În situaþiile în care nu este posibil din considerente constructive limitarea

paralelismului la 300 m respectiv 175 m, se prevede legarea conductei cel puþin
la capetele lungimii de paralelism la o prizã artificialã de pãmânt cu rezistenþã de
maximum 10 ohmi.
Art. 215. În situaþiile în care conductele metalice supraterane fixe sau de udare sunt
în afara zonei de 50 m de o parte ºi de alta a unei LEA (mãsuratã faþã de proiecþia
pe orizontalã a conductorului cel mai apropiat ºi marginea conductei), nu este necesar
a se lua mãsuri speciale indiferent de lungimea paralelismului între ele.
XVI.20.3. Irigarea zonelor apropiate de liniile electrice aeriene cu tensiuni

peste 1 kV
La construcþia unei LEA noi pentru asigurarea coexistenþei cu sistemul de

îmbunãtaþiri funciare existent sau în cazul de construire a sistemelor de îmbunãtãþiri
funciare lângã LEA existente se þine seama de prevederile de mai jos.
Art. 216. Se considerã zonã apropiatã de LEA, zona cuprinsã pe porþiunea de 50 m,

mãsuratã faþã de proiecþia pe orizontalã a conductoarelor fazelor extreme de o parte ºi
de alta, de-a lungul liniei electrice.
Art. 217. În zonele amenajate pentru irigaþii prin scurgere la suprafaþã (brazde, fâºii sau
submersiune) nu se iau de regulã mãsuri speciale în cazul traversãrilor sau apropierilor cu
LEA peste 1 kV, cu excepþia amenajãrilor cu condute de udare din aluminiu (tip EUBA),
în care caz traversãrile ºi apropierile acestora cu LEA peste 1 kV se trateazã conform
art. 218.
Art. 218. În zonele cu amenajãri pentru irigaþii prin aspersiune, în zona de apropiere LEA
se iau urmãtoarele mãsuri:
114
NTE 003/04/00
a. nu se amplaseazã aspersoare în zona de protecþie a LEA;

b. distanþele minime de amplasare între cel mai apropiat aspersor ºi elementele LEA
definite prin distanþele d1 ºi d2 (conform figurii) sunt alese în conformitate cu
tabelul 37.
aspersor
d1
d2
Figura 20. Distanþe minime de amplasare a unui aspersor.
Distanþele minime de amplasare a unui aspersor d1 ºi d2 se definesc dupã cum urmeazã:

 d1 – distanþa pe orizontalã între aspersor ºi proiecþia pe orizontalã a izolatorului
extrem al LEA;
 d2 – distanþa pe orizontalã între aspersor ºi proiecþia pe orizontalã a
conductorului extrem al LEA.
Notã:
În cazul unor aspersoare de tip nou, cu alte caracteristici decât cele din tabelul 37,
distanþele d1 ºi d2 se determinã astfel:
1) distanþa d1 se determinã având în vedere ca jetul aspersorului sã nu ajungã la
izolaþia LEA în nici o situaþie, cu o distanþã de siguranþã de (3 ÷ 4) m;
2) distanþa d2 se alege din tabelul 37 corespunzãtor tensiunii nominale a LEA ºi
balisticii jetului aspersorului.
Art. 219. La utilizarea instalaþiilor de udare mobile se þine cont de urmãtoarele:

 la amplasarea acestor instalaþii în zona apropiatã de LEA (definitã în articolul
220) se va evita paralelismul între acestea si LEA care sã depãºeascã 175 m –
în cazul LEA cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, respectiv 300 m cu
LEA cu tensiuni pânã la 110 kV inclusiv;
 distanþele minime de amplasare ale aspersoarelor montate pe instalaþia de
udare mobilã – în poziþia de maximã apropiere a instalaþiei cu LEA – sunt cele
indicate în tabelul 37 ;
 se interzice deplasarea instalaþiilor de udare mobile in culoarul de trecere
(funcþionare) a LEA.
115
NTE 003/04/00
Art. 220. Manipularea ºi manevrarea conductelor de udare, tronsoanelor sau

a aspersoarelor la operaþiunile de montare-demontare în zona apropiatã de LEA (definitã
în art. 216) se executã numai cu personal special instruit pentru aceste operaþii.
La executarea acestor lucrãri se respectã în mod obligatoriu urmãtoarele mãsuri:

- înainte de începerea operaþiilor deservantul se asigurã de existenþa tuturor
conductoarelor LEA din zona de lucru în poziþia suspendatã normalã. În cazul
când un conductor este cãzut la pãmânt sau are sãgeþi evident mãrite,
este interzisã intrarea în zona de apropiere cu LEA, precum ºi executarea
oricãror lucrãri. Se iau mãsuri de anunþare imediatã a întreprinderii de
exploatare a LEA ºi numai cu acordul ºi sub supravegherea personalului de
exploatare al LEA se pot face manipulãri sau manevre în instalaþiile de irigaþie
din zona apropiatã de LEA.
Notã:
 Se instruiesc deservanþii asupra pericolului de apropiere la o distanþã mai micã
de 20 m faþã de un conductor al LEA cãzut la pãmânt din cauza tensiunilor de
pas periculoase care apar în astfel de situaþii.
 În zona de protecþie a LEA peste 1 kV, plus 10 m de o parte ºi alta, se interzice
ridicarea de la sol a conductelor, tronsoanelor sau aspersoarelor la o înãlþime
mai mare de 1 m sau încãrcarea acestora în autovehicule. Manipularea
conductelor, tronsoanelor sau a aspersoarelor se face menþinând în mod
obligatoriu contactul acestora cu solul în cel puþin un punct (prin târâre).
 În cazul LEA cu tensiunea de 400 kV se interzice manipularea conductelor,
tronsoanelor sau a aspersoarelor în interiorul culoarului de trecere
(funcþionare).
116
Tipul
Nr. asper-
crt. Caracteristica aspersorului d1/d2
sorului
Înalþimea Raza de Înãlþimea
maximã a Diametrul Presiune maximã
lucru 33  60
NTE 003/04/00
aspersorul duzei de lucru a jetului 20 kV 110 kV 220 kV 400 kV

ui faþã de [mm] [bari] maximã faþã de
kV
sol [m] [m] sol [m]
ASJ–1; 2,5  6 8 20 20 20
1. ASJ–1 M 2 58 4,5 20 7
6 8 10 12 14
6 8 25 25 25
2 22,5 8
2,5  6 8 10 12 14
2. ASM - 1 8,511,5 4,5 20 20 25 25 25
3 24,5 9
6 8 10 12 14
117
30 30 30 30 30
2 32,5 14,5
7 9 11 13 15
3. ASM-2 6,314,5 45
35 35 35 35 35
3 34,5 15,5
7 9 11 13 15
40 40 40 40 40
2 42 10,5
8 10 12 14 16
4. ASM - 4 4 20 58
45 45 45 45 45
3 44 11,5
8 10 12 14 16
Tabelul 37. Distanþe minime de amplasare între aspersor ºi LEA peste 1 kV.
50 50 50 50 50
2 57,5 14,5
10 12 14 16 18
5. ASM - 5 5 32 58
55 55 55 55 5
3 59,5 15,5
10 12 14 16 18
NTE 003/04/00
XVII. MÃSURI PRIVIND PROTECÞIA MEDIULUI
Art. 221. La proiectarea, construcþia, retehnologizarea ºi mentenanþa liniilor electrice

aeriene se iau mãsuri pentru reducerea impacturilor negative ale liniilor asupra mediului.
Art. 222. Mãsurile privind protecþia mediului au în vedere urmãtoarele:
 impactul asupra aºezãrilor umane;

 ocuparea terenului (fundaþii stâlpi, trasee);
 impactul asupra rezervaþiilor naturale ºi culturale;
 afectarea vegetaþiei (prin defriºãri, prin potenþiale incendii);
 fragmentarea habitatelor faunei sãlbatice;
 afectarea peisajului (impactul vizual);
 câmpul electromagnetic;
 traversarea apelor;
 impactul asupra pãsãrilor (mai ales în zonele de migraþii);
 impactul asupra aparatelor de zbor la joasã altitudine;
 impactul chimic (vopsele, solventi, ulei etc.);
 depozitarea deºeurilor;
 emisii în atmosferã (mijloace auto / centrale termice la organizãri de ºantier,
ozon ºi oxizi de azot prin efect corona);
 zgomotul (generat de linie la înaltã tensiune, generat la construcþie / montaj;
 monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatãrii.
Art. 223. Documentaþia pentru realizarea LEA va cuprinde toate datele ºi informaþiile
necesare, inclusiv planul de management si monitoring care va include actiuni de
reducere a impactului (electromagnetic, fizic, chimic, mecanic, sonor, vizual, psihic,
socio-economic etc.) asupra factorilor de mediu atat pe perioada eliberãrii traseului,
constructiei , exploatarii/mentenantei precum si la dezafectarea acestora, în vederea
obþinerii acordului de mediu. În documentaþie se vor trata, la solicitarea beneficiarului, ºi
cerinþele cuprinse în procedurile proprii ale acestuia.
118
NTE 003/04/00
ANEXA 1
(*)
A. Prescripþii Energetice ºi alte reglementãri menþionate în normativ
PE 101 Normativ pentru construcþia instalaþiilor electrice de conexiuni ºi

transformare cu tensiuni peste 1 kV.
PE 103 Instrucþiuni pentru dimensionarea ºi verificarea instalaþiilor
electroenergetice la solicitãri mecanice ºi termice, în condiþiile
curenþilor de scurtcircuit.
PE 105 Metodologie pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor
electrice aeriene.
PE 107 Normativ pentru proiectarea ºi execuþia reþelelor de cabluri
electrice.
NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolaþiei, coordonarea izolaþiei ºi
protecþia instalaþiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor.
PE 116 Normativ de încercãri ºi mãsurãtori la echipamente ºi instalaþii
electrice.
PE 125 Instrucþiuni privind coordonarea coexistenþei instalaþiilor electrice
de 1÷750 kV cu liniile de telecomunicaþii.
PE 127 Regulament de exploatare tehnicã a liniilor electrice aeriene.
PE 152 Metodologie de calcul a fundaþiilor LEA peste 1000 V.
ID17 Normativ pentru proiectarea, execuþia, verificarea ºi recepþionarea

Ministerul Industriei de instalaþii electrice în zone cu pericol de explozie.
Chimiei ºi
Petrochimiei
C 170 Instrucþiuni tehnice pentru protecþia elementelor din beton armat
ºi beton (ICCPDC) precomprimat supraterane în medii agresive
naturale ºi industriale.
M 34 Norme tehnice privind zonele de siguranþã ale terenurilor de
aeronauticã, elaborate de departamentul Aviaþiei Civile.
( )
* Prescripþiile Energetice menþionate sunt prescripþii de interes general.
119
NTE 003/04/00
B. Standarde menþionate în normativ (**)
STAS 297/1-88 Culori ºi indicatoare de securitate. Condiþii tehnice generale.

STAS 297/2-92 Culori ºi indicatoare de securitate. Reprezentãri
STAS 438/1-89 Produse de oþel pentru armarea betonului. Oþel-beton laminat
la cald. Mãrci ºi condiþii tehnice generale de calitate.
STAS 438/2-91 Produse de oþel pentru armarea betonului. Sârmã rotundã
trefilatã.
SR 438-3:1998 Produse de oþel pentru armarea betonului. Plase sudate.
STAS 832-79 Influenþe ale instalaþiilor electrice de înaltã tensiune asupra
liniilor de telecomunicaþii. Prescripþii
STAS 1513-80 Cabluri din oþel, cabluri construcþie simplã, forme ºi
dimensiuni.
STAS 1999-86 Linii aeriene de telecomunicaþii pe stâlpi. Calculul
rezistenþei mecanice ºi date constructive. Prescripþii de
proiectare.
STAS 2612-87 Protecþia împotriva electrocutãrilor. Limite admise.
STAS 2970-86 Stâlpi prefabricaþi din beton armat ºi beton precomprimat
pentru linii electrice aeriene. Condiþii tehnice generale de
calitate.
SR CEI 61089:1996 Conductoare pentru linii aeriene cu sârme rotunde, cablate în
SR CEI straturi concentrice.
61089:1996/A1:1999
SR EN 60071-1:2002 Coordonarea izolaþiei. Partea 1: Definiþii, principii ºi reguli
SR EN 60071-2:1999 Coordonarea izolaþiei. Partea 2: Ghid de aplicare
SR CEI 60104:1995 Sârme de aliaj de aluminiu – magneziu – siliciu pentru
conductoarele liniilor aeriene.
SR CEI 60888:1994 Sârme de oþel zincat pentru conductoare cablate.
SR EN 60889:2002 Sârmã de aluminiu trasã la rece în stare de ecruisare tare
pentru conductoarele liniilor aeriene.
SR CEI 61109:1996 Izolatoare compozite pentru linii aeriene de curent alternativ
cu tensiuni nominale peste 1000 V. Definiþii, metode de
încercare ºi criterii de acceptare.
STAS 4068/1-82 Debite ºi volume maxime de apã. Determinarea debitelor ºi
volumelor maxime ale cursurilor de apã.
STAS 4068/2-87 Debite ºi volume maxime de apã. Probabilitãþile anuale ale
debitelor ºi volumelor maxime în condiþii normale ºi
speciale de exploatare.
STAS 4102-85 Piese pentru instalaþii de legare la pãmânt de protecþie.
STAS 4273-83 Construcþii hidrotehnice. Încadrarea în clasa de importanþã.
SR 6290 :2004 Încruciºãri între liniile de energie electricã ºi liniile de

telecomunicaþii
STAS 6482/1-73 Sârme de oþel ºi produse din sârmã pentru beton
precomprimat. Reguli pentru verificarea calitãþii.
120
NTE 003/04/00

precomprimat. Sârmã netedã
STAS 6482/3-80 Sârmã de oþel ºi produse de sârmã pentru beton
precomprimat. Sârmã ampentatã
precomprimat. Toroane
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontã ºi oþel.
Specificaþii ºi metode de încercare
SR EN 12330:2002 Protecþie anticorozivã a metalelor. Acoperiri electrochimice
de cadmiu pe fontã sau oþel
STAS 8074-76 Încruciºãri între liniile de contact pentru tramvaie ºi
troleibuze ºi linii electrice aeriene sau linii aeriene de
telecomunicaþii. Prescripþii.
STAS 10101/0A-77 Acþiuni în construcþii. Clasificarea ºi gruparea acþiunilor
pentru construcþii civile ºi industriale.
STAS 10101/20-90 Acþiuni în construcþii. Încãrcãri date de vânt.
STAS 10102-75 Construcþii de beton, beton armat ºi beton precomprimat.
Prevederi fundamentale pentru calculul ºi alcãtuirea
elementelor.
STAS 10107/0-90 Construcþii civile ºi industriale. Calculul ºi alcãtuirea
elementelor structurale din beton, beton armat ºi beton
precomprimat.
STAS 10128-86 Protecþia contra coroziunii a construcþiilor supraterane din
oþel. Clasificarea mediilor agresive.
STAS 10166/1-77 Protecþia contra coroziunii a construcþiilor din oþel
supraterane.
Pregãtirea mecanicã a suprafeþelor.
STAS 10702/1-83 Protecþia contra coroziunii a construcþiilor din oþel,
supraterane. Acoperiri protectoare. Condiþii tehnice generale.
STAS E 10702/2-80 Protecþia contra coroziunii a construcþiilor din oþel,
supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcþii situate
în medii neagresive, slab agresive ºi cu agresivitate medie.
SR EN 61140:2002 Protecþie împotriva ºocurilor electrice. Aspecte comune în
instalaþii ºi echipamente electrice
SR HD 637 S1:2004 Instalaþii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1 kV în
curent alternativ
STAS 12604/4-89 Protecþia împotriva electrocutãrii. Instalaþii electrice fixe.
Prescripþii.
STAS 12604/5-90 Protecþia împotriva electrocutãrii. Instalaþii electrice fixe.
Prescripþii de proiectare, execuþie ºi verificare.
(**)
Prevederile standardelor menþionate în prezenta prescripþie tehnicã reprezintã cerinþe
minimale. Utilizatorii prezentei prescripþii tehnice pot folosi ºi alte standarde prin care sã
se demonstreze respectarea cerinþelor prevãzute în prezenta prescripþie tehnicã.
121

Nte 0030400 Pe-104

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nte 0030400 Pe-104

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NTE 003/04/00

NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA

Instituþie responsabilã de elaborarea normei tehnice energetice:

Executant: Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice I.S.P.E. S.A.

Aprobat prin Ordinul nr. 32 din 17.11. 2004 al Preºedintelui ANRE

Înlocuieºte PE 104/93, PE 122/82 ºi PE 123/78

NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA LINIILOR AERIENE DE

III. TERMINOLOGIE ªI ABREVIERI........................................................................................... 5

IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINÞÃ.................................................................................. 13

V. CONDIÞII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCÃRCÃRI, GRUPAREA

VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMÃTURI ................................................................................ 34

XI. STÂLPI DE BETON ................................................................................................................. 48

XII. STÂLPI DE LEMN ................................................................................................................. 50

XIV. MÃSURI DE SIGURANÞÃ ªI DE PROTECÞIE ................................................................ 51

XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCÞIONARE), ZONE DE PROTECÞIE ªI

XV.1. Suprafeþe de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea ºi mentenanþa

XVI. CONDIÞII DE COEXISTENÞÃ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE,

XVII. MÃSURI PRIVIND PROTECÞIA MEDIULUI……………….…………...……….….118

ANEXA 1. Prescripþii ºi standarde.............................................................................................119

NORMATIV PENTRU CONSTRUCÞIA LINIILOR AERIENE

Art. 1. Normativul are drept scop stabilirea:

II. DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. Prezentul normativ se aplicã la:

La proiectarea ºi construirea liniilor aeriene de energie electricã cu tensiunea nominalã de

III. TERMINOLOGIE ªI ABREVIERI

Agresivitate a mediului Stare a mediului natural, impurificat sau nu cu substanþe, care,

LEA – Linie Electricã Aerianã;

 Porþiunile de traseu între stâlpii 1 ºi 3 sau 3 ºi 9 constituie aliniamente;

Figura 1. Explicitarea graficã a noþiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelãri.

IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINÞÃ

Decretul 237/78 Decret pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea,

Legea 318/2003 Legea energiei electrice.

Legea 18/91, Legea fondului funciar.

Legea 213/98 Legea privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

Legea 137/95, Legea protecþiei mediului.

Legea 107/96, Legea Apelor.

Legea 26/1996 Codul Silvic.

Ordonanþa 43/98 Ordonanþa privind regimul juridic al drumurilor.

H.G.R. nr.918/2002 Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru

Decizia A.N.R.E. Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecþie ºi de siguranþã

Ordin M.A.P.M. Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

Ordin M.A.P.M. Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

O.M.T. 119/2003 Stabilirea servituþilor aeronautice civile ºi a zonelor cu servituþi aeronautice

O.M.T. 494/04.09.02 Regulamentul de navigaþie pe sectorul românesc al Dunãrii.

Ordinul M.M.S.S. Norme generale de protecþia muncii.

V. CONDIÞII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCÃRCÃRI, GRUPAREA

V.1. Condiþii climato-meteorologice

În cazul stâlpilor echipaþi cu lanþuri de întindere liz = 0 ºi hcl = hpr.

Figura 2. Zonarea teritoriului României din punct de vedere al condiþiilor climato-meteorologice.

Tabelul 1. Presiunea dinamicã de bazã, datã de vânt (corespunzãtoare vitezei mediate pe

Presiunea dinamicã Grosimea stratului de chiciurã

Altitudinea Vânt maxim Vânt

3. Grosimea stratului de chiciurã, bch, pe conductoare se considerã conform figurii 5.

5. Valorile dintre paranteze se referã la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.

Figura 3. Variaþia coeficientului de rafalã ºi neuniformitate al vântului pe conductor, c,

Înãlþimea H se calculeazã ca înãlþime medie a tuturor conductoarelor de acelaºi tip ºi dimensiune,

Tabelul 2. Valorile temperaturii aerului.

Zona Temperatura aerului (°C)

V.2. Determinarea încãrcãrilor normate

V.2.1. Încãrcãri datorate acþiunii vântului pe elementele liniei

În funcþie de înãlþimea de aplicare a forþelor, presiunea dinamicã se majoreazã cu coeficientul de

Tabelul 3. Valorile coeficientului aerodinamic, ctc, pentru conductoare.

Figura 5. Grosimea stratului de chiciurã, bch, pe conductoare.