BAREME Si SOLUTII Culegere Online BAC Matematica Mate-Info, Stiintele Naturii 2014 PDF

Bacalaureat Matematică M1 – 2014 www.mateinfo.
ro
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Prof: Alexandru Elena-Marcela
♦ Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
♦ Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
ro
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. (1 − i )16 = [(1 − i ) 2 ]8 = (−2i )8 = 28 (i 2 )4 3p
2p
o.
(1 − i )16 = 28 ∈ R .
2. ∆ 1p
ymin = −
nf
4a
∆ = b 2 − 4ac , ∆ = 56 2p
ymin = −
56
= −7 .
ei 2p
8
3. C.E x ≥ 0 și 9 − x ≥ 0 ⇒ x ∈ [0,9] 1p
at
2p
( x + 9 − x ) 2 = 32 ⇒ 2 x( x − 9) = 0
2p
.m
⇒ x(9 − x) = 0 ⇒ x = 0 sau x = 9 .
4. Numerele naturale pătrate perfecte din două cifre: 16, 25, 36, 49, 64, 81 ⇒ 6 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 cazuri posibile 3p

w
nr. cazuri favorabile 6 1

P= = = .
nr. cazuri posibile 90 15
w
5. x A + xB + xC y + yB + yC 2p
xG = , yG = A
3 3
w
xG = 0 , yG = 3 ⇒ G (0,3) . 3p
6. BC AC AB 4 3 2p
= = = 2R ⇒ = 2⋅4
sin A sin B sin C sin A 1p
3 2p
⇒ sin A = ⇒ m(∠A) = 600
2
Bacalaureat Matematică M1 – 2014 www.mateinfo.ro
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1.  3 y 3x  2p
a) AM =  
 x 3y 
 3 y 3x  2p
MA =  
 x 3y 
ro
AM = MA, ∀ A ∈ C ( M ) . 1p
b) B ∈ C ( M ) și B 2 = O2
o.
B ∈ M 2 (R) ⇒ B 2 − (Tr B) B + (det B ) I 2 = O2 , Tr B = 2 x ,
3p
det B = x 2 − 3 y 2 ⇒ 2 xB = ( x 2 − 3 y 2 ) I 2
nf
x2 − 3 y 2
Dacă x ≠ 0 ⇒ B = I 2 ⇒ y = 0 și x = 1 ⇒ B = I 2 . Dar ( I 2 ) 2 = I 2 ≠ O2 nu convine.
2x
2p
 3x 2 0 
 0 3x 
Dacă x = 0 ⇒ Tr B = 0 ⇒ B = 
ei
⇒B =  = O2 ⇒ x = 0 ⇒ B = O2 .
2
x 0   0 3x 2 
at
c) C ∈ C ( M ), C ≠ O2 . Presupunem că det C = 0 ⇔ x 2 − 3 y 2 = 0 1p
2p
Dacă x = 0 ⇒ y = 0
.m
x
Dacă x ≠ 0 ⇒ = ± 3 ∈ Q, fals. Deci det C ≠ 0 .
y 2p
2. f (−2) = (−2)3 − (−2) + a ⇒ a = −6 1p

w
a) 3p
x 3 − x − 6 = ( x − 2)( x 2 + 2 x + 3) = 0 ⇒ x1 = 2
w
⇒ x2 = −1 + i 2; x3 = −1 − i 2 .
1p
b) f ( x1 ) = x13 − x1 − 6 = 0 3p
w
f ( x2 ) = x23 − x2 − 6 = 0
f ( x3 ) = x33 − x3 − 6 = 0
x13 + x23 + x33 − ( x1 + x2 + x3 ) − 18 = 0 2p
x1 + x2 + x3 = 0 ⇒ x13 + x23 + x33 = 18 .

c) 3 3 2p
f '( x ) = 3 x 2 − 1 ⇒ x1 = , x2 = − .
3 3
Fie x1 , x2 , x3 rădăcini întregi ⇒ f ( x) nu admite rădăcini multiple
⇒ x1 ∈ (−∞, x2 ), x2 ∈ ( x2 , x1 ), x3 ∈ ( x1 , +∞) . 2p
⇒ x2 = 0 ⇒ f (0) = 0 ⇒ a = 0 ⇒ x 3 − x = 0
ro
1p
x ( x − 1) = 0 ⇒ x( x − 1)( x + 1) = 0 ⇒ x1 = −1, x2 = 0, x3 = 1.
2
o.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
nf
1. 1 2p
a) e − e x > 0, x ≠ 0
2p
1 1− x
<1⇔ < 0 ⇔ x < 0 sau x > 1
x x
ei
1p
⇒ D = (−∞, 0) ∪ (1, +∞) .
at
b) 1 1p
lim ln(e − e x ) = ln(e − 1)
x →∞
.m
1
lim ln(e − e x ) = ln(e − 1) 1p
x →−∞
lim f ( x) = lim f ( x) = ln(e − 1)

x →∞ x →−∞ 1p
w
y = ln(e − 1) ecuația asimptotei orizontale. 2p
c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p

w
1 1p
1 1
f '( x) = 1
⋅ e ⋅ 2 , (∀) x ∈ D
x
x
e − ex
w
1
1p
e − e > 0 pe domeniul D ⇒ f '( x) > 0 .
x
2p
⇒ f este strict crescătoare pe D.
2. I 2 = ∫10 x 2 e x dx = x 2 e x |10 −2 ∫10 xe x dx 2p
a)
= e − 2 xe x |10 +2 ∫10 e x dx = e − 2e + 2e x |10 2p
1p
= e − 2e + 2e − 2 = e − 2 .
b) I n +1 = ∫10 x n +1e x dx 1p
1p
= x n +1e x |10 − ∫10 (n + 1) x n e x dx
1p
ro
= e − (n + 1) ∫ x e dx
1
0
n x
2p
= e − (n + 1) I n .
o.
c) Avem 0 ≤ I n = ∫10 x n e x dx ≤ ∫10 x n edx 2p
1p
x n+1 1 e
∫ x edx =
1 n
e |0 =
nf
n +1 n +1
0
e 2p
Deci 0 ≤ I n ≤ ⇒ lim I n = 0 , folosind teorema cleștelui.
n + 1 n→∞
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 2
ro
o.
1. 3p
| 9 − 2i | 92 + 22 81 + 4
| z |= = =
| 7 + 6i | 7 2 + 62 49 + 36 2p
| z |=
85
85
=1
nf
ei
2. ∆ 1p
ymax = −
4a
2p
at
∆ = b 2 − 4ac ⇒ ∆ = 28 2p
28
ymax = − =7.
.m
4 ⋅ (−1)
3.  5 1p
C.E x > 0, 5 − 2 x > 0 ⇒ x ∈  0, 
 2
w
log 2 x(5 − 2 x) = 1 ⇒ x(5 − 2 x) = 2 ⇒ 2 x 2 − 5 x + 2 = 0 2p
2p
1  1  5 
x1 = 2, x2 = , x ∈ 2,  ⊂  0, 
w
2  2  2 
4. Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43 ⇒ 4 cazuri favorabile 2p

w
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 cazuri posibile 3p

P= = = .
5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p

x y 1 3p
Ecuația medianei din B este: 1 2 1 = 0 sau −2 y + 4 = 0 .
−1 2 1
6. 9 4 2p
sin C = 1 − =
25 5
ro
c 1p
= 2R ⇒
sin C
16
⇒ = 2 R ⇒ R = 10. 2p
o.
4
5
nf
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) ei
1. 2 2 3 2p
a)
1 − 1 1 = −2 + 6 − 2 − 3 − 2 − 4 2p
at
−1 2 1
= −7 1p
.m
b)  3 8 11 3p
 
E ( A) = A − A + I 3 , A =  0 5 3 
2 2
 −1 −2 0 
 
w
 3 8 11  2 2 3   1 0 0   2 6 8 2p
       
E ( A) =  0 5 3  −  1 −1 1  +  0 1 0  ⇒ E ( A) =  −1 7 2 
w
 −1 −2 0   −1 2 1   0 0 1   
       0 −4 0 
c) det A = −7 ≠ 0 ⇒ (∃) A−1 1p

w
 3 −4 −5 
 7 7 7 
 −3 4 5   
  −5 −1 
A =  −2 5 1  ⇒ A = 
* −1 2
 7 2p
 1 −6 −4  7 7 
   
 −1 6 4 

2p
 7 7 7 
2. Conform teoremei lui Bezout e necesar ca f (1) = 0 , adică 1p
a) 3p
f (1) = 13 − 2m ⋅1 + m + 1 = − m + 2 = 0,
1p
de unde rezultă m=2.
b) m = 2 ⇒ f ( x) = x3 − 4 x + 3 3p
 x1 + x2 + x3 = 0
ro

Relațiile lui Viete:  x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = −4 și
 x x x = −3
 1 2 3 2p
(1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 ) = 1 − ( x1 + x2 + x3 ) + x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 − x1 x2 x3 =
o.
= 1 − 0 + (−4) − (−3) = 1 − 4 + 3 = 0
nf
c) E necesar ca f (−1) = 1 2p
f (−1) = −1 + 2m + m + 1 = 3m = 1 2p
1
ei 1p
de unde rezultă m = .
3
at
.m
1. 2p
f 4 ( x) = ( x 2 + 1) 4 = ( x 2 + 1) 2 = x 4 + 2 x 2 + 1, f 2 ( x) = ( x 2 + 1) 2 = x 2 + 1
a)
2p
f 4 ( x) − 2 f 2 ( x) − 15 = 0 ⇒ x 4 + 2 x 2 + 1 − 2( x 2 + 1) − 15 = 0 ⇒ x 4 − 16 = 0
⇒ ( x 2 − 4)( x 2 + 4) = 0 ⇒ ( x − 2)( x + 2)( x 2 + 4) = 0 ⇒ soluțiile reale x1 = 2 și x2 = −2 .

w
1p
b) ' 1p
 1

f '( x) = ( x 2 + 1) 2 
w
 
1 1p
= ⋅ ( x 2 + 1) 2 ⋅ ( x 2 + 1)
1 −1 '
w
2
1
= ⋅ ( x 2 + 1) 2 ⋅ 2 x
1 − 1p
2
x
= . 2p
x +1
2
c) 1p
x2 + 1 > 0
1p
x
Dacă x > 0 ⇒ >0
x2 + 1
1p
⇒ f ' ( x) > 0 pentru x > 0
2p
⇒ f este strict crescătoare pe intervalul [0, +∞)
ro
2. x 1 1 (1 + x 2 )' 2p
I1 = ∫10 dx = ∫0 dx
a) 1 + x2 2 1 + x2
o.
1 2p
= ln(1 + x 2 ) |10
2
nf
1
= ln 2 . 1p
2
n−2
b) xn 1 x + x n − x n−2 1p
I n = ∫10 = ∫
1 + x2
dx 0
1 + x2
dx
ei
x n−2 + x n 1 x
n−2
1p
= ∫10 dx − ∫ dx
at
1 + x2 1 + x2
0
x n ( x −2 + 1)
= ∫10 dx − I n− 2 = ∫10 x n − 2 dx − I n− 2 1p
1 + x2
.m
1
= − I n−2 . 2p
n −1
w
c) x 2 n+1 1 2p
I 2 n +1 = ∫ 1
dx = − I 2 n −1
1+ x
0 2
2n
1  1  1
w
1 1p
= − − I 2 n −3  = − + I 2 n −3
2n  2(n − 1)  2n 2(n − 1)
w
1 1 1 1
=…= − + + … + (−1)n −1 ⋅ + (−1)n ⋅ I1 = 2p
2n 2(n − 1) 2(n − 2) 2
1 n 1 1
= ∑
2 k =1
(−1) n − k + (−1) n ln 2 .
k 2
Varianta 3
ro
o.
1. z = i, z = −i 3p
nf
2p
a = 0, b = −1 .
2. b ∆ 1p
V ( xV , yV ), xV = − , yV = −
ei
2a 4a
6 16
xV = = 3, yV = − = −4 2p
at
2 4
2p
V (3, −4) .
.m
3. x +1 1p
3x + ( 32 ) 2 = 36
3x + 3x +1 = 36 ⇒ 3x (1 + 3) = 36 ⇒ 3x ⋅ 4 = 36 sau
w
2p
3 = t > 0 ⇒ t + 3t = 36 ⇒ t = 9 ⇒ 3 = 9 ⇒ x = 2
x x
3x = 9 ⇒ x = 2
w
2p
4. M × M are 36 elemente ⇒ 36 cazuri posibile 2p

w
( x, y ) pentru care x + y = 5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2) ⇒ 4 cazuri favorabile 3p

P= = = .
5. 1 a 1 2p
A(1, a), B (4,1), C (−1, −4) sunt coliniare dacă: 4 1 1 =0
−1 − 4 1
⇔ 1 − 16 − a + 1 − 4a + 4 = 0 ⇔ −5a = 10 ⇒ a = −2 3p
6. 1 3 2p
sin B = 1 − =
ro
4 2
AC 1p
= 2R
sin B
o.
6 6⋅ 2 2p
= 2R ⇒ = 2R⇒ R = 2 3.
3 3
nf
2
 1 3   3 5   3 + 3x 5 + 3 y 
1.
ei 2p
a) AX =   = 
 0 1  x y   x y 
at
 3 5   1 3  3 14  2p
XA =   = 
 x y   0 1   x 3x + y 
4
.m
8  1p
A+ X =  .
x y + 1
b) 3 + 3 x = 3 3p
 3 + 3x 5 + 3 y   3 14  
AX = XA ⇒  =  ⇒ 5 + 3 y = 14
w
 x y   x 3x + y  
 y = 3x + y
⇒ x = 0, y = 3.
w
2p
c)  1 3 1p
n =1⇒ A =  
w
 0 1
 1 3(n + 1)  2p
Presupunem adevărată relația pentru An și demonstrăm că An +1 =  
0 1 
 1 3n   1 3   1 3 + 3n   1 3(n + 1)  2p
An +1 = An ⋅ A =   = = 
 0 1  0 1  0 1  0 1 
2. ∆=0 1p
a) ∆ = 4m2 − 4(m + 1) 2 = 4m 2 − 4(m 2 + 2m + 1) = −8m − 4 = 0 3p
1p
1
de unde rezultă m = − .
2
b) b 2m 3p
xV = − ⇒2=− ⇒ −2m = 4m + 4
2(m + 1)
ro
2a
4 2 2p
⇒ 6m = −4 ⇒ m = − =− .
6 3
o.
c) m = 2 ⇒ f ( x) = (2 + 1) x 2 + 2 ⋅ 2 x + 2 + 1 ⇒ f ( x) = 3x 2 + 4 x + 3 2p
3 x3 + x 2 − x − 3 3x + 4 x + 3
2
nf
−3 x3 − 4 x 2 − 3 x x −1 2p
/ − 3x 2 − 4 x − 3
+ 3x 2 + 4 x + 3
ei
/ / /
at
1p
g ( x) = (3 x 2 + 4 x + 3)( x − 1) ⇒ f ( x) / g ( x)
.m
1. x 2p
 x −1   x +1− 2 
x x
  2 
w
a) lim   = lim   = lim 1 +  − 

x →∞ x + 1
  x →∞  x + !  x →∞   x + 1  
−2 x
x +1 x +1
 
w
−2 x
 −2  −2 lim
= lim 1 +   = e x→∞ x +1
2p
x →∞ 
 x +1  
 
w
= e −2 . 1p
b) 1p
 x −1 
'
f ' ( x) =  
 x +1 
( x − 1)' ⋅ ( x + 1) − ( x − 1) ⋅ ( x + 1)' 1p
=
( x + 1)2
( x + 1) − ( x − 1) 1p
=
( x + 1) 2
2 2p
= .
( x + 1)2
c) Funcția este de două ori derivabilă pe R \{−1} 1p
ro
−4
⇒ f '' ( x) = .
( x + 1)3 1p
Deoarece f '' ( x) > 0, x ∈ (−∞, −1)
o.
1p
2p
⇒ f este convexă pe intervalul (−∞, −1) .
2.
a)
0 ≤ x n e1− x ≤ 1, (∀) x ∈ [0,1]
0 ≤ ∫10 x n e1− x dx ≤ 1
nf 2p
2p
ei
1p
0 ≤ f n ( x) ≤ 1 .
at
b) ∫10 f1 ( x)dx = ∫10 xe1− x dx = − ∫10 x ⋅ (−1) ⋅ e1− x dx 1p
1p
= − ∫10 x ⋅ (e1− x )' dx = −[ xe1− x |10 − ∫10 e1− x dx]
.m
= −(1 + ∫10 (−1) ⋅ e1− x dx) =

1p
= −1 − e1− x |10 = −1 − (1 − e) = −1 − 1 + e = e − 2 . 2p
w
c) I n = ∫10 x n e1− x dx = ∫10 x n ⋅ (−e1− x )' dx 2p
1p
w
= x n ⋅ (−e1− x ) |10 + n ∫10 x n −1e1− x dx
= −1 + nI n −1
2p
w
= nI n−1 − 1, (∀) n ≥ 2 .

Varianta 4
Prof . Badea Daniela
ro
2 2 ( )
2 2 ( 2)
1. log 5 − 3 + log 5 + 3 − log 11 = log 22 − log 11 = 3p
= log 2 2 = 1 2p
o.
2. S = 2 (1 + 2 + 3 + ... + 2012 ) − 2012 = 2p
2012 ⋅ 2013
= 2⋅ − 2012 = 2p
2
nf
= 20122 1p
3. + x + 0,5
5 1p
=2 ⇔
2
2x 2
x + x−2 = 0 ⇔
2 2p
ei
⇔ x ∈ {−2,1}
2p
4. x ∈ ℕ, 2 ≤ x ≤ 10 1p
at
Formula de calcul a combinărilor 1p
x≥6
⇒ x ∈ {6, 7,8,9,10}
2p
.m
1p
5. Formula pentru coordonatele mijlocului unui segment 2p
A ( 2, 2 ) , B ( −2, −2 ) şi C ( 4,0 ) 3p
6. cos α = 1 − sin α =
2 2
1p
w
2
5
=  1p
 13 
π 
α ∈  , π  ⇒ cos α < 0
w
1p
2 
5
⇒ cos α = − 2p
13
w
1.
a)
det A ( x ) = x x 2 + 3 ( ) 3p
A ( x ) inversabilă ⇔ x ∈ ℝ∗ 2p
b) det A (1) = 4 ⇒ A (1) inversabilă 1p
2 2 0
 
A (1) =  0
∗
2 2
2 0 2  2p

1 1 
2 0
2
 
A (1) = A (1) =  0
−1 1 ∗ 1 1 2p
d  2 2
ro
 
 1 0
1

2 2
c)  x 1
   
o.
 y  = A (1) ⋅  1  =
−1 3p
z  
  1 2p
1
nf
 
= 1
1
 
2. U ( ℤ ) = 1, { }
ɵ 5ɵ 2p
a)
6
ei
ℤ6 − U ( ℤ ) = {0,
6
ɵ 3,
ɵ 2, ɵ 4ɵ
} 1p
2p
S = 3ɵ
at
b) det A = 3ɵ x + 4ɵ 2p
{ }
1p
det A = 1ɵ ⇔ 3ɵ x + 4ɵ = 1ɵ ⇔ 3ɵ x = 3ɵ ⇔ x ∈ 1,3,5
ɵ ɵ ɵ
1p
.m
1p
det A = 5ɵ ⇔ 3ɵ x + 4ɵ = 5ɵ ⇔ 3ɵ x = 1ɵ ⇔ x ∈ Φ
{ }
ɵ ɵ ɵ
⇒ x ∈ 1,3,5
c) ( x, y ) ∈ {(1,ɵ 2ɵ )} 5p
w

1. x2 + 5x + 7
a) l = lim f ( x ) = lim 1p
x →−∞ x →∞ e− x
w
Se aplică regula lui l’Hospital de două ori şi se obţine 2p

l =0⇒ 1p
⇒ d : y = 0 asimptotă orizontală spre − ∞ 1p
w
b) F derivabilă pe ℝ şi f ' ( x ) = e x ( x 2 − 3 x + 2 ) 1p
f ' ( x ) = 0 ⇔ x ∈ {1, 2} , f (1) = 3e, f ( 2 ) = e2 1p
2p
⇒ 1 – maxim local, 2 –
minim local 1p
c) f ( 0 ) = 7, f (1) = 3e, f ( 2 ) = e2 1p
1p
7 ≤ e2
Conform tabelului de la b) ⇒ 7 ≤ f ( x ) ≤ 3e, ( ∀) x ∈ [ 0, 2] 3p
2. f continuă 1p
a) 0
−1
∫ sin xdx = −1 + cos1 1p
1 1p
ro
x
∫0 x + 2 dx = x|0 − 2 ln ( x + 2 )|0 =
1 1
3 1p
= 1 − 2ln
2
o.
3 1p
I = cos1 − 2 ln
2
b) 0
2p
I= ∫π sin
2
xdx
nf
−
π 1p
I= 2p
2
0 0
π2
ei
V =π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ sin xdx =
2
−π −π
2
c) x 2p
∫ f ( t ) dt = x − 2 ln ( x + 2 ) + 2 ln 2
at
0
3p
x
1
f ( t ) dt = 1
x ∫0
lim
x →∞
.m

Varianta 5
w
Prof . Badea Daniela

w

1. ( an ) ∗ progresie aritmetică, a1 = 2, r = 3 1p
w
n∈ℕ
S n = 155 ⇔ 3n 2 + n − 310 = 0, n ∈ ℕ ∗ ⇒ n = 10 3p
x = a10 = 29. 1p
2.  x1 + x2 = 1
 2p
 x1 ⋅ x2 = m ⇒
 x − x =1
 1 2
 x12 + x2 2 = 1 − 2 m 2p
 2
 x1 + x2 − 2 x1 ⋅ x2 = 1
2
1 − 2m − 2m = 1 ⇔ m = 0
1p
3. x −1 ≥ 0  5
 ⇒ x ∈ 1,  1p
5 − 2 x ≥ 0  2
Prin ridicare la pătrat se obţine 4 x 2 − 21x + 26 = 0 1p
 5
x1 = 2 ∈ 1, 
 2
ro
1p
13  5 
x2 = ∉ 1,
4  2  1p
⇒ S = {2} 1p
o.
4. A = 10 ⋅ 9 = 90
2
10
1p
C102 = 5 ⋅ 9 = 45 1p
3P3 = 3 ⋅ 6 = 18
nf
1p
N = 9 ⋅17⋮17 2p
5. x 1 1
∆ 2 x −1 1 = −3 x
ei 2p
0 0 1
∆
= 3⇒ x = 2
at
2p
2
x1,2 = ±2 1p

6. MN=MB + BN = 1p
.m
1 2
= AB + BC = 2p
3 3
2
1
(
= AB + −AB + AC =
3 3
) 1p
w
1 2
= − AB + AC.
3 3 1p
w

1.
Demonstrarea relaţiei 5p
a)
b) An ( a, b ) = A ( a n , na n −1b ) , ( ∀ ) n ∈ ℕ∗ 3p
w
2p
Demonstrarea prin inducţie sau cu metoda binomială
c) a 2012 = 1 ⇒ a = ±1 2p
2012a 2011b = 2012 1p
a = 1 ⇒ b = 1 ⇒ A (1,1) 1p
a = −1 ⇒ b = −1 ⇒ A ( −1, −1) 1p
2.  f (1) = 0
a)  ⇔ 2p
 f ( −1) = −4
a + b = 0 a = −1
⇔ ⇔ 3p
a − b = −2 b = 1
b) Relaţiile lui Viette 2p
1 1 1 s2
+ + = =1 1p
x1 x2 x3 s3
ro
x12 +x2 2 + x32 = a 2 − 2 1p
a 2 − 2 = 1 ⇔ a1,2 = ± 3 1p
c)
(
∆ = s1  s2 − x +x2 + x3  = ) 3p
o.
2 2 2
1
= 1(1 + 1) = 2 2p
nf
 x − x − 2; x ∈ ( −∞, −1] ∪ [ 2, ∞ )
1. 2
a) f ( x ) =  2 1p
− x + x + 2; x ∈ ( −1, 2 )
ei
f derivabilă pe ℝ \ {−1, 2} (funcţii elementare) şi 1p
1p
 2 x − 1; x ∈ ( −∞, −1) ∪ ( 2, ∞ )
f ' ( x) = 
1p
 −2 x + 1; x ∈ ( −1, 2 )
at
1p
f s ' ( −1) = −3, f d ' ( −1) = 3, ⇒ f nu e derivabilă în − 1

analog f nu e derivabilă în 2
.m
⇒ D' = ℝ \ {−1, 2}
b)
3p
w
Concluzia conform tabelului 2p

c) lim h ( x ) = ∞ ⇒ h nu are asimptotă orizontală 1p
w
x →∞
1p
h ( x)
m = lim =1
x →∞ x 2p
w
1p
n = lim ( h ( x ) − x ) = −
1
x →∞ 2
1
d : y = x− asimptotă oblică spre ∞
2
2. f continuă pe ( 0,e ) ∪ ( e, ∞ ) - funcţii elementare 2p
a)
f s ( e ) = f ( e ) = f d ( e ) = 1 ⇒ f continuă în e 1p
⇒ f continuă pe ( 0, ∞ ) ⇒ f admite primitive pe ( 0, ∞ ) 2p
b) h ( x ) ≤ 0 ( ∀ ) x ∈ e −1 ,1 1p
1
1p
A = − ∫ x ln xdx
1
ro
e
 x2 x2 1
Integrând prin părţi ⇒ A =  − ln x |1 = 2p
 4 2 e
e −3
2
=
o.
4e 2 1p
c) ln x ≤ x − 1 ( ∀ ) x ∈ [1, 2] 1p
şi ln x ≥ 0, x − 1 ≥ 0 ( ∀ ) x ∈ [1, 2]
nf
1p
x ≤ ( x − 1) ( ∀) x ∈ [1, 2]
2012
⇒ ln 2012
1p
prin integrare pe [1, 2] ⇒
2
1
ei 1p
⇒∫ f 2012
( x ) dx ≤
1
2013 1p
at
Varianta 6
Prof . BadeaDaniela
.m
w
1. 2 x − 1 ≤ 3 ⇔ −3 ≤ 2 x − 1 ≤ 3 2p
−1 ≤ x ≤ 2 1p
dar x ∈ ℤ ⇒ A = {−1, 0,1, 2} 1p
w
⇒ cardA = 4
1p
2. A ( 0, 3 ) ∈ G f ⇔ f ( 0 ) = 3 ⇔ b = 3 2p
w
a
− = 1 ⇔ a = −2 2p
2
⇒ f ( x ) = x2 − 2 x + 3 1p
3. CE : x 2 − 2 x > 0 ⇔ x ∈ ( −∞, 0 ) ∪ ( 2, ∞ ) 1p
x2 − 2 x − 3 = 0 2p
CE
x1 = −1, x2 = 3 ⇒ S = {−1,3} 2p
4. 3
C10 = 3p
= 120 2p
5. x1 x2 + y1 y2 = 0 ⇒ 2p
m 2 − 2m + 1 = 0 2p
m =1 1p
6. ( 0
)
cos 180 − x = − cos x 2p
1p
cos 900 = 0
ro
S =0 2p
o.
1. A 2 = 2I 2 3p
a)
A 2012 = 21006 ⋅ I 2 ; 2p
b) x y
nf
X =  ; XA = AX 1p
z t 
t = x 3p
⇒ɺ 
 y = 2z
ei 1p
finalizare
c) A 2k = 2k I 2 , ( ∀ ) k ∈ ℕ∗ 1p
1p
A 2k+1 = 2k A, ( ∀ ) k ∈ ℕ
at
A+A3 +A 5 +....+A 2011 = A + 2 A + 22 A + ... + 21005 A = 2p
( ) (
= 1 + 2 + 22 + ... + 21005 A = 21006 − 1 A)
.m
( ) ( )
A 2 +A 4 +A 6 +....+A 2012 = 2 + 22 + ... + 21006 I 2 = 2 21006 − 1 I 2 . 1p
2. Definiţia elementului neutru 2p

a) e = 5 ∈ℤ 3p
w
b) Definiţia elementului simetrizabil 2p

3' = 3 ∈ℤ 3p
c) x ∗ y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 2p
S = ( a ∗ 4) ∗ b = 4 ∗ b = 4
w
3p

w
1. xe x e
( ) = , f (1) =
' '
a) f x 2p
( x + 1)
2
4
e e
t:y− = ( x − 1) ⇔ ex − 4 y + e = 0
2 4 3p
b) lim f ( x ) =∞ 3p
x →∞
lim f ( x ) ∞ 2p
x →−1
x >−1
c)
4p
concluzia 1p
2. Fie F : ℝ → ℝ primitivă pentru f ⇒
a) ⇒ F derivabilă pe ℝ şi F ' ( x ) = f ( x ) 2p
F ' ( x ) = 3x2 + 1 > 0 ( ∀ ) x ∈ ℝ ⇒
ro
2p
⇒ F strict crescătoare pe ℝ 1p
b)
∫ f ( x ) dx = x + x +V 2p
3
o.
Fie F : ℝ → ℝ, F ( x ) = x3 + x + c 1p
A (1,3) ∈ GF ⇔ F (1) = 3 ⇔ 2 + c = 3 ⇔ c = 1 1p
F ( x) = x + x +1
3
nf
1p
c) g : [ 0,1] → ℝ, g ( x ) = ( x + 1) e x 1p
1
∫ g ( x ) dx = ( x + 1) e |
x 1 1
3p
− e x| =
0
0 0
ei
= 2e − 1 − e + 1 = e 1p
at
.m
w
w
w

Varianta 7
Prof: Badea Daniela
♦ Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.

1. 2012
 1 1  2p
a=∑ 
ro
− =
k =1  k k +1 
1 2p
= 1−
2013
o.
1p
0 < a < 1 ⇒ [a] = 0
2. m =1⇒1≥ 0 (A) 1p
m − 1 > 0  m − 1 > 0
nf
 9
m ≠1⇒  ⇔ ⇔ m ∈ 1, 
∆ ≤ 0 ( m − 1)( 5m − 9 ) ≤ 0
2p
 5
 9
⇒ m ∈ 1,  1p
 5
ei
3. 3 1  π
sin x − cos x = 1 ⇔ sin  x −  = 1 ⇔ 3p
2 2  6
at
π π   2π 
x− ∈  + 2 kπ | k ∈ ℤ  ⇔ x ∈  + 2 kπ | k ∈ ℤ  2p
6 2   3 
4. n ∈ ℕ, n ≥ 13 1p
.m
Cn4 = Cn13 ⇒ 1p
⇒ n − 4 = 13 ⇔ n = 17 3p
5. Fie M (α , β ) a.î. M ∈ d m , ( ∀ ) m ∈ ℝ 1p
w
⇒ m ( 2α + β − 1) + ( −α + β + 5 ) = 0, ( ∀ ) m ∈ ℝ 2p
 2α + β − 1 = 0 α = 2
⇒ ⇔ ⇒ M ( 2, −3) 2p
 −α + β + 5 = 0  β = −3
w
6. 12 12 2p
arccos = x ⇒ cos x = şi x ∈ [ 0, π ]
13 13
w
144 5 3p
⇒ sin x > 0 şi x = 1 − cos 2 x = 1 − =
169 13
1. 1 1 1
a)   1p
A = 1 1 1
1 1 1
 
4p
A = 3A
2
b) An = 3n −1 ⋅ A ( ∀ ) n ∈ ℕ∗ 2p
Demonstrarea propoziţiei prin inducţie 3p
c)
(
A + A2 + A3 + .... + A2012 = 1 + 3 + 32 + .... + 32011 ⋅ A =) 2p
32012 − 1 3p
= ⋅A
2
2. Ax ⋅ Ay = Ax + y 4p
a) 1p
finalizare
ro
" ⋅ asociativă pe M 3 ( ℝ ) , G ⊂ M 3 ( ℝ ) ⇒ " ⋅ asociativă pe G
b) " " 1p
I 3 element neutru pentru " ⋅" în M 3 ( ℝ ) 

 ⇒ A0 element neutru pentru " ⋅ în G
"
1p
I 3 = A0 ∈ G 
o.
Ax ` = A− x ∈ G 1p
Ax ⋅ Ay = Ax + y = Ay + x = Ay ⋅ Ax 1p
finalizare 1p
nf
c) f : ℤ → G, f ( x ) = Ax 2p
1p
f morfism
1p
f injectivă
f surjectivă
ei 1p

at
1. f 2 ( x ) = x3 + 2 x 2 + x − 1 derivabilă pe ℝ şi f 2 ' ( x ) = 3 x 2 + 4 x + 1 1p
a)
1
f 2' ( x ) = 0 ⇒ x1 = −1, x2 = − 1p
3
.m
2p
w
1
⇒ −1 maxim local; − minim local 1p
w
3
b) f1 ( x ) = x3 + x 2 + x − 1 derivabilă pe ℝ şi f1' ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1
f1' ( x ) > 0 ( ∀ ) x ∈ ℝ ⇒ f1 strict crescătoare ⇒ f1 injectivă 1p
w
lim f1 ( x ) = −∞ 
x →−∞

lim f1 ( x ) = ∞  ⇒ Im f1 = ℝ ⇒ f1 surjectivă
1p
x →∞

f1 continuă ⇒ f1 are pr. Darboux 
1p
⇒ f1 bijectivă ⇔ f1 inversabilă
( f ) ( 2) = f (1x ) , unde f ( x ) = 2 care are soluţia unică x

−1 '
1p
1 ' 1 0 0 =1
1 0
( f ) ( 2) = f 1(1) = 16
'
−1
1 ' 1p
1
c) ecuaţia devine x3 + mx 2 − x + 1 = 0; x = 0 nu este soluţie 1p
1 1
Soluţiile ecuaţiei date sunt aceleaşi cu ale ecuaţiei x + m − + 2 = 0 1p
x x
1 1 1p
Fie g : ℝ∗ → ℝ, g ( x ) = x − + 2 + m
x x
Utilizând şirul lui Rolle ecuaţia are trei soluţii reale ⇔ m ∈ ( −∞, −1]
ro
2p
2. π π
4 4
a) 1p
∫ f 2 ( x )dx = ∫ tg 2 xdx =
o.
0 0
π π
3p
= tgx| 4 − x| 4 =
0 0
4 −π
=
nf
1p
4
b) π
0≤ x≤ ⇔ 0 ≤ tgx ≤ 1 ⇔ 0 ≤ tg n x ≤ 1 ⇔ 1p
4
π ln 2
ei
(
⇔ 0 ≤ ln 1 + tg n x ≤ ln 2 ⇔ 0 ≤ I n ≤ ) 4
⇒ ( I n )n∈ℕ∗ mărginit (1) 1p
 π
tg n x ≥ tg n +1 x ( ∀ ) x ∈ 0, 
at
 4 1p
⇒ I n ≥ I n+1 ( ∀ ) n ∈ ℕ ⇔ ( I n )n∈ℕ∗ descrescător
∗
( 2) 1p
(1) , ( 2 ) ⇒ ( I n )n∈ℕ convergent
.m
∗
1p
c) ( I n )n∈ℕ ∗ {
descrescător ⇒ max I n | n ∈ ℕ∗ = I1 } 2p
π
4
π π ln 2
I1 = ∫ ln (1+tgx )dx . Făcând schimbarea de variabilă − x = y obţinem 2I1 = 3p
w
0
4 4
π ln 2
⇒ I1 = 1p
8
w
w

Varianta 8
Prof: Badea Daniela

1. a6 + a12 + a22 + a42 = 40 ⇔ 4a1 + 78r = 40 ⇔ 2a1 + 39r = 20 3p
ro
⇒ S 40 =
( 2a1 = 39r ) ⋅ 40 = 400 2p
2
2. 2 [ x ] − 3[ x] + 1 = 0 1p
2
o.
1
notăm [ x ] = a ⇒ 2a 2 − 3a + 1 = 0 ⇒ a1 = , a2 = 1
2p
2
1
[ x ] = ∉ ℤ ⇒ nu are soluţii
nf
1p
2
[ x ] = 1 ⇔ 1 ≤ x < 2 ⇔ x ∈ [1, 2 ) 1p
3. A ( 0, −1) ∈ G f ⇒ f ( 0 ) = 1 ⇒ c = −1 1p
ei
b 1 ∆ 3 2p
− = ;− = ;a < 0
2a 2 4a 4
⇒ a = −1; b = 1; c = −1 ⇒ f ( x ) = − x 2 + x − 1
2p
at
4. 4n = 2n + 992 1p
2n = t ⇒ t 2 − t − 992 = 0 ⇒ t1 = 32 şi t2 = −31 < 0 2p

.m
2n = 32 ⇔ n = 5 2p
5. A ( 3,1) ; B (1, −3) ; C (1, 0 ) 1p
2p
CA = 2i + j; CB = −3 j
−2
w
cos C = < 0 ⇒ C obtuz 2p

5
6. 5 2p
sin x =
w
13
12 2p
cos x =
13
w
104
E= 1p
29
1. det A1 = 1 ≠ 0 ⇒ A1 inversabilă 1p
a)
0 0 1
−1  
A 1 = 1 0 0
0 1 0
 
4p
b) 0 0 1  x 0 0
    2p
Ax 2 =  x 0 0  = B; Ax 3 =  0 x 0  = x ⋅ I 3
 0 x 0 0 0 x
   
⇒ Ax = x ⋅ Ax ; Ax = x ⋅ B; Ax = x ⋅ I 3
4 5 6 2
1p
prin inducţie ⇒ Ax 3 p = x p ⋅ I 3 ; Ax 3 p +1 = x p ⋅ Ax ; Ax3 p + 2 = x p ⋅ B 1p
c)  x 1 1 1p
ro
 
I 3 + Ax + B =  x x 1  = C ⇒
 x x x
 
x x 1
o.
2p
 
B3 p = x ⋅ C ; B3 p +1 = x ⋅ C ; B3 p + 2
p p
= x ⋅ x
p
x x
x x x 

det C = x ( x − 1) ; det B3 p = x3 p +1 ( x − 1)
nf
2 2
1p
1p
det B3 p +1 = x 3 p +1 ( x − 1) ; det B3 p + 2 = x3 p + 2 ( x − 1)
2 2
1p
Matricele Bn sunt inversabile ⇔ x ≠ 0 şi x ≠ 1
ei
2. f ( x ) = ( x − 1)( x − 2 ) c ( x ) + r ( x ) , r = ax + b 2p
a)
x =1⇒ a + b = 4 1p
x = 2 ⇒ 2a + b = 8 1p
at
a = 4
⇒ ⇒ r = 4x 1p
b = 0
.m
b) f ( 3) = 52012 + 13 1p
( )
1005
= ( 26 − 1) = ∑ C1006 261006−k ( −1) + 1 = a + 1 unde a ⋮13
1006 3p
52012 = 52
1006 k k
k =0
1p
⇒ r =1
w
c) n n
s = ∑ k 2 − 3∑ k + 2 ( n − 2 ) 1p
k =3 k =3
Calculul fiecărei sume 2p
w
n ( n − 1)( n − 2 ) 2p
s=
3
w

1. lim f ( x ) = −∞ ⇒ f nu are asimptotă orizontală 1p

a) x →−∞
f ( x) 1p
m = lim =1
x →−∞ x
1
n = lim  f ( x ) − x  = − 2p
x →−∞ 3
1
⇒d : y = x− asimptotă oblică spre − ∞ 1p
3
ro
b) f continuă pe ℝ 1p
f derivabilă pe ℝ \ {0,1} 2p
f s' ( 0 ) = ∞, f d' ( 0 ) = −∞ ⇒ f nu e derivabilă în 0 1p
o.
f s' (1) = f d' (1) = ∞ ⇒ f nu e derivabilă în 1 1p
c) x1 = 0 - punct de întoarcere şi punct de maxim local 3p
x2 = 1 - punct de inflexiune 2p
nf
2. 1
a) f ( x ) ≤ 0 ( x ) ∈ [ 0,1] ⇒ A = − ∫ f ( x ) dx 2p
0
Se aplică de două ori integrarea prin părţi
ei 3p
A=e 1p
b) F derivabilă pe ℝ şi F ' ( x ) = e x x 2 − 2 ( ) 2p
F ' ( x) = 0 ⇔ x = ± 2
at
1p
− 2 maxim local, 2 minim local. 2p

c) F : ℝ → ℝ, primitivă pentru f ⇒
.m
1p
⇒ F derivabilă pe ℝ şi F ' ( x ) = f ( x ) , ( ∀ ) x ∈ ℝ
0
F ( sin x ) − F ( 0 )  0 
 
⇒ L = lim = 1p
x →π sin x
w
F ' ( sin x ) ⋅ ( sin x )

'
l 'H
= lim = 1p
( sin x )
x →π '
= lim f ( sin x ) = −2
w
x →π 2p
w

Varianta 9
Prof: Badea Daniela
ro
1. 1 2012  1 1 
S=
r
∑  − = 2p
k =1  ak ak +1 
1 1 1  1 1 
=  −  = 1 − =
o.
2p
r  a1 a2013  4  8049 
2012
= 1p
8049
nf
2.  1 + x2 = 3
x
 2p
 x1 ⋅ x2 = 2 ( m − 1)
x12 + x2 2 + 2 x1 ⋅ x2 = 9 ⇒ 5 + 4 ( m − 1) = 9
2p
ei
m = 2 ⇔ m ∈ {±2} 1p
3. CE : 9 − 2 x > 0 ⇔ x < log 2 9 1p
at
ecuaţia este echivalentă cu 9 − 2 x > 23− x 1p
8
notăm 2 x = t ⇒ 9 − t > ⇒ t ∈ (1,8 ) 1p
.m
t
1 < 2x < 8 ⇔ 0 < x < 3 1p
3 < log 2 9 ⇔ 8 < 9 ⇒ x ∈ ( 0,3)
1p
4. f : {a, b, c} → {1, 2,3, 4,5}

2p
w
Numărul nr. = 53
2p
Numărul cazurilor favorabile 23
8 1p
P=
w
125
5. C ∈ Oy ⇒ C ( 0, y ) 1p
0 y 1
w
∆ = 3 1 1 = −2 y − 10 1p
1 −3 1
∆
= 3⇒ y +5 = 3 1p
2
y + 5 = 3 ⇒ y = −2 ⇒ C ( 0, −2 ) 1p
y + 5 = −3 ⇒ y = −8 ⇒ C ( 0, −8 ) 1p
6.
sin α + sin β ≤ 4 − ( cos α + cos β ) ⇔
2
2p
sin 2 α + sin 2 β + 2sin α sin β ≤ 4 − cos 2 α − cos 2 β − 2 cos α cos β
2p
⇔ sin α sin β + cos α cos β ≤ 1
1p
⇔ cos (α − β ) ≤ 1 ( A )
1. det A = α ( β 2 − 1) 3p
ro
a)
(S) compatibil determinat ⇔ detA ≠ 0 1p
⇔ α ∈ ℂ ; β ∈ ℂ \ {±1}
∗
1p
b) α −1 2  1
o.
β = −1 ⇒ A =  α    1p
−3 3  ; B =  1 
α −1 1   
  −3  1p
det A = 0
nf
−1 2 1p
= 3 ≠ 0 minor principal
−3 3
−1 2 1
ei
−3 3 1 = −12 ⇒ ( S ) incompatibil
−1 1 −3
at
2p
c) α 1 2   1
    1 2
β = 1 ⇒ A =  α 1 3  ; B = 1 ; det A = 0;
.m
= 1 ≠ 0 minor principal 1p
α 1 4   1 1 3
   
1 2 1
1 3 1 = 0 ⇒ ( S ) compatibil simplu nedeterminat 1p
w
1 4 1
x = λ

 y = 1 − αλ , λ ∈ ℂ
w
1p
z = 0

x0 2 + y0 = ( z0 − 1) ⇔ λ (λ −α ) = 0 ⇒
2012
w
λ = 0 ⇒ ( 0,1, 0 ) sau λ = α ⇒ (α ,1 − α 2 , 0 ) 1p
1p
2.  x + y + 2ɵ z = 0ɵ
a) 
 y + z = 1ɵ 2p

 z = 2ɵ
3p
 x = 0ɵ

ɵ
y = 2
 ɵ
 z = 2
b) Parte stabilă 1p
Asociativitate 1p
Element neutru 1p
Elemente simetrizabile 1p
ro
Comutativitate 1p
c) cardℤ 3 = 3 2p
⇒ cardG = 27 3p
o.
f n derivabile pe ℝ şi f n ' ( x ) = 2 x (1 + x ) + x 2 ⋅ n (1 + x )
1. n n −1 2p
nf
a)
f n ' (1) = 12 ⇒ 2n +1 + n ⋅ 2n −1 = 12
1p
1p
n = 2 ∈ ℕ∗ soluţie
1p
unicitatea soluţiei
ei
b) f 2 ( x ) = x 4 + 2 x3 + x 2 1p
(
f 2' ( x ) = 4 x 3 + 6 x 2 + 2 x = 2 x 2 x 2 + 3x + 1 ) 1p
at
 1 
f 2' ( x ) = 0 ⇒ x ∈=  −1, − , 0  1p
 2 
1
−1, − , 0 puncte de extrem local
.m
1p
2
 1 1
⇒ ∑ f 2 ( xk ) = f 2 ( −1) + f 2  −  + f 2 ( 0 ) = 1p
 2 16
w
c) x 2 (1 + x ) = C0n x 2 + C1n x3 + C 2n x 4 + ..... + Cnn x n + 2

n
1p
Prin derivare obţinem
f n' ( x ) = 2C0n x + 3C1n x 2 + 4Cn2 x3 + ..... + ( n + 2 ) C nn x n +1
1p
w
pentru x = 1 ⇒ 2C0n + 3C1n + 4C 2n + ..... + ( n + 1) C n-1

n + ( n + 2 ) Cn =
n 1p
= f n' (1) = ( n + 4 ) ⋅ 2n −1 1p
w
n+4 1
limita devine lim = 1p
n →∞ 2n 2
2. 3 −1
3 −1
1
a) ∫ dx = arctg ( x + 1) | = 3p
0
f 2
( x) 0
π π π
= − = 2p
3 4 12
b) Aplicarea metodei de integrare prin părţi 3p
2 5 −2 1 2+ 5
I= + ln 2p
2 2 1+ 2
c) 2
1 n k k
an = ∑   + 2 ⋅ + 2 2p
n k =1  n  n
Justificarea faptului că lim an = lim σ ∆ ( f , ξn ) 2p
n →∞ n →∞ n
1 1p
⇒ lim an = ∫ f ( x ) dx = valoarea de la punctul b
ro
n →∞
0
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w

Varianta 10
Prof . Badea Ion
ro
1. r = 3 1p
a1 = −15 1p
S n = 0 ⇔ n = 11
o.
3p
2. x ≠1 1p
x2 − x − 6
≤0
nf
1p
x −1
x ∈ ( −∞, −2] ∪ (1,3] 2p
A = {2,3} 1p
3. x −x
ei
2 2 2 2 13
⋅  + ⋅  = 1p
3 3 3 3 9
x
at
2 2 2 1 13
  = t ⇒ ⋅t + ⋅ = 1p
3 3 3 t 9
3 2
⇔ 6t 2 − 13t + 6 = 0 ⇒ t1 = , t2 =
.m
2 3 1p
x
2 3
  = ⇒ x = −1
3 2 1p
x
2 2
  = ⇒ x =1
w
3 3 1p
4. A53 − A42 = 3p
w
= 60 − 12 = 48 2p
5. 5 
B'  ,1 , O ( 0, 0 ) mijloacele laturilor 2p
2 
w
ecuaţia dreptei determinate de două puncte 1p

OB' : 2 x - 5 y = 0 2p
6. p=9 1p
S= 9 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 6 6
2p
S 2 6
r= = 2p
p 3
1. a2 a −1
a)
det A = b 2 b −1 = 2p
c 2
c −1
= ( b − a )( c − b )( c − a ) 3p
b) d x = ( b − a )( c − b )( c − a )( a + b + c ) 3p
ro
d y = − ( b − a )( c − b )( c − a )( ab + bc + ac )
d z = −abc ( b − a )( c − b )( c − a )
⇒ x = a + b + c, y = − ( ab + bc + ac ) , z = − abc 2p
o.
c) Fie t1 , t2 , t3 rădăcinile ecuaţiei date 1p
t1 + t2 + t3 = x = a + b + c

Fie ⇒ t1t2 + t1t3 + t2t3 = − y = ab + bc + ac
nf
t t t = − z = abc 2p
123
t1 = a

⇔ t2 = b
ei
t = c 2p
3
2. Suma coficienţilor polinomului f este egală cu f (1) 2p
at
a)
f (1) = 7 2012 + 14 ⇔ 1p
(
f (1) = 7 7 2011 + 2 ⋮ 7) 2p
.m
b) g = ( x + 2 )( x + 3) 1p
f = ( x + 2 )( x + 3) ⋅ q + r , gradr < 2 ⇒ r = ax + b 1p
f ( −2 ) = 12012 − 8 + 10 = 3 f ( −3) = ( −1) − 12 + 10 = −1
2012
 ⇒ −2a + b = 3;  ⇒ −3a + b = −1 2p
f ( −2 ) = −2a + b ( )
w
 f −3 = −3a + b 
−2a + b = 3 a = 4 1p
 ⇔ ⇒ r = 4 x + 11
−3a + b = −1 b = 11
w
c) 1 1 1 2p
g ( x ) = ( x + 2 )( x + 3) ⇒ = − , ( ∀) x ∈ ℕ ⇒
g ( x) x + 2 x + 3
w
1 1 1 1 1 1 1 1
⇒S= − + − + − + .... + − ⇔ 2p
2 3 3 4 4 5 2015 2016
1 1 1007
⇔S= − = 1p
2 2016 2016

1.
a)
f ' ( x ) = 2 ⋅ e2 x + 2 x = 2 e2 x + x ( ) 2p
f '
( x ) > 0 ( ∀ ) x ∈ [ 0,1] 2p
⇒ f strict crescătoare pe [ 0,1] 1p
b) f ( 0 ) = −1 < 0, f (1) = e 2 − 1 > 0 1p
f continuă pe [ 0,1] 1p
⇒ f are cel puţin o rădăcină în ( 0,1) (1) 1p
ro
f strict crescătoare pe [ 0,1] ( 2) 1p
(1) , ( 2 ) ⇒ f are o singură rădăcină în ( 0,1) 1p
( )
f '' ( x ) = 2 2e 2 x + 1 , f ''' ( x ) = 23 e 2 x ⇒ P3 ( A ) (I)
o.
c) 2p
Pk ( A) ⇒ Pk +1 ( A )
( ) (
f ( k +1) ( x ) = f ( k ) ( x ) = 2k e2 x = 2k +1 e 2 x ) ( A) ( II )
' '
nf
2p
Din ( I ) şi ( II ) ⇒ Pn ( A)( ∀) n ∈ ℕ, n ≥ 3 1p
2.
( x + 1)
x 3
∫ f (t ) dt 1
a) −
ei
lim 0
= lim 3 3= 3p
x →∞ x3 x →∞ x3
( x + 1) −1
3
at
1
= lim 3
= 2p
x →∞ 3x 3
b) x ( x + 1) − 1 dx =
∫ ( x + 1) dx = ∫
.m
1p
( x + 1)
2 2
1 1 1
∫ ( x + 1) − ( x + 1) dx = ln ( x + 1) + +C 1p
2
x +1
w
1 1p
Fie H ( x ) = ln ( x + 1) + + c,
x +1
H ( 0 ) = −1 ⇔ 1 + c = −1 ⇔ c = −2 1p
w
1
⇒ H ( x ) = ln ( x + 1) + −2 1p
x +1
c) 1
V = ∫ π f 2 ( x ) dx =
w
1p
0
( x + 1)
5
1 2p
=π | =
5 0
31π
= 2p
5
Varianta 11
Prof . Badea Ion

1.  1
2012
−  − 1 2012
ro
−1
N =
3 3
: 2012
= 3p
1 3
− −1
3
3
=
o.
2
2p
2. a şi b sunt soluţiile ecuaţiei x 2 − x − 12 = 0 3p
⇒ numerele sunt – 3 şi 4 2p
nf
3. 2 log 2 x − 1 ≤ 3 1p
⇔ log 2 x ≤ 2 1p
⇔ x≤4 2p
⇒ x ∈ {1, 2,3, 4}
ei 1p
4. 20 4
x− x= x 1p
100 5
at
110 4 2p
⋅ x = 1760
100 5
2p
x = 2000
.m
5. M mijlocul lui (AB) ⇒ M(1,2) 1p

1
mAB = 1p
2
d mediatoarea ⇒ md = −2 1p
w
d : 2x + y − 4 = 0 2p
6. sin 0 0 = 0, sin 90 0 = 1 1p
sin 2 15 0 + sin 2 75 0 = sin 2 15 0 + cos 2 15 0 = 1
w
1p
sin 2 30 0 + sin 2 60 0 = 1
1 1p
sin 2 45 0 =
w
2 1p
7
S= 1p
2
1. det A = 4 + m 2 − m 2 + 2m − 2m − m 2 3p
a)
= 4 − m2 2p
b) (S)sistemul este compatibil determinat ⇔ det A ≠ 0 2p
4 − m2 ≠ 0 ⇔ m ∈ ℝ \ {±2} 3p
c) m = 0 ⇒ det A = 4 1p
d x = 4, d y = 4, d z = −4 ⇒ 3p
⇒ ( x, y , z ) ∈ {(1,1, −1)} 1p
2. f a ,b ⋮ ( X − 1) ⇔ f a ,b (1) = 0 1p
a)
f a ,b (1) = 2 a 2 − 2 ab + b 2 + 2 a + 1 = ( a − b ) + ( a − 1)
2 2
2p
ro
( a − b ) = 0 2
(a − b)+ ( a − 1) = 0 ⇔ 
2 2
2p
( a − 1) = 0
2
⇒ a = b =1
o.
1p
b) x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f1,1 = 2 X − 2 X + X − 1 ⇒
3 2 1p
 1 1
 s1 = x1 + x2 + x3 = 1; s 2 = x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = ; s3 = x1 x2 x3 = 1p
nf
 2 2
S 2 = x1 + x2 + x3 = s1 − 2 s2 = 0
2 2 2 2
1p
2 x13 − 2 x12 + x1 − 1 = 0  2 x13 = 2 x12 − x1 + 1
 3  3
ei
2 x2 − 2 x2 + x2 − 1 = 0 ⇔  2 x2 = 2 x2 − x2 + 1
2 2
1p
 3  3
2 x3 − 2 x3 + x3 − 1 = 0  2 x3 = 2 x3 − x3 + 1
2 2
at
1
x13 + x23 + x33 = ( 2 S 2 − s1 + 3) = 1 1p
2
c) 2 ⋅ 8 x − 22 x +1 + 2 x − 1 = 0 ⇔ 2 ⋅ 23 x − 2 ⋅ 22 x + 2 x − 1 = 0 2p
.m
Notăm 2 x = t ⇒ 2t 3 − 2t 2 + t − 1 = 0 1p
( )
⇒ ( t − 1) 2t 2 + 1 = 0 ⇒ t = 1 1p
2 =1⇒ x = 0
x
1p
w
1.
(
f ' (x) = x 3 − 2 ) 1p
3
w
a)
2 3
f ' (x) = 0 ⇔ x =
3 2p
w
 2 3 2 3  2p
⇒ f strict descrescătoare pe  − 2,  şi strict crescătoare pe  , 2
 3   3 
b) Fie pantele celor două tangente 1p
 3
m1 = f '  = −1
 3  1p
 
m2 = f '
( 3)=1 1p
m1 ⋅ m 2 = − 1 ⇒ cele dou ă tangente sunt perpendiculare 2p
c) f ' ( x) −1
( )
1∞
 
( ( ))
1 1 x− 3 2p
lim f ' ( x )
x→ 3
( ) x− 3 = lim  1 + f ' ( x ) −1
x→ 3
f ' ( x ) −1
 =
 
(x 
) ( ) ( 
)
2
(x )
0 3 −3  x 3 −2 + x 3 −2 +1
3
3 −2 −1   2p
lim 0 lim  
=e x→ 3 x− 3
=e x→ 3 x− 3
=

( 
) ( )
2
lim 3 x 3 −2 + x 3 −2 +1 1p
=e x→ 3  
= e3 3
ro
2. 1 1
∫ ( x + 2 ) f ( x )dx = ∫ ( x − 1)dx =
1p
a) 1
−1 −1
x 1 2
o.
=  − x | = 2p
−1
 2 
= −2 2p
nf
b) x −1
1 1
 3 
I1 = ∫ dx = ∫ 1 − dx = 3p
-1
x+2 -1 
x+2
1 1
= x| − 3ln x + 2 | = 2 − 3ln 3 2p
−1 −1
ei
( x − 1) + 3 ( x − 1)
c) 1 n +1 n
⇔ I n +1 + 3I n = ∫
−1
x+2
dx = 2p
at
( x − 1)
1 n +1
∫ ( x − 1)
1
= dx = =
n
n +1
| −1
2p
−1
( −2 )
n+2
1p
.m
= , ( ∀ ) n ∈ ℕ∗
n +1

w
Varianta 12
Prof . Badea Ion
w


w
1. 5−2 6 = 3 − 2 2p
(1 − 2 )
2
= 2 −1 2p
N = 0∈ℕ 1p
2. ∆ = m − 12 2 1p
∆ ≥ 0 ⇔ m 2 − 12 ≥ 0 ⇔ 2p
(
m ∈ −∞ , − 2 3  ∪  2 3, ∞ ) 2p
3. 2 ⋅ 9 x = 3x +1 + 5 ⋅ 3x − 6 2p
3x = t ⇒ 2t 2 = 3t + 5t − 6 ⇔ t 2 − 4t + 3 = 0 1p
t1 = 1 ⇒ x1 = 0 1p
t2 = 3 ⇒ x2 = 1 1p
4. Nr. cazuri posibile =12 1p
C110 = C1111 = 1 1p
C11k ⋮11( ∀ ) k ∈ {1, 2,...,10} 1p
ro
Nr. cazuri favorabile =10
5 1p
P=
6 1p
5. AB = 5, AC = 20 , BC = 5 2p
o.
∆ ABC dreptunghic în A ( R.T.P ) 1p
M centrul cercului circumscris ⇒ M mijlocul lui ( BC ) 1p
nf
1 
⇒ M  ,0 1p
2 

6. m = 0 ⇒ u şi v necoliniari 1p
m −1
2
m≠0⇒ =2
ei 2p
m
⇔ m 2 − 2m − 1 = 0 ⇔ m1,2 = 1 ± 2 2p
at
1. det A = 5 1p
a)  −1 8 
A =
2
 2p
 −4 7 
.m
 − 9 22  2p
A3 =  .
 − 11 13 
b) A2 = 4 A − 5 I 2 se verifică prin calcul direct 2p
An +1 = 4 An − 5 An −1 , ( ∀ ) n ∈ ℕ, n ≥ 2 se demonstrează prin inducţie matematică
w
3p
c) Presupunem că ( ∃) m ∈ ℕ∗ astfel încât Am = I 2 ⇒ det Am = 1 ⇔ 2p
⇔ ( det A ) = 1 ⇔ 5m = 1 fals 3p
m
w
2. f = g `⋅h + r 1p
a) h= X −X +X
4 3
2p
w
r = −X 3 +1 2p
b)  s = x1 +x2 = −1 1p
Relaţiile lui Viette 
 p = x1 ⋅ x2 = 1 1p
x1 +x2 = s − 2 p = −1
2 2 2
 x12 +x1 + 1 = 0 /⋅ x1  x13 = − x12 − x1 2p

x1 şi x2 rădăcinile lui g ⇒  2 ⇒ 3
 x2 +x2 + 1 = 0 /⋅ x2  x2 = − x2 − x2
2
1p
⇒ x13 + x2 3 = 1 + 1 = 2
c) ( ) ( ) ( ) (
f x12 + f x2 2 = x116 +x18 + 1 + x216 +x28 + 1 = ) 2p
= (x + x )+(x + x )+ 2 =
1 2 1
2
2
2
2p
= −1 − 1 + 2 = 0 ∈ ℕ
1p
1. lim f ( x ) =0 2p
x→∞
a) 0
 
0 1 1
lim f ( x ) = lim =
ro
x →1 x →1 3+ x + 2 4 3p
f ' ( x)
b)  1 
'
1p
1 1
f ( x ) = −2 f ( x ) ⋅ 3 + x ⇔ − 2
2 '
= ⇔  =
f ( x) 2 3 + x  f ( x)  2 3 + x
 
o.
'
1  1  1
= 3+ x + 2 ⇔   = ⇒ relaţia adevărată
f ( x) 
 f ( x )  2 3 + x
1p
f ( x)
nf
2
1
f ' ( x) = − < 0 ( ∀ ) x ∈ ( −3,1) ∪ (1, ∞ ) , f s (1) = f d (1) = 2p
2 3+ x 4
⇒ f strict descrescătoare pe D 1p
c) Ecuaţia tangentei la grafic într-un punct
ei 1p
1 ' f ( −2 ) 1
2
f ( −2 ) =, f ( −2 ) = − =− 2p
3 2 18
⇒ y − f ( − 2 ) = f ( − 2 )( x + 2 ) ⇔
'
at
1p
⇔ x + 18 y − 4 = 0 1p
2. F derivabilă pe ℝ (1) 1p
.m
a)
( )
F ' ( x ) = ecos x + sin x − x + 1 == − sin x ⋅ ecos x + cos x − 1 = f ( x ) ( ∀ ) x ∈ ℝ ( 2)
'
2p
(1) şi ( 2 ) ⇒ F primitivă pentru f 2p
π
b) 2 π
∫ f ( x ) dx = F ( x ) | 2 = 2p
w
0
0
π
(
= e cos x + sin x − x )| 2
0
=
1p
w
π
= 2 − e −
2 2p
c) π π
w
4
f ( x ) − cos x + 1 4
sin x 2p
∫ ( sin
0
2
x − 1) e cos x
dx = ∫
0
cos 2 x
dx =
π
1 4 2p
= | =
cos x 0
= 2 −1 1p

Varianta 1
Prof: Badea Ion

1. 2 1006 1006 2p
z = (1 + i )  + (1 − i )  = ( 2i ) + ( −2i ) =
2 1006 1006
ro
   
3p
= −21006 − 21006 = −21007 ∈ ℝ
2. Fie x1 = 0, x2 = 2, x1 ≠ x2 ( sau alte valori ) 3p
o.
f ( x1 ) = f ( x2 ) = 1 ⇒ f nu este injectivă 2p
3. x −1 = 7 − x
nf
x −1 ≥ 0 x ≥ 1
⇔ x ∈ [1, 7 ]
2p
CE :  ⇔
7 − x ≥ 0 x ≤ 7 2p
x − 1 = ( 7 − x ) ⇔ x 2 − 15 x + 50 = 0 ⇒ x1 = 5 şi x2 = 10
2
CE
ei
⇒ S = {5} 1p
4. 2n −1 = 128 ⇔ n = 8 1p
at
k
( ) 1 8− k
k 4−k
Tk +1 = Ck
8a ⋅  = C8 a
2p
 a
4−k = 2 ⇔ k = 2 1p
.m
1p
T3 = C8k a 2 = 28a 2
5. Ecuaţia bisectoarei a doua este b : y = − x 1p
 5
 x=−
2 x − y + 5 = 0   5 5 
w
 3
 ⇔ ⇒ d1 ∩ b =  A  − ,   2p
 y = −x y = 5   3 3 
 3
w
11
A ∈ d2 ⇒ m = − 2p
5
6. notăm sinα = x, cos α = y şi rezolvăm 1p
w
3x+2y+3=0  5 12  
Sistemul  2 ⇒ ( x, y ) ∈  − , −  ; ( −1, 0 )  2p
x + y = 1  13 13 
2

 5
 sin α = −
kπ  13
dar x ≠ ⇒ ⇒ 1p
2 cos α = − 12
 13
120
sin 2α = 2sin α cos α = 1p
169
1. 1 a 2 
a)  
A = 2 2 1  1p
 1 1 −1 
 
2p
det A = 3 ( a − 1)
det A = 0 ⇔ a = 1 1p
ro
1 2 1p
= −3 ≠ 0 ⇒ rang A=2
2 1
b) a =1⇒
o.
1 2 1
dc = 2 1 −1 = −3 ( b + 2 ) 3p
1 −1 b
nf
d c = 0 ⇒ b = −2 2p
c) a = 1, b = −2
 y + 2z = 1− λ

ei
2 y + z = −1 − 2λ 1p
x = λ

( x, y, z ) ∈ {( λ , −1 − λ ,1) / λ ∈ ℂ}
at
2p
i
i
x, y, z ⇒ λ + 1 = −2 − 2λ ⇔ λ = −1 1p
⇒ ( −1, 0,1)
.m
1p
2. Definiţia 1p
a) ( −2 x + 3)( e − 1) = 0 ( ∀) x ∈ ℤ 2p
2p
⇒ e = 1∈ ℤ
w
b) Definiţia 1p
x`( −2 x + 3) = −3x + 4  −3x + 4
 ⇒ x`= 2p
−2 x + 3 ≠ 0 ( ∀ ) x ∈ ℤ  −2 x + 3
w
1p
x`∈ ℤ ⇔ −2 x + 3 | −3 x + 4 ⇔ −2 x + 3 ∈ D1 = {±1}
⇒ x ∈ {1, 2} ⇔ U ( ℤ ) = {1, 2} 1p
w
c)  3  3 3
x ∗ y = −2  x −  y −  + , ( ∀ ) x, y ∈ ℤ. 1p
 2  2 2
n
 3 3 1p
∗ ..... ∗
x = ( −2 )  x −  + , (∀) n ∈ ℕ , n ≥ 2
n −1 ∗
x ∗ x ∗ x

de n ori  2 2
Demonstrarea propoziţiei prin inducţie atematică completă 2p
2012
 3 3
x ∗ ..... ∗
x = ( −2 )
x ∗ x ∗ x−  +
2011 1p

de 2012 ori  2 2
1. x0 = 0 ⇒ f ( x0 ) = 1 1p
a)
f `( x0 ) = f `( 0 ) = 1 2p
t : y −1 = x ⇔ x − y + 1 = 0 2p
b) f 3 ( x ) = x3 + x 2 + x + 1; f 3 `( x ) = 3x 2 + 2 x + 1 1p
1p
f 3 strict crescătoare şi continuă pe ℝ \ {1}
ro
o.
2p
1p
nf
Im f3 = ℝ \ {4}
c) x n +1 − 1
1 + x + x 2 + x 3 + .... + x n = ( ∀) x ≠ 1 1p
x −1
ei ( n + 1) x n ( x − 1) − x n+1 + 1
n −1
Derivând se obţine 1 + 2 x + 3 x + 4 x + .... + nx 2 3
= 2p
( x − 1)
2
1 2 3 4 n 9 2n + 3
at
pentru x = ⇒ 1 + + 2 + 3 + .... + n −1 = − 2p
3 3 3 3 3 4 4 ⋅ 3n −1
n
k 9
⇒ lim ∑ k −1 = 1p
.m
n →∞
k =1 3 4
2. x +1 1
1
dx 1
a) I0 = ∫ = arctg |= 3p
( x + 1) + ( a + 1) a +1 a +1 0
2 2
0
1  2 1 
=  arctg − arctg  2p
w
a +1 a +1 a +1 
b) x ∈ [ 0,1] ⇒ x n +1 ≤ x n ⇒ 3p
⇒ I n +1 ≤ I n ( ∀ ) n ∈ ℕ∗
w
2p
c) 1
( )
I n + 2 + 2 I n +1 + a 2 + 2a + 2 I n = ∫ x n dx =
1
n +1
1p
0
1p
w
1
( )
≤ I n + 2 I n + a 2 + 2a + 2 I n = a 2 + 2a + 5 I n ⇒ I n ≥ ( 1
)
n +1 ( n + 1) a + 2a + 5
2
( )
1 1p
In ≤
( n − 1) ( a 2
+ 2a + 5 )
1 1 1
≤ In ≤ ⇒ lim n ⋅ I n = 2p
( n + 1) ( a 2
+ 2a + 5 ) ( n − 1) ( a 2
+ 2a + 5 ) n →∞ a + 2a + 5
2

Varianta 2
Prof: Badea Ion
ro
1.  π  1p
z 2 −  2sin  z + 1 = 0
 12 
π π π 5π 5π
o.
1p
∆ = −4 cos 2 ⇒ z1,2 = sin ± i cos = cos ± i sin
12 12 12 12 12
1p
z1 = z2 = 1, z1 = z2 , z ⋅ z = 1
5π
nf
1 2012
zi 2012 + 2012
= zi 2012 + zi = 2 cos 2012 ⋅ = 1p
zi 12
π 1
= 2 cos = 2⋅ = 1. 1p
3 2
ei
2. f ( ℚ) = ℚ 1p
Fie y = 3 − 1, f ( x ) = 3 − 1 ⇒
2p
at
1p
⇒ 3x − 1 = 3 − 1 ⇔ x = 1∉ ℝ \ ℚ
1p
⇒ f nu e surjectivă
3. 2x x
.m
2 2
3⋅  + 2 − 5⋅  = 0 2p
3 3
x
2 2
notăm   = a ⇒ 3a 2 − 5a + 2 = 0 ⇒ a1 = şi a2 = 1 1p
3 3
w
x
2 2
  = ⇒ x =1 1p
3 3
x
2
w
  =1⇒ x = 0 1p
3
4. A55 − A44 + A54 − A43 + A53 − A42 + A52 − A41 + 4 = 3p
2p
w
= 260
5. G ∈ Ox ⇒ G ( x, 0 )
 xC + 4
 x = 3  xC = 3 x − 4 1p
C ( xC , yC ) ⇒  ⇒ ⇒ C ( 3 x − 4, 2 )
0 = yC − 2  yC = 2
 3
3x − 4 2 1
∆= 3 1 1 = 12 x − 30
1 −3 1
1p
∆
= 3 ⇒ 6 x − 15 = 3
2
6 x − 15 = 3 ⇒ x = 3 ⇒ C ( 5, 2 ) 1p
6 x − 15 = −3 ⇒ x = 2 ⇒ C ( 2, 2 ) 1p
ro
1p
6. Fie T ∈ ℝ a.î. f ( x + T ) = f ( x ) , ( ∀ ) x ∈ ℝ ⇒
∗ 1p
o.
 π  π
⇒ 2 cos  4 ( x + T ) −  = 2 cos  4 x −  ( ∀ ) x ∈ ℝ
1p
 3  3
π
4x − = y ⇒ cos ( y + 4T ) = cos y ( ∀ ) y ∈ ℝ ⇒ 1p
nf
3
 π  π 2p
T =  k | k ∈ ℤ∗  ⇒ T0 =
 2  2
ei
1. a b c x y z
a)    
A = 0 a b  ∈ M, X =  0 x y  ∈ M, a, x ≠ 0
at
1p
0 0 a  0 0 x
  
 ax ay + bx az + by + cx 
 
.m
AX =  0 ax ay + bx  ; ax ≠ 0 3p
0 0 ax 
 
⇒ AX ∈ M, ( ∀ ) A, X ∈ M 1p
b) det A = a 3 ≠ 0 ⇒ A inversabilă 1p
w
x y z
−1   1 b b 2 − ac
A = 0 x y  cu x = , y = − 2 , z = 4p
0 0  a a a3
w
 x
c) 0 2 1
  1p
A = 3I 3 + B cu B =  0 0 2
w
0 0 0 

0 0 4
 
B =  0 0 0  ; Bk = 0 3
2
( ∀) k ≥ 3 1p
0 0 0
 
An = ( 3I 3 + B ) = Cn0 ( 3I 3 ) + Cn1 ( 3I 3 ) B + Cn2 ( 3I 3 )
n −1 n−2
B2 =
n n
1p
 3n 2n3n −1 n ( 2n + 1) 3n −2 
 
= 0 3n 2n3n −1 
0 0 3n  2p
 
2.
a)
(
f = X 4 +1 = X 4 + 2X 2 +1 − 2X 2 = ) 2p
(
= X 2 − 2 X +1 X 2 + 2 X +1 )( ) 3p
b) x1 + x2 + x3 + x4 = 0 1p
ro
Se adună toate coloanele la prima coloană ⇒
1 x2 x3 x4 1 x2 x3 x4
1 1 + x2 x3 x4 0 1 0 0
∆= = = 3p
o.
1 x2 1 + x3 x4 0 0 1 0
1 x2 x3 1 + x4 0 0 0 1
1p
=1
nf
c)
x12 + x2 2 + x32 + x4 2 = ( x1 + x2 + x3 + x4 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 ) = 2p
2
2p
= −2a < 0
⇒ f nu are toate rădăcinile reale 1p
ei
1. x −1 2p
F derivabilă pe ( 0, ∞ ) şi f ` ( x ) =
at
a)
2x x
f ` ( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
f strict descrescătoare pe ( 0,1]
.m
1p
f strict crescătoare pe [1, ∞ ) 1p
b) 1+α
β = f (α ) = 1p
α
w
3 α −1 3
f ` (α ) = ⇔ =
16 2α α 16 1p
⇔ 9α − 64α + 128α − 64 = 0 ⇔
3 2
1p
w
(α − 4 ) ( 9α 2 − 28α + 16 ) = 0 ⇔ 1p
α1 = 4  5  5
 ⇒ β = ⇒ M  4, 
w
1p
α 2,3 ∉ ℕ  ∗
2  2
n 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ ( 2 n − 1) n −1 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ ( 2 n − 3 )
c) 2 n +1 2 n −1
− −
f ( x ) = ( −1)
(n)
⋅x 2
+ ( −1) ⋅x 2 = 3p
2n 2n
( −1) 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 3)( 2n − 1 − x )
n
= , ( ∀) n ∈ ℕ
2n ⋅ x n x
2. 1 1
( ) x3
( )| 2 x4
1
I 2 = ∫ x 2 ln 1 + x 2 dx =
3 ∫0 x 2 + 1
a) ln 1 + x 2 − dx = 2p
0
3 0
1
1 2  1 
= ln 2 − ∫  x 2 − 1 + 2  dx =
3 3 0 x +1 1p
4 π ln 2
= − + 1p
9 6 3
b) Demonstrarea relaţiei ln (1 + x ) ≤ x ( ∀ ) x ≥ 0 1p
ro
(
0 ≤ ln 1 + x n
) ≤ x ( ∀ ) x ∈ [0,1]
n
1p
⇒0≤ x n
ln (1 + x ) ≤ x ( ∀ ) x ∈ [ 0,1]
n 2n
1p
o.
1
0 ≤ In ≤ , ( ∀ ) n ∈ ℕ∗ 2p
2n + 1
c) b 2p
Criteriul cleştelui ⇒
nf
b
3p
⇒ lim I n = 0
n →∞ ei
Varianta 3
Prof: Badea Ion
at
.m

1. ∆ = 4 m 2 − 4m 1p
∆ < 0 ⇔ m ∈ ( 0,1) , z1 = z2 1p
w
z1 + z2 = 1 ⇒ z1 + z2 + 2 z1 ⋅ z2 = 1
2 2
1p
⇔ z1 ⋅ z1 + z2 ⋅ z2 + 2 z1 z2 = 1 ⇔ 2 z1 z2 + 2 z1 z2 = 1
1p
w
1
⇔ 2m + 2 m = 1 ⇔ m =
4 1p
2.  1 25  25 3p
∆ = 25 ⇒ V  , −  ⇒ Vmin f = −
w
2 4  4
Vmin g = f ( 0 ) = f (1) = −6 2p
3.  x2 − 3 > 0
CE : 
x + 3 > 0
(
⇔ x ∈ −3, − 3 ∪ 3, +∞ ) ( ) 2p
x 2 − 3 > x + 3 ⇔ x 2 − x − 6 > 0 ⇔ x ∈ ( −∞, −2 ) ∪ ( 3, +∞ ) 2p

CE
⇒ x ∈ ( −3, −2 ) ∪ ( 3, +∞ ) 1p
4. Numărul total de funcţii =53=125 2p
Numărul funcţiilor injective = A53 = 60 2p

1p
Numărul funcţiilor neinjective = 125 – 60 =65
5. B ∈ d1 ⇒ B ( xB , xB + 1) ; C ∈ d 2 ⇒ C ( xC , 2 xC ) ; 1p
 0 + xC
 xB ' =

B ' - mijlocul lui [ AC ] ; B ' ∈ d1 ⇒  2 1p
 x ' + 1 = −1 + 2 xC
 B 2
⇒ xC = 3 ⇒ C ( 3, 6 )
ro
1p
 0 + xB
 xC ' =

C ' - mijlocul lui [ AB ] ; C ' ∈ d 2 ⇒ 
2
2 x ' = −1 + 2 xB + 1
o.
1p
 C 2
⇒ xB = 0 ⇒ B ( 0,1) 1p
nf
6.  4π  π
arcsin  sin  =− 1p
 3  3
 4π  2π 1p
arccos  cos =
 3  3
ei
 4π  π 1p
arctg  tg =
 3  3
at
 4π  π 1p
arcctg  ctg =
 3  3
S =π 1p
.m
1. XA = XX n = 2p
a)
= X n +1 = X n X = AX 3p
w
b)  a 0 0
 
XA = AX ⇒ X =  0 b 0 1p
0 0 c
 
w
 an 0 0
 
⇒ Xn = 0 bn 0 
0 1p
0 c n 
w

X n = A ⇒ a n = 1; b n = 2; c n = 3 1p
n impar ⇒ a = 1, b = 2, c = 3 ⇒ cardG n = 1
n n
1p
n par ⇒ a = ±1, b = ± 2, c = ± 3 ⇒ cardG n = 8
n n
1p
c) n, m impare ⇒ p = n ⋅ m impar
1 0 0  1 0 0  1 0 0 
     
0
n
2 0  ⋅ 0 m 2 0  =  0 nm
2 0  2p
     nm 
0 0 n 3 0 0 m 3  0 0 3
În celelalte cazuri ⇒ p = n ⋅ m par 3p
2. f ( x ) = ( x − 1) c ( x ) + ax + b; a, b ∈ ℝ, f ( x ) , c ( x ) funcţiile polinomiale asociate 1p

2
a)
ro
f `( x ) = 2 ( x − 1) c ( x ) + ( x − 1) c`( x ) + a
2
1p
f `( x ) = 2012 x 2011 − 1003x1002 + 1 1p

a + b = f (1) a + b = 2 a = 1010
o.
x =1⇒  ⇔ ⇔ 1p
a = f `(1)  a = 1010 b = −1008
1p
r = 1010 x − 1008
nf
b)  s2011 = −1
Din relaţiile lui Viette ⇒  2p
 s2012 = 1
3p
⇒s=
s2011
= −1
ei
s2012
c) h = X 2012 − X 1003 + 1 1p
at
1 3
X 2 − X + 1 = ( X − ε1 )( X − ε 2 ) unde ε1,2 =±i 1p
2 2
Dacă ε ∈ {ε1 , ε 2 } ⇒ ε − ε + 1 = 0 şi ε = −1
2 3 1p
.m
h ( ε ) = ε 2012 − ε 1003 + 1 = ε 2 − ε + 1 = 0 1p
h⋮( X − ε ) 

⇒ ε ∈ {ε1 , ε 2 } ⇒ h ⋮ ( X − ε1 )( X − ε 2 ) = X 2 − X + 1 1p

w
ε1 ≠ ε 2 

w
1. g derivabilã pe ℝ şi g ` ( x ) = −2 xe − x ⇒ g `` ( x ) = e − x 4 x 2 − 2 ( )
2 2
a) 1p
2
g `` ( x ) = 0 ⇒ x1,2 = ± 1p
w
2
x
−∞ −
2 2 +∞
2 2
2p
g '' ( x ) + + + + + + 0 − − − − 0 + + + + + + +
 2  2 2  2  1p
⇒ f strict convexă pe  −∞, −  , strict concavă pe  − ,  , strict convexă pe  , ∞ 
 2   2 2   2 
b) g ( n ) ( x ) = e − x ⋅ Pn ( x ) , unde Pn ( x ) este o funcţie polinomială de grad n 2p

2

Pn ( x )
lim 2 =0 1p
x →∞
ex
c) Fie h ( x ) = f ( x ) − g ( x ) , h continuă pe [ 0, ∞ ) , derivabilă pe ( 0, ∞ ) 2p
lim h ( x ) = 0 
f ( x ) ≤ e − x ( ∀ ) x ≥ 0 ⇒ x→∞  ⇒ ( ∃) c ∈ ( 0, ∞ ) a.î. h ( c ) = 0
2
'
2p
ro
h ( 0 ) = 0 
1p
⇔ ( ∃) c ∈ ( 0, ∞ ) a.î. f ' ( c ) = −2c ⋅ e− c
2
2. 1
g ( x ) ≥ 0 ( x ) ∈ [ 0,1] ⇒ A = ∫ g ( x ) dx =
o.
a) 2p
0
1
1 x2 1
= ∫ xe x dx = e | =
2
2p
nf
0
2 0
e −1
= 1p
2
b) Fie F o primitivă a funcţiei f ⇒ F derivabilă pe ℝ şi F ' ( x ) = f ( x ) , ( ∀ ) x ∈ ℝ 1p
ei
0
F ( cos x ) − F ( 0 )  0 
 
L = lim = 1p
x→ ( ) ( )
π F ctgx − F 0
at
2
F ' ( cos x ) ⋅ ( cos x )

'
l 'H
1p
= lim =
π
F ( ctgx ) ⋅ ( ctgx )
' '
x→
.m
f ( cos x ) ⋅ ( − sin x )
= lim = 1p
π  1 
x→
2 f ( ctgx ) ⋅  − 2 
 sin x 
=1 1p
w
c) 2 e ≤ h ( x ) ≤ 1 + e, ( ∀ ) x ∈ [ −1, 0] 3p
0
2p
⇒ 2 e ≤ ∫ h ( x )dx ≤ 1 + e
w
−1
w
Varianta 1
Prof: Bășcău Cornelia
ro
o.
1. 3p
lg106 = 6, 106 = 103 , 3 106 = 100
lg106 + 106 + 3 106 = 1106 2p
2. x 2 − 3 x − 10 = 0 ⇒ x ∈ {5, −2}
Grf ∩ Ox = { A(−2, 0), (5, 0)}
nf 2p
3p
ei
3. C.E.x > 0, log 227 x3 = ( 3log 27 x ) 1p
2
1 4  2p
at
not log 27 x = t ⇒ 9t 2 + 9t − 4 = 0 ⇒ t ∈  , − 
3 3  1p
1
log 27 x = ⇒ x = 3 27 ⇒ x = 3 ∈ ℕ
.m
3
4
log 27 x = − ⇒ x = 3 27 −4 ⇒ x = 3−4 ∉ ℕ 1p
3
4. k k 2p
 1  9−k  1 
w
Tk +1 = C9k (3 x)9−k   ⇒x   =x
0
 x  x
1
9− k − k
x 2
= x0 2p
w
k = 6 ⇒ T6+1 = C96 33 = 2268 1p
5. A(2, 0), B(4, 2), C (6, −4) 1p

w
x A + xB + xC
xG = ⇒ xG = 4 2p
3
y + yB + yC −2 2p
yG = A ⇒ yG =
3 3
6.  3π  2p
6 ∈  , 2π  → sin 6 < 0
 2  1p
 π 
7 ∈  0, ,  → sin 7 > 0 2p
 2 
sin 6 < sin 7
ro
1.  −1 0  1 0 2p
a) f (−1) =  , f (1) =  
 0 −1 0 1
0 0
f (−1) + f (1) =   = O2
o.
3p
0 0
b)  2x 0  2p
f (2 x) = 
nf

 0 2x 
 2x 0   1 0 
 =  2p
 0 2x   0 1 
1
ei
1p
x=
2
at
c)  x2 0 1p
f ( x) ⋅ f ( x) =  
0 x2  1p
x
n
0
.m
( f ( x) ) = , ∀n ∈ ℕ∗
n
n
0 x 
 2 0  22014 0  1p
f (2) + ... + ( f (2) ) = + + =
2014
 ...  2014 
 0 2  0 2 
w
 2 + .. + 22014 0 
 = 1p
 0 2 + .. + 2 2014

 22015 − 2 0  1p
w
 
 0 2 − 2
2015
2.
w
elemente inversabile 1, ˆ 2,
ˆ 4,5,
ˆ ˆ 7,8
ˆ ˆ 2p
3p
a) 1ˆ ⋅ 2ˆ ⋅ 4ˆ ⋅ 5ˆ ⋅ 7ˆ ⋅ 8ˆ = 8ˆ
b) 1ˆ + 2ˆ + ... + 9ˆ = 0ˆ 2p
= 1ˆ + 2ˆ + ... + 7ˆ = 1ˆ
1ˆ + 2ˆ + ... + 2014 3p
c) 3ˆ x + 2ˆ y = 0ˆ ( ) ⋅ 2ˆ 2p
 6ˆ x + 4ˆ y = 0ˆ
 ⇒ ⇒
4 x + 5 y = 1
4ˆ x + 5ˆ y = 1ˆ ˆ ˆ ˆ 2p
x + 9ˆ y = 1ˆ ⇒ x = 1ˆ
10 1p
y = 3,
ˆ S = 1,3
ˆ ˆ
{( )}
ro
1. ( x 2014 )′ = 2014 x 2013 2p
o.
a) 2p
(2014 x )′ = 2014 x ln 2014
1p
f ′( x ) = 2014 x 2013 + 2014 x ln 2014
nf
b) y − y0 = f ′( x0 )( x − x0 ) 1p
x0 = 0, y0 = 1 − ln 2014 1p
1p
f ′(1) = ln 2014
2p
ln 2014 x − y + 1 − ln 2014 = 0
ei
c) f ′′( x) = 2014 ⋅ 2013x 2012 + 2014 x ln 2 2014 2p
1p
x 2012 ≥ 0, 2014 x > 0
at
2p
f ′′( x) > 0 ⇒ fconv. peℝ
2. 4 4 1 4 1 2p
∫ f ( x)dx = ∫ dx + ∫ dx =
.m
2 2 x 2 x+2
a) 2p
( )
4
= ln x + ln x + 2 =
2
1p
6
= ln 4 − ln 2 + ln 6 − ln 4 = ln = ln 3
2
w
b) Fprim. f ⇒ F ′( x) = f ( x), ∀x ∈ [1, ∞ ) 2p

1 1
F ′′( x) = f ′( x) = − − <0 2p
w
x ( x + 2) 2
2
F ′′( x) < 0 ⇒ Fconc. pe [1, ∞ )

1p
w
c) 2 2p
2 1 1 
V =π∫  +  dx =
1
 x x+2
 2 2 2 1 
π  ∫ x −2 dx + ∫ ( x + 2) −2 dx + 2∫ dx  =
 1 1 1 x( x + 2) 
 x −1 2 ( x + 2)−1 2 2 1  2p
π + +2 ∫ ( x + 1)′dx  =
 −1 1
−1
1 1 ( x + 1) − 1
2 
 
ro
 1 ( x + 1) − 1 2  7 3
π 1 − 2−1 + 3−1 − 4−1 + 2 ln 1  =π  + ln  1p

 2 ( x + 1) + 1   12 2
o.
nf
ei Varianta 2
at
.m
1. −2i −2i (3 + i ) 2 − 6i 3p
= =
3−i 10 10
w
2p
−2i 2 − 6i 2 + 6i
= =
3−i 10 10
w
2.  −b −∆  2p
V ,  , a = 1, b = 0
 2a 4a  2p
−b
w
ec. axei de simetrie x =

2a
x=0 1p
3. C.E.x ∈ [3,5] 2p
x −3 + 5− x = 2 ( ) ⇒ x −3+5− x + 2 ( x − 3)( 5 − x ) = 4
2
2p
( x − 3)( 5 − x ) = 1 ( ) ⇒ − x 2 + 8 x − 16 = 0
2
x = 4 ∈ [3,5] 1p
4. 9 2p
x − pret initial,x − 10% x =
ro
x, pret dupa pima reducere
10 2p
9 9 81
x − 10% x = x, pret final
10 10 100 1p
o.
81
x = 8100 ⇒ x = 10000
100
5. MN NP 2p
= = 2R
nf
sin P sin M
3 NP 2p
= = 2R
12 2 2
1p
NP = 3 2, R = 3
ei
6. MN 2 = 40 2p
at
NP 2 = 40 2p
MN = NP ⇒ ∆MNPis
1p
.m
1. A1(-1.1), A2(-2,2) :2p

w
a)
2p
A1A2: =0
w
1p
A1A2: x = - y
w
b) 3p
2p
c) O(0,0), An(-n,n), An+1(-n-1,n+1) 1p

2p
2p
Deci O, An, An+1 coliniare
2. 2014 (-2014)=20142014-2014= 5p
a) =20140=1
ro
b) 3p
2p
o.
nf
=0
x = -1
c)
ei 2p
2p
at
1p
.m
′
( ) ( )
1. 3p
′ 2
 (2x-1) ′ ( 2 x − 1) x − 2 x + 1 − ( 2 x − 1) x − 2 x + 1
w
2
a)
 2  = =
( )
2
 (x -2x+1)  x − 2x + 1
2
2 ( x − 1) − 2 ( 2 x − 1)( x − 1) ( x − 1)( 2 x − 2 − 4 x + 2 ) = −2 x 2p
2
w
=
( x − 1) ( x − 1) ( x − 1)
4 4 3
w
b) −2 x 1p
f ′( x) =
( x − 1)
3
−2 x
f ′( x) = 0 ⇒ =0⇒ x=0
( x − 1) 1p
3
f ′( x) ≥ 0, x ∈ [ 0,1) , f ′( x ) < 0, x ∈ ( −∞, 0 ) ∪ (1, ∞ ) 1p

lim f ( x) = 0,
x →∞ 2p
ro
x = 1min, f (1) = −1 ⇒ f ( x ) ≥ −1
c) lim f ( x) = ∞, lim f ( x) = ∞ ⇒ x = 1 as.vert.la ± ∞ 2p

x →1 x →1
x >1 x <1
o.
lim f ( x) = 0, lim f ( x) = 0 ⇒ y = 0 as.oriz.la ± ∞ 2p
x →∞ x →−∞
1p
Fct admite as. verticală, as. orizontală și nu are as oblică
nf
2. lim f ( x) = −1 1p
x →0
x<0
a) 1p
lim f ( x) = −1
x →0
x >0
ei
1p
f ( x) = −1
fcont. ⇒ fad . prim. 2p
at
( 2 x − 1) dx + ∫0 ( 3x 2 + 2 x − 1) dx =
b) 1 0 1 2p
∫-1
f ( x)dx = ∫
−1
2p
.m
1
= ( x 2 − x) 0
−1 + ( x3 + x 2 − x) =
0
−2 + 1 = −1 1p
c) 2 2 2 2p
∫ f ( x)dx = ∫ (3 x 2 + 2 x − 1)dx = x3 + x 2 − x
w
a a a
10 − a 3 − a 2 + a = 9 1p
a3 + a 2 − a − 1 = 0 1p
w
a = 1, a = −1, a ≥ 0 ⇒ a = 1
1p
w
Varianta 3
ro
1. ⋅⋅ 3p
x − 3, x, x + 1 ⇒ x 2 = ( x − 3)( x + 1)
o.
⋅⋅ 2p
−3
2x + 3 = 0 ⇒ x =
2
x + 1 + x − 3 = x + 1, x ∈ [3, ∞)
nf
2. 3p
x − 3 = 0 ⇒ x = 3 ∈ [3, ∞) 2p
ei
3. ( f f ) ( x) = f ( f ( x) ) = 3(3x − 2) − 2 = 9 x − 8 2p
( f f ) ( x) − f ( x) = 0 ⇔ 9 x − 8 − (3x − 2) = 0 2p
at
x =1
1p
4. nr dreptelor=C102 2p
.m
3p
w
5. yB − y A 1 1p
mAB = ⇒ mAB = 2 ⇒ mmediat . = −
xB − x A 2
2p
 x + x y + yB  5 
Mmij.[ AB] ⇒ M  A B , A  ⇒ M  , 4
w
 2 2  2 
ec.mediat : y − yM = mmediat . ( x − xM ) ⇒ 2 x + 4 y− 21 = 0 2p
w
6.  3π  2p
4 ∈  π ,  ⇒ cos 4 < 0
 2  1p
 3π 
5 ∈  , 2π  ⇒ cos 5 > 0 2p
 2 
cos 4 < cos 5

1.  eln n ln e   n 1  3 1  4 1 3p
a) A(n) =  =  , A(3) =   , A(4) =  
 ln1 ln e   0 1  0 1  0 1
12 4 
A(3) A(4) =   ⇒ tr ( A(3) A(4) ) = 13 2p
 0 1
b)  3 1  27 13  3p
A(3) =   ⇒ A (3) = 
3

 0 1  0 1 2p
ro
det A3 (3) = 27
c)  1 1 2 1 2 3  1 3 n 1 n ∗
A(1) =   ; A (1) =   ; A (1) =   ; A (1) =  ,n∈ℕ
o.
 0 1 0 1  0 1 0 1
 1 1
Etapa de verificare n = 1, A1 (1) =  
 0 1
nf
 1 n + 1 n +1  1 n  1 1  1 n + 1
Etapa de demonstratieAn +1 (1) =   ; A (1) = A (1) A(1) = 
n
 = 
0 1   0 1  0 1  0 1 
 1 2014 
A2014 (1) =  
ei
0 1 
2. g = 0 ⇒ x 2 + 3ˆ x + 2ˆ = 0ˆ 1p
at
2p
a) x = 3̂
2p
x = 4̂
.m
b) 2p
g f ⇒ f = g ⋅ c ⇒ f (3)
ˆ = 0, ˆ = 0ˆ
ˆ f (4)
3ˆ 4 = 1,
ˆ 4ˆ 4 = 1 2p
1ˆ + a = 0ˆ ⇒ a = 4ˆ 1p
w
c) f = x 4 + 1̂ 1p
{ }
ˆ ˆ , ∀a ∈ ℤ [ x ]
aˆ 4 ∈ 0,1 5 2p
w
f (aˆ ) ∈ {1,
ˆ 2ˆ } , ∀a ∈ ℤ [ x ]
5 2p
w

 x + 3 ′ x − 3 − x − 3
1. 3p
−6
a) f ′( x) =   = =
 x −3 ( x − 3) ( x − 3)
2 2
f ( x) − f (0) −6
lim = f ′ ( 0) = 2p
x →0 x 9
b) 3p
 x+3 1
x ∞ x
 6 
lim ( f ( x) ) = lim  = lim 1 +  =
x
x →∞ x − 3

x →∞
  x→∞  x − 3 
ro
x −3 6
x
 6  6 x −3
2p
lim  1 +  = e6
x →∞
 x −3
o.
c) −6 1p
f ′( x) = < 0, ∀x ∈ ℝ \ {3} ⇒ fstrict descrescatoare pe ℝ \ {3}
( x − 3)
2
2p
nf
lim f ( x) = lim f ( x) = 1, lim f ( x) = −∞, lim f ( x) = ∞
x →−∞ x →−∞ x →3 x →3
x<3 x>3
Daca m = 1ecuatia nu are solutii;daca m ∈ ( −∞,1) ecuatia are o solutie x0 ∈ ( −∞,3) ;

2p
daca m ∈ (1, ∞ ) ecuatia are o solutie x0 ∈ ( 3, ∞ )
ei
2. e2 e2 2p
I n = ∫ eln x ln xdx = ∫ x n ln xdx
n
at
e e
a) 2 2p
e 2
x e2 x2 1
I1 = ∫ x ln xdx = ln x e2
e −∫ dx =
e 2 e 2 x
.m
e2 x2 3e4 − e 2 1p
e4 − − e2
e =
2 4 4
b) e2 x n +1 e2 e2 x
n +1
1 1p
I n = ∫ x n ln xdx = ln x − ∫ dx =
w
e n +1 e e n +1 x 1p
2e2 n + 2 − e n +1 x n +1 e 2
− = 1p
n +1 (n + 1) 2 e
w
(n + 1) ( 2e2 n + 2 − e n +1 ) − ( e2 n + 2 − en +1 )
2p
(2n + 1)e2 n+ 2 − ne n +1
=
(n + 1) 2 (n + 1) 2
w
c) 3e4 − e2 5e6 − 2e3 3p

I 0 = e2 , I1 = , I2 =
4 9 1p
3e − e
4 2
5e6 − 2e3
5e2 e2 + 20e2 − 6e3 = 27 1p
4 9
5e + 15e − 5e − 6e = 15e − 6e
4 6 4 3 6 3
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Brabeceanu Silvia
ro
o.
1. Scriem media geometrică a celor trei numere x 2 + 3 x = 2 ⋅ 8 1p
1p
x2 + 3x − 4 = 0
nf
3p
Rezolvarea ecuaţiei ⇒ x1 = 1, x2 = −4 ei
2.  −b −∆  1p
Vârful parabolei V  , 
 2a 4a 
−∆
at
Condiţia = 3m + 1 1p
4a
5
24m = 15 ⇒ m = 2p
.m
8
1p
 3 23 
Finalizare V  , 
4 8 
w
3. Ecuaţia x 2 + 9 = 5 x + 15 ⇒ x 2 − 5 x − 6 = 0 1p
Soluţiile x1 = 6, x2 = −1 2p
2p
w
Verificare
4. ab - impar ⇒ b ∈ {1,7} 1p
w
2p
Pentru fiecare b impar sunt trei variante de alegere a lui a ⇒ 2 ⋅ 3 = 6 variante
1p
Pentru b = 1 ⇒ 21, 41, 71
1p
Pentru b = 7 ⇒ 17, 27, 47
5. −3 a − 2 2p
uv⇒ =
−1 4
3p
Rezolvarea ecuaţiei cu soluţia a = 14
6. 2cos x = 3 2p
2p
3
cos x =
2
ro
π 1p
Soluţia x =
6
o.
nf
1. 1 1 1
det ( A (1) ) = 1 0 0
a)
2p
1 2 1
3p
ei
det ( A (1) ) = 2 − 1 = 1
b)  1− m 3 1− m 
at
 
A ( m ) ⋅ A ( −m ) =  m m m  3p
 3m m − m 2 
 −m − m2
.m
 1− m 3 1 − m   −1 3 0  2p
   
 m m m  =  1 1 1 ⇒ m =1

 −m − m2 3m m − m2   −2 3 0 
w
c) 1 1 1   1 1 1  1 1 1
     
A (1) + A ( 2 ) + ⋯ A (10 ) = 1 0 0  +  2 0 0  + ⋯ + 10 0 0  2p
1 2 1   2 2 2   
    10 2 10 
w
 
 10 10 10 
 
 (1 + 10 )10 0 0  3p
w
A (1) + A ( 2 ) + ⋯ A (10 ) =  
2
 
 (1 + 10 )10 20 (1 + 10 )10 
 
 2 2 
2. 3 ∗ 4 = 24 − 18 − 24 + 21 = 3 2p
a) ( 3 ∗ 4 ) ∗ ( −3 ) = 3 ∗ ( −3 ) = 3 3p
b) x ∗ y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 2p
x ∗ y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3) + 3 2p
x ∗ y = 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3) + 3 = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3
1p
c) x ∗ x = 2 ( x − 3) + 3 1p
2
2p
ro
( x ∗ x ) ∗ x = 4 ( x − 3) + 33
2p
4 ( x − 3) + 3 = 7 ⇒ ( x − 3) = 1 ⇒ x = 4
3 3
o.
nf
 2 x − 1 ′ 2 ( x − 1) − ( 2 x − 1)
1. 2p
a) f ′( x) =   =
 x −1  ( x − 1)2
3p
−1
ei
f ′( x) = , x ∈ (1, ∞ )
( x − 1)2
f ( x) − f (2)
at
b) 2p
lim = f ′ ( 2)
x→2 x−2
f ′ ( 2 ) = −1 2p
.m
f ( x ) − f ( 2) 1p
lim = −1
x→2 x−2
c) Ecuaţia tangentei : y − y0 = f ′ ( x0 )( x − x0 ) 1p
w
2p
y0 = f ( 2 ) = 3 şi f ′ ( 2 ) = −1
2p
w
tg: x + y − 5 = 0
2. f este o primitivă a lui g ⇔ f ′ ( x ) = g ( x ) , ∀x ∈ ( 0, ∞ ) 2p

w
a) 3p
2 − 3x
f ′ ( x ) = ( 2ln x − 3x )′ = = g ( x)
x
b) ∫ f ( x ) dx = ∫ ( 2ln x − 3x ) dx = 2 ∫ ln xdx − 3∫ xdx 1p
1
∫ ln xdx = x ⋅ ln x − ∫ ⋅ xdx = x ⋅ ln x − x
x 2p
4 x ⋅ ln x − 4 x − 3 x 2
∫ f ( x ) dx = +c
2 2p
c) e f ( x) e ln x e 2p
∫ dx = 2 ∫ dx − 3∫ dx
1 x 1 x 1
e 3p
ro
( )
e ln x e ln x
1 e ln x
1
∫ dx = ln x − ∫ 2
dx ⇒ ∫ dx = ln 2 e − ln 2 1 =
1 x 1 1
x 1 x 2 2
o.
nf
Varianta 2
ei Prof: Brabeceanu Silvia
at
.m
1. 3 − 2i 2 + 3i 5 − 25i + 2 + 16i 3p
z= + =
1+ i 2−i 10
w
7 9 7 9
z= − i⇒z= + i 2p
10 10 10 10
w
2.
f (1) + f ( 2 ) + ⋯ + f ( 8 ) =
(
2 28 − 1 ) + (1 + 8) 8
2 −1 2 3p
w
f (1) + f ( 2 ) + ⋯ + f ( 8 ) = 512 + 34 = 546 2p
3. Baza subunitară ⇒ 7 + 5 x < x 2 + 1 1p
1p
x2 − 5x − 6 > 0
3p
 −5 
x ∈ ( −∞, −1) ∪ ( 6, ∞ ) şi x ∈  , ∞  ⇒ x ∈ ( 6, ∞ )
7 
4. Pentru n ∈ {1, 4,5,6,7} inegalitatea este verificată 4p
1p
cazuri favorabile 5
Probabilitatea = =
cazuri posibile 7

5. AB + BC + AC = AC + AC = 2 AC 2p
ro
2p
AB + BC = −2i + 2 j
1p
2 AC = −4i + 4 j
o.
6. sin 750 + cos 750 − a = sin 750 − sin150 + cos 750 + cos150 1p
1p
nf
sin 750 − sin150 = 2sin 300 cos 450
1p
cos 750 + cos150 = 2cos 450 cos300
2p
1 2 2 3
sin 750 + cos 750 − a = 2  ⋅ + ⋅  =
2+ 6
ei
2 2 2 2  2


at
1.  1 −3 2   1 −3 2  5p
.m
a) 2    
A =  1 −3 2  ⋅  1 −3 2  = O3
 1 −3 2   1 −3 2 
   
b) An = O3 , n ≥ 2 3p
w
 1 −3 2 
 
M = 2⋅ A + 2 ⋅ A +⋯+ 2
2 2 2014
⋅A 2014
= 2 A = 2  1 −3 2  2p
 1 −3 2 
w
 
c) X ( m ) ⋅ X ( n ) = ( mA + I 3 )( nA + I3 ) = mA + nA + I3 = ( m + n ) A + I3 = X ( m + n ) 1p
w
1p
X ( m ) este inversabilă ⇔ det ( X ( m ) ) ≠ 0
1 −3 2 m +1 −3m 2m m +1 −3m 1 m + 1 −3m 1

3p
det ( X ( m ) ) = m 1 −3 2 + I3 = m −3m + 1 2m = m −3m + 1 1 = −1 1 0 =1
1 −3 2 m −3m 2m + 1 m −3m 1 −1 0 0
2. f (1) = −a + 3 2p
a) f ( −1) = −a − 5 2p
1p
f (1) − f ( −1) = −a + 3 + a + 5 = 8
b) f ( −1) = 3 1p
1p
f (1) = −a + 3
2p
f (1) − f ( −1) = 8 ⇒ 3 − a − 3 = 8 ⇒ a = −8
ro
1p
f (1) = − a + 3 ⇒ f (1) = 11 ⇒ restul este 11
c) Relaţiile lui Viete 2p
o.
x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1x2 + x2 x3 + x1x3 ) = a 2 − 6
2 2p
1p
nf
x12 + x22 + x32 = 10 ⇒ a 2 − 6 = 10 ⇒ a = ±4

ei
1. x = 0 asimptotă verticală spre +∞ 1p
a)
at
x −1 2p
lim = ∞ ⇒ ∃ asimptotă orizontală
x→∞ x
f ( x)
.m
2p
m = lim = 0 ⇒ ∃ asimptotă oblică
x →∞ x
b) Derivata de ordin I - F ′ ( x ) 1p
2p
Derivata de ordin II - F ′′ ( x )
w
2p
2
Prin identificare din F ′′ ( x ) = f ( x ) ⇒ a = , b = −2
3
w
c) x +1 1p
f ′( x) =
2x x
w
−x − 3
f ′′ ( x ) = 1p
2
4x x
1
x 2 ⋅ f ′′ ( x ) + x ⋅ f ′ ( x ) = x − 1 ⇒ 4 x = 3 x + 1 ⇒ x1 = 1, x2 = 3p
9
2. 1 x 2p
I1 = ∫ dx = 1 − ln 2
a) 0 x +1
1 3p
1 x2  x2  1
I2 = ∫ dx =  − x + ln (1 + x )  = − + ln 2
0 x +1  2  2
0
ro
b) 1 x n +1 + x n 3p
I n +1 + I n = ∫ dx
0 x +1
2p
o.
1
x n +1 1
I n +1 + I n = =
n +1 n +1
0
nf
c)  n 1  4p
1
n −1 xn  x x 1 1 xn
nI n = n ∫ x dx = n ⋅ − ∫ dx 
x +1  n x +1 n 0 ( x + 1)2 
0  0 
1 1 xn 1 1 xn
ei
nI n = n ⋅ −∫ dx = − ∫ dx 1p
2n 0 (1 + x )2 2 0 (1 + x )2
at
.m
Varianta 3
w
Prof: Brabeceanu Silvia

w
w
(3 − 7 )
1. 2 2p
16 − 6 7 = =3− 7
(3 + 7 )
2
16 + 6 7 = =3+ 7
2p
1p
n = 16 − 6 7 + 16 + 6 7 = 3 − 7 + 3 − 7 = 6 ∈ ℕ
2. f ( g (1) ) = 7 2p
2p
g ( f (1) ) = 1
f ( g (1) ) − g ( f (1) ) = 7 − 1 = 6 1p
ro
3. 22 x 2 2 x 22 x 3p
22 x −1 + 22 x −3 − 2 ⋅ 22 x−5 = + − 2⋅
2 8 32
o.
9 ⋅ 22 x 2p
= 9 ⇒ 2 2 x = 16 ⇒ x = 2
16
nf
4. x – preţul mărfii 1p
16 2p
⋅ x = 256
100
2p
ei
x = 1600
5. 3 3 3 1p
d1 : y = x − ⇒ m1 =
at
2 2 2
1p
2 8 2
d 2 : y = − x + ⇒ m2 = −
.m
3 3 3
2p
1 + m1 ⋅ m2 0
cos α = = =0
1 + m12 ⋅ 1 + m22 1 + m12 ⋅ 1 + m22
1p
d1 ⊥ d 2
w
6. π π 3p
M= ,N= ⇒△MNP - dreptunghic în P
w
6 3
MN
MN – ipotenuza ⇒ R = =2 2p
2
w
1. m 2 −3
det ( M ) = m m − 3 3m − 1 = −2m 2 + 2m − 11
a)
5p
1 1 1
b) ABC este triunghi ⇔ A, B , C nu sunt coliniare 1p
2p
−2m 2 + 2m − 11 = 0
1p
∆ = −84 ⇒ m ∉ ℝ ⇒ det ( ABC ) ≠ 0
1p
finalizare
ro
c) Pentru m = 4 ⇒ det ( ABC ) = −35 3p
2p
1 1 35
A∆ABC = det ( ABC ) = ⋅ −35 =
2 2 2
o.
2. f = X 4 − 14 X 2 + 48 = X 4 − 14 X 2 + 49 − 1 2p
a) 2p
( )
nf
2
X − 14 X + 49 = X − 7
4 2 2
1p
( )
2
f = X2 −7 −1
ei
( ) ( )( )
b) 2 1p
f ( x ) = 0 ⇒ x2 − 7 − 1 = x2 − 8 x2 − 6 = 0
2p
at
( x2 − 8) = 0 ⇒ x1 = 2 2, x2 = −2 2 nu sunt numere întregi
( )
2p
.m
x 2 − 6 = 0 ⇒ x3 = 6, x4 = − 6 nu sunt numere întregi
c) Rădăcinile reale ale polinomului sunt cele găsite la pct. b). 2p
(
f = X −2 2 )( X + 2 2 )( X − 6 )( X + 6 ) 3p
w

w
′
( )
1. ′ 3p
f ′ ( x ) =  x 2 + x + 3  =
1
a) ⋅ x2 + x + 3
  2 x2 + x + 3
w
2x + 1
f ′( x) =
2 x2 + x + 3 2p
b) 1p
lim x 2 + x + 3 = ∞ ⇒ ∃ asimptotă orizontală
x→∞
1p
2p
x2 + x + 3
m = lim =1
x →∞ x
1p
n = lim  x 2 + x + 3 − x  =
1
x →∞   2
1
y= x+ asimptotă oblică
2
ro
c) −1 1p
f ′( x) = 0 ⇒ 2x + 1 = 0 ⇒ x =
2
2p
Tabloul de valori
o.
2p
 −1   −1 
Intervale de monotonie  −∞,  şi  , ∞ 
 2   2 
nf
2. 1 1 2p
∫ ( x + 3) f ( x ) dx = ∫ ( x + 3) + 1dx
2
a) 0 0
1 2p
1 3 2
( x + 3)2 + 1dx = x + 6 x + 10 x
ei
∫  
0 3 2
0
1p
at
1 40
∫ ( x + 3) f ( x ) dx =
0 3
F este o primitivă a lui f ⇔ F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ ( −3, ∞ )

.m
b) 1p
 x2 ′
F ′ ( x ) =  + 3x + ln ( x + 3)  2p
 2 
w
1
F ′( x) = x + 3 + = f ( x) 2p
x+3
w
c) 0
0 0 F 2 ( x)
∫ F ( x ) ⋅ f ( x ) dx = ∫ F ( x ) ⋅ F ′ ( x ) dx =
w
2 3p
−2 −2 −2
0 ln 2 x
∫ F ( x ) ⋅ f ( x ) dx = −8 2p
−2 2
Varianta 1
Prof: Ciocănaru Viorica
ro
o.
1. Re z = 4, Im z = 3i, deci z = 4+ 3i. 3p
2p
nf
Conjugatul numărului complex z = 4 - 3i.
2. f (x)=g (x) ↔ x 2 + 3 x − 8 = - x -3. 1p
Obţine ecuaţia x 2 + 4 x − 5 = 0 , calculează ∆ = 4 2 − 4(−5) = 36 și obţine x1 = 1, x2 = -5. 2p

ei
2p
Calculează f(1) = - 4, f(-5) = 2 și obţine Gf ∩ G g = { A, B}, A(1, -4), B(-5, 2).
at
3. ( 3 2 x + 1 )3= (x +1)3. 1p
2x +1= x3 + 3x2 + 3x +1 ↔ x3 + 3x2 + x = 0

.m
2p
2 −b± ∆ −3± 5
x (x + 3x + 1) = 0 de unde x1= 0 , x2,3 = , ∆ = b2 – 4ac = 5, x2,3 = , deci
2a 2
−3± 5 2p
w
S = {0, }.
2
4. Numărul numerelor naturale de două cifre este 90. 2p

w
Numerele divizibile cu 6 din mulţimea numerelor naturale de două cifre sunt: 12, 18, 24, 30, 1p
36, 42, 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84, 90, 96; numărul lor este 15.
w
nr.cazurifavorabile 15 1
p= = = 2p
nr.cazuriposibile 90 6
5. → → 2p
AC = AB + BC = i - 2 j .
→ → → → → →
AB + 2 AC = 3 i + 2 j + 2( i -2 j ) = 5 i -2 j . 3p
6. a b c 2p
Teorema sinusurilor = = = 2R
sin A sin B sin C
π
AB = c = 8, sin C = sin . 1p
3
c 8 2 8 3
După înlocuiri şi calcule = 2R, = 8⋅ ⇒ R= .
sin C π 3 3 2p
sin
ro
3
o.
1. 1 1 −2 1 6 7 2p
a)
A0 = 0 1 − 2
nf
, At2 = 3 3 1
3 1 −3 0 −2 −3
2 7 5
ei 3p
A0 + At2 = 3 4 −1 , Tr (A0 +At2) = 2 + 4 – 6 = 0
3 −1 − 6
at
b) 1 −1 − 2 1 1 − 2 −5 −2 6
CA0 = 0 1 − 1 0 1 − 2 = − 3 0 1 . Primele două puncte se acordă pentru 2p
2 1 0 3 1 −3 2 3 −6
.m
3p
calculul elementelor primei linii iar celelalte trei puncte se acordă pentru calculul elementelor
celorlalte două linii.
1 −2
w
c) 0 1p
A p- Bp = 2 p 1 0
p+3 1 1
w
0 1 −2 0 1 −2 0 1 −2 0 n − 2n
n n
∑ ( Ap − B p ) = 2 ⋅1 1 0 + 2 ⋅ 2 1 0 +….+ 2 ⋅ n 1 0 = 2∑ p n 0
w
p =1 p =1 2p
1+ 3 1 1 2+3 1 1 n+3 1 1 n
∑ p + 3n
p =1
n n
0 n − 2n 0 1 −2
n
n(n + 1) n
cu ∑ p = , deci ∑ ( A p − B p ) = n(n + 1) n 0 = n n +1 1 0 2p
p =1 2 p =1
n( n + 7) / 2 n n (n + 7) / 2 1 1
2. f (-2) = (-2)3 + a(-2)2 + (-2) + a 1p
a) f (-2) = - 8 + 4a – 2 + a = 5a -10. 3p
f (-2) = 5(a - 2). 1p
b) Pentru a = 2, plinomul f = X3 + 2X2 + X + 2. 1p
După gruparea termenilor și scoterea factorului comun, f devine: (X2 + 1)(X + 2). 2p
ro
Rădăcinile polinomului sunt x1, 2 = ± i , x3 = - 2 ⇒ S ={- 2, ± i }. 2p
c) Dacă x k este o rădăcină a polinomului f, x k3 = - a x k2 - x k - a, unde k ∈ {1, 2, 3}. 2p
o.
x13 + x 23 + x33 = - a ( x12 + x 22 + x32 ) - ( x1 + x 2 + x3 ) – 3a.
2p
Din relaţiile lui Viète ( x1 + x 2 + x3 = - a , x1 x 2 + x1 x3 + x 2 x3 =1, x1 x 2 x3 =- a )
nf
⇒ x12 + x 22 + x32 = ( x1 + x 2 + x3 )2 – 2( x1 x 2 + x1 x3 + x 2 x3 ) = a2 – 2.
x13 + x 23 + x33 = - a(a2 – 2) + a - 3a = - a3.

ei 1p
at
1. u' 2p
Formula: ( u )' = , u > 0.
a)
.m
2 u
( x 2 + 4)' x 2p
f '(x) = ( x 2 + 4 )' = = .
2 x +4
2
x +4 2
w
−2 −1 − 2 1p
f '(-2) = = = .
(−2) 2 + 4 2 2
w
b) Ecuaţia asimptotei oblice este y = mx + n. 1p
x2 + 4 4
= ± 1 ⇒ n1 = lim( x 2 + 4 − x ) = lim
w
m= lim = 0,
x → ±∞ x →∞
x x →∞
x2 + 4 + x 3p
4
n2 = lim ( x 2 + 4 + x ) = lim = 0.
x → −∞ x → −∞
x +4−x
2
y = ± x la ± ∞ . 1p
c) f “ > 0 ⇒ f convexă, f “ < 0 ⇒ f concavă. 1p

f f ' g − fg ' 1p
Formula ( )' =
g g2
x
x2 + 4 − x
Din subpunctul a) ⇒ f “ (x) = (
x
)' = x 2 + 4 . După calcule se obţine
3p
x2 + 4 x +4
2
ro
f “ (x) = > 0 ⇒ f convexă.
( x + 4) x 2 + 4
2
−x
2.
∫ f ( x)dx = ∫ xe
1 dx = − xe − x + ∫ e − x dx = − xe − x − e − x + c = − ( x + 1)e − x + c . 2p
o.
a)
ln 3
−x 1 1
∫ xe dx = [−( x + 1)e − x ] | lnln 32 = − (ln 3 + 1)e − ln 3 + (ln 2 + 1)e − ln 2 = − (ln 3 + 1) + (ln 2 + 1) . 2p
3 2
nf
ln 2
ln 3
−x 1 1 2 1
∫ xe dx = ln 2 + − (ln 3 3 + ) = ln 3 + . 1p
ln 2
2 3 3 6
ei
b) In = ∫f n ( x)dx = ∫x
n
e − x dx . 1p
1p
at
−x n −1 − x
In = − x e n
+ n∫ x e dx .
1p
In -1 = ∫ x n −1e − x dx ⇒ In = − x n e − x + n In -1, n ∈ N*
.m
2p
Pentru n = 2 I2 = − x 2 e − x + 2 I1, din punctul a) I1 = ∫ f1 ( x)dx = − xe − x − e − x ⇒
I2 = − x 2 e − x + 2 ( − xe − x − e − x ) = − ( x 2 + 2 x + 2)e − x .
w
c) x x 2p
L n = lim ∫ f n (t )dt = lim [ − x n e − x + n ∫ t n −1e −t dt ] = n L n-1.
x →∞ x →∞
0 0
w
L n = n L n-1 = n(n - 1) L n-2 = n(n - 1)(n – 2) L n-3 = .... = n! L1 1p
2p
x +1
x
w
−t −t|
L1 = lim ∫ te dt = lim ( − (t + 1)e | ) = lim ( − x + 1 ) = 1 ⇒ L n = n!
x
0
x →∞ x →∞ x→∞ e
0

Varianta 2
ro
1. (x + 1)2 = 3 ⋅ 12 ↔ x + 1= ± 6 ⇒ x = 5 deoarece termenii progresiei sunt pozitivi. 3p
Termenii sunt 3, 6, 12 și suma lor este 21. 2p
o.
2. −b −∆ 1p
Coordonatele vârfului V( , ).
2a 4a
nf
−b −∆
= 1 ↔ - b = 2a, = 2 ↔ - b2 + 4ac = 8a de unde după înlocuiri ⇒ - b2 + 2b = 0 ↔ b(2 - 3p
2a 4a
b) = 0 ⇒ b1 = 0, b2 = 2.
ei
Se reţine b = 2 deoarece b este nenul și atunci a = -1. 1p
3. x2 −4 1p
2 = 2 x−2 ↔ x 2 − 4 = x − 2 .
at
2p
Condiţii de existenţă: x 2 − 4 ≥ 0, x - 2 ≥ 0 ⇒ x ≥ 2 .
2p
.m
( x − 4 ) = ( x − 2) ↔ x − 4 = x − 4 x + 4 ↔ 4x = 8 ↔ x = 2 ⇒ S = {2}.
2 2 2 2 2
4. ab par ⇒ b ∈ {4, 6}. 2p
Numerele care îndeplinesc condiţia: 44, 46, 54, 56, 64, 66, 74, 76. 3p
w
5. | ax0 + by 0 + c | 2p
Distanţa de la punctul M la dreapta d se calculează după relaţia: .
a2 + b2
w
− 4x + 1
y= ↔ 4x + 7y -1 = 0, ecuaţia dreptei. 1p
7
| 4(−2) + 7(−1) − 1 | | −16 |
w
16 65
d (M, d) = = = .
4 +7
2 2
65 65 2p
6. a−b a+b 1p
Formula: sin a – sin b = 2 sin cos .
2 2
a − 5a a + 5a 2p
E(a) = sin a – sin 5a = 2 sin cos = 2 sin(-2a)cos 3a = -2 sin 2a cos 3a.
2 2
π π π π π 2p
E( ) = -2 sin 2 cos 3 = - 2 sin cos = 0.
6 6 6 3 2
1. p p p 1 1 1 2p
a)
p p p =p 1 1 1
p p p 1 1 1
ro
3p2 3p2 3p2 2p
A2 = 3 p 2 3p2 3p2
3p2 3p2 3p2
o.
p p p
2
A = 3p p p p =3pA. 1p
nf
p p p
b) p −1 p p 3p
det (A – I3) = p p −1 p
ei
= (p -1)3 + 2p3 – 3p2(p - 1)
p p p −1
at
p +1 p p
det (A + I3) = p p +1 p = (p +1)3 + 2p3 – 3p2(p + 1)
p p p +1 2p
.m
det (A – I3) = 3p – 1, det (A + I3) = 3p + 1 ⇒ det (A – I3) det (A + I3) = (3p)2 - 1
c) n = 1 ⇒ A = (3p)1-1 ⋅ A 1p
w
Prin inducţie, se presupune An = (3p)n-1 ⋅ A adevărată şi se calculează An+1 = (3p)n-1 ⋅ A2 din 2p

punctul a) ⇒ An+1 = (3p)n-1 ⋅ 3p ⋅ A = (3p)n ⋅ A, ∀ n ∈ N*, ∀ p ∈ R.
Pentru n = 2014, An = (3p)n-1 ⋅ A se obţine A2014= (3p)2013 ⋅ A

w
2p
2. 3 2
f (- 2 ) = (- 2 ) - 2(- 2 ) - (- 2 ) + m = -2 2 - 4 + 2 + m = m – (4+ 2 ). 2p
w
a) 3p
f (- 2 ) = 0 ⇒ m – (4+ 2 ) = 0 ↔ m = 4+ 2 .
b) x4- 5x3+ 5x2 + 5x – 6 = 0 ↔ x4- 5x3+ 5x2 + 5x – 5 - 1 = 0 ↔ (x4- 1) - 5x2(x - 1) + 5(x - 1) = 0 ↔ 2p
(x - 1)[ (x2 + 1) (x + 1) - 5x2 + 5] = 0 ⇒ x – 1= 0 şi 2p
(x2 + 1) (x + 1) - 5x2 + 5 = 0 ↔ (x +1)[ x2 + 1 – 5(x – 1)] = 0 ⇒ x +1= 0 şi x2 – 5x – 6 = 0

5 ±1 1p
Deci x1 = 1, x2 = -1, x3,4 = ⇒ S = { ± 1 , 2, 3}.
2
f (x1) + f (x2) + f (x3) + f(x4) = (1 - 2 ⋅ 1 - 1 + m) + [(-1) – 2 ( − 1) – (-1) + m] + (2 – 2 ⋅ 2 - 2 +

3 2 3 2 3 2
c) 2p
m) (3 – 2 ⋅ 3 - 3 + m).
3 2
f (x1) + f (x2) + f (x3) + f(x4) = (m - 2) + (m - 2) + (m - 2) + ((m + 6) = 4m. 3p
ro
o.
1. x+3 2p
> 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , -3) ∪ (3, + ∞ ) ⇒ D = R – [-3, 3].
a) x−3
nf
− x+3 x−3 x+3
f (-x) = ln = ln = - ln = - f (x) , ∀ x ∈ R– [-3, 3] deci f impară. 2p
− x−3 x+3 x−3
x+3
lim ln
ei
= + ∞ ⇒ x =3 ecuaţia asimptotei verticale la dreapta lui 3 şi analog x = - 3 1p
x →3 x−3
x >3
ecuaţia asimptotei verticale la stânga lui – 3.

at
b) u' f f ' g − fg ' 2p
Formulele (ln u)’ = și ( )' = .
u g g2
.m
x+3 '
(
)
x+3 x − 3 − ( x + 3) x − 3 −6 3p
f ’(x) = ( ln )’ = x − 3 = ⋅ = 2 .
x−3 x + 3 ( x − 3) 2
x+3 x −9
x −3
w
c) x+3 x+3 2p
L= lim xf ( x) = lim x ln , lim x = + ∞ , lim ln = 0 ⇒ nedeterminarea + ∞ 0
x→∞ x→∞ x −3 x → ∞ x → ∞ x−3
x+3
w
ln 1p
L = lim x − 3 ⇒ nedeterminarea 0
x →∞ 1 0
x
w
Cu regula lui l’Hospital și folosind rezultatul de la b) ⇒ 2p
x +1 −6
(ln )' 2
L = lim x − 1 = lim x − 9 = lim 6 x = 6.
2
x →∞ 1 x →∞ 1 x →∞ x 2 − 9
( )' − 2
x x
2. cos 2 x + 1 2p
a)
∫ f 2 ( x)dx = ∫ cos 2 xdx = ∫ 2 dx .
cos 2 x + 1 1 1 sin 2 x
∫ dx = ∫ (cos 2 x + 1)dx = ( + x) + c .
2 2 2 2 3p
b) π π π 2p
ro
4 4 tgx 4 tgx
g ( x) 2 4
V= π ∫ ( f ( x) )
2
dx = π ∫ ( cos x ) dx = π ∫ cos
2
2
dx .
0 0 0 x
1 π
, x ∈ [0, ] ⇒ t ∈ [0, 1],
o.
Cu schimbarea de variabilă tg x = t, (tg x)’ = 2 1p
cos x 4
4 − 1 3π
1
4t 1
V= π ∫ 4 dt = π
t
|0= π = .
nf
ln 4 ln 4 ln 4 2p
0
c) π π 1p
4 4
∫f ∫ cos
In = n
( x)dx = n
ei
xdx . Integrând prin părţi se obţine:
π π
6 6
π π
at
π 4 4 2p
n−2 n−2
∫ cos xdx , In-2 = ∫ cos xdx ⇒
n-1 4
nIn = cos x sin x | π + (n -1)
6 π π
6 6
.m
π
2 n −1 2 3 1
nIn – (n-1)In-2 = cosn-1 x sin x| π4 ↔ nIn – (n-1)In-2 = ( ) - ( ) n −1 ↔ nIn – (n-1)In-2 = 2p
6
2 2 2 2
n −1
( 2 ) − ( 3)
n
w
.
2n
w
w
Varianta 3
1. 2 5 2 2 2 3p
( ) 4 x −3 > ( ) 2−3 x ↔ ( ) 4 x −3 > ( ) − ( 2−3 x ) ↔ 4x – 3 < - (2 - 3x) deoarece < 1.
5 2 5 5 5
ro
4x – 3 < - (2 - 3x) ↔ 4x – 3 < 3x - 2 ↔ x < 1 ⇒ S = (- ∞ , 1).
2p
2. Condiţii de existenţă: x + 1 > 0, log 0,5 (x + 1) > 0 ⇒ x > -1, x + 1 < 1 ⇒ (- 1, 0) (1) 2p
o.
3 2p
log 2 ( log 0,5 (x+1)) > 1 ↔ log 0,5 (x+1) > 2 ↔ x+1 < (0,5)2 ↔ x < - (2)
4
nf
3
Din (1) și (2) ⇒ x ∈ (-1, - ). 1p
4
3. z3 + 64 = (z + 4)( z2 - 4z + 16). 1p
ei
4 ± − 48
(z + 4)( z2 - 4z + 16) = 0 ⇒ z1 = - 4, z2 - 4z + 16 = 0, ∆ = (-4)2 - 4 ⋅ 16 = - 48, z2,3 = =
2
3p
at
4 ± 4i 3
= 2 (1 ± i 3 ) ⇒ z1, z2, z3 ∈ C.
2
S = {- 4, 2 (1 ± i 3 )} 1p
.m
4. ÷ C n3 , An2 , An2+1 ↔ 2 An2 = C n3 + An2+1 , n ≥ 3 2p
n! n! n! n! (n + 1)!
Formule C nk = , Ank = 0 ≤ k ≤ n ⇒2 = +
w
k!(n − k )! (n − k )! (n − 2)! 3!(n − 3)! (n − 1)! 3p
După simplificări, eliminarea numitorului și reducerea termenilor asemenea ecuaţia devine n2 – 9n +

20 = 0 cu soluţiile n1 = 4, n2 = 5.
w
5. x1 + x 2 + x3 y1 + y 2 + y3 1p
G( , )
3 3
w
3 + (−2) + x3 6 + (−3) + y 3 3p
4= ↔ x3 = 11, 3 = ↔ y3 = 6 ⇒
3 3
1p
C(11, 6)
6. π 3 4 2p
Din formula fundamentală ⇒ cos a = − 1 − sin 2 a , a ∈ ( , π ) ⇒ cos a = − 1 − ( ) 2 = - ,
2 5 5 2p
3π 4 3
cos b = − 1 − sin 2 b , b ∈ ( π , ) ⇒ cos b = − 1 − (− ) 2 = -
2 5 5
4 3 1 1p
⇒ cos a - cos b= - - (- ) = -
5 5 5
ro
1. Dezvoltnd după prima linie se obţine:
a)
d1 = (a + b) [(a + b)2 - a2] - b2 (a + b- a) + ab (a - a- b) 3p
o.
În urma calculelor algebrice se obţine: d1 = 2ab(a + b). 2p
b) Cu una din regulile de calcul ale determinantului de ordinul 3 se obţine:
nf
1 9 4 2p
d2(0) = 2 8 5
3 8 6
ei
3p
d2(0) = 48 + 64 +135 –(96 +40 +108) = 3.
at
c) 1 + 4x 9 x+4 1 9 x+4 4 9 x+4
d2(x) = 2 + 5 x 8 2 x + 5 = 2 8 2 x + 5 + x 5 8 2 x + 5 =d21 (x) + x d22 (x) (1) 1p
3 + 6 x 8 3x + 6 3 8 3x + 6 6 8 3x + 6
.m
1 9 x+4 1 9 1 1 9 4 1 9 4
2p
d21 (x) = 2 8 2x + 5 = x 2 8 2 + 2 8 5 = 2 8 5 (2)
3 8 3x + 6 3 8 3 3 8 6 3 8 6
w
4 9 x+4 4 9 1 4 9 4 4 9 1
d22 (x) = 5 8 2x + 5 = x 5 8 2 + 5 8 5 = x 5 8 2 (3)
w
6 8 3x + 6 6 8 3 6 8 6 6 8 3
1 9 4 4 9 1 1 9 4 1 9 4 2p
w
Din (1)+ (2)+ (3) ⇒ 2 8 5 + x 5 8 2 = 0 ↔ 2 8 5 - x 2 8 5 = 0 ⇒x = 1

2 2 2
3 8 6 6 8 3 3 8 6 3 8 6
x ∈ { ± 1 }.
2. Ax , Ay ∈ M ⇒ Ax ⋅ Ay ∈ M 1p
a) 1 0 1 0 1 0 3p
Ax ⋅ Ay = = = Ax+y , ∀ x, y ∈ R.
x 1 y 1 x+ y 1
Ax ⋅ Ax = Ax+y ∈ M 1p
b) ∀ Ax , Ay , Az ∈ M, (Ax ⋅ Ay ) ⋅ Az = Ax ⋅ (Ay ⋅ Az ) 3p
(Ax ⋅ Ay ) ⋅ Az = Ax+y ⋅ Az = Ax+y+z , Ax ⋅ (Ay ⋅ Az ) = Ax ⋅ Ay+z = Ax+y+z , ∀ x, y, z ∈ R.

n
n(n + 1)(2n + 1)
A1 ⋅ A4 ⋅ A9 … ⋅ A n 2 = A1+ 4 +…. n 2 , ∑p
p =1
2
=
6
, A1+ 4 +…. n 2 = A55 ⇒
2p
ro
n(n + 1)(2n + 1)
= 55 ↔ n(n + 1)(2n + 1) = 5 ⋅ 6 ⋅ 11 ⇒ n = 5
6
c) ∀ Ax ∈ M, ∃ Ax’ ∈ M Ax ⋅ Ax ‘=Ax’ ⋅ Ax = Ae (1) unde e este elementul neutru 2p
o.
∃ Ae ∈ M, Ax ⋅ Ae =Ae ⋅ Ax = Ax ∀ Ax ∈ M , din punctul a) Ax ⋅ Ae = Ax+e = Ax ⇒ e = 0 (2)
În relaţia (1) înlocuind e cu valoarea din relaţia (2) ⇒ Ax’ ⋅ Ax = A0 ↔ x’ + x = 0 ↔ x’ = - x 2p
Ax’ =
1
−x 1
0
, ∀ x ∈ R.
nf 1p
ei
at
1. f f ' g − fg ' 2p
y - yM = f ‘(xM)(x - xM), formula ( ) ' =
.m
Ecuaţia tangentei la Gf în M(xM, yM)

a) g g2
x 2 − 2x + 3 (2 x − 2)( x 2 − 3 x + 2) − ( x 2 − 2 x + 3)(2 x − 3) 5 2p
f ‘(x) = ( )’= , f ‘(0) = .
x − 3x + 2
2
( x − 3 x + 2)
2 2
4
w
3 5 1p
y - = x ↔ 5x - 4y + 6 = 0.
2 4
w
b) Pentru D , f(x) ∈ [-1, 1]. 1p
x 2 − 2x + 3 x 2 − 2x + 3 x 2 − 2x + 3
-1 ≤ ≤ 1 ⇒ ≤ 1 (1) ≥ -1 (2) .
w
şi
x 2 − 3x + 2 x 2 − 3x + 2 x 2 − 3x + 2 2p
x +1
(1) ↔ ≤ 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , -1] ∪ (1, 2) = I1.
x − 3x + 2
2
2 x 2 − 5x + 5
(2) ↔ ≥ 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , 1) ∪ (2, + ∞ ) = I2 ⇒ D = I1 ∩ I2 = ( − ∞ , -1] 2p
x 2 − 3x + 2
π
g(-1) = arcsin f(-1) = arcsin 1 = .
2
c) π 1p
x 2 − 2 x + 3 3x− 2
L= lim( f ( x )) 3 x − g ( −1) = lim( ) .
x →∞ x →∞ x 2 − 3x + 2
x 2 − 2x + 3 π
lim = 1, lim(3 x − ) = + ∞ .
x →∞ x − 3 x + 2
2 x →∞ 2
ro
2p
1
Nedeterminarea 1+∞ , lim(1 + ) x = e.
x →∞ x
o.
π
( 3 x − )( x +1)
π π x 2 −3 x + 2
x − 2x + 3
2
3x− x +1 3x− x +1 2
2p
lim(1 + − 1) 2
= lim(1 + ) 2
= lim[(1 + ) x +1
] x 2 −3 x + 2
=
x →∞ x 2 − 3x + 2 x →∞ x − 3x + 2
2 x →∞ x − 3x + 2
2
e3 ⇒ L = e3.
2.
a)
∫
f n ( x)
xn
dx =
x n ln x
∫ x n dx = ∫ ln xdx .
nf 2p
ei
3p
Integrând prin părţi, se obţine: ∫ ln xdx = x ln x - ∫ dx = x ln x – x + c.
at
b) e2 e2 1p
1 1
∫e f 1 ( x)
dx = ∫e x ln x dx .
.m
Se folosește schimbarea de variabilă ln x = t, (ln x)’= 1/x, x ∈ [e, e ] ⇒ t ∈ [1, 2].

2 2p
e2 2
1 1
∫e x ln x dx = ∫t dt = ln t | 12 = ln 2- ln 1= ln 2
2p
w
c) 2 2
f n ( x) 2 2 2p
V= π ∫ g ( x)dx = π
2
∫( ) dx = π ∫ ln 2 xdx .
w
n
1 1 x 1
2 2 2p
Integrând prin părţi, se obţine: V = π ∫ ln xdx = π (x ln x| 1 - 2 ∫ ln xdx ) = π (x ln x - 2x ln x
2 2 2 2
w
1 1
2
+2x) | . S-a folosit rezultatul de la subpunctul a).
1
V = π (2 ln2 2 – 4 ln 2 + 4) - π (ln2 1 – 2 ln 1 + 2) = 2 π ( ln2 2 – 2 ln 2 + 2). 1p

ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
ro
o.
1. Numerele care îndeplinesc condiţia din enunţ sunt în progresie aritmetică având 3p
an = a1 + (n - 1) ⋅ r, a1= 14, r = 7, an =98 deci 98 = 14 + (n -1)7 ↔ n = 13.
nf (a1 + a n )n 2p
(14 + 98)13
Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice Sn = , S13 = =728.
2 2
ei
2. Gf ∩ Ox = {A, B}, A ≠ B dacă ∆ > 0. Când m = 1 funcţia este de gradul I. 1p
∆ = b2 – 4ac = (3(m + 1))2 – 8(m2 - 1) = (m +1) (9m + 9 – 8m +8) = (m + 1)(m + 17) 2p

at
∆ = 0 conduce la soluţiile m1 = -1, m2 = - 17.
Pentru ∆ > 0, m ∈ (- ∞ , - 17) ∪ (- 1, + ∞ ) – {1} . 2p

.m
3. ( 3 2 x + 1 )3= (x +1)3. 1p
2p
2x +1= x3 + 3x2 + 3x +1 ↔ x3 + 3x2 + x = 0
w
−b± ∆ −3± 5
x(x2 + 3x + 1) = 0 de unde x1= 0 , x2,3 = , ∆ = b2 – 4ac = 5, x2,3 = , deci 2p
2a 2
w
−3± 5
S = {0, }.
2
w
4. n! n! n! 2p
Formula C nk = , 0 ≤ k ≤ n , C n3 = , C n6 = , 6 ≤ n.
k!(n − k )! 3!(n − 3)! 6!(n − 6)!
n! n! 1 1 3p
> de unde se obţine după simplificări > ,
3!(n − 3)! 6!(n − 6)! (n − 3)(n − 4)(n − 5) 4⋅5⋅6
n < 9 de unde S = {6, 7, 8}.

5. → → → → → → a b 2p
Condiţia de coliniaritate a doi vectori t = a i + b j şi r = c i + d j este = .
c d
→ → 2 a+2 3p
v şi u sunt coliniari dacă = ↔ 2(a – 3) = 3(a +2) ↔ a = - 12.
3 a−3
6. a b c 2p
Teorema sinusurilor = = = 2R
sin A sin B sin C 1p
ro
π
AB = c = 8, sin C = sin .
3
2p
o.
c 8 2 8 3
După înlocuiri şi calcule = 2R, = 8⋅ ⇒ R= .
sin C π 3 3
sin
3
nf
ei
1. 1 1 −2 2p
a)
Pentru p = 0 det A0 = 0 1 − 2 = -1 ⇒ A0 este inversabilă.
3 1 −3
at
1 2 −1 1 3 5 2 4 3
2p
Pentru p = 1 A1 = 3 2 − 2 , A 1 = 2
t
2 1 , A0 + A 1 = 2 3 − 1
t
.m
5 1 −3 −1 − 2 − 3 2 −1 − 6
1p
Tr (A0 + At1) = 2 + 3 – 6 = -1.
w
b) 1 3p
Din punctul a) det A0 = -1 ⇒ ∃ A , A =
-1 -1
A* , A* matricea complemenţilor algebrici
det A
1 0 3
w
ai lui At0, At0 = 1 1 1

−2 −2 −3
w
Complemenţii algebrici sunt A11 = -1, A12 = 1, A13 = 0, A21 = - 6, A22 = 3, A23 = 2, A31 = -3, A32 = 2, 2p
A33 = 1
1 −1 0
A = 6 −3 −2
-1
3 − 2 −1
c)
n
1 1+1 1− 2 1 2 +1 2 − 2 1 n +1 n − 2 1p
∑
p =1
Ap = 3 ⋅ 1 1 + 1 − 2 + 3 ⋅ 2 2 + 1 − 2 +….. + 3n n +1 − 2
2 ⋅1 + 3 1 −3 2⋅2 + 3 1 −3 2n + 3 1 −3
n n
n ∑ p + n ∑ p − 2n
p =1 p =1
n n n n
n(n + 1) 2p
∑A p = 3∑ p ∑p+n − 2n cu ∑p=
ro
p =1 p =1 p =1 p =1 2
n
2∑ p + 3n n − 3n
p =1
o.
n+3 n−3
1
2 2 2p
n
3(n + 1) n+3
⇒ ∑ Ap = n −2
nf
p =1 2 2
n+4 1 −3
2. f (1)= 1 + a + b + 3 + 1 (1), f (-1)= 1 - a + b – 3 + 1 (2). 1p

ei
a) Din relaţiile (1) , (2), f(1) = 7, f(-1) = 5 ⇒ a + b = 2, - a + b = 6 deci a = -2, b = 4. 3p
f = X4 - 2X3 + 4X2 + 3X + 1. 1p
at
b) g| f dacă r din relaţia f = gq + r este zero unde f, g, q, r ∈ R[X], grad q = 2, grad r =1 3p
X4 + aX3 + bX2 + 3X + 1 = (X2 + X +1)q + r ⇒ restul este (4 – b)x +1 - b + a = 0 2p

.m
deci a =3, b = 4 ⇒ f = X4 + 3X3 + 4X2 + 3X + 1
c) x1,2 = 1 ± 2 , f (1 ± 2 ) = (1 ± 2 )4 + a (1 ± 2 )3 + b (1 ± 2 )2 + 3(1 ± 2 ) + 1 = 0, 2p
w
f divizibil cu (X- x1)(X- x2) ⇒ (X- x1)(X- x2) = (X- 1- 2 )(X- 1+ 2 ) = X2 -2 X -1,
2p
X4 + aX3 + bX2 + 3X + 1 = (X2 - 2 X - 1)q ⇒ (5a + 2b +15)x + 2a + b + 6 = 0 ⇒ a = -3, b =0
w
−b± ∆ 1± 5
⇒ X4 - 3X3 + 3X + 1 = (X2 - 2 X - 1)( X2 - X – 1) ⇒ x3,4 = = . 1p
2a 2
w
1. f f ' g − fg ' 2p
a) Ecuaţia tangentei la Gf în M(xM, yM) y - yM = f ‘(xM)(x - xM), formula ( ) ' =
g g2
x 2 − 2x + 3 (2 x − 2)( x 2 − 3 x + 2) − ( x 2 − 2 x + 3)(2 x − 3) 5 2p
f ‘(x) = ( )’= , f ‘(0) = .
x − 3x + 2
2
( x − 3 x + 2)
2 2
4
3 5 1p
y - = x ↔ 5x - 4y + 6 = 0.
2 4
b) Pentru D , f(x) ∈ [-1, 1]. 1p
ro
x 2 − 2x + 3 x 2 − 2x + 3 x 2 − 2x + 3
-1 ≤ ≤ 1 ⇒ ≤ 1 (1) ş i ≥ -1 (2) .
x 2 − 3x + 2 x 2 − 3x + 2 x 2 − 3x + 2 1p
x +1 1p
(1) ↔ ≤ 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , -1] ∪ (1, 2) = I1.
o.
x − 3x + 2
2
2 x 2 − 5x + 5
(2) ↔ ≥ 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , 1) ∪ (2, + ∞ ) = I2 ⇒ D = I1 ∩ I2 = ( − ∞ , -1] 2p
nf
x 2 − 3x + 2
π
g(-1) = arcsin f(-1) = arcsin 1 = .
2
ei
c) π 1p
x 2 − 2 x + 3 3x− 2
L= lim( f ( x)) 3 x − g ( −1) = lim( ) .
x →∞ x →∞ x 2 − 3x + 2
at
x 2 − 2x + 3 π 1p
lim = 1, lim(3 x − ) = + ∞ .
x →∞ x − 3 x + 2
2 x →∞ 2
.m
1
Nedeterminarea 1+∞ , lim(1 + ) x = e. 1p
x →∞ x
π
( 3 x − )( x +1)
π π x 2 −3 x + 2
x − 2x + 3
2
3x− x +1 3x− x +1 2
2p
w
lim(1 + − 1) 2 = lim(1 + 2 ) 2 = lim[(1 + 2 ) x +1

] x 2 −3 x + 2
=
x →∞ x − 3x + 2
2 x →∞ x − 3x + 2 x →∞ x − 3x + 2
e3 ⇒ L = e3.
w
2.
∫ f ( x) g ' ( x)dx = f ( x) g ( x) − ∫ f ' ( x)g ( x)dx f, g derivabile cu derivatele continue (1) 2p
a)
e e
x2 1 e x2 x2
w
∫ xf ( x)dx = ∫ x ln xdx = ( ln x |1e − ∫ xdx) = ( ln x − ) |1e . 2p

1 1
2 2 1 2 4
e2 +1
e
∫ xf ( x)dx =
1
4
. 1p
b) e2 1p
V= π ∫ g 2 ( x)dx , g(x) = f(x)= ln x
1
e2 1p
V= π ∫ (ln x) dx , cu
2
relaţia (1) din punctul a) ⇒
1
e2 1p
V = π [ x(ln x) | - 2 ∫ ln xdx ] ⇒
2 e2
ro
1
1
2p
V = π [ x(ln x) 2 − 2( x ln x − x) ]| 1e =e – 2.
2
o.
c) x n −1 2p
cu relaţia (1) din punctul a) ⇒ In = t (ln t ) n |1x - n ∫ (ln t ) dt .
1
nf
x n −1
In-1 = ∫ (ln t ) dt ⇒ In = x(ln x) n − n In-1.

1
1p
ei
Inducţie după n ⇒ I1 = x ln x − I0 = x ln x − x + 1 2p
In+1 = x(ln x) n +1 − (n + 1) In , x > 1, n ∈ N*.

at
.m
Varianta 2

w
w
w
1. 3p
z ∈ C , z = a + bi , modulul lui |z|= a 2 + b 2 , conjugatul lui z z = a + bi.
3 + 2i (3 + 2i)(1 + 3i ) − 3 + 11i 3 2 11 2 130

z= = = de unde |z|= (− ) +( ) = .
1 − 3i (1 − 3i)(1 + 3i ) 10 10 10 10 2p
2. f(f(x)) = 2f(x) – 1 1p
f(f(x)) = 2(2x - 1) -1= 4x – 3, S = f(f(1)) + f(f(2))+ …. f(f(12)) = 4(1 + 2 + 3 + …12) - 3 ⋅ 12 2p
S = 4 ⋅ 6 ⋅ 13 - 3 ⋅ 12 = 276 sau f(f(1)) = 1, f(f(2)) = 5, f(f(3))= 9,… f(f(12)) = 45 deci termeni în 2p

progresie aritmetică.
3. Condiţii pentru radicalii de ordin par x ≥ 0 , x ≤ 3 1p
ro
2p
( x + 3 − x ) 2 = 22 de unde rezultă 3 + 2 x(3 − x) = 4 ↔ 2 x(3 − x) = 1
1 1 3 ± 9 −1 3 ± 2 2 3± 2 2
x(3 - x) = ↔ x2 - 3x+ =0, x1,2 = = ∈ [0, 3] de unde S= { }. 2p
o.
4 4 2 2 2
4. Mulţimea numerelor naturale impare de două cifre A = {11, 13, ... 99}, card A = 45. 2p
nf
Mulţimea multiplilor lui 3 B = {15, 21, 27, … 99}, card B = 15 3p
15 1
Probabilitatea ca numărul impar de două cifre să fie divizibil cu 3, p = = .
45 3
ei
5. Ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(x0, y0) şi are panta cunoscută y- y0 = m(x – x0), 2p
dreptele paralele au pantele egale.
at
2 2
md = atunci ecuaţia paralelei la d care trece prin A(2, 1) este y -1 = (x - 2) ↔ 3p
3 3
.m
2x - 3y - 1 = 0.
6. π 4 2p
Dacă a ∈ ( , π ), cos a < 0, cos a = - 1 − sin 2 a = − .
2 5
w
a a
cos cos 2
a 2= 2
ctg =
2 a a a 1p
sin sin cos
w
2 2 2
1 2p
a a a a 1 a 1
w
sin a =2 sin cos , cos a =2 cos 2 - 1, cos 2 = de unde ctg = 10 = .

2 2 2 2 10 2 3 3
5⋅2

1. 1 m 2 1 m 2 2p
l3 − l1
a)
d = 1 2m − 1 3 = 1 2m − 1 3 = (m - 5)(m - 1).
1 m m−3 0 0 m−5
d = 0 ⇒ m = 5, m = 1.
2p
d ≠ 0 ∀ m ∈ R - {1, 5}. 1p
ro
b) x + 2 y + 2z = 1 3p
Pentru m = 2 x + 3 y + 3z = 1 d = -3 cu metoda lui Cramer Dx = -3, Dy =0, Dx = 0,
x + 2y − z =1
o.
sistem compatibil determinat cu S = {(1, 0, 0)}.
x + 5 y + 2z = 1
nf
2p
Pentru m =5 x + 9 y + 3z = 1 sistem incompatibil.
x + 5 y + 2z = 9
c) x + y + 2z = 1
ei 1p
Pentru m = 1 x + y + 3z = 1 Din punctul a) d = 0
x + y − 2z = 1
at
1 2
∆p = = 1, necunoscute principale y şi z, necunoscută secundară x = λ 2p
1 3
.m
y + 2z = 1 − λ 1− λ 2 1 1− λ Dy Dz
⇒ Dy = = 1 - λ , Dz = = 0, y= , z= , 2p
y + 3z = 1 − λ 1− λ 3 1 1− λ ∆p ∆p
sistemul este simplu nedeterminat cu S = {( λ , 1 - λ , 0)}, λ ∈ R.

w
2. Ax , Ay ∈ M ⇒ Ax ⋅ Ay ∈ M 1p
w
a) 1 0 1 0 1 0 3p
Ax ⋅ Ay = = = Ax+y , ∀ x, y ∈ R.
x 1 y 1 x+ y 1
Ax ⋅ Ax = Ax+y ∈ M
w
1p
b) ∀ Ax , Ay , Az ∈ M, (Ax ⋅ Ay ) ⋅ Az = Ax ⋅ (Ay ⋅ Az ) 3p
(Ax ⋅ Ay ) ⋅ Az = Ax+y ⋅ Az = Ax+y+z , Ax ⋅ (Ay ⋅ Az ) = Ax ⋅ Ay+z = Ax+y+z , ∀ x, y, z ∈ R.

n
n(n + 1)(2n + 1)
A1 ⋅ A4 ⋅ A9 … ⋅ A n 2 = A1+ 4 +…. n 2 , ∑p
p =1
2
=
6
, A1+ 4 +…. n 2 = A55 ⇒
2p
n(n + 1)(2n + 1)
= 55 ↔ n(n + 1)(2n + 1) = 5 ⋅ 6 ⋅ 11 ⇒ n = 5
6
c) ∀ Ax ∈ M, ∃ Ax’ ∈ M Ax ⋅ Ax ‘=Ax’ ⋅ Ax = Ae (1) unde e este elementul neutru 2p
∃ Ae ∈ M, Ax ⋅ Ae =Ae ⋅ Ax = Ax ∀ Ax ∈ M , din punctul a) Ax ⋅ Ae = Ax+e = Ax ⇒ e = 0 (2) 2p
În relaţia (1) înlocuind e cu valoarea din relaţia (2) ⇒ Ax’ ⋅ Ax = A0 ↔ x’ + x = 0 ↔ x’ = - x 1p
ro
1 0
Ax’ = , ∀ x ∈ R.
−x 1
o.
1. x +1 2p
nf
> 0 ⇒ x ∈ ( − ∞ , -1) ∪ (1, + ∞ ) ⇒ D = R – [-1, 1]
a) x −1
− x +1 x −1 x +1
f (-x) = ln = ln = - ln = - f (x) , ∀ x ∈ R– [-1, 1] deci f impară 2p
− x −1 x +1 x −1
ei
x +1
lim ln = ln 1 = 0 ⇒ y = 0 ecuaţia asimptotei orizontale la ± ∞ .
x →∞ x −1
at
x +1
lim ln = + ∞ ⇒ x =1 ecuaţia asimptotei verticale la dreapta lui 1 şi analog x = - 1
x →1 x −1 1p
.m
x >1
ecuaţia asimptotei verticale la stânga lui – 1.
b) 2 +1 3 +1 n +1 1p
Sn = f(2) + f(3) + ... + f(n) = ln + ln +... + ln .
2 −1 3 −1 n −1
w
3 4 5 n n +1 1p
Sn = ln + ln + ln +...+ ln + ln .
1 2 3 n−2 n −1
w
n n
∑ ln ak = ln ∏ ak , ak > 0.
k =1 k =1
1p
w
3 4 5 n n +1 n(n + 1) n(n + 1)
Sn = ln ⋅ ⋅ .... ⋅ = ln , lim S n = lim ln =+∞.
1 2 3 n − 2 n −1 2 x →∞ x →∞ 2 2p
c) x +1 x +1 1p
L= lim xf ( x) = lim x ln , lim x = + ∞ , lim ln = 0 ⇒ nedeterminarea + ∞ 0
x →∞ x →∞ x −1 x → ∞ x → ∞ x −1
1p
x +1
ln
L = lim x − 1 ⇒ nedeterminarea 0 1p
x →∞ 1 0
x
u' f f ' g − fg '

Formulele (ln u)’ = , ( )' = .
u g g2 2p
ro
x +1 −2
(ln )' 2
Cu regula lui l’Hopital ⇒ L = lim x − 1 = lim x 2 − 1 = lim 2 x = 2.
x →∞ 1 x →∞ 1 x →∞ x 2 − 1
( )' − 2
x x
o.
2. x x 2p
a)
f(x) = sin x , g(x) = ∫ f (t 2 )dt = ∫ sin t 2 dt , g continuă ⇒ g(x) = G(t) |0x = G(x) - G(0).
nf
0 0
L = lim
∫ 0
sin t 2 dt
= lim
G ( x) − G (0) 0
, nedeterminarea ⇒ L = lim
(G ( x) − G (0))'
x →0 x 3 x →0 x 3
0 x → 0 ( x 3 )' 2p
ei
sin x 2 2 x cos x 2 cos x 2 1
L = lim = lim = lim =
x→ 0 3 x 2 0 x →0
[ ] 6x x→ 0 3 3 1p
at
0
b) h(x) = e f ( x ) cos x = e sin x cos x 1p

.m
1p
∫ h( x)dx = ∫ e
sin x
cos xdx (1)
1p
(sin x)’= cos x deci sin x = t (2)
Din (1) şi (2) ⇒ ∫ e dt = e +c ⇒ ∫ h( x)dx = e +c

t t sin x
w
2p
c) π π π 2p
In = ∫ 2 x n sin xdx , I2 = ∫ 2 x 2 sin xdx = [− x 2 cos x + 2( x sin x + cos x)] |02 ⇒ I2 = π − 2 .
w
0 0
π
π 2 1p
n −1
Cu integrare prin părţi ⇒ In = − x cos x | + n ∫ x n
cos xdx ⇒
w
2
0
0
π
π π 2 π
In = − x n cos x | 02 + n[ x n−1 sin x | 02 −(n − 1) ∫ x n −2 sin xdx] , In-2 = ∫ 2 x n −2 sin xdx ⇒ 2p
0
0
π
In = n[( ) n −1 − (n − 1) In-2], n ∈ N*
2
ro
Varianta 3
o.
nf

ei
1. (1 + i)12 = ((1 + i)2) 6 = (2i) 6 = - 26, i2= -1, i2012 = (i4)503= 1. 3p
at
(1 + i )12 _ _ 2p
⇒z= = - 2 6
∈ Z , z = z = - 26
⇒ z , z ∈ Z.
i 2012
.m
2. S = x1 + x 2 = −a , P = x1 x 2 = b , ∀ x1, x2 ∈ R. 1p
2p
x13 + x 23 = ( x1 + x 2 ) 3 − 3 x1 x 2 ( x1 + x2 ) .
2p
x13 + x 23 = (−a ) 3 − 3b(−a ) = − a 3 + 3ab ∈ Z, ∀ a, b ∈ Z.
w
3. 2x 1p
22x+1 + 2x-1 = 132 ↔ 2 ⋅ 2 2 x + = 132 .
w
t t 33 2p
2x = t, t > 0 2 ⋅ t 2 + = 132 ↔ 4 ⋅ t 2 + t − 264 = 0 ↔ t 2 + − 66 = 0 ↔ (t − 8)(t + ) = 0 .
2 4 4
w
33
⇒ t1 = 8, t2 = − < 0 ⇒ 2x = 8 ↔ x = 3 ⇒ S = {3}. 2p
4
4. 165 n! 1 2p
Tk+1 = C nk a n − k b k , Tk+1 = , C nk = , k + 1 = 9, n = 11, b = .
2 11
k!(n − k )! 2 2
1 165 11 ⋅ 10 ⋅ 9 3 1 165 3p
C118 a 3 ( )8 = ↔ a 8 4 = 11 ↔ a3 = 2 , a ∈ R ⇒ a ∈ {3 2} .
2 2 2 11
1⋅ 2 ⋅ 3 2 ⋅2 2
5. x A + xB y A + y B 2p
d ⊥ AB ⇒ md ⋅ mAB = -1, d: y − y M = m d ( x − x M ) d ∩ AB = {M}, M( , ).
2 2
yB − y A 2 5 1 3p
mAB = = − , ⇒ md = , M ( , 3)
xB − x A 5 2 2
ro
5 1
⇒ d: y − 3 = ( x − ) ⇒ d: 10x -4y + 7 = 0.
2 2
o.
6. sin 2 a 1 − cos 2 a 1 1 2p
tg 2 a = = = − 1 ⇒ cos 2 a = 2 .
2
cos a 2
cos a 2
cos a tg a + 1
nf
cos 2a = 2 cos 2 a − 1 . 1p
1 1 1 1 2p
⇒ cos 2 a = = ⇒ cos 2a = 2 ⋅ − 1 ↔ cos 2a = − .
2 +1 3 3 3
ei
at
1. p p p 1 1 1 2p
a)
p p p =p 1 1 1
.m
p p p 1 1 1
3p2 3p2 3p2 2p

A2 = 3 p 2 3p2 3p2
w
3p2 3p2 3p2
p p p
w
2
A = 3p p p p =3pA. 1p
p p p
w
b) p −1 p p 3p
det (A – I3) = p p −1 p =(p -1)3 + 2p3 – 3p2(p - 1)
p p p −1
p +1 p p
det (A + I3) = p p +1 p =(p +1)3 + 2p3 – 3p2(p + 1)
p p p +1
det (A – I3) = 3p – 1, det (A + I3) = 3p + 1 ⇒ det (A – I3) det (A + I3) = (3p)2 - 1 2p
c) n = 1 ⇒ A = (3p)1-1 ⋅ A 1p
Prin inducţie, se presupune An = (3p)n-1 ⋅ A adevărată şi se calculează An+1 = (3p)n-1 ⋅ A2 din 2p

punctul a) ⇒ An+1 = (3p)n-1 ⋅ 3p ⋅ A = (3p)n ⋅ A, ∀ n ∈ N*, ∀ p ∈ R.
Pentru n = 2012, An = (3p)n-1 ⋅ A se obţine A2012= (3p)2011 ⋅ A 2p
ro
2. ∃e ∈ Z, x e = e x = x, ∀x ∈ Z. 1p
a) Pentru n = 2, x y = xy – 2(x + y) + 6, ∀ x, y ∈ Z şi x e = xe – 2(x + e) + 6 de unde 3p
o.
xe – 2(x + e) + 6 = x ↔ e(x - 2) = 3x – 6 ↔ e = 3.
1p
S = {3} ∀x ∈ Z.
nf
b) x∗ y = x + y − n x + y − n =1 x + y = n +1 3p
devine ↔ (1).
x y = xy − n( x + y ) + n(n + 1) xy − n( x + y ) + n(n + 1) = n xy = n
Sistemul (1) este simetric deci S = {(1, n), (n, 1)}, ∀ n ∈ N*.
ei 2p
c) ∀ x, y ∈ Z f(x ∗ y) =f(x)+ f(y), f(x ∗ y) = a(x + y – n )+ b, f(x)+ f(y) = a(x + y) +2b ⇒ 2p

at
- an = b (1).
∀ x, y ∈ Z f(x y) =f(x) ⋅ f(y), f(x y) =a( xy – n(x + y) + n(n + 1)) + b, f(x) ⋅ f(y) = (ax + 2p
b)(ay + b) ⇒ a= a2 (2), an(n + 1)+b = b2 (3) .
.m
Din (1), (2) şi (3) ⇒ a =1, b = - n deci f (x) = x – n. 1p

w
1. ln(3 x − 2) 0 2p
f(1) = ln (3 - 2) = 0, h(1) = 2 + 1- 3 = 0 ⇒ lim este în cazul de nedeterminare
w
a) x →1 2 x + x − 3
2
0
f ( x) f ' ( x) 3 2p
Cu regula lui l’Hopital , lim = lim , f’(x) = (ln (3x - 2))’ = ,
x →1 h( x ) → h' ( x ) 3x − 2
w
x 1
3
= lim 3 x − 2 = .
f ' ( x ) 3
h’(x) = (2x2 + x – 3)’ = 4x + 1 şi lim
x →1 h' ( x) x →1 4 x + 1 5
f ( x) 3 1p
lim = .
x→1 h( x ) 5
b) f f ' g − fg ' f ( x) 1p
Formula ( ) ' = 2
şi k(x) = .
g g h( x )
2 1p
D=( , + ∞ ) - {1}.
3
ln(3 x − 2) (ln(3 x − 2))' (2 x 2 + x − 3) − (2 x 2 + x − 3)' ln(3 x − 2) 1p

k’(x) = ( )’=
2x 2 + x − 3 (2 x 2 + x − 3) 2
ro
3
(2 x 2 + x − 3) − (4 x + 1) ln(3 x − 2)
3(2 x 2 + x − 3) − (3 x − 2)(4 x + 1) ln(3 x − 2)
k’(x) = 3 x − 2 =
(2 x 2 + x − 3) 2 (2 x 2 + x − 3) 2 (3 x − 2)
o.
2p
2
domeniul de derivabilitate este ( , + ∞ ) - {1}.
3
nf
c) ln( x + 1) 1p
g(x) = logx (x +1) = , x >1.
ln x
ei
ln( x + 1) 1 1
Cu formula de la punctul b) g’(x) = ( )’, (ln x)’ = şi (ln (x+1))’ = . 1p
ln x x x +1
at
x ln x − ( x + 1) ln( x + 1)
g’(x) = , numitorul este pozitiv, xlnx este strict crescătoare pentru x > 1 1p
x( x + 1) ln 2 x
x ln x − ( x + 1) ln( x + 1)
iar < 0 deci g este descrescătoare pentru x > 1.
.m
x( x + 1) ln 2 x
g(x) = logx (x +1) ⇒ g(5) = log56, g(3) = log34, g(5) < g(3) cu 3 < 5. 2p
−x
2.
∫ f ( x)dx = ∫ xe dx = − xe − x + ∫ e − x dx = − xe − x − e − x + c = − ( x + 1)e − x + c . 2p
w
a)
ln 3
−x 1 1
∫ xe dx = [−( x + 1)e − x ] | lnln 32 = − (ln 3 + 1)e − ln 3 + (ln 2 + 1)e − ln 2 = − (ln 3 + 1) + (ln 2 + 1) . 2p
w
ln 2
3 2
ln 3
−x 1 1 2 1
∫ xe dx = ln 2 + − (ln 3 3 + ) = ln 3 + . 1p
w
ln 2
2 3 3 6
b) In = ∫f n ( x)dx = ∫x
n
e − x dx . 1p
1p
In = − x n e − x + n ∫ x n −1e − x dx .
In -1 = ∫ x n −1e − x dx ⇒ In = − x n e − x + n In -1, n ∈ N* 1p
Pentru n = 2 I2 = − x 2 e − x + 2 I1, cu din punctul a) I1 = ∫ f 1 ( x)dx = − xe − x − e − x ⇒

2p
2 −x −x −x −x
I2 = − x e + 2 ( − xe − e ) = − ( x + 2 x + 2)e .
2
c) x x 2p
L n = lim ∫ f n (t )dt = lim [ − x n e − x + n ∫ t n −1e −t dt ] = n L n-1.
x →∞ x →∞
0 0
1p
ro
L n = n L n-1 = n(n - 1) L n-2 = n(n - 1)(n – 2) L n-3 = .... = n! L1
x +1
x
L1 = lim ∫ te −t dt = lim ( − (t + 1)e −t | |0x ) = lim ( − + 1 ) = 1 ⇒ L n = n!
x →∞
0
x →∞ x →∞ ex 2p
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Cristea Maria
♦ Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
ro
corespunzător.
♦ Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la
o.
10.
nf
1 p
.
p
ei
2 Condiţii de existență: , , p
at
.
Domeniul de definiţie: p
.m
p
w
sau p
w
.
w
3 p
.
Notăm
Ecuaţia devine: , p
imposibil
4 Mulţimea are 7 elemente, deci numărul de submulţimi ale mulţimii este: 2p

. . Prin urmare mulţimea posedă submulţimi
nevide.
p
Submulţimile care au toate elementele pare sunt submulţimi ale mulţimii . Deoarece
mulţimea are elemente , va avea submulţimi nevide.
ro
Probabilitatea cerută este . p
o.
5 Vectorii şi sunt perpendiculari dacă are loc relaţia: p
.
nf
p
Prin urmare ,
p
adică cu soluţia .
ei
6 Se observă că numerele , şi sunt pitagorice. p
.
, deci triunghiul este dreptunghic. p
at
În acest caz lungimea razei cercului circumscris este egală cu jumatate din lungimea ipotenuzei, p
adică
.m

w
1. Legea de compoziţie “ ” este bine definită dacă . p

a)
w
are sens şi că .Deci
.
w
Pentru a arăta că presupunem contrariu. Din ,

p
relaţie adevărată doar dacă sau , de unde sau . Deoarece
, rezultă că presupunerea facută este falsă, deci .
Prin urmare legea de compoziţie “ ” este bine definită. p

b) Legea de compoziţie “ ”este comutativă dacă , , . p
Se observă că :
, oricare ar fi . p
oricare ar fi .
Pentru a demonstra comutativitatea logaritmăm expresiile de mai sus.
ro
p
, iar
o.
,
p
ceea ce conduce la , , . Deci, legea de compoziţie “ ”este comutativă.
nf
c) Pentru a rezolva ecuaţia ecuaţia , aflăm mai întâi elemtul neutru . p
astfel încât , .
ei
Întrucât legea “ ”este comutativă vom considera doar
p
, cum de unde
at
.
p
.m
2. Funcţia polinomială p
w
a) p
cu soluţiile şi cu soluţiile
w
.
p
w
Prin urmare este una dintre soluţiile lui .
b) Din punctul anterior se observă că funcţia are soluţiile şi p
Putem descompune , cu , , , stabilite

anterior. Deci polinomul este reductibil peste .
Dar funţia poate fi descompusă şi astfel p

. Deoarece
coeficienţii aparţin mulţimii rezultă că polinomul este reductibil peste .
p
Din cele stabilite anterior se observă cu uşurinţă că polinomul nu este reductibil peste .
c) Notăm cu , . p
ro
soluţie a funcţiei
o.
nf
Prin adunarea acestor relaţii se obţine:
p
ei
Deoarece
at
Se deduce că . p
.m

w
1. Se verifică prin calcul. p

a)
w
p
w
b) şi este punct p
de maxim, deci este valoare maximă, prin urmare
, şi , este punct de minim, deci p

este valoare minimă, prin urmare , .
Deci , . p
c) Din punctul anterior avem p
, . Vom avea
ro
o.
...................................................
Adunând aceste inegalităţile de mai sus obţinem:
nf
ei
at
p
.Trecând la limită şi aplicând
.m
teorema cleştelui , obţinem , deoarece

p
.
w
2. Avem p
a) . p
w
b) p
p
w
c) Pentru a calcula , ştiind că funcţia facem schimbarea de variabilă p

şi
Pentru avem , deci iar pentru , avem , adică , p

deoarece . Deci
ro
Varianta 2
Prof: Cristea Maria
o.
corespunzător.
nf
10.
ei
at
1. p
p
.m
2. Tripletul , , constituie termenii consecutivi ai unei progresii geometrice p

dacă are loc relaţia: , Condiţii de existenţă:
w
p
, adică cu soluţiile
w
şi , ambele aparţinând intervalului .

p
w
3. p
, s-au
împărțit ambii membrii ai ecuației cu
Notăm . Se obţine ecuaţia: cu soluţiile şi . p

Înlocuind
p
Ecuația nu are soluție.
Deci .
4. Mulţimea are elemente, deci numărul de submulţimi nevide ale mulţimii este: p
ro
.
Dintre submulţimile nevide ale mulţimii există

p
submulţimi care au cel puţin trei elemente.
o.
Probabilitatea cerută este: .
p
nf
5. Vectorii și sunt coliniari dacă are loc relaţia: p
cu soluţiile
ei
p
şi
at
6. Raza cercului circumscris este , unde , şi sunt laturile triunghiului iar aria p
acestuia.
.m
Din formula lui Heron , unde , deci p
.
p
w
Prin urmare .

w
1. , şi p
w
a)
, adică , . Deci, legea de
compoziţie “ ” este corect definită.
p
şi
, adică , , .
Deci, legea de compoziţie “ ” este corect definită. p
b) astfel încât , . Evident legea “ ” este comutativă, deci pentru p

a afla elementul neutru este suficient să folosim doar relaţia
p
, deoarece , deci este element neutru.
ro
astfel încât , .Evident legea „ ” este comutativă, deci
pentru a afla elementul neutru este suficient să folosim doar relaţia
o.
, deoarece .
Prin urmare .
nf
c) Funcţia este izomorfism dacă : p
) este bijectivă.
ei
) , .
p
) , deci este injectivă.
at
, există cel puțin un element , astfel încât (adevărat
deoarece , există cel puțin un astfel încât ) , deci este
.m
surjectivă.
Prin urmare, din cele stabilite anterior, rezultă că este bijectivă.
) , iar
w
, deducem că ,
, ceea ce arată că este morfism de grupuri.
w
p
Drept urmare, este izomorfism de grupuri.
w
2. Metoda 1. este rădăcină a funcţiei se divide cu , dar și este p

rădăcină a funcţiei , deci se divide cu . Prin urmare se divide cu
a)
. Din teorema împărțirii cu rest rezultă
p
, și punând condiția
și . p
Metoda 2. este rădăcină a funcţiei
și și .
b) Deoarece este o rădăcină a funcției , rezultă că și conjugata este rădăcină p

a funcției . Pentru a afla a treia rădăcină este necesar sa determinăm valorile parametrilor
și .
ro
este o rădăcină a funcției
p
și și .
p
o.
Deducem că rezultă din
că , deci a treia rădăcină este .
nf
c) Funcția are o rădăcină triplă , și . p
p
ei p
.
at
p
.m

w
1. , p
a)
, deoarece p
w
b) Pentru a calcula limita cerută aflăm şi .

w
Obervăm că
....... Intuim că şi demonstrăm această relaţie p
prin inducţie.
Fie :
Etapa de verificare. , adevărat. p

Etapa de demonstraţie.Presupunem adevărată propoziţia : şi

demonstrăm adevărată propoziţia : .
Dar , ceea ce trebuia demonstrat.
Prin urmare adevărată, este adevărată.
p
Prin urmare .
ro
c) Studiem întâi existenţa asimptotei orizontale. p
o.
(am folosit
teorema lui l’Hospital).
nf
Deci este asimptotă orizontală la graficul funcţiei către . p
Deoarece graficul funcţiei are asimptotă orizontală nu mai are asimptotă oblică, prin p
urmare pe aceasta nu o mai studiem.
ei
2. p
a) , . p
at
b) p
.m
p
.
c) Se arată că , deci p
w
p
.
p
Cum , , rezultă că , deci
w
(s-a aplicat teorema cleștelui) și atunci p
p
w
.
Varianta 3
Prof: Cristea Maria
ro
corespunzător.
o.
10.
nf
1. ei p
p
at
2. Funcția admite valoare minimă dacă . Valoarea minimă a p
funcției este
p
.m
cu soluțiile și
Deoarece doar se admite . p

w
3. Ecuația are sens pentru . p

w
p
Ecuația este echivalentă cu
Notând se obține ecuația cu soluțiile și care conduc

w
p
la ecuațiile cu soluția și cu soluția , ambele numere sunt
p
soluții ale ecuației inițiale deoarece sunt mai mare decât .
4. Mulţimea are elemente, deci numărul de submulţimi nevide ale mulţimii este: p
.
p
Dintre submulţimile nevide ale mulţimii există submulţimi care au
exact elemente.
Probabilitatea cerută este: . p
5. Vectorii și sunt coliniari dacă , relație p
echivalentă cu cu soluțiile și . p
ro
6.
o.
Din teorema sinusului avem relaţia : .
p
iar
nf
Deoarece, ei
Deci, cm. p
Din cm.
at
p
.m
1. Legea “ ” este bine definită dacă . p

w
a)
Dacă este evident că , deci , prin urmare legea “ ” este p
bine definită.
w
b) Legea “ ” se numeşte monoid comutativ dacă: p

w
) .
) , , .
) astfel încât , .
) Se observă că:
, prin urmare p
, deci legea “ ” este

comutativă.
) Deducem că , ,
p
, iar , , , ,
prin urmare legea “ ” este asociativă.
) Deoarece legea “ ” este comutativă prin urmare pentru a afla elementul neutru este
ro
suficient să folosim doar relaţia , p
o.
Cum ultima egalitate trebuie să aibă loc oricare ar fi , rezultă că .
Deducem că este elementul neutru. Ca urmare a celor stabilite anterior, ( , ) este
nf
monoid comutativ.
c) Se deduce cu usurință, deoarece legea “ ” este asociativă, că : p
Ecuația
ei
este echivalentă cu p
sau , adică sau . p

at
Deci .
2. Fie câtul și restul împărțirii lui la . Deoarece grad p

.m
( ) , rezultă că grad , de unde , . Drept urmare

a)
.
, din și se obține
w
p
și cu soluțiile și .
Deci , iar
w
p
.
b) Remarcăm că (tr ) det ( ) , iar (tr ) şi det ( ) , deducem că p

w
p
.
c) Din cele stabilite anterior, deducem că p
p
ro
1. p
a)
p
, .
o.
b) Se remarcă că p
nf
, .
c) În egalitatea de la punctul anterior înlocuind deducem p

ei p
, deci
at
. Rezultă că p
.m
p
.
w
2. p
a) p
w
b) p
w
Cum , deci .
p
c) Putem observa că p
Prin îmulţirea cu şi integrând de la la ultimă inegalitate se obţine
(s-a folosit
p
ro
teorema cleştelui).
Trecând la limită în relația rezultă că p
o.
.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Dogaru Ion

Filiera teoretica,profilul real,specializarea matematica – informatica.
Filiera voctionala,profilul militar,specializarea matematica - informatica
ro
1. x + 3 ≠ 0 şi 2x -1 ≠ 0 ⇒ x ∈ R – {1/2, -3} 1p
9 x 2 − 12 x + 4 = 0 3p
2
x1 = x2 =
o.
3 1p
2. Termenul din mijlocul dezvoltǎrii este T7 1p
T7 = C126 a 2p
2p
nf
a = 503/231
3. Fie M mijl [BC] ⇒ M(2,-2) 2p
AM: 3x – y – 4 = 0 3p
4. tgα ⋅ tg (900 − α ) = 1, ∀α ∈ (00 ,900 ) 3p
tg10 tg 20 ⋅⋅⋅ tg 890 = 1
ei 2p
5. f bijectivǎ ⇒ S = f(-3) + f(-2) + f(-1) + f(0) + f(1) + f(2) + f(3) = – 3 – 2 – 1 + 0 + 1 + 2 + 3 4p
S=0 1p
at
6. x >0 1p
(lg x + 3)(lg x − 10) = 0 2p
x1 = 10 −3 ; x2 = 1 2p
.m

1. detA = −2 x, ∀x ∈ R 3p
a) x = −1006 2p
b) 2 0 0 
  2p
A = 0 2 0  , ∀x ∈ R
w
2
 
2
0 0 x 
x = 2 ⇒ A2 = 2I3 1p
w
1p
A 2k = 2k I3 , ∀k ∈ N*;
A 2k +1 = 2k A, ∀k ∈ N 1p
c) det(t2A) = - 2xt6, ∀x ∈ R 2p
w
t2(t4 – 1) = 0 1p
t1 = 0, t2 = - 1, t3 = 1 2p
2. f ∈ ℝ [ X ] şi x = i rǎdǎcinǎ ⇒ f(i) = 0 2p
a) 3p
a=0;b=7
b) x1 + x2 + x 3 + x 4 = 0 1p
x1x2 + x1x3 + x1x4 + x2x3 + x2x4 + x3x4 = 9/2 1p
(x1 -3/2)2 + (x2 -3/2)2 + (x3 -3/2)2+ (x4 -3/2)2 = 0 3p
c) x1 , x 2 , x 3 , x 4 ∈ R atunci, folosind punctul b), obţinem x1 = x2 = x3 = x4 = 3/2 2p
a = - 27 ; b = 81/8 3p
1. lim 3 x 3 + 3x − 4 = ±∞ ⇒ Gf nu are AO 1p
a) x→±∞
f (x) 1p
lim =1;
x →±∞
x
lim[f (x) − x] = 1 ; 1p
x →±∞
1p
y = x + 1 , asmptotǎ oblicǎ;
1p
f cotinuǎ pe R ⇒ G f nu are AV
b) x3 + 3x2 – 4 = 0 ⇒ f derivabilǎ pe R\{-2,1} 1p
3x 2 + 6x
ro
f ′(x) = , ∀x ∈ R\{-2,1} 2p
3 3 (x 3 + 3x 2 − 4)2
f2(x) f ‘(x) = x2 + 2x , x ∈ ∀x ∈ 2p
c) f (x) − f (−2) 3 x − 1
o.
= , ∀x ∈ R\{-2} 3p
x+2 x+2
x −1 1p
f s′(−2) = lim 3 = +∞
nf
xր−2
x+2
x −1
f d′ (−2) = lim 3 = −∞ 1p
xց−2
x+2
2.
I = ∫2
3 f (x) 3
ei
x3 x 2
dx = ∫2 (x 2 + x − 2)dx = ( + − 2x)32
a) x −1 3 2 3p
41
I= 2p
at
3
b) x3 – 3x + 2 = (x – 1)2(x + 2) 1p
x 2 − 13 2 1 4
= − − , ∀x ∈ [ −1,0] 2p
f (x) x − 1 x + 2 (x − 1)2
.m
0 x − 13
2
∫−1 f (x) dx = − 3ln 2 − 6 2p
c) f ′(x) = 3x 2 − 3, ∀x ∈ R 2p
f ′(x) = 0 ⇒ x = ±1 1p
w
fmin = f(1) = 0 1p
fmax = f(-1) = 4 1p
w

w
Varianta 2
Prof: Dogaru Ion

1. (1 + i )4 = - 4 2p
(1 – i )4 = - 4 2p
(1 + i )2012 - (1 – i )2012 = 0 1p
2. −4 1p
11x + 4 ≥ 0 ⇒ x ≥
11
x2 – 7x = 0 2p
x1 = 0; x2 = 7 2p
3. 2cos2x + cosx – 1 = 0 1p
5π
cosx = ½ şi x ∈ [ 0, 2π ] ⇒ x = π şi x = 2p
3 3
cosx = -1 şi x ∈ [ 0, 2π ] ⇒ x = π
ro
2p
4. f strict crescǎtoare ⇒ f este injectivǎ f({1,2,3,4}) are 4 elemente 2p
Numǎrul funcţiilor = C 64 = 15 3p
5. Fie M mijl.segmentului [A,B] ⇒ M(-1,1) 1p
o.
m′ = - 4/3 2p
AM: 4x + 3y – 1 = 0 2p
6. a3 = a6 – 3r 2p
nf
a19 = a16 + 3r 2p
a3 + a19 = 2012 1p
1. 2 1
a) 3 1 = −1 ⇒ rangM ≥ 2, ∀m ∈ R
ei 1p
2p
detM = m2 – 6 m + 5 2p
rangM = 2 ⇒ m1 = 1; m2 = 5
at
b) A,B,C necoliniare ⇔ detM ≠ 0 3p
m ∈ R\{ 1, 5} 2p
c) 1 2
AABC = m − 6m + 5
.m
2 1p
m2 – 6m + 5 = (m – 3)2 – 4 2p
Pentru m ∈ [ 1,5], triunghiul ABC are aria maximǎ dacǎ m = 3 ⇒ Aria max = 2 2p
2. x,y ∈ G ⇒ 1 + xy > 0 1p
a) (x + 1)(y + 1)
x,y ∈ G ⇒ > 0 ⇔ x ∗ y > -1
w
1 + xy 1p
(x − 1)(y − 1)
x,y ∈ G ⇒ < 0 ⇔ x ∗ y > -1 1p
1 + xy
w
x,y ∈ G ⇒ x ∗ y ∈ G ⇔ G parte stabilǎ 2p

b) 1 + xy − x − y
f( x ∗ y ) = , ∀ x,y ∈ G
1 + xy + x + y 2p
w
1 + xy − x − y
f(x)·f(y) = , ∀x, y ∈ G 2p
1 + xy + x + y
f( x ∗ y ) = f(x)·f(y), ∀ x,y ∈ G 1p
c) 1 n −1
f( ) = , ∀n ≥ 1
n n +1 1p
1 1 1 1 1 1
f (y) = f ( ∗ ∗ ⋅ ⋅ ⋅ ∗ ) = f ( ) ⋅ f ( ) ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ f ( ) = 1/45 2p
2 3 9 2 3 9
1− y 1
= 1p
1 + y 45
1 1 22
y= ∗⋅⋅⋅∗ =
2 9 23
1p
1. 3x 4 + x 2 + 3
a) f ′(x) = , ∀x ∈ R 3p
x2 + 1
f ′(x) > 0, ∀x ∈ R ⇒ f este strict crescǎtoare pe R
2p
b) f este strict crescǎtoare pe R ⇒ f este injectivǎ 1p
f continuǎ 1p
ro
lim f (x) = ±∞ ⇒ f este surjectivǎ 2p
x →∞
1p
f este bijectivǎ
c) x 3 − 2x + 5arctgx 1p
l = lim
o.
x →∞
xm
Dacǎ m > 3 atunci l = 0 1p
Dacǎ m < 0 atunci l = ∞ 1p
Dacǎ m = 3 atunci l = 1 2p
nf
2. I2 = e – 2I1 2p
a) I1 = 1 2p
I2 = e – 2 1p
b) xnex > 0 oricare ar fi x ∈ [0,1] ⇒ In >0 ,oricare ar fi n ∈ N* 1p
1 n
ei
In+1 – In = ∫0 x (x − 1)e dx < 0 oricare ar fi n ∈ N* ⇒ (In)n>1 este strict descrescǎtor
x
2p
1 = I1 ≥ I n > 0, ∀n ∈ N* ⇒ (In)n>1 este mǎrginit 1p
at
(In)n>1 monoton şi mǎrginit ⇔ (In)n>1 convergent. 1p
c) In+1 = e – (n +1)In, oricare ar fi n ∈ N* 2p
nIn = e + In – In+1, oricare ar fi n ∈ N* 1p
.m
(In)n>1 convergent ⇒ lim(I n − In +1 ) = 0 1p

n →∞
1p
lim nI n = e
n →∞

w
Varianta 3
Prof: Dogaru Ion

w

w

1. k = [( 5 + 11) 2 ] = 16 + [2 55] = 16 + [ 220] 3p
k = 30 2p
2. y = 7 – x 1p
3x2 – 21x + 36 = 0 2p
x1 = 4 ⇒ y1 = 3 1p
x2 = 3 ⇒ y2 = 4 1p
3. x ∈ Ν, x ≥ 2 ; 1p
2C xx −2 = x(x − 1) 1p
2x(x – 1) = 1524 2p
x = 28 1p
4. d = divizor natural al lui 2012 ⇒ d ∈ {1,2, 4, 503} 2p
nr.caz.favorabile 1
p= = 3p
nr.caz.posibile 2

5. u + v = −4i + 3 j 2p
3p
u+v =5
ro
6. 2tgx
sin 2x = , ∀x ∈ R
1 + tg 2 x 2p
1p
2tg2 x + 5tgx + 2 = 0
1p
tgx = -2; tgx = -1/2
o.
 π 3π 
x ∈  ,  ⇒ tgx = −2 1p
2 4 
nf
1.  −6 2 2 
a)  
A =  6 −2 −2 
*
1p
 6 −2 −2 
 
A* ≠ O3 ⇒ rang A* ≥ 1
ei 2p
A* are liniile (coloanele) proporţionale 1p
rang A* = 1 1p
b) 4 2 2 
at
 
A =  6 8 −2 
2
3p
 6 −2 8 
 
.m
 10 20 −10 
3   2p
A =  20 20 0  =10A;
 10 40 −30 
 
c) detA = 0; 1p
w
1 2
dp = = −2 ⇒ rangA = 2; 1p
2 2
1 2 2
w
minorul caracteristic dc= 2 2 7 = 0 ⇒ sistemul este compatibil; 1p

1 4 −1
w
 5−z 
  2p
Ecuaţia are soluţiile: Xz =  z − 3  , z ∈ C
2
 
 z 
2. a100 = 2C1000
= 2; 2p
a) a 99 = 0 2p
1p
a100 + a 99 = 2
b) f = (X2 – 1)g +aX + b, a,b ∈ C; 1p
f(1) = (1 + i)100 + (1 – i)100 = f(-1) = - 251 2p
a = 0 ; b = 250 2p
c) x +i
100
f(x) = 0   = cos π + isin π 1p

 x −i
(2k + 1)π (2k + 1)π
x + i = (x − i)(cos + isin ), k ∈ {0,1,…,99} 2p
100 100
(2k + 1)π 2p
Rǎdǎcinile xk = ctg , k ∈ {0,1,...,99} sunt toate reale
200
1. f ‘(x) = - 3x2 + 10x – 3 , ∀x ∈ R 1p
ro
a) f ′(x) = 0 ⇒ x1 = 1 3, x 2 = 3 2p
f este strict crescǎtoare pe [1/3,3] 1p
f este strict descrescǎtoare pe (−∞,1 3] ,respectiv pe [3, +∞ ) 1p
b) f ′′ (x) = - 6x +10 ∀x ∈ R 1p
o.
f ′′ (x) =0 ⇒ x = 5
3 2p
f este convexǎ pe (−∞, 5  ; 1p
3
nf
f este concavǎ pe  5 , +∞ ) 1p
 3
c) Folosind punctul a) , obţinem x = 1/3 este punct de minim, iar x = 3 este punct de maxim 1p
f(1/3) = m – 13/27 ; f(3) = m+9 1p
ei
m − 13 27 < 0
f are trei rǎdǎcini reale distincte ⇔  2p
 m+9>0
m ∈ (−9,13 )
at
27 1p
2. f (x) ≥ 0, ∀x ∈ [0,1] ⇒ AriaΓ = 1 (1 − x) n dx ; 2p
f ∫0
a)
n +1 1
(x − 1)
.m
1
AriaΓf = (−1) n =
n +1 0 n +1 3p
b) I = xf (x)dx = ( −1) n 1 x(x − 1) n dx
1
1p
n ∫0 ∫0
(−1) n+1 1
In = ∫ (x − 1) n +1 dx
w
n +1 0
2p
(−1) n+1 (−1) n+3 1
In = ⋅ = , ∀n ∈ N
n + 1 n + 2 (n + 1)(n + 2) 2p
w
c) n +1 1
x x n x 
In = ∫0 f n ( )dx = ∫0 f n ( )dx = (−1) n  − 1
1 1
; 2p
n n n + 1 n  0
w
(−1) n  1 n  1  1 
n
 3p
n +2 
n
lim I = lim  ( − 1) n +1
+ ( − 1)  = lim   − 1  1 −  + 1= 1–e
n →∞ n n →∞
n +1  n  n→∞ n + 1  n  n  
tgC = tg (π − A − B) = tg π − ( A + B )  − tg ( A + B ) BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Prof: …Gaga Loghin.
ro
o.
1. 20⋅21 2p
i ⋅ i 2 ⋅ i 3 ⋅⋯ ⋅ i 20 = i1+ 2+ 3+⋯+ 20 = i 2
= i 210
nf
1p
210 = 4 ⋅ 52 + 2
2p
4⋅52 + 2
i 210
=i = i = −1
2
ei
2. O funcție este injectivă pe un interval dacă este strict monotonă pe acel interval 1p
f ′ ( x ) = 3x 2 + 1 > 0 2p
at
2p
Derivata întâi este pozitivă, strict, deci funcția f(x) fiind strict crescătoare pe ℝ , adică injectivă
.m
3. 16 x + 5 ⋅ 4 x +1 − 21 = 0 ⇔ 42 x + 20 ⋅ 4 x − 21 = 0 1p
2p
Notez 4 x = t ; t > 0 ⇒ t 2 + 20t − 21 = 0 ⇒ t1 = 1, t2 = −21 , care nu corespunde
2p
w
Din 4 x = 1 ⇒ 4 x = 40 ⇒ x = 0
4. cf 1p
w
p= ; c p = 900 , numărul de numere de câte 3 cifre.

cp
3p
w
Conform enunțului, avem următoarele forme de numere: numere de forma aab . Numărul de numere de
această formă este 9 ⋅ 9 = 81 . Numere de forma aba . Numărul de numere de această formă este
9 ⋅ 9 = 81 . Numere de forma baa . Numărul de numere de această formă este 9 ⋅ 9 = 81 .
cf 243 27
Deci, numărul de cazuri favorabile este c f = 81 ⋅ 3 = 243 , iar p = = = = 0, 27 1p
cp 900 100
5. Mediana din vârful A cade pe mijlocul laturii BC. Fie M mijlocul laturii BC. Avem 2p
xB + xC −3 + 7 y + yC 4 − 2
xM = = = 2, yM = B = =1 3p
2 2 2 2
x y 1 x y 1 .
xA yA 1 = 0 ⇒ 2 5 1 = 0 ⇒ x − 2 = 0
xM yM 1 2 1 1
ro
x y 1 x y 1
Ecuația dreptei AM este: x A yA 1 = 0⇒ 2 5 1 =0⇒ x−2=0
xM yM 1 2 1 1
o.
6. 16 3 2p
sin a = 1 − cos 2 a = 1 − =
25 5
nf
a a a 3p
sin 2sin ⋅ cos
a 2 = 2 2 = sin a = 3
tg =
2 cos a 2 cos 2
a 1 + cos a
2 2
ei
at
1.
a)
( )
det M = m + m − 1 − m 2 = −m 2 + 2m − 1 = − m2 − 2m + 1 = − ( m − 1)
2 5pp
.m
b) Pentru m = 1 ⇒ rangM = 2 . Necunoscute principale: y, z; necunoscuta secundară x = a ∈ ℝ . 3p

 y + z = 3 − a z = 4
Ecuații principale: primele două. Sistemul devine  ⇒ ⇒ S {a, − 1 − a, 4} 2p
 y = −1 − a  y = −1 − a
w
c) Sistemul este incompatibil dacă rangul matricei sistemului este ≠ de rangul matricei extinse. 1p
Pentru m ≠ 1 ⇒ rangM = 3 . Fie matricea extinsă 2p

w
1 1 1 3 
 
M =  m 1 0 −1
w
1 1 m 3 
 
1 1 3
d1 = 1 0 −1 = 0 − 1 + 3m − 0 − 3 + m = 4m − 4 = 4 ( m − 1) ≠ 0 2p
1 m 3
1 1 3
d1 = 1 0 −1 = 0 − 1 + 3m − 0 − 3 + m = 4m − 4 = 4 ( m − 1) ≠ 0 , deci rang M =3 și sistemul este
1 m 3
compatibil, ∀m ∈ ℝ .
2. x ∗ y = 2 xy − 4 x − 4 y + 8 + 5a − 8 = 2 x ( y − 2 ) − 4 ( y − 2 ) + 5a − 8 = 5p
a) = 2 ( x − 2 )( y − 2 ) + 4 ( a − 2 ) + a > a, ∀a > 2
ro
b) Se verifică imediat că operația este corect definită, că este asociativă și comutativă. 2p
Elementul neutru este unic și avem:
o.
5
x ∗ e = x ⇒ 2 xe − 4 x − 4e + 5a = x ⇔ 2e ( x − 2 ) = 5 ( x − a ) ⇒ a = 2 și e = 3p
2
Elementul simetrizabil se verifică imediat
c) f este bijectivă, fiind funcție de gradul I, strict crescătoare.
nf 2p
f ( x ∗ y) = f ( x)⋅ f ( y)
ei
Verificăm relația f ( x ∗ y ) = 2 ( 2 xy − 4 x − 4 y + 10 ) − 4 = 4 xy − 8 x − 8 y + 16 3p
f ( x ) ⋅ f ( y ) = ( 2 x − 4 ) ⋅ ( 2 y − 4 ) = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
at
f ( x ∗ y ) = 2 ( 2 xy − 4 x − 4 y + 10 ) − 4 = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
f ( x ) ⋅ f ( y ) = ( 2 x − 4 ) ⋅ ( 2 y − 4 ) = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
.m
( )
Deci grupurile ( G, ∗) și ℝ∗+ , ⋅ sunt izomorfe.
w

w
1.
a) f ′( x) =
( ) (
2 x x2 + 1 − x2 − 1 ⋅ 2 x) =
4x
( x + 1) ( x + 1)
2 2
w
2p
4 ( x + 1) − 8 x ( x + 1) 4 ( x + 1)( x + 1 − 2 x ) 4 (1 − x )
2
3p
f ′′ ( x ) = = =
( x + 1) ( x + 1) ( x + 1)
4 4 3
b) Monotonia depinde de semnul derivatei I. Pentru x ≥ 0 f(x) este crescătoare; pentru x < 0 , f(x) este 2p
descrescătosre
Determinăm semnul derivatei a doua și obținem: 2p
pentru x ∈ ( −∞, − 1) ∪ [1, ∞ ) , f ′′ ( x ) ≤ 0 ⇒ f(x) este concavă;

1p
pentru x ∈ ( −1,1) , f ′′ ( x ) > 0 ⇒ f(x) este convexă
c) 1
−1
 1  x − 1 x2k x2k −1 1 − x2k
2k
( ) = f (x )
g x k k
+f k  = + = + 2k =0 3p
ro
 x +1 1 +1 x +1 x +1
2k 2k
x
x 2k
( ) ( )
g ( x ) + g x 2 + ⋯ + g x 2011 + x 2013 x 2013
2p
o.
⇒ lim = lim = lim x = 2
x→2 x 2012 x→2 x 2012 x→ 2
2. 1
1 π 2p
I0 = ∫ dx = arctgx 0 =
1
nf
a) 0
x +1
2
4
3p
1 u′
1 1 1 1 1
I1 = ∫ 2
x 1 2x
dx = ∫ 2
1
dx = ∫ dx = ln u
1
(
= ln x 2 + 1) =
ln 2
0
x +1 2 0 x +1 20 u 2
ei 0 2 0 2
b) x n +1 x n +1
1 1
xn xn
Fie ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ x n ≥ x n +1 . Deoarece ⇒
x 2 + 1 x 2 + 1 ∫0 x 2 + 1 ∫0 x 2 + 1dx ⇒ I n ≥ I n+1
≥ ⇒ dx ≥
at
2p
1
=∫ 2
xn
1
dx + ∫ 2
x n+2
dx = ∫
(
1 xn x2 + 1
)
1
1
I n + I n+2 = ∫ x n dx =
.m
dx
0
x +1 0
x +1 0
x +1
2
0
n +1 1p
1 1
= I n + I n +1 ≤ 2 I n ⇒ I n ≥
n +1 2 ( n + 1)
w
1 1
= I n + I n−2 ≥ 2I n ⇒ I n ≤ 2p
n −1 2 ( n + 1)
1 1
w
⇒ ≤ In ≤ , n≥2
2 ( n + 1) 2 ( n − 1)
c) 1 1 n n 1 2p
w
≤ In ≤ |⋅ n ⇒ ≤ nI n ≤ |−
2 ( n + 1) 2 ( n − 1) 2 ( n + 1) 2 ( n − 1) 3
n 1 1 n 1
⇒ − ≤ nI n − ≤ −
2 ( n + 1) 3 3 2 ( n − 1) 3
 n 3p
1  1  n 1
lim  −  ≤ lim  nI n −  ≤ lim  − 
n →∞ 2 ( n + 1) 3  n→∞  3  n→∞  2 ( n − 1) 3 

n−2  1 n+2  1 1
lim ≤ lim  nI n −  ≤ lim ⇒ lim  nI n −  =
n →∞ 6 ( n + 1) 3  n→∞ 6 ( n + 1)
n →∞
 n →∞
 3 6
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 2
Prof: Gaga Loghin.
ro
o.
1 b3 = b2 ⋅ b4 = 7 ⋅ 28 = 14 2p
.
2p
nf
b 14
q= 3 = =2;
b2 7
1p
7 7
2 = ⇒ b1 =
b1 2
ei
2 f (1) = 51 + log 5 1 = 5 2p
at
.
f ( f (1) ) = f ( 5 ) = 55 + 1 = 3126 3p
.m
3 În binomul ( a + b ) , termenul Tk +1 se scrie Tk +1 = Cnk a n − k b k 1p

n
.
k
( 2012 ⋅ x )  2012 
9−k
⇒ Tk +1 = C  , 9 ≥ k ⇒ k ∈ {0,1,⋯ ,9}
k 4
9  1p
 x 
w
9−k k 9− k k
− −
9−k
Tk +1 = C 2012
k
9 ⋅x 4
⋅ 2012 ⋅ x
k 2
= 2012 ⋅ x
9 4 2
2p
. Trebuie să avem
9−k k
w
− = 0 ⇔ 9 − 3k = 0 ⇒ k = 3 ⇒ T4 = 20129 1p
4 2
9−k k
w
− = 0 ⇔ 9 − 3k = 0 ⇒ k = 3 ⇒ T4 = 20129
4 2
4 cf 1p
. p= ; c p = 33 = 27 .
cp
Numărul de cazuri favorabile este 3 ⋅ 2 ⋅1 , deci c f = 6 , iar 2p

cf 6 2
p= = = = 0, (2)
cp 27 9 2p
5 Centru paralelogramului se găsește la intersecția diagonalelor AC și BD. Fie O acest centru. Atunci 2p
.
x A + xC −2 + 2 y + yC 3 + 4 7 1p
xO = = = 0; yO = A = =
2 2 2 2 2
x A + xC −2 + 2 y A + yC 3 + 4 7
xO = = = 0; yO = = =
ro
2 2 2 2 2 2p
xB + xD 3 + n
xO = = = 0 ⇒ n = −3 ⇒ D ( −3,5 ) ;
2 2
o.
y + yD m + 5 7
yO = B = = ⇒ m = 2 ⇒ B ( 3, 2 )
2 2 2
nf
6 tgC = tg (π − A − B) = tg π − ( A + B )  − tg ( A + B ) 2p
.
8−5 3
2+
tgA + tgB 22 + 8 − 5 3
tg ( A + B ) = = 11 =
ei =
1 − tgA ⋅ tgB 8 − 5 3 11 − 16 + 10 3
1− 2⋅ 3p
11
( ) = − ( 6 − 3 )(1 + 2 3 ) = 6 + 12
5 6− 3
at
3 − 3 −6
= = 3
−5 (1 − 2 3 ) −11 11
=π
.m
tgC = 3 ⇒ C
3

w
1. a) 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 2 1 5p
       
A2 =  0 0 1  ⋅  0 0 1  =  0 1 0  ; A3 = A2 ⋅ A =  0 0 1 
w
0 1 0 0 1 0  0 0 1  
       0 1 0
0 1 1
 
A − A =  0 0 0  = A2 − I 3
w
0 0 0
 
b) Prin inducție. Egalitatea se verifică, conform punctului a). Presupun că 2p

P (n) : A − A
n n−2
= A − I3
2
P ( n + 1) : și demonstrez
( ) ( )
An +1 − An −1 = A An − An − 2 = A A2 − I 3 = A3 − A = A2 − I 3
P ( n + 1) : An+1 − An −1 = A2 − I 3 . Într-adevăr, avem: 2p
An +1 − An −1 = A ( An − An − 2 ) = A ( A2 − I 3 ) = A3 − A = A2 − I 3 , conform a)
c) Obsevăm că se verifică pentru n=1. Presupunem adevărată pentru pentru valorile mai mici și 2p
egale cu n-1 și demonstrăm pentru n. notăm cu S n suma elementelor.
Din
ro
An − An − 2 = A2 − I 3 ⇒ An = An − 2 + A2 − I 3 ⇒ S n = n − 2 + 3 + 2 + 3 − 3 = n + 3
2p
An − An − 2 = A 2 − I 3 ⇒ A n = An − 2 + A2 − I 3
⇒ Sn = n − 2 + 3 + 2 + 3 − 3 = n + 3
o.
2. x ∗ y = 2 xy − 4 x − 4 y + 8 + 5a − 8 = 2 x ( y − 2 ) − 4 ( y − 2 ) + 5a − 8 = 5p
a) = 2 ( x − 2 )( y − 2 ) + 4 ( a − 2 ) + a > a, ∀a > 2
b)
nf
Se verifică imediat că operația este corect definită, că este asociativă și comutativă.
Elementul neutru este unic și avem:

2p
ei 5
x ∗ e = x ⇒ 2 xe − 4 x − 4e + 5a = x ⇔ 2e ( x − 2 ) = 5 ( x − a ) ⇒ a = 2 și e = 3p
2
at
Elementul simetrizabil se verifică imediat
c) f este bijectivă, fiind funcție de gradul I, strict crescătoare. 2p

.m
f ( x ∗ y) = f ( x)⋅ f ( y)
Verificăm relația f ( x ∗ y ) = 2 ( 2 xy − 4 x − 4 y + 10 ) − 4 = 4 xy − 8 x − 8 y + 16 3p
f ( x ) ⋅ f ( y ) = ( 2 x − 4 ) ⋅ ( 2 y − 4 ) = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
w
f ( x ∗ y ) = 2 ( 2 xy − 4 x − 4 y + 10 ) − 4 = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
f ( x ) ⋅ f ( y ) = ( 2 x − 4 ) ⋅ ( 2 y − 4 ) = 4 xy − 8 x − 8 y + 16
w
( )
Deci grupurile ( G, ∗) și ℝ∗+ , ⋅ sunt izomorfe.
w

 x + 3 ′
1. a)
 
3− x  3− x + x +3 3− x
f ′( x) = 
6
> 0, ∀x ∈ ( −3,3)
3p
= ⋅ =
x+3 (3 − x ) x + 3 9 − x
2 2
3− x
2p
Deci f ( x ) este strict crescătoare pentru x ∈ ( −3,3)
b) 1. asimptote orizontale nu există, pentru că nu se pune problema calculului limitei la ±∞ ; 1p
ro
2. asimptote oblice, nu există; din aceleași rațiuni ( x ∈ ( −3,3) )
1p
x+3
o.
3. asimptote vericale: lim ln = ln 0 = −∞ . Deci x = −3 este asimptotă verticală la
x →−3
x >−3
3− x
dreapta. 3p
nf
x+3
lim ln = ln ∞ = ∞ . Deci x = 3 este asimptotă verticală la stânga.
x →3
x <3
3− x
c) 1
ei
+3
3x + 1  3x + 1 
x
1 x
lim xf   = lim x ⋅ ln = lim x ⋅ ln = ln lim   = 1∞ 2p
x →∞
x x →∞
3−
1 x →∞ 3x − 1 x →∞
 3x − 1 
at
x
 3x + 1   3x + 1   3x + 1 − 3x + 1 
x x x x
 2 
ln lim   = ln lim 1 + − 1 = ln lim 1 +  = ln lim 1 +  =3p
x →∞ 3 x − 1
  x →∞
 3x − 1  x →∞
 3x − 1  x →∞
 3x − 1 
.m
2x
3 x −1 3 x −1
 
   2

  1   lim
2x 2
2
= ln lim 1 + = ln e x→∞ 3 x −1
= ln e 3 =
x →∞  3x − 1   3
  
 
w
 2

2x
3 x −1 3 x −1
 
   2

 1  
w
2x 2

= ln lim 1 +
lim
= ln e x→∞ 3 x −1 = ln e 3 =
2
x →∞  3x − 1   3
  
 2  

w
2. 1
ln 2
1
1 π 5p
I0 = ∫ dx = ln 2 ⋅ ∫ 2 dx = ln 2 ⋅ arctgx 0 = ⋅ ln 2
1
a) 0
x +1
2
0
x +1 4
b) 1 2p
Deoarece x ∈ ( 0,1) ⇒ x n > x n +1 , iar >0
x +1
2
(
ln x n + 1 ) > ln ( x n +1
+1 ) , ∀x ∈ ( 0,1) ⇒ I
⇒ n > I n +1 ⇒
x +1 2
x +1 2
3p
⇒∫
(
1 ln x n + 1
)
1 ln x n +1 + 1
dx > ∫
( )
dx, ∀x ∈ ( 0,1) ⇒ I n > I n +1 ⇒ șirul este descrescător.
0
x2 + 1 0
x2 + 1
ro
c)
0 ≤ In = ∫
1
(
ln x n + 1 ) dx ≤ 1
xn
1
1
5p
∫0 x 2 + 1 dx ≤ ∫0 x dx = n + 1  →0
n
n →∞
0
x2 + 1
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Ionescu Maria
ro
o.
1. S= 5+10+15+...+95=5(1+2+3+...+19)= 3p
=5(19*20)/2=950 2p
Se scrie ecuaţia 3x ⋅ 32 + 3x ⋅ 3 + 3x = 117
nf
2. 1p
3x (9 + 3 + 1) = 117 ⇒ 3x ⋅13 = 117 2p

ei
2p
3x = 9 ⇒ x = 2
at
( 2)
3. k
k 2p
Tk +1 = C k
20
3
=C 2
k
20
3
k ∈ {0,3, 6,...18}
.m
2p
7 termeni raţionali 1p
4. nr. cazuri favorabile 1p

P=
w
nr. cazuri posibile
Numerele posibile: abc : 3*4*4=48 1p

w
Numere favorabile: abc : 3*4*2=24 1p
2p
w
24 1
P= =
48 2
5. 3 2 5 2p
d1 d 2 ⇔ =− ≠−
4 m 2
8
m=− 3p
3
6.  x + x y + yC  2p
Fie M mijlocul segmentului [BC] ⇒ M  B C , B  ⇒ M ( 0, 2 )
 2 2 
AM = ( xM − xA ) + ( yM − y A ) ⇒ AM = 42 + 12
2 2
2p
1p
AM = 17
ro
1. C ( −1,1) 1p
o.
a)
x y 1
AC : 3 2 1 =0 2p
nf
−1 1 1
AC : x − 4 y + 5 = 0 2p
ei
b) xA yA 1 1p
A,B,C coliniare ⇔ xB yB 1 = 0
at
xC yC 1
3 2 1
3p
.m
1 5 1 = 0 ⇔ n + 13 = 0
−n n 1
1p
n = −13 ∉ N * ⇒ A,B,C nu pot fi coliniare, ∀n ∈ N *
w
c) xA yA 1 1p
1
A∆ABC = xB yB 1
2
w
xC yC 1
3 2 1
w
1
1 5 1 = 10 ⇔ n + 13 = 20
2 2p
−n n 1
2p
n=7
2. Asociativitatea: ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ) , ∀x, y, z ∈ R 1p
a) 4p
Demonstrarea asociativităţii
b) Comutativitatea legii 1p
Calculul elementului neutru e = 1 2p
6 2p
Calculul x '∗ 2 = 2 ∗ x ' = 1 ⇒ x ' =
7
c)  5  5 5
Folosim x ∗ y = 6  x −   y −  +
 6  6 6
ro
3
 5 5 5 2p
x ∗ x ∗ x = 62  x −  + . Ecuaţia devine pentru x − = t
 6 6 6
o.
 1
36t 3 − t = 0 cu soluţiile t ∈ 0, ±  2p
 6
nf
4 5 
x ∈  , ,1 1p
6 6 
ei
at
1. 0 2p
f ( x) x3 − 3x 2 + 2 0
a) = lim =
.m
lim
x →1 x − 1 x →1 x −1
3x 2 − 6 x
lim = −3 3p
x →1 1
Calculul f ' ( x ) = 3x 2 − 6 x
w
b) 1p
2p
f ' ( x ) = 0 ⇒ x ∈ {0, 2}
w
Tabelul de variaţie şi finalizarea

3p
w
c) f ( 0 ) = 2 − m, f ( 2 ) = −2 − m 2p
2p
Şirul lui Rolle pentru m ∈ ( −2, 2 ) ⇒ −, +, −, +
1p
3 soluţii reale
2. x + 2014 − 2014 1p
1 1
x
I1 = ∫ dx = ∫ dx =
a) 0
x + 2014 0
x + 2014
1 1
dx = ( x − 2014 ln x + 2014 ) =
1 1
∫ 1dx − 2014∫
0 0
x + 2014 0
3p
2015
1 − 2014 ln
2014
1p
ro
b) x n +1 + 2014 x n
1 2p
I n +1 + 2014 I n = ∫ dx =
0
x + 2014
n +1 1
o.
x 1
= = , ∀n ∈ N * 3p
n +1 0 n +1
nf
c) I n +1 − I n < 0 1p
1 1
< In <
2015 ( n + 1) 2015n
ei 2p
1 2p
lim nI n =
at
n→∞ 2015
.m

w
Varianta 2
Prof: Ionescu Maria

w
w
1. z = 1 + i + i 2 + ... + i10 = 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 = i 3p
2p
z = 02 + 12 = 1
2. ∆<0 1p
m 2 − 36 < 0 2p
m ∈ ( −∞, −6 ) ∪ ( 6, ∞ ) 2p
3. x2 − 4x + 3 ≥ 0 2p
Condiţii de existenţă:
x −1 ≥ 0 ⇒ x ∈ {1} ∪ [3, ∞)
ro
x 2 − 4 x + 3 = x 2 − 2 x + 1 ⇒ x = 1 soluţie 3p
4. nr. cazuri favorabile 1p

P=
o.
nr. cazuri posibile
Numere posibile: 11 1p
nf
Numere favorabile: 0,1,2,3,4 1p
5
P= 2p
11
ei
5. d1 ⊥ d 2 ⇔ 2 ⋅ a + ( −3) ⋅ 6 = 0 3p
at
2p
m=9
6. sin 75 − sin15 = 2sin 30 cos 45 = 2p

.m
1 2 2 3p
= 2⋅ ⋅ =
2 2 2

w
1. 1 1 m 1p
a) det A = 1 m 1 =
w
m 1 1
2p
= − ( m + 2 )( m − 1)
2
2p
w
m ∈ {−2,1}
b) x + y = 1 1p

Sistemul devine:  x + z = 2 sau det A = −2
y + z = 3

4p
Obţinem soluţia: x = 0, y = 1, z = 2
c) det A ≠ 0 ⇒ m ∈ R / {−2,1} ⇒ rangA = 3 2p
1p
det A = 0 ⇒ m = 1 ⇒ rangA = 1
Dacă
⇒ m = −2 ⇒ rangA = 2 2p
2. a ∈ Z4 , b ∈ Z4 2p
a) Se pot forma 16 polinoame 3p
ro
b) ^ ^ 1p
f = X3 +2X +2
o.
3
^ ^ ^ ^ ^
f  2  = 2 + 2⋅ 2+ 2 = 2p
Restul este  
^
=2 2p
nf
c) ^ ^ 1p
f  0 = 1
 
1p
^ ^
f  1  = 2+ a
ei
 
^ ^ ^ ^
f  2 = 0 + 2 a +1 1p
at
 
^ ^ ^ ^ ^ 1p
f  3 = 3 + 3 a +1 = 3 a
 
.m
{}
^ ^
a ∈ 1,3 1p
w

w
1. −2014 2p
f '( x) =
a) ( x − 2014 )
2
w
2p
f ' ( x ) < 0, ∀x ∈ R / {2014}
1p
f este strict descrescătoare pe intervalul ( −∞, 0 )
b) x = 2014 asimptotă verticală 2p
y = 1 asimpotă orizontală 3p
c)   1
x

∞
2014 
x 2p
lim ( f ( x ) )
x x
= lim   = lim 1 + 
x →∞ x − 2014
x →∞
  x →∞
 x − 2014 
2014 x
x − 2014 x − 2014
 
  3p
lim ( f ( x ) )
x
 2014 2014

= lim 1 +  = e2014
x →∞ x →∞ 
 x − 2014  
 
2. g este derivabilă pe ( 0, ∞ ) 1p
ro
a) 3p
g ' ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ ( 0, ∞ )
1p
o.
Concluzia
b) e e 1p
∫ f ( x )i g ( x ) dx = ∫ g ' ( x )i g ( x ) dx =
nf
1 1
g 2 ( x)
e
= = 2p
2 1
2p
e2
ei
=
2
x ∈ [1, e ] ⇒ 1 ≤ f ( x ) ≤ 2
at
c) 2p
3p
Concluzia
.m

w
Varianta 3
Prof: Ionescu Maria

w
w

1. 1
1 2p
log 1 3 2 = log 2−2 2 3 = −
4
6
( 6)
−2 1
= 2p
6
Rezultat final: 0 1p
2. Fie f : R → R, f ( x ) = ax 2 + bx + c; a ≠ 0, a, b, c ∈ R 3p
ro
2p
f ( x ) = −9 x 2 + 12 x − 4 şi f ( x ) = − x 2 + 4 x − 4
3. Condiţie de existenţă: x > 0
o.
1p
lg 2 x 2 − 20 lg x + 24 = 0 ⇔ 4 lg 2 x − 20 lg x + 24 = 0 devine t 2 − 5t + 6 = 0, t = lg x cu rădăcinile: 2p
2,3
x ∈ {100,1000}
nf 2p
4.
P=
nr. cazuri favorabile
ei 1p
nr. cazuri posibile
Numere posibile: 100,...,999 ⇒ 900 numere

at
1p
Numere favorabile: 116,161,611,123,132,213,231,312,321 ⇒ 9 numere 2p
.m
9 1
P= = 1p
900 100
5. Demonstraţia : triunghiul ABC este dreptunghic 2p

w
12 3p
hC = d ( C , AB ) =
5
w
6. cos 2 x = 1 − 2sin 2 x = 2p
1 1
= 1− 2 ⋅ = 6p
4 2
w
1. det A = 8, trA = 6 2p
a)
A2 − 6 A + 8 I 2 = O2 sau calculul cu matrice 3p
b) a b  2p
Fie X =   .Calculul A ⋅ X şi X ⋅ A
c d 
a 0  3p
Rezolvarea sistemului şi soluţia: X =  
 c a + 2c 
c) a 2 + bc = 2 2p

b ( a + d ) = 0
ro
a b
Fie Y =   . Obţinem sistemul 
c d  c ( a + d ) = 1

bc + d = 4
2
o.
1
Obţinem a = ± 2, b = 0, c = şi d = ±2 ⇒ 4 soluţiȋ 3p
a+d
nf
2. b 2p
x1 + x2 + x3 + x4 = −
a
a) 3p
=0
ei
b) Notăm x 2 = t şi obţinem t ∈ {1, 2013} 3p
{ }
2p
at
x ∈ ±1, ± 2013
c) ( x1 + 2 )( x2 + 2 )( x3 + 2 )( x4 + 2 ) = f ( −2 ) 3p
.m
f ( −2 ) = −6027 2p
w

w
1. 2x 2p
f '( x) = , ∀x ∈ R
a) x +1
2
Din tabelul de variaţie f este strict descrescătoare pe ( −∞, 0 ) şi este strict crescătoare pe
w
3p
( 0, ∞ )
b) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 1p
2p
f (1) = ln 2; f ' (1) = 1
3p
x − y − 1 + ln 2 = 0
c)
f '' ( x ) =
(
2 1 − x2 ) , ∀x ∈ R 2p
(x )
2
2
+1
1p
Tabelul de variaţie
2p
Puncte de inflexiune : A ( −1, ln 2 ) ; B (1, ln 2 )
ro
∫ ( x ) dx = ∫
2. 102 102 1p
f x + 2014dx
a) 11 11
( )
2 3 102
= x + 2014 2p
o.
3 11
2
(
= 463 − 453
3
) 2p
nf
b) 11
x
11
x 2p
∫ f ( x)
1
2
dx = ∫
1
x + 2014
2
dx
11 11
x 1 45
ei
∫
1
f ( x)
2
dx = ln x 2 + 2014 = ln
2 1 2015
3p
c) Primitiva F a funcţiei f este strict crescătoare pe R ⇔ F ' ( x ) > 0, ∀x ∈ R

at
2p
3p
F ' ( x ) = f ( x ) > 0, ∀x ∈ R
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof:Isofache Cătălina,C.N.Al.I.Cuza Ploieşti
ro
o.
1.  2 
10 3p
  =32i
1− i 
nf
a=0 şi b=32 2p
2. Funcţia este strict descrescătoare pe ( − ∞; xv ] şi strict crescatoare pe [ xv ; ∞) 1p

ei
b 2p
xv = − ⇒ xv = −3
2a
at
m = −3 2p
.m
3. 1
13 1p
1−  
5   1   5
13
1 1 1 1
1 + + 2 + 3 + .... 12 = 5 = 1−   < . 2p
5 5 5 5 1 4   5   4

1−
5 2p
w
4.  1 
k
18 −
7k 3p
2 9− k
Tk +1 = C ( x )
k
9  3  ; k= 0;9 .Rezultă Tk +1 = C 9k x 3
.
 x
w
7k 2p
18 − = 4 ⇒ k = 6 .Deci T7 .
3
w
5. nπ  rπ  rπ 2p
n=12k+r ; r = 0;11 .Rezultă cos = cos 2k +  = cos .
6  6  6
rπ  rπ  rπ (12 − r )π
cos = cos 2π −  ; 2π − = 2p
6  6  6 6
1p
Deci pentru r = 0;6 obţinem valori diferite.Rezultă mulţimea are 7 elemente.
6.
AB= (x B − x A )2 + ( y B − y A )2 ,rezultă AB= 2 5 ;AC= 4 5 ;BC=10.
2p
1p
Din reciproca teoremei lui Pitagora obţinem triunghiul ABC dreptunghic în A.
2p
 x + xc y B + y C 
M B ;  .Deci M(- 1;7)
 2 2 
ro
1.  1 1 1 1 2p
a)  
A=  0 1 1 1 este matricea sistemului.
 0 0 1 1
o.
 
1 1 1
2p
Minorul 0 1 1 =1 ≠ 0 .
nf
0 0 1
1p
Deci rangA=3
ei
b) RangA=rang A ,rezultă sistem compatibil simplu nedeterminat. 3p
x=1;y=0;t= α ;z= − α ; α ∈ C . 2p
at
c)  1 −10  3p
 
 0 1−1 
.m
A= I 3 ⇒ X =  α ; β ; γ ∈ C .Rezultă o infinitate de soluţii.

α β γ 
 
−α − β 1 − γ 

a b c  q=0
w
   q+r =0
d e f 
FieY=   .Sistemul de ecuaţii:  .Contradicţie.Deci ecuaţia nu are soluţie.
m n p  q+r+s=0
  2p
q s   q + r + s = 1
w
 r
2. f=qg+r , grad r < grad g 2p

w
a) q= x 4 − x 3 + 2 x − 2 si r =3 3p
b) y1 = 1 ,rezultă S1 = 6 . 3p
3
( )
6 6 6 6
S 2 = ∑ x k + xk + 1 = ∑ xk + ∑ x k + ∑1 = ( x1 + x 2 + ... + x6 ) − 2( x1 x 2 + ... + x5 x6 ) +
2 2 2
k =1 k =1 k =1 k =1 2p
(x1 + x2 + ... + x6 ) +6.

6 6
Din relaţiile lui Viete obţinem ∑ xk = 0 si
k =1
∑x x
i ; j =1
i j = 0.
i< j
Deci S 2 = 6
c) Notăm x 3 = t si obţinem ecuaţia t 2 + t + 1 = 0 2p
ro
∆ < 0 rezultă că ecuaţia nu are soluţii reale. 2p
Deci polinomul f are 0 rădăcini reale. 1p
o.
nf
1. 1 2p
f”(x)= ; x>0
ei
a) x
1
f”’(x)= −
at
<0 2p
2x x
1p
Rezultă f’ este strict descrecătoare pe (0; ∞ ) .
.m
b) Aplicăm teorema lui Lagrange pentru funcţia f pe intervalul [k;k+1] şi rezultă 1p
c ∈ (k ; k + 1) astfel incâât f(k+1)-f(k)= f ' (c ) . 2p

w
1 1p
f’(c)=
c
w
1 1p
f(k+1)-f(k)= .
c
c) bn +1 − bn < 0 ,rezultă şirul (bn ) n∈N * este descrescător.Din teorema lui Lagrange rezultă 1p
w
1 1
inegalitatea: < 2 k +1 − 2 k < .Insumâând inegalitaţile pentru k= 1; n , obţinem 1p
k +1 k
bn ≥ −1 ,deci şirul (bn ) n∈N * este mărginit.Rezultă (bn ) n∈N * este convergent. 1p
Din a n > 2 n + 1 − 2 1 si trecerea la limită in inegalitate,rezultă că lim a n = ∞ .

n→∞
2p
2. π π π 2p
1 − cos 2 x  x sin 2 x  π
∫π sin xdx = π∫ 2 dx =  2 − 4  π = 4 .
2
a)
2 2 2
∫ dx = (ln x ) π
1 π
= ln 2 . 2p
π x 2
2
ro
π
π
∫(f )
( x ) + g 2 ( x ) dx = + ln 2 . 1p
2
π 4
2
o.
b) π 3p
Funcţia h(x)= sin 2011 x ; x ∈ [−π ; π ] este impară, rezultă ∫ sin x dx =0.
2011
−π
nf
π
2p
Funcţia g ( 2012) ( x) ;x ∈ [−π ; π ] este impară,deci ∫π g
( 2012)
( x)dx =0
−
c) sin x 1 π 
ei 3p
t 2 sin 2 x − 2t + 2 ≥ 0 ; ∀x ∈  ; π  ; ∀t ∈ R .
x x 2 
at
π
2p
Prin aplicarea integralei ∫
π
obţinem inegalitatea cerută.
2
.m

w
Varianta 2
w
w
1. (2 + i )10 = 2+i
10 3p
2 + i = 2 2 + 12 = 5 ,rezultă ( 5)10
= 55 .
2p
2. 50 = 7,07.... 3p
Produsul primelor 10 zecimale este egal cu zero. 2p
3. 4 x = 26x ⇔ 22x = 26x

2 2
2p
ro
2 x 2 = 6 x ⇔ x1 = 3; x2 = 0 3p
4. I)f(b)=1;f(c)=1; II) f(b)=1;f(c)=2 ; III) f(b)=2;f(c)=1 3p
o.
Rezultă 3 funcţii. 2p
5. 1 2 2 1 3 2p
nf
cosB= ⇒ sin B = ;cosC= ⇒ sinC= .
3 3 2 2
1− 2 6 2p
cos(B+C)=cosBcosC-sinBsinC= .
6
ei
2 6 −1
cosA=cos(180 0 −( B + C )) = − cos( B + C ) = . 1p
at
6
6.  x + x B + xC y A + y B + y C  2p
G A ; ⇒
 3 3 
.m
G(2;2). 3p

w
1. A3 = I 3 3p
a)
 0 1 0
w
−1
 
A = A = 0 0 1 .
2
2p
1 0 0
 
w
b) A(XY)=(AX)Y=(XA)Y=X(AY)=X(YA)=(XY)A 3p
Rezultă că XY ∈ G ( A) . 2p
c) a b c 2p
 
Dacă X ∈ G ( A) ⇒ X =  c a b  .
b c a
 
 1 − 2 − 2  1 ±1± i 3 ±1∓ i 3
1  1 
X = I 3 ⇒ X = ± I 3 ;±  − 2 1 − 2 ; X = ±  ± 1 ∓ i 3
2
1 ±1± i 3.
3  3 
− 2 − 2 1  ±1± i 3 ±1∓ i 3 1 3p
 
ro
2. ( x y ) z = ( x + i )( y + i )( z + i ) − i 2p
a) x ( y z ) = ( x + i )( y + i )( z + i ) − i 1p
o.
Rezultă că x ( y z ) = ( x y ) z . 1p
nf
b) x (−i ) = (−i ) y = −i 3p
[(−100i ) (−99i ) ....](−i ) [0 i (2i ) ... (99i ) (100i )] = x (−i ) y = −i 2p
c) x x x x = ( x + i) 4 − i .
ei 2p
3p
Obţinem ecuaţia ( x + i ) 4 = 1 cu soluţiile x1; 2 = ±1 − i ; x3 = 0 ; x 4 = −2i .
at
.m
1. f(x)=0 ⇔ x1 = 1; x 2 = 2; x3 = 3; x 4 = 4 .Deci , ecuaţia are 4 soluţii reale. 2p

a)
w
f(x)= (x 2 − 5 x + 5) − 1
2 1p
1p
f’(x)= 2(2 x − 5)( x 2 − 5 x + 5)
w
1p
2 5± 5
f’(x)=0 ⇔ x1 = ; x 2 ;3 = .Deci ecuaţia are 3 soluţii reale.
5 2
w
b)
x 2 5− 5 5+ 5
−∞ +∞
5 2 2
f’(x) - - - - - - - - - - - 0 ++++++ 0 -------- 0 ++++ +++++++ 2p

f(x) ∞ f ( x1 ) f ( x2 ) f ( x3 ) ∞ 2p
m M m
Funcţia f are 3 puncte de extrem local. 1p
c) 104 ⋅ 54 3p
f(x 1 ) = ; f ( x3 ) = −1
25 2
ro
Valoarea minimă a funcţiei f este -1.
2p
2. f 1 ( x) = e x − x − 1 ;x ∈ R 2p
o.
a) 3p
x2
f 2 ( x) = e −
x
− x − 1 ;x ∈ R .
2
nf
b) Verificarea formulei pentru n=1 1p
x x2 xk
x 2p
Presupunem că f k +1 ( x) = e x − − − ... − − 1 , k ∈ N * .Aplicăm ∫f (t )dt şi obţinem
1! 2!
ei k! 0
k +1
x x2 x k +1 2p
f k + 2 ( x) = e x − − − ... − − 1.
at
1! 2! (k + 1)!
c) xn 3p
Demonstrăm prin inducţie matematică inegalitatea 0 ≤ f n ( x) ≤ e x ⋅ , ∀n ∈ N .
.m
n!
 x x2 xn  2p
Trecem la limită în inegalitate şi rezultă lim1 + + + ... +  = e x .
n →∞
 1! 2! n! 
w
w
w
Varianta 3
1. x +1 3p
= k , k ∈ Z ⇔ x = 3k − 1
3
2p
Obţinem k=0,5 ∉ Z .Deci,ecuaţia nu are soluţii.
ro
2. −∆ 2p
f max =
4a
3p
o.
f max = 9
3. 1006 1006 2p
S= ∑ f (2k + 1) = ∑ (4k + 1) .
nf
k =0 k =0
1006
2p
S= 4 ∑ k + 1007
k =0 1p
S= 1007 ⋅ 2013
4. 1 3 − 2i 3 2
ei 3p
= = − i
3 + 2i 13 13 13
at
1 3
Re = . 2p
3 + 2i 13
cos2x=1-2 sin 2 x ⇒ 2 sin 2 x + sin x − 5 = 0 .

.m
5. 2p
5 π 2p
Obţinem sinx=1 şi sinx= − ∉ [−1;1] ⇔ x= ∈ [0; π ] .
2 2
w
Deci ecuaţia are o soluţie.

1p
6. 2+a a 3p
v1 şi v 2 coliniari ⇔ =
w
2 a −1
a ∈ {−1;2} .
2p
w
1. Matricea A are 3 linii si 3 coloane,iar 0;1;2;3;4 ∈ N ⇒ A ∈ M 3 ( N ) . 3p

a)
I3 ∈ M 3 (N ) 2p
b) 1 0 0 3p
 
X =  0 0 0  ⇒ rangX=1
0 0 0
 
1 0 0
  2p
Y =  0 1 0  ⇒ rangY=2
0 0 0
 
ro
c) a ⋅ a ' + b ⋅ m ' + c ⋅ x ' = 1 2p
a b c  a' b '
c'
 
    a ⋅ b + b ⋅ n + c ⋅ y = 0
' ' '
X = m n p ; X −1 =  m' n' −1
p  .Din X ⋅ X = I 3 ⇒ 
'
o.
a ⋅ c + b ⋅ p + c ⋅ z = 0
' ' '
x y z   x' y' z ' 
   ......
2p
nf
I)aa’=1;bm’=0;cx’=0 II) aa’=0;bm’=1;cx’=0 III) aa’=0;bm’=0;cx’=1 etc.
1p
Rezultă suma elementelor de pe fiecare linie şi fiecare coloana egală cu 1.
2. 2kπ 2kπ n 2p
f ( x k ) = (cos + i sin
ei
) − 1 = cos 2kπ + i sin 2kπ − 1 = 0 ; k = 0; n − 1.
n n
a) 3p
f ( x) = ( x − x0 )( x − x1 )....( x − x k −1 )
at
b) 2p
2p
f ( x) = ( x − 1) ( x n −1 + x n − 2 + ... + 1) .
.m
n
1p
x0 = 1 ⇒ π ( x − x k ) = x n −1
+x n−2
+ ... + 1
k =1
c) n −1 kπ kπ  (1 + 2 + ... + n − 1)π (1 + 2 + ... + n − 1)π  1p

π (cos + i sin ) =  cos + i sin =
w
k =1 n n  n n 
n −1
 (n − 1)π (n − 1)π   nπ nπ  2p
 cos + i sin  =  cos + i sin  = i n −1 .
w
 2 2   2 2 
n −1 2kπ 2kπ
În egalitatea de la b) pentru x=1 obţinem n = π (1 − cos − i sin ) 2p
w
k =1 n n
π 2π (n − 1)π n
Rezultă sin sin ... sin = n −1 .
n n n 2 1p

1. 1 2p
f”(x)= ; x>0
a) x
<0 pe (0; ∞ )
1
f”’(x)= − 2p
x2
1p
Rezultă f’ este strict descrecătoare pe (0; ∞ ) .
ro
b) Aplicăm teorema lui Lagrange pentru funcţia f pe intervalul [k;k+1] şi rezultă 1p
c ∈ (k ; k + 1) astfel incâât f(k+1)-f(k)= f ' (c ) . 2p
1 1p
o.
f’(c)=
c
1 1p
f(k+1)-f(k)= .
nf
c
c) bn +1 − bn < 0 ,rezultă şirul (bn ) n∈N * este descrescător.Din teorema lui Lagrange rezultă 1p
inegalitatea:
1 1
ei
< ln(k + 1) − ln k < .îînsumâând inegalitaţile pentru k= 1; n , obţinem 1p
k +1 k
bn ≥ 0 ,deci şirul (bn ) n∈N * este mărginit.Rezultă (bn ) n∈N * este convergent. 1p
at
Din a n > ln n si trecerea la limită in inegalitate,rezultă că lim a n = ∞ .
n→∞
2p
.m
2. b 2p
f(x)>0 ⇒ Aria= ∫ f ( x)dx
a) a
(b − a )(b 2 + 4ba + a 2 ) 3p
w
Aria=
3(b + a )
−1
b) ( x) = (a + b) x − ab ; x ∈ [a; b] . 2p
w
b2
2p
2 b3 − a 3
b
−1 1
∫ f ( x)dx .s.v.(a+b)x-ab=t.Obţinem
a + b a∫2
t dt = ⋅ (1)
w
a
3 b+a
b
a;b ∈ Q ⇒ ∫ f −1 ( x)dx ∈ Q
a
1p
c) 2 b3 − a 3 2p
b
∫ f −1 ( x)dx = ⋅ .
a
3 b+a
2 b3 − a 3 b 2 − a 2 3p
⋅ > ⇔ (b − a ) 2 > 0
3 b+a 2
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Isofache Cătălina Anca
ro
o.
1. z = −21007 i 3p
Im z = −21007 2p
2. S=x+y; P=xy
S 3 − 3SP = 9 ; S=3
nf 1p
2p
ei
S=3;P=2 rezultă (x;y) ∈ {(1;2);(2;1)}. 2p
at
3. x ∈ (0; ∞) − {1} 1p
log 2 x = a ; 2a 2 − 5a + 2 = 0 2p
.m
{
x ∈ 4; 2 } 2p
4. 2C 64 2p
w
30 de funcţii 3p
5. cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x 2p
w
π  3p
x ∈ {kπ / k ∈ Z } ∪  + 2kπ / k ∈ Z  .
2 
w
6. ∆ =4 2p
1
A= ∆
2 1p
A=2 2p
1. Matricea sistemului 2p
a)
Calculul determinantului 2p
Finalizare 1p
ro
b) ∆≠0 3p
x=1;y=0;z=0 2p
o.
c) a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 ⇔ a = b = c 1p
x 2 + y 2 + xy = 0 ⇔ x=y=0 2p
nf
2p
Obţinem x+y+z=1.Deci x=0;y=0;z=1
2. A+B ∈ G 1p
ei
a) Calculul matricei AB 3p
AB ∈ G 1p
at
b) Det(AB)=det(A)det(B) ⇒ det(A)=0 sau det(B)=0 3p
Det(A)= x 2 + 5y 2 ⇒ x=y=0 ⇒ A = O2 .Analog pentru matricea B. 2p

.m
c) Det ( AA −1 ) = 1 ⇒ det A = ±1 2p
2p
x 2 + 5y 2 = ± 1
w
1p
A = ±I 2
w

w
1. Factor comun forţat 2p

a)
Simplificare prin x 4 . 2p
f ( x) 1p
lim =1
x →∞ x4
b) Calculul rădăcinilor xi ; i = 1;4 ale funcţiei f. 2p
2p
Teorema lui Rolle pentru f : [ xi ; xi +1 ] → R , i = 1;3
1p
Finalizare
c) ln( x + 1) + ln( x + 2) + ln( x + 3) + ln( x + 4) 3p

1
ln f ( x)
ln lim f ( x) x = lim = lim =0
x →∞ x →∞ x x →→ ∞ x
ro
1
lim f ( x) =1 x 2p
x →∞
o.
2. I1 = 0 2p
a) 2p
nf
I 2 : Notăm x=3cost
1p
81π
I2 =
8
ei
b) f ( x) = x n 9 − x 2 ; f (− x) = − f ( x ) , ∀x ∈ [−3;3] 2p
1p
at
Notăm x=-t
2p
I 2 n +1 = 0
.m
c)
( 9 − x ) dx 2p
1 1 '
J 2 n+ 2 = −9 ∫ x 2 n +1 ( 9 − x 2 ) ' dx + ∫ x 2 n +3 2
−1 −1
Aplicarea formulei de integrare prin părţi 2p

w
18n + 9 32 2 1p
J 2n+ 2 = J 2n −
2n + 4 2n + 4
w
w
Varianta 2
Prof: Isofache Cătălina Anca
ro
o.
nf
1. z =2 3p
2p
3
z + z =16
3
ei
2. Rezolvăm ecuaţia f(x)=g(x) 1p
at
−1 2p
x1 =1; x 2 = .
2
.m
1
A(1;0);B( − ;3) . 2p
2
3. 9x − 3⋅ 6x + 2 ⋅ 4x = 0 : 4x 1p
w
x
3
  = t ; t > 0 ⇒ t1 = 1; t 2 = 2 2p
2
w
2p
x1 = 0; x 2 = log 3 2
2
w
4. 100−
4k 3p
Tk +1 = C100
k
2k x 3
; k = 1;100
2p
k=75 ⇒ T76 .
5. m +1 −2 −5 2p
= ≠
4 − (m − 1) 7
m= ± 3 3p
6. GA = rA − rG ; GB = rB − rG ; GC = rc − rG 2p
2p
r +r +r
rG = A B C 1
3
1p
Finalizare.
ro
o.
1. 1 1 1 1 1 1 3p
L2 − L1
nf
a) Det(A)=ab 1 a b = ab 0 a −1 b −1 = ab(a-1)(b-1)(b-a).
L3 − L1
1 a2 b2 0 (a − 1)(a + 1) (b − 1)(b + 1)
1 0 0
C3 − C1
ei c b L2 + L1 2p
Det(B) =
C 2 − C1
bc c(a − b) b(a − c) = (a − b)(c − a )
a+b c+a =
a 2 (b − a )(a + b) (c − a)(c + a )
at
c b
(a − b)(c − a ) = (a − b)(b − c)(a − c)(a + b + c).
a+b+c a+b+c
.m
b) Det ( A ⋅ T A) = det( A) det( T A) 2p
2p
Det( T A) =det(A) ∈ R
1p
w
Finalizare.
c) Calculul matricei A − T A 2p
w
2p
A − T A este matrice antisimetrică
1p
det( A − T A) =0
w
2. Efectuarea produsului (x+1)f(x) 2p
a) Finalizare 3p
b) De la punctul a) rezultă x k5 + 1 = 0 ; k = 1;4 3p
2p
∑x
k =1
5
k =-4
c) 1 2p
x 4 − x 3 + x 2 − x + 1 = 0 : x 2 şi notăm x + =t.
x
Ecuaţia t 2 − t − 1 = 0 are soluţiile t1; 2 ∈ R, t1; 2 < 2 . 2p
ro
1 1p
Ecuaţia x + = t1; 2 are ∆ < 0 ,rezultă polinomul nu are nicio rădăcină reală.
x
o.
nf
1. lim f ( x) = 0 , rezultă că y=0 este asimptotă orizontală către + ∞ . 3p
x →∞
a)
2p
lim f ( x) = ∞ , rezultă că x=0 este asimptotă verticală.
x ↓0
ei
b) −1 2p
f ' ( x) = ;x>0
x( x + 1)
at
f ' ( x ) < 0, ∀x > 0 2p
.m
Funcţia f este strict descrescătoare pe (0; ∞) 1p
c) a n = ln(n + 2) − ln(n + 1) 2p
lim a n = 0 2p
w
n→∞
1p
0 ∈ R ⇒ şirul ( a n ) este convergent.
w
2. π 3p
π 2
f ( x ) sin xdx = ∫
(− cos x )' dx =
a) ∫0
2
cos x + 2
w
π
2p
3
= − ln cos x + 2 2
= ln .
0 2
b) Funcţia f este continuă pe R, rezultă că admite primitive pe R. 1p
Fie F : R → R o primitivă a funcţiei f,deci F este derivabilă pe R şi F ' ( x) = f ( x ), ∀x ∈ R . 2p

f(x)>0, ∀x ∈ R ⇒ F ' ( x) > 0, ∀x ∈ R . 1p
Deci, orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe R. 1p
c) x 2p
Notăm tg =t
2
1
2 π
∫t dt = . 3p
ro
0
2
+3 3
o.
nf
Varianta 3
ei Prof: Isofache Cătălina Anca
at
.m


w
1. (1 + i ) 3 = −2 + 2i 2p
2p
(1 − i) 3 = −2 − 2i
w
1p
(1 + i ) 3 + (1 − i) 3 =-4
−∆
w
2. 2p
f min =
4a
59
f min = 3p
12
3. sin 2 x = 1 − cos 2 x ; cosx=t şi t ∈ [−1;1]. 1p
2p
t 2 + t − 2 = 0 ⇔ t1 = 1; t 2 = −2 2p
x = 2kπ ; k ∈ Z .
4. Numărul de. cazuri posibile=900 2p
Cazurile favorabile:102;108;...996. 1p
Numărul de cazuri favorabile=150 1p
ro
1 1p
P=
6
o.
5. m+3  2p
M mijlocul segmentului [AB], M  ;3 
 2 
nf
CM = (x M − xC ) + ( y M − y C )
2 2
1p
m ∈ {3;7} 1p
ei 1p
Verificarea existeţei triunghiului ABC.
6. 1 a−3 3p
=
at
a +1 5
a ∈ {−2;4}
2p
.m

w
1. DetM = −m 2 + 2m − 3 2p
a)
w
det M ≠ 0; ∀m ∈ R . 2p
RangM=3 1p
w
b) det M ≠ 0; ∀m ∈ R 3p
Punctele A,B şi C necoliniare,pentru orice m ∈ R. 2p
c) 1 1p
AABC = det M
2
2p
1 2 2p
AABC = (m − 2m + 3)
2
Amin =1
2. (x y ) z = x ( y z), ∀x, y, z ∈ G . 1p
a) 2p
( x y) z = ( x 2 + 1)( y 2 + 1)( z 2 + 1) − 1
1p
ro
x ( y z ) = ( x + 1)( y + 1)( z + 1) − 1
2 2 2
1p
Finalizare
o.
b) Elementul neutru e=0 2p
x simetrizabil ⇔ ∃ x ' ∈ G astfel încât x x ' = x ' x = 0 2p
nf
x=0
1p
ei
c) 3p
x = ( x + 1) −1 .
2 2014
x
x
...
2014 ori
2p
at
x=0
.m
1. f ( x) − 42 2p
= f ' (3)
w
lim
a) x →3 x−3
f ' ( x) = 3x 2 + 2 x + 1
2p
w
Valoarea limitei=34 1p
h( x ) = e x − x − 1 , x ∈ R .
w
b) 1p
1p
h ' ( x) = e x − 1 , x ∈ R .
2p
Din monotonia funcţiei h, rezultă hmin = 0
1p
Finalizare
c) De la punctul b) rezultă că g(x 3 ) ≥ x 3 +1 ; g ( x 2 ) ≥ x 2 +1 şi g ( x ) ≥ x + 1 . 3p
2p
Adunând inegalităţile obţinem g ( x 3 ) + g ( x 2 ) + g ( x) ≥ f ( x), ∀x ∈ R
2. Utilizarea metodei coeficienţilor nedeterminaţi 2p
a) A=B=C=1 3p
b) 4 1p
ro
Aria= ∫ f ( x) dx
3 1p
f continuă şi f(x)>0, ∀x ∈ [3;4]
o.
15 3p
Aria= ln .
4
nf
c) Calculul lui F(x)=lnx 2p
e2 1p
V= π ∫ F 2 ( x)dx
ei
e
V= 2π e(2e − 1) . 2p
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof. Lămătic Lidia Carmen
ro
o.
1. 2 2 −3 = 3− 2 2 1p
nf
( )
2
2 +1 = 2 + 2 2 +1 = 3 + 2 2 2p
n = 6∈N 2p
ei
2. 3
8=2 1p
2+8
at
2x + 1 =
2 2p
x=2 2p
.m
3. x 2 + 3 = 3x + 1 ⇔ x 2 − 3x + 2 = 0 2p
3p
x1 = 1, x 2 = 2 verifică ecuaţia
w
4. c par ⇒ c ∈ {0, 4} ⇒ două variante de alegere a lui c 2p
2p
Pentru fiecare c par sunt trei variante de alegere a lui a şi patru variante de alegere a lui b
w
1p
Se pot forma 2 ⋅ 3 ⋅ 4 = 24 numere
5. 1 ⋅ ( −4 ) + 2 ( a + 1) = 0 3p
w
2p
a =1
6. BC2 = AB2 + AC 2 ⇒ BC = 2 2p
BC 2p
△ABC dreptunghic în A ⇒ R =
2
R =1 1p
1.  1 2 2a + 1  1 3 3a + 3  3p
a)    
A2 =  0 1 2  , A3 =  0 1 3 
0 0 1  0 0 1 
 
ro
1 0 1 2p
 
f (A) =  0 1 0 
o.
0 0 1
 
b)  1 2 2a + 1 1p
nf
 
Demonstraţie prin inducţie matematică: n = 2 ⇒ A =  0 1
2
2 
0 0 1 

ei
Presupunem că A k este adevărată pentru numărul natural k ≥ 2
 1 k ka + Ck2   1 1 a   1 k + 1 ( k + 1) a + Ck2 +1  4p
    
Avem A k +1 = A k ⋅ A =  0 1 k 0 1 1 = 0 k +1
at
1  adevărat
0 0  
1  0 0 1 0   0 1 
 
pentru numărul natural k ≥ 2
.m
c) det A = 1 ≠ 0, deci matricea este inversabilă ∀a ∈ R 1p
 1 −1 −a + 1
∗  
A = 0 1 −1 
w
2p
0 0 1 

 1 −1 −a + 1
w
 
A −1 = A∗ =  0 1 −1  2p
0 0 1 

w
2. f (1) = a + b − 1 = 0, f ( −2 ) = 4a + b − 4 = 0 2p
a) 1p
a + b = 1, 4a + b = 4
2p
a = 1, b = 0
b) a = 1, b = 0 ⇒ f = X 4 + 4X 3 + X 2 − 6X 1p
(
f = X X 3 + 4X 2 + X − 6 ⇒ x1 = 0 ) 1p
1p
Conform punctului a) ⇒ x 2 = 1, x 3 = −2
x1 + x 2 + x 3 + x 4 = −4 ⇒ x 4 = −3
1p
f = X ( X − 1)( X + 2 )( X + 3) 1p
ro
c) x 21 + x 22 + x 32 + x 24 = ( x1 + x 2 + x 3 + x 4 ) − 2 ( x1x 2 + x1x 3 + ... + x 3 x 4 ) = 16 − 2a 2p
2
1p
x1x 2 x 3 x 4 = b
o.
16 − 2a − 2b = 6 ⇔ a + b = 5
2p
nf
ei
1. ' 2p
1  x2 
a) f '( x ) = ⋅ 
x 2  x2 −1 
at
x 2 −1
−2x
= , pentru orice x ∈ (1; +∞ ) 3p
.m
x2 −1
b) x2 3p
lim f ( x ) = lim ln =0
x →+∞ x →+∞ x2 −1
w
Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală la graficul funcţiei f. 2p
c) y − f ( 2 ) = f ' ( 2 )( x − 2 ) 2p
w
4 4
f ( 2 ) = ln , f ' ( 2 ) = −
3 3 2p
w
4 4 1p
Ecuaţia tangentei la grafic este y − ln = − ( x − 2)
3 3
2. Fie G : ( 3; +∞ ) → R o primitivă oarecare a funcţiei f, G ' ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ ( 3; +∞ ) 2p
a) 1p
f ( x ) > 0, ∀x ∈ ( 3; +∞ )
G este strict crescătoare pe ( 3; +∞ ) 2p
b) 1 3p
F ' ( x ) =  x 3 + 3x + ln ( x − 3)  = 3x 2 + 3 + , ∀x ∈ ( 3; +∞ )
'
x −3
F ' ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ ( 3; +∞ ) ⇒ F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 5 2p
∫ f ' ( x )dx = f ( x ) 4
5
ro
4
53 3p
f ( 5) − f ( 4 ) =
o.
2
nf
ei
Varianta 2

at
.m
w
1. −10 ≤ x + 2 ≤ 10 2p
w
−12 ≤ x ≤ 8 1p
( −12 ) ⋅ ( −11) ⋅ .... ⋅ 0 ⋅1⋅ .... ⋅ 8 = 0 2p

w
2. ∆ = ( −2m ) − 4 ( m − 1)( m + 1) = −4 1p
2
∆ 4
− <0⇔ <0
4a 4 ( m − 1) 2p
2p
m − 1 < 0 ⇒ m ∈ ( −∞;1)
3. 26 3p
Notăm 5x = y şi obţinem y + 25y =
5
1
y= ⇒ x = −1 2p
5
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
Numerele de două cifre cuburi perfecte sunt 27, 64 ⇒ 2 de cazuri favorabile 2p
ro
nr. cazuri favorabile 1 2p
p= =
nr. cazuri posibile 45
o.
5. m d = −2 1p
2p
1
m d ⋅ m d' = −1 ⇒ md ' =
nf
2
1 1 5 2p
Ecuaţia perpendicularei este y − y A = (x − xA ) ⇔ y = x −
2 2 2
ei
6. AB2 + BC 2 − AC 2 2p
cos B =
2AB ⋅ BC
at
5 3p
cos B =
9
.m
1. A ∈ P ⇒ A 2 = I3 1p
w
a)
2p
B2 =
4
(
1 2
A + A + A + I3 ) = ( I3 + A + A + I3 )
1
4
w
1 2p
= ( A + I3 ) = B ∈ Q
2
w
b) A ∈ Q ⇒ A2 = A 1p
2p
C2 = 4A 2 − 2A − 2A + I3 = 4A − 2A − 2A + I3
2p
= I3 = C ∈ P
c) det A = 1 ≠ 0, deci matricea este inversabilă ∀a, b ∈ R 1p

 1 −a a 2 − b 
 
A∗ =  0 1 −a  2p
0 0 1 

 1 −a a 2 − b  2p
 
A −1 = A∗ =  0 1 −a 
0 0 1 

ro
2. xy + yx = yx + xy, adevărat ∀x, y ∈ I ⇒ "∗ " comutativă 1p
a)
( x ∗ y ) ∗ z = xyz + yxz + zxy + zyx, x ∗ ( y ∗ z ) = xyz + xzy + yzx + zyx
2p
o.
2p
"∗ " nu este asociativă, deoarece ( I, +, ⋅) este inel necomutativ
nf
b) Datorită comutativităţii este suficientă verificarea distributivităţii la stânga sau la dreapta. 1p
x ∗ ( y + z ) = x ( y + z ) + ( y + z ) x = xy + yx + xz + zx = ( x ∗ y ) + ( x ∗ z ) , ∀x, y, z ∈ I 4p
ei
c) x 2 ∗ ( y ∗ x ) = x 2 ∗ ( yx + xy ) = x 2 yx + x 3 y + yx 3 + xyx 2 2p
2p
(x 2
∗ y ) ∗ x = ( x 2 y + yx 2 ) ∗ x = x 2 yx + yx 3 + x 3 y + xyx 2
at
1p
concluzie
.m

w
1. Nu avem asimptote verticale 1p

a)
x 1 2p
lim = lim x = 0 ⇒ y = 0 asimptotă orizontală la +∞
w
x →∞ x →∞
e x e
x
lim = lim x ⋅ e− x = −∞ ⇒ nu există asimptotă orizontală la −∞ 1p
w
x →−∞ e x x →∞
f (x) 1
lim = lim = ∞ ⇒ nu există asimptotă oblică la −∞ 1p
x →−∞ x x →−∞ e x
b) 1− x 1p
f '( x ) = , ∀x ∈ R
ex
f '( x ) = 0 ⇒ x = 1 1p
2p
f strict crescătoare pe ( −∞,1) , f strict descrescătoare pe (1, +∞ )
1  1
f (1) = ⇒ A 1;  punct de maxim 1p
e  e
c) x−2 2p
f '' ( x ) = , ∀x ∈ R
ro
ex
f '' ( x ) = 0 ⇒ x = 2 1p
o.
f '' ( x ) < 0, ∀x < 2; f '' ( x ) > 0, ∀x > 2 ⇒ x = 2 punct de inflexiune 2p
2. x3 −1 2p
nf
f (1) = 3, f ( x ) = ,x ≠1
a) x −1
f ( x ) > 0, x ∈ R ⇒ F este strict crescătoare pe R 3p

ei
b) x2 x3 1p
F(x) = x + +
2 3
at
F strict crescătoare ⇒ F injectivă 1p
lim F ( x ) = −∞, lim F ( x ) = +∞ ⇒ F surjectivă 2p

.m
x →−∞ x →∞
1p
Deci, F este bijectivă ⇒ F inversabilă
c) 1 1 11 2p
F ( 0 ) = 0, F (1) = 1 + + =
w
2 3 6
11
6 F(1) 1 1 1 3p
x2 x3 x4
∫0 ( ) F∫0 ( ) ∫0 ( ( ) ) ( ) ∫0 ( )
−1 −1 −1 13
F x dx = F x dx = F F x F ' x dx = xf x dx = + + = .
w
( ) 2 3 4 0 12
w
Varianta 3

ro
1. a 2 + a 3 = a1q (1 + q ) = 4 , a 4 + a 5 = a1q 3 (1 + q ) = 36 2p
3p
q2 = 9 ⇒ q = 1
o.
2. G f ∩ Ox : f (x) = 0 ⇒ x = 1 2p
1p
A (1, 0 )
nf
1p
G f ∩ Oy : f (0) = 4
1p
B ( 0, 4 )
ei
3. x 2 − 1 = x 3 − 3x 2 + 3x − 1 1p
at
x ( x 2 − 4x + 3) = 0
1p
2p
x1 = 0, x 2 = 1, x 3 = 3.
.m
4. Numerele de trei cifre distincte care au suma cifrelor egală cu 5 sunt: 104, 140, 203, 230, 302, 2p
320, 401, 410 ⇒ 8 cazuri favorabile
w
3
Numărul de numere naturale de trei cifre distincte este A10 − A92 = 648 ⇒ 648 cazuri posibile 2p
nr. cazuri favorabile 1 1p

p= =
w
nr. cazuri posibile 81

5. u⋅v −3 + a 2p
( )

cos u, v = =
w
u ⋅ v 2 9 + a2 ( )
( )
3p
( )

m u, v < 90 ⇔ cos u, v > 0 ⇒ −3 + a > 0 ⇒ a > 3
6.  π π π π 2p
2  cos 2 − sin 2  = 2 cos 2 = 2 cos
 8 8 8 4
2 3p
2 =1
2
1. det(A) = ( m − 1) ( m + 2 ) 2p
2
a)
ro
2p
Sistem compatibil determinat ⇔ det(A) ≠ 0
1p
m ∈ R − {−2.1}
o.
b) ∆x = 3 ( m − 3)( m − 1) , ∆y = 5 ( m − 1) , ∆z = ( 7m − 1)( m − 1) 3p
2
3 ( m − 3)
nf
5 7m − 1
x= ,y = ,z =
( m − 1)( m + 2 ) ( m + 2) ( m − 1)( m + 2 ) 2p
c) ( x 0 , y0 , z 0 ) progresie aritmetică cu raţia 2 ⇔ ( y0 − 2, y0 , y0 + 2 ) soluţia sistemului 1p

ei
 m ( y 0 − 2 ) + y0 + ( y 0 + 2 ) = 3 ( m + 2 ) y 0 + 2 (1 − m ) = 3
 
 ( y0 − 2 ) + my0 + ( y 0 + 2 ) = 5 ⇔  ( m + 2 ) y0 = 5 2p
at
( y − 2 ) + y + m ( y + 2 ) = 7 ( m + 2 ) y − 2 (1 − m ) = 7
 0 0 0  0
2 (1 − m ) = −2 ⇒ m = 2
2p
.m
2. x, y ∈ Ia ⇔ x − a > 0, y − a > 0 ⇒ ( x − a )( y − a ) > 0 1p
a) 1p
x y ∈ Ia ⇔ x y − a > 0
w
2p
x y = x ( y − 2) − 2 ( y − 2) + 2 ⇒ x y − 2 > 0
1p
w
a=2
b) x e = x ⇒ ( x − 2 )( e − 3) = 0 ⇒ e = 3 2p
w
1
x x ' = 3 ⇒ ( x − 2 )( x '− 2 ) + 2 = 3 ⇒ x ' = 2 +
x−2 2p
4025 1p
x = 2014 ⇒ x ' =
2012
c) f este bijectivă deoarece este de funcţie gradul I 2p

f (xy) = xy + 2
f (x) f (y) = ( f (x) − 2 )( f (y) − 2 ) + 2 = xy + 2

3p
f (xy) = f (x) f (y)
ro
1. Nu există asimptote orizontale sau oblice 1p
o.
a)
lim f (x) = ∞ ⇒ x = a asimptotă verticala la stânga 2p
x →a
x <a
nf
lim f (x) = −∞ ⇒ x = −a asimptotă verticala la dreapta 2p
x →− a
x >− a
b) 1 1 2a 2p
f '(x) = + = 2
ei
a + x a − x a − x2
f '(x) > 0, x ∈ ( −a, a ) ⇒ f strict crescătoare pe ( −a,a ) ⇒ f injectivă 2p

at
Deoarece f (0) = 0 ⇒ x = 0 soluţie unică. 1p
−1
.m
c) 1 4ax 2p
f ''(x) = + =
(a + x ) (a − x ) (a − x2 )
2 2 2
2
f ''(x) = 0 ⇒ x = 0 1p
w
2p
f ''(x) > 0, ∀x ∈ ( 0, a ) ⇒ f convexă pe ( 0, a ) , f ''(x) < 0, ∀x ∈ ( −a, 0 ) ⇒ f concavă pe ( −a, 0 )
2. f continuă, admite primitive 1p

w
a) Fie F o primitivă F '(x) = f (x) ⇒ F ''(x) = f '(x) 2p
2p
f '(x) = 2e2x > 0, ∀x ∈ R , deci F este convexă pe R
w
b) 1 1 1 1 3p
xe2x e2x
∫ xf (x)dx = ∫ xe dx = − =
2x
0 0
2 0 4 0
2p
e2 + 1
=
4
c) g(x) = x − 2 1p
1 1
V = π ∫ g 2 (x)dx = π ∫ ( x 2 − 4x + 4 )dx
−1 −1
2p
1
 x3  26
V = π  − 2x 2 + 4x  = π
2p
 3  −1 3
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Gaga Loghin
ro
1. 3p
o.
1 3
ε2 = − − i
2 2
ε3 =1 2p
nf
2. ∆ 1p
ymax = −
4a 2p
3 x 2 − 4 x − 14 ≥ 0
ei
2p
 ; ⇒ 12m 2 + 8m + 1 = 0
 x − 2 ≥ 0
at
1
Rezolvare. Cel mai mare este m = −
6
.m
3. 3 x 2 − 4 x − 15 ≥ 0 1p
Condiții de existență: 
x − 2 ≥ 0 2p
Rezolvare sistem de inecuații și soluție: x ∈ [ 3, + ∞ ) 2p

w
19 19
Rezolvare: 2 x 2 = 19; x1 = ; x2 = − nu convine;
2 2
w
4. cf 2p
p=
cp 3p
w
5 1
cf = 5 ; cp = 100 p = =
100 20
5. AB + BC = AC 3p
( )
2p
AC = i − j ⇒ AB + BC (1, −1)
6. cos 900 = 0 3p
2p
⇒ cos10 ⋅ cos 20 ⋅… ⋅ cos1790 = 0
1. 1 1 3p
det A = 0 . Alegem un determinand de ordinul 2; d1 = = 2 −1 = 1 ≠ 0
ro
a)
1 2 2p
Deoarece d1 ≠ 0 ⇒ rangA = 2
o.
b) 1 + x 1 1  1p

Calcul V ( x ) =  1 2+ x 3 

2p
 3 1 + x 
nf
 2
2p
Determinare f ( x ) = x 3 + 4 x 2 − 5 x + 1
ei
Rezolvare ecuația x 3 + 4 x 2 − 5 x + 1 = 1 ; x1 = 0, x2 = 1, x3 = −5
c) 1 1p
at
 
Presupun că există o matrice B, astfel încât A ⋅ B =  0  . 2p
0
 
2p
.m
 1  x + y + z = 1
  
Atunci sistemul AB =  0  ⇒  x + 2 y + 3z = 0 are soluție.
 0  3 x + 2 y + z = 0
  
w
1 1
Deoarece rangA =2, ∆ p = d1 = este minor principal. Minorul caracteristic este
1 2
w
1 1 1
∆ c = 1 2 0 = −4 ≠ 0 . Deoarece determinantul caracteristic este nenul, conform Teoremei
3 2 0
w
Rouche, sistemul este incompatibil. Deci afirmația este falsă.
2. x ∗ x = 2x − 3 1p
a) x x = x 2 − 6 x + 12 1p
2p
Din x ∗ x = x x ⇒ x 2 − 8 x + 15 = 0
1p
Rezolvare ecuație și soluții x1 = 5, x2 = 3
b) x a = 3 ⇒ ( x − 3)( a − 3) + 3 = 3 ⇔ ( x − 3)( a − 3) = 0 3p
2p
Pentru x ≠ 3 ⇒ a = 3
Pentru x = 3 ⇒ 3 3 = 0 ⋅ 0 = 0
c) x + y = 3 3p
Sistemul devine 
x − y = 2 2p
ro
5 1
Finalizare, x = ,y=
2 2
o.
1.
a)
 u ′ u′ ⋅ v − u ⋅ v′
  =
v v2
nf 2p
3p
ei
x2 + 2x
f ′( x) =
( x + 1)
2
at
b) Știm că , pentru un x0 ∈ D , unde D este domeniul de definiție al funcției, funcția are derivată în x0 , 3p
f ( x ) − f ( x0 )
.m
= f ′ ( x0 ) , finită
2p
atunci există relația lim
x → x0 x − x0
f ( x ) − f (1) 3
În cazul nostru, lim = f ′ (1) =
x →1 x −1 4
w
c) Domeniul de concavitate se găsește în intervalul în care f ′′ ( x ) ≤ 0 , iar domeniul de convexitate, în 1p
ntervalul în care f ′′ ( x ) ≥ 0
w
2
f ′′ ( x ) =
( x + 1)
3
2p
w
2p
Din semnul funcției f ′′ ( x ) , vedem că funcția f este strict convexă pentru x ∈ ( −1, + ∞ )
2. e2 1p
I1 = ∫ x ln x ⋅ dx
a) e
3p
3e4 − e2
Folosim formula de integrare prin părți și obținem: I1 =
4
b) e2 1p
I n+1 = ∫ x ln n +1 x dx
e
Funcția f :  e, e 2  → ℝ, f ( x ) = ln x este crescătoare pe domeniul de definiție, deci

1p
ro
ln n x ≤ ln n +1 x ⇒ x ln n x ≤ x ln n +1 x, ∀x ∈ e, e 2 
2p
e2 e2
1p
o.
⇒ ∫ x ln x dx ≤ ∫ x ln n +1 x dx ⇒ I n ≤ I n +1 , ∀x ∈ e, e 2  , n ∈ ℕ
n
e e
c) 3p
nf
După calcule, se obține
e 4 ⋅ 2n − e2 n 2p
In = − I n −1
2 2
ei
at
.m
Varianta 2
Prof: Gaga Loghin

w
w
w
1.
(1 − i 3 ) = (1 − i 3 ) ⋅ (1 − i 3 ) = ( −2 − 2i 3 ) ⋅ (1 − i 3 ) = 3p
3 2
−2 (1 + i 3 )(1 − i 3 ) = −2 (1 + 3) = −8
2p
⇒ (1 − i 3 ) = −8 ∈ ℤ
3
2. Ecuația admite soluții reale, dacă are ∆ ≥ 0 1p
∆ = ( 3a + 1) − 4a ( a + 3) = 9a 2 + 6a + 1 − 4a 2 − 12a = 5a 2 − 6a + 1 = ( a − 1)( 5a − 1)
2 2p
2p
 1
∆ ≥ 0 ⇒ ( a − 1)( 5a − 1) ≥ 0 ⇒ a ∈  −∞,  ∪ [1, + ∞ )
 5
3.  x − 16 > 0  x > 16  x > 16 2p

⇔ ⇔ ⇒ x ∈ (17, ∞ )
ro
Condiții de existență: 
log 3 ( x − 16 ) > 0  x − 16 > 1  x > 17
Ecuația devine : log 3 ( x − 16 ) = 2 ⇔ x − 16 = 32 ⇒ x = 25; x = 52 ∈ ℤ , care este patrat perfect

3p
o.
4. 20 20 x 1p
Notez cu x prețul inițial. Reducerea cu 20%: este x= .
100 100
nf
20 x 80 x
Prețul după reducere: x − = . Scumpirea se face din acest preț. 1p
100 100
Scumpirea cu 15% este:

15 80 x 12 x
⋅ =
ei 1p
100 100 100
80 x 12 x 92 x
+ =
at
Prețul după scumpire:
100 100 100 1p
92 x
= 575 ⇒ x = 625 lei
.m
100 1p
5. Înălțimea di C este perpendiculaă pe AB 1p
Știm că, între pantele m și m1 a două drepte perpendiculare, există relația m ⋅ m1 = −1 . În cazul
w
yB − y A 4
nostru: mh ⋅ m AB = −1 ; mAB = = = 1 ⇒ mh = −1 . 2p
x B − xA 4
w
Ecuația dreptei care trece prin punctul C ( −1,1) și are panta mh = 1 , este 2p
y − 1 = 1 ⋅ ( x + 1) ⇔ y − 1 = x + 1 ⇔ y = x + 2
w
6. Observ că expresia seamnănă cu formula: 2sin x cos x = sin 2 x . Completând, obținem: 1p
x x 1 x x 1 x 1 2p
E ( x ) = sin ⋅ cos = ⋅ 2sin ⋅ cos = ⋅ sin 2 ⋅ = ⋅ sin x
2 2 2 2 2 2 2 2
1  1 1 1
Știm că sin x ∈ [ −1,1] ⇒ ⋅ sin x ∈  − ,  ⇒ Emax = 2p
2  2 2 2
1. 1 1 1  2p
a)  
A = 1 a 1  ;
1 1 a 
 
ro
1 1 1 3p
det A = 1 a 1 = a 2 − 2a + 1 = ( a − 1) .
2
1 1 a
o.
b) Dacă a ≠ 1 ⇒ rangA = 3 ; dacă a = 1 ⇒ rangA = 1 3p
Se observă că rangA ≠ 2 2p
nf
c) Pentru a ≠ 1 ⇒ rangA = 3 , deci sistemul este compatibil determinat (Cramer) 2p
a 1 1
ei ∆x
∆ x = 1 a 1 = a 3 − 3a + 2 = ( a − 1) ( a + 2 ) ⇒ x = =a+2
2
3p
det A
1 1 a
at
1 a 1
∆y
∆ y = 1 1 1 = − a 2 + 2a − 1 = − ( a − 1) ⇒ y = = −1
2
det A
.m
1 1 a
1 1 a
∆z
∆ z = 1 a 1 = −a 2 + 2a − 1 = − ( a − 1) ⇒ z = = −1
2
det A
w
1 1 1
2. 2ˆ x + 4ˆ = 3ˆ + 1ˆ 2p
w
a) 3p
⇔ 2ˆ x = 4ˆ ⇒ x = 2ˆ
w
b) 3p
1ˆ 3ˆ 4ˆ
2ˆ 2ˆ 1ˆ = 1ˆ + 4ˆ + 3ˆ − 4ˆ − 3ˆ − 1ˆ = 1ˆ + 4ˆ + 3ˆ + 1ˆ + 2ˆ + 4ˆ 2p
3ˆ 1ˆ 3ˆ
1ˆ 3ˆ 4ˆ
⇒ 2ˆ 2ˆ 1ˆ = 0ˆ
3ˆ 1ˆ 3ˆ
c) 3ˆ x + y = 4ˆ ⋅ 3ˆ 2p
  4ˆ x + 3ˆ y = 2ˆ
 ⇔ . Adunăm cele 2 ecuații și obținem: 0ˆ = 0ˆ . Rezuktă
 x + 2 y = 3
ˆ ˆ  x + 2ˆ y = ˆ
3
ro
3p
{( ) ( ) ( ) ( ) ( )}
S = 0,
ˆ 4ˆ ; 1,1
ˆ ˆ ; 2,3
ˆ ˆ ; 3,
ˆ 0ˆ ; 4,
ˆ 2ˆ
o.
1.
a) f ′( x) =
(x 2
+ 2 x )′ ⋅ ( x − 2 ) − ( x 2 + 2 x ) ⋅ ( x − 2 )′
( x − 2)
2
nf 2p
ei
( 2x + 2) ⋅ ( x − 2) − ( x2 + 2 x ) 2 x2 − 4 x + 2 x − 4 − x2 − 2x
f ′( x) = = 2p
at
( x − 2) ( x − 2)
2 2
x2 − 4 x − 4
⇒ f ′( x) = 1p
.m
( x − 2)
b) Graficul funcției f poate să aibă, la −∞ , asimptotă orizontală sau vertical. 1p
 2  2
w
x 2 1 +  x 1 + 
x + 2x 2
= lim 
x
= lim 
x
Cercetăm dacă există asimptotă orizontală: lim = −∞ , 1p
x →−∞ x − 2 x →−∞  2  x →−∞  2 
x 1 −  1 − 
 x  x
w
deci nu există asimptotă orizontală.
Cercetăm existența asimptotei oblice, care are ecuația y = mx + n , unde 1p

w
f ( x)
m = lim ; n = lim  f ( x ) − mx 
x →−∞ x x →−∞
x2 + 2 x  x2 + 2 x  4x
m = lim = 1; n = lim  x − 2 − x  = xlim = 4⇒ y = x+4 2p
x →−∞ x 2 − 2 x x →−∞ →−∞ x − 2
 
c) Punctele de extrem se află printre soluțiile derivatei I. 1p

x2 − 4 x − 4
( ) ( )
1p
f ′( x) = 0 ⇒ = 0 ⇒ x 2 − 4 x − 4 = 0 ⇒ x1 = 2 1 + 2 ; x2 = 2 1 − 2
( x − 2)
2
( )( )
Pentru ca x1 , f ( x1 ) , x2 , f ( x2 ) să fie puncte de extreme trebuie ca x1 , x2 să nu fie soluții și 1p
pentru derivata a doua.
16 1p
f ′′ ( x ) = , care nu are soluții. Deci
( x − 2)
3
ro
Punctele de extrem ale funcției f sunt: V1 (( 2 + 2 2 ) , (3 + 2 2 )) ; V (( 2 − 2 2 ) , (3 − 2 2 ))
2
1p
o.
2. Pentru n=3 avem:
′
1 ( x + 1)
a) 3p
1 ϕ′
4
x3
nf
1
∫ x 4 + 1 4 ∫ x 4 + 1 dx = 4 ∫ ϕ dx = 4 ⋅ ln ϕ + C
dx =
x3 1
⇒∫ dx = ⋅ ln x 4 + 1 + C ; C ∈ ℝ
x +1
4
4
ei 2p
b) 2p
ϕ′ 1 π π
1 1 1 1 1
x x 1 1 1
I1 = ∫ dx = ∫ dx = ⋅ ∫ 2 dx = arctgϕ = arctgx 2 = ⋅ =
at
0 ( x ) +1
0
x +1
4 2 2
2 0 ϕ +1 2 0 2 0 2 4 8
1
3p
1
x3 cf a )
1 1 ln 2
dx = ⋅ ln ϕ ( x ) = ⋅ ln x 4 + 1 =
1
.m
I3 = ∫ 4
0
x +1 4 0 4 0 4
c) x n +1 x n+1 2p
1 1
xn xn
∀x ∈ [ 0,1] , x n +1 ≤ x n ⇒
x 4 + 1 x 4 + 1 ∫0 x 4 + 1 ∫0 x 4 + 1
≤ ⇒ ≤ ⇒ I n +1 ≤ I n , adică I n șir descrescător
w
 ln 2 π  3p
Deoarece I n șir descrescător, rezultă I1 > I 2 > I 3 ⇔ I 3 < I 2 < I1 ⇒ I 2 ∈  , 
 4 8
w
w
Varianta 3
Prof: Gaga Loghin
ro
o.
1 x12 + x22 = x1 + x2 + 2 ⇔ ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 = x1 + x2 + 2 3
2
. p
b −m c
a = 1, b = −m, c = −1; x1 + x2 = − =− = m; x1 x2 = = −1
nf
a 1 a
Înlocuind, ⇒ m 2 − 2 ( −1) = m + 2 ⇔ m 2 − m = 0 ⇒ m = 0; m = 1
ei 2
p
2 Metoda 1. Observ că șirul este format din suma numerelor naturale impare, 1 + 3 + 5 + ⋯ + ( 2n − 1) , 1
at
. p
pentru care avem relația: 1 + 3 + 5 + ⋯ + ( 2n − 1) = n 2 , unde n este numărul de numere.
2
p
.m
Deci n=2014
Metoda 2. x1 + x2 + ⋯ + xn = 1 + 3 + ⋯ + ( 2n − 1) = 20142 . Ni se sugerează suma unei progresii 2

p
xn −1 + xn +1 2n − 3 + 2n + 1
aritmetice : xn −1 = 2n − 3, xn = 2n − 1, xn +1 = 2n + 1; = = 2n − 1 = xn . Deci
2 2
w
elementele șirului formează o progresie aritmetică, cu x1 = 1, x2 = 3; r = x2 − x1 = 2
x1 + xn 1 + 1 + ( n − 1) ⋅ 2
xn = x1 + ( n − 1) r ; Sn = ⋅ n ⇒ 20142 = ⋅ n;
w
2 2
2 (1 + n − 1)
20142 = ⋅ n ⇒ 20142 = n 2 ⇒ n = 2014
w
3 sin 600 1
. Metoda 1. 3 = tg 600 = ; cos x ⋅ cos y − sin x ⋅ sin y = cos ( x + y ) p
cos 600
2
sin 600
⋅ sin x − cos x = 1 ⇔ sin 600 ⋅ sin x − cos 600 ⋅ cos x = cos 600 ⋅ ( −1) p
cos 600
2
π π 2π π π π
⇒ cos ( 600 + x ) = − ⇒ + x = π − ⇒ x = π −
1 p
⇒ x = sau + x = π + ⇒ x = π
2 3 3 3 3 3 3
x x x
Metoda 2. Ecuația se mai scrie: 3 ⋅ sin x = 1 + cos x ; dar 1 + cos x = 2 cos 2 , iar sin x = 2sin cos
2 2 2
x x x x x x
⇒ 2 3 sin cos = 2 cos 2 ⇔ 2 cos  cos − 3 sin  = 0
2 2 2 2 2 2
ro
x x x x 3 π
⇒ cos = 0; x = π , cos − 3 sin = 0, tg = ⇒x=
2 2 2 2 3 3
4 24 2
o.
. Notez cu x prețul produsului. x + 100 x = 372 p
3
124 100
x = 372 ⇒ x = 372 ⋅ ; x = 300
nf
p
100 124

5 u ⊥ v ⇔ 3a − ( a − 1)( 3a − 1) = 0 2
.
ei p
7 ± 37
⇔ 3a − ( 3a 2 − 4a + 1) = 0 ⇔ 3a 2 − 7 a + 1 = 0 ⇒ a1,2 = 3
6
at
p
.m
6 S = sin 2 10 + sin 2 20 + ⋯ + sin 2 900 = 2

. p
= sin 2 10 + sin 2 890 + sin 2 20 + sin 2 880 + ⋯ + sin 2 440 + sin 2 460 + sin 2 450 + sin 2 900
1
= sin 2 10 + sin 2 ( 900 − 10 ) + sin 2 20 + sin 2 ( 900 − 20 ) + ⋯ + sin 2 440 + sin 2 ( 900 − 460 ) + sin 2 450 + sin 2 900
p
w
= ( sin 2 10 + cos 2 10 ) + ( sin 2 20 + cos 2 20 ) + ⋯ + ( sin 2 440 + cos 2 440 ) + sin 2 450 + sin 2 900 2
p
1 1 91
w
= 1
+1+

⋯+
1 + + 1 = 45 + =
44 ori 2 2 2

w
1. A3 = A2 ⋅ A 1p
a)
2p
0 0 0  0 0 0 0 0 0
     
A = 1 0 0 ⋅ 1 0 0 =  0 0 0
2
1 1 0 1 1 0 1 0 0
     
 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2p
     
A =  0 0 0  ⋅  1 0 0  =  0 0 0  = O3
3
1 0 0 1 1 0 0 0 0
     
b) 0 1 1 1p
 
A = 0 0 1
t
0 0 0
 
ro
 0 0 0   0 1 1   1 0 0  1 1 1 1p
       
A + At + I 3 =  1 0 0  +  0 0 1  +  0 1 0  = 1 1 1
 1 1 0   0 0 0   0 0 1  1 1 1
o.
       
3p
1 1 1
nf
d = 1 1 1 = 0 . Se observă că toți determinanții de ordinal 2 sunt nuli și determinantul de ordinal
1 1 1
1 este d1 = 1 ≠ 0 ⇒ rang A + At + I 3 este 1
ei
c)  0 0 0   1 0 0  1 0 0  1p
    
Fie B = A + I 3 = 1 0 0 + 0 1 0 = 1 1 0

     
at
 1 1 0   0 0 1  1 1 1 
     
1 0 0 1p
.m
1
det ( A + I 3 ) = 1 1 0 = 1 ≠ 0 ⇒ ∃ ( A + I 3 )
−1 −1
și B = ⋅ B∗ .
det B
1 1 1
 1 1 1
  1p
w
∗
Pentru a determina matricea adjunct, B , se construiește transpusa matricei , B =  0 1 1 t
 0 0 1
 
w
Pe baza ei construim B ∗ , care este matricea complemenților algebrici ai matricei B t :

1p
1 1 0 1 0 1
δ11 = ( −1) ⋅ = 1; δ12 = ( −1) = 0; δ13 = ( −1)
1+1 1+ 2 1+ 3
⋅ ⋅ =0
w
0 1 0 1 0 0
1 1 1 1 1 1
δ 21 = ( −1) = −1; δ 22 = ( −1) = 1; δ 23 = ( −1)
2 +1 2+ 2 2 +3
⋅ ⋅ ⋅ =0
0 1 0 1 0 0
1 1 1 1 1 1
δ 31 = ( −1) = 0; δ 32 = ( −1) = −1; δ 33 = ( −1)
3+1 3+ 2 3+ 3
⋅ ⋅ ⋅ =1
1 1 0 1 0 1
 1 0 0  1 0 0  1 0 0 1p
∗  ∗   −1 1 ∗ ∗  
⇒ B =  −1 1 0  ⇒ B =  −1 1 0  ⇒ B = ⋅ B = B =  −1 1 0 
 0 −1 1   0 −1 1  1  0 −1 1 
     
2. Fie g = X 2 − 1 , cu soluțiile x = 1, x = −1 . 2p
a)
 f (1) = 0 a + b + 2 = 0  a + b = −2
g|f ⇒ ⇔ ⇔ ⇒ b = −1, a = −1
ro
 f ( −1) = 0 −a + b = 0 − a + b = 0
3p
b) 1 3 1 3 1p
x1 = − i ⇒ x1 = + i . Formez ecuația de gradul 2 care are rădăcinile x1 , x2 și forma:
o.
2 2 2 2
x 2 − Sx + P = 0 ⇒ g = X 2 − Sx + P .
1 3  1 3 
nf
1 3 1 3 2p
S = x1 + x2 = − i+ + i = 1 ; P = x1 ⋅ x2 =  − i  ⋅  + i  = 1 ⇒ g = X 2 − X + 1
2 2 2 2  2 2   2 2 
F și g au două rădăcini comuni, deci g| f . efectuăm împărțirea și obținem restul 2p

ei
b − a = 0 ⇒ b = a ⇒ f = X − 4X + X − 4 4 3
f = X 4 − 4X 3 + X − 4
at
c) Petru a=-4, polinomul devine : 1p
Calculăm expresia și obținem:

.m
1 1 1 1 ( x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4 ) − 2 x1 x2 x3 x4 ( x1 x2 + x1 x3 + ⋯)
2
+ + + = 2p
( x1 x2 x3 x4 )
2
x12 x22 x32 x42
 x1 + x2 + x3 + x4 = 4
w
x x + x x +⋯ = 0
 1 2 1 3
Relațiile lui Viete : 
 x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4 = −1
 x1 x2 x3 x4 = −4
w
1 1 1 1 16 1p
Deci + + + = =1
x12 x22 x32 x42 16
w
(x − x + 1)′ ⋅ ( x + 1) − ( x 2 − x + 1) ⋅ ( x + 1)′
1. 2
x2 + 2 x − 2
a) Calculăm derivata I. f ′ ( x ) = =
( x + 1) ( x + 1) 2p
2 2
f ′ ( x ) = 0 ⇒ x1,2 = −1 ± 3
3p
(
Pentru x ∈ ( 0, ∞ ) semnul derivatei I este: f ′ ( x ) ≤ 0, pt. x ∈ 0, − 1 + 3 ⇒ f ( x ) descrescătoare )
( )
f ′ ( x ) > 0, pt. x ∈ −1 + 3, ∞ ⇒ f ( x ) crescătoare.
b)
( 2 x + 2 )( x + 1) − ( x 2 + 2 x − 2 ) ⋅ 2 ( x + 1) 1p
2
f ′′ ( x ) =
ro
=
( x + 1)
4
1p
2 ( x + 1) ( x 2 + 2 x + 1 − x 2 − 2 x + 2 ) 6 1p
= = >0
( x + 1) ( x + 1)
4 3
o.
2p
Deci f(x) este strict convexă pentru x ∈ ( 0, ∞ )
nf
c) a+b 2p
Știm că ab ≤ (inegalitatea mediei). Deoarece, f(x) strict crescătoare,
2
 a+b 
ei
(
pe −1 + 3, ∞ ⇒ f ) ( )
ab ≤ f 
 2 

1p
f ( a ) + f (b)  a+b
( )
at
Deoarece f(x) convexă pentru x ∈ −1 + 3, ∞ , ⇒ ≥ f . 2p
2  2 
′
1 ( x + 1)
2.
.m
1 ϕ′
1 1 3 1 3
x2 1
I2 = ∫ dx = ∫ dx = ∫ dx = ln ϕ =
a)
0
1+ x 3
3 0 1+ x 3
30 ϕ 3 1
3p
2p
3
1 1 1
= ln 1 + x3 = ( ln 28 − ln 2 ) = ln14
w
3 1 3 3
b) x n+1 x n +1 3p
1 1
xn xn
x ∈ [ 0,1] ⇒ x n+1 < x n ⇔ < ⇔ ∫0 1 + x3 < ∫0 1 + x3 dx
w
dx
1 + x3 1 + x 3
2p
x n+1 x n −1
1 1
w
lim ∫
n →∞ ∫ 1 + x 3
dx < lim I < lim dx
n →∞ 1 + x 3
n
n →∞
0 0
⇒ lim I n = 0
n →∞
⇒ I n +1 < I n , deci șirul este strict descrescător.
c) Conform punctului b), I n +1 < I n < I n −1 . 2p

x n+1 x n −1 3p
1 1
n →∞ ∫ 1 + x 3 n →∞ ∫ 1 + x 3
Trecând la limită, lim dx < lim I n < lim dx
n →∞
0 0
lim I n = 0
n →∞
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Marcu Ştefan Florin
ro
o.
1. Ştim că b4 = b1 ⋅ q 3 , deci q = 3 3p
nf
q6 − 1
Atunci S6 = b1 ⋅ = 728
q −1 2p
2. f ( x) = y 1p
ei
2p
x 2 − x − 6 = 0 ⇒ x1 = 3, x2 = −2
2p
at
Punctele căutate sunt : A(3,14) şi B(−2, 4)
3. 4 = 22 1p
.m
2p
2 x −4 = 22 x − 4
2p
x=0
w
4. Cifrele impare sunt : 1,3,5,7,9 2p

w
Numarul căutat este : A54 = 120 3p

w
5. AB + BC + CA = 0 ⇒ BC = 2i + 3 j 2p
3p
AB = 2, AC = 5, BC = 13 ⇒ P = 5 + 2 + 13
6. Din teorema cosinusului avem : BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A 2p
36 = 16 + 25 − 2 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ cos A 1p
1 2p
cos A =
8
1.  x 1 −1  − x 1 −1  2p
a)    
ro
A( x) + A(− x) =  −1 x 2  +  −1 − x 2  =
 1 −2 x   1 −2 − x 
   
 0 2 −2 
o.
2p
 
=  −2 0 4 
 2 −4 0 
 
nf
1p
det( A( x) + A(− x)) = 0
b) x 1 −1 3p
det A( x) = −1 x 2 = x + 6x
3
ei
1 −2 x
2p
at
det( A( x)) = 0 ⇔ x( x 2 + 6) = 0 ⇔ x = 0
c)  x 1 −1  − x 1 −1  1p
.m
  
A( x) ⋅ A(− x) =  −1 x 2  −1 − x 2  =
 1 −2 x  1 −2 − x 
  
2p
 − x2 − 2 2 2 
 
w
= 2 −x − 5
2
1 
 2 1 − x 2 − 5 

2p
w
Suma cerută este −3 x 2 − 12 < 0
2. ( x + 5)( y + 5) − 5 = 1p
w
a) = xy + 5 x + 5 y + 25 − 5 = 3p
= x y 1p
b) x e = e x = x, ∀x ∈ R 3p
( x + 5)(e + 5) − 5 = x ⇒ e + 5 = 1 ⇒ e = −4 2p
c) ... x = ( x + 5) 2014 − 5

x x

2p
2014 − ori
2p
( x + 5) 2014 = x + 5 ⇒ x + 5 = 0, x + 5 = 1
1p
x = −5, x = −4
ro
o.
1. x 2p
a) f '( x ) = 1 +
x +1 2
x + x2 + 1
nf
2p
f '( x ) =
x +1
2
f ( x) 1p
f '( x ) = , (∀) x ∈ R
ei
x2 + 1
b) 1p
lim f ( x) = lim ( x + x 2 + 1) =
at
x →−∞ x →−∞
( x + x 2 + 1)( x − x 2 + 1)
= lim = 1p
x − x2 + 1
.m
x →−∞
x2 − x2 −1
= lim =0 1p
x →−∞
x − x2 + 1
2p
w
Dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ .
c) Vom arăta că f ' ( x ) > 0 (∀) x ∈ R 1p

w
1p
Dacă x ≥ 0 ⇒ x + x 2 + 1 > 0 evident .
1p
w
Dacă x < 0 ⇒ x + x + 1 > 0 ⇔ 2

x +1 > −x ⇔
2
2p
⇔ x 2 + 1 > x 2 , (∀) x ∈ R ( adevărat ) .

2. 1 1 2p
I1 = ∫ x ⋅ e x dx = ∫ x ⋅ (e x ), dx =
a) 0 0
1 2p
= ( x −1)⋅e
x
=
0 1p
=1
ro
b) 1 1p
I n+1 = ∫ x n +1 ⋅ e x dx, n ∈ N
0
Dar x ∈ (0,1) ⇒ x n +1 < x n ⇒ I n +1 < I n
o.
2p
2p
Deci şirul ( I n ) n∈N este strict descrescător .
c)
nf 2p
1
I n = ∫ x n ⋅ (e x )' dx =
0
ei
1 1 2p
=x
n
⋅e x − n ⋅ ∫ x n −1 ⋅ e x dx =
0 0
at
= e − n ⋅ I n−1 , de unde rezultă relaţia cerută . 1p
.m
w
w
w
Varianta 2
ro
o.
1. 3p
1+ i
2014
nf
z =
1− i
2013
2p
1+ i = 1− i = 2 ⇒ z = 2
ei
2. b 1 2p
xV = − =−
at
2a 2
∆ 3
∆ = −3 ⇒ yV = − = 3p
.m
4a 4
3. x>0 1p
log 2 ( x 2 + 1) = log 2 (2 x) 2p
w
x2 − 2 x + 1 = 0 ⇒ x = 1
2p
w
4. Numerele de două cifre divizibile cu 5 sunt 10,15,.....95 2p

w
18 1 3p
Avem 18 cazuri favorabile şi 90 cazuri posibile ⇒ P = =
90 5
5. Dacă notăm cu M mijlocul segmentului AB ⇒ M (0, 0) 2p
3p
Atunci CM = 8 = 2 2
6. sin C = sin( A + B ) 2p
π π 1p
sin C = sin( + ) =
4 3
π π π π 2+ 6 2p
= sin icos + sin icos =
4 3 3 4 4
ro
o.
1. 1 − x 2x  2p
a) I2 + x ⋅ A =  
 2x 1− 4x  2p
det( I 2 + x ⋅ A) = 1 − 5 x
1 − 5x = 0 ⇒ x =
1
5
nf 1p
ei
b)  −1 2  −1 2   5 −10  3p
A2 =   = 
 2 −4  2 −4   −10 20  2p
at
A2 = −5 A ⇒ A2 + 5 A = O2
c) Observăm că An = (−5) n −1 A, ∀n ∈ N * 1p
.m
2p
Atunci A + A2 + .... + A2014 = (1 − 5 + 52 − ... − 52013 ) A =
1 − 52014
= ⋅A
w
2p
6
w
2. Din condiţiile problemei , obţinem c = 1,1 + a + b + c = 4, −1 + a − b + c = 0 2p
a) Atunci a + b = 2, a − b = 0 2p
w
1p
a = b = c =1
b) f = X 3 + X 2 + X + 1 = ( X + 1)( X 2 + 1) 3p
2p
x1 = −1, x2 = i, x3 = −i
c) Din relaţiile lui Viete, avem : x1 + x2 + x3 = −a, x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = b 2p
2p
Atunci x12 + x2 2 + x3 2 = a 2 − 2b < 0
1p
Dacă toate rădăcinile ar fi reale, am avea x + x2 + x3 ≥ 0 , contradicţie .
1
2 2 2
ro
lim f ( x ) =
o.
1. 1p
x →∞
a)
2p
x
= lim 2 =0
x →∞ x + 1
Dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞
nf 2p
b)
 x  x ( x + 1) − x( x + 1)
,
, 2 2 ,
ei 2p
f ' ( x) =  2  = =
 x +1  ( x 2 + 1) 2
at
x 2 + 1 − x (2 x ) 1p
= =
( x 2 + 1) 2
1 − x2
.m
2p
= .
( x 2 + 1) 2
c) Vom arăta că f '( x ) > 0, (∀) x ∈ ( −1,1) 2p

w
2p
Dar x ∈ (−1,1) ⇔ 1 − x 2 > 0
1 − x2
= f '( x) > 0
w
Deci 1p
( x 2 + 1)2
w
2. x2 + 2x + 1 2p
1
I2 = ∫ dx =
a) 0
x +1
1 2p
= ∫ ( x + 1)dx =
0
3 1p
=
2
b) x n + nx + 1 1p
Evident > 0, (∀) x ∈ (0,1), n ∈ N ⇒ I n > 0
x +1
Din x ∈ (0,1) ⇒ x n < 1 1p
ro
x n + nx + 1 n + 2 1p
Atunci <
x +1 x +1 2p
Integrând inegalitatea de mai sus ⇒ I n < (n + 2) ⋅ ln 2
o.
c) x n+1 + (n + 1) x + 1 1p
1
I n +1 = ∫ dx
0
x +1
2n 2 + 3n + 2
nf
2p
I n + I n+1 = + (1 − 2n) ln 2
n +1
1
ei
2p
⋅ ( I n + I n +1 ) = 2 − 2 ln 2
lim
n →∞ n
at
.m
w
w
w
Varianta 3
ro
o.
nf
1. 1 3p
Se observă că avem o sumă de 7 termeni în progresie geometrică cu raţia q = −
3
3 1
ei
Atunci S = (1 + 7 ) 2p
4 3
f (0) = 1, g (0) = 3
at
2. 1p
f ( g (0)) = f (3) = 7 , g ( f (0)) = g (1) = 4 2p

.m
2p
f ( g (0)) − g ( f (0)) =3
3. x≥3 1p
w
x 2 + 1 = ( x − 3)2 2p
2p
4
6 x = 8 ⇒ x = ⇒ Ecuaţia nu are soluţii reale .
w
4. Cifrele pare nenule sunt 2,4,6,8 2p

w
Numărul cerut este A43 = 24 3p

5. x ⋅ u + y ⋅ v = ( x + y) ⋅ i + ( x − y) ⋅ j 2p
3p
Atunci x + y = 5, x − y = −1 ⇒ x = 2, y = 3
6. 2 2 2p
sin 2 x + cos 2 x = 1 ⇒ cos x =
3
sin 2 x = 2sin x ⋅ cos x 1p
4 2 2p
sin 2 x =
9
ro
Calculăm aria triunghiului OAm An , m, n ∈ N
o.
1. 2p
a)
0 0 1
∆ = 2m − 1 2m + 1 1
nf
2n − 1 2n + 1 1
1 2p
∆ = 4(m − n) ⇒ Aria = ∆ = 2 m−n
ei
2
Atunci, aria triunghiului OA2013 A2014 este egală cu 2 . 1p

at
b) 2 m − 1 2m + 1 1 3p
.m
Se verifică condiţia de coliniaritate a trei puncte : 2n − 1 2n + 1 1 = 0

2 p −1 2 p +1 1
2p
Prin calcul, obţinem egalitatea .
w
c) Observăm că punctele A0 , A1 ,..., A2014 sunt coliniare ( din b) ) 1p

w
2p
Atunci dreptele distincte sunt : OA0 , OA1 ,..., OA2014 , A0 A2014
2p
În total avem 2016 drepte .
w
2. ( x − 1)( y − 1) + 1 = xy − x − y + 2 1p
a) Dar xy − x − y + 2 = x ⋅ y − ax − ay + 2 3p
1p
Deci a = 1
b) Aflăm mai întâi elementul neutru al legii : x e = e x = x, ∀x ∈ R ⇒ e = 2 3p

2014 2014 2p
Verificăm condiţia de simetric : 2014 = 2014 =2
2013 2013
c) x x = x 2 − 2ax + 2 > 0 , (∀) x ∈ R 2p
2p
∆ = 4a 2 − 8 < 0
1p
a ∈ (− 2, 2)
ro
o.
Calculăm lim f ( x ) =
nf
1. 2p
x →−∞
a)
2p
ex
= lim =0
x →−∞ x
ei
1p
Dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ .
at
b) , 1p
 ex 
f ( x) =   =
,
 x
.m
2p
ex ⋅ x − ex
= =
x2
e x ( x − 1) 2p
= .
w
x2
c) Dacă x > 1 ⇒ f , ( x) > 0 1p

w
1p
Deci f este strict crescătoare pe intervalul (1, +∞ )
1p
Dar 1 < ln 2013 < ln 2014 ⇒ f (ln 2013) < f (ln 2014)
w
2014 2013
Deci > . 2p
ln 2014 ln 2013
2. 1 2p
I1 = ∫ x ⋅ (1 − x )dx =
a) 0
1 2p
x 2 x3
=( − ) =
2 3 0 1p
1
=
6
b) Arătăm că şirul ( I n ) n∈N este strict descresc ător şi mărginit 1p
ro
2p
Din x ∈ (0,1) ⇒ 1 − x ∈ (0,1) ⇒ (1 − x )n > (1 − x ) n +1 ⇒ I n +1 < I n
2p
1
1
Evident I n > 0 . Dar (1 − x ) n < 1 ⇒ I n < ∫ xdx =
o.
0
2
c) Efectuăm schimbarea de variabilă u = 1 − x 2p
nf
1 1p
∫
Atunci I n = (1 − u ) ⋅ u du =
n
0 2p
1 1 1
ei
= − =
n + 1 n + 2 (n + 1)(n + 2)
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Nicolaescu Nicolae
ro
o.
fof=2-3(2-3x)= -4+9x 3p
1. fof este crescătoare (9>0) 2p
2 x + 21− x = 3 ⇒ 2 x +
2
= 3 Notăm 2 x = y >0
nf 1p
2 x
ei
2. Ecuaţia devine y 2 − 3 y + 2 = 0 cu soluţiile y1 = 2, y2 = 1 2p
at
2 x = 2 ⇒ x1 = 1 şi 2 x = 1 ⇒ x2 = 0 2p
.m
6! 6! 6! 3p
C61 = C65 = = 6 , C62 = C64 = = 15 , C63 = = 20
5!1! 4!2! 3!3!
nr.cazuri favorabile 3
3. P= = 2p
w
nr.cazuri posibile 5
2p
z = 2 ⇒ a 2 + b 2 = 2 ⇒ a 2 + b2 = 4
w
4. 3p
Ecuaţia a 2 + b 2 = 4 are în Z × Z soluţiile (2, 0), ( −2, 0), (0, 2), (0, −2)
w
−2 − 6 −8 1p
mBC = =
5−0 5
5
5. mBC ⋅ mh = −1 ⇒ mh = 2p
8
5
Ecuaţia înălţimii y − 3 = ( x + 1) ⇒ 5 x − 8 y + 29 = 0
8
2p
2 2p
3 2 10
sin x = ± 1 −   = ±
6. 7 7
ro
1p
 π
Deoarece x ∈  0,  ⇒ sin x > 0
 2
2 10 3 12 10 2p
o.
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ =
7 7 49
1. a2 b c
nf
det A = a b2
ei
c = abc ( abc + 2 − a − b − c ) 2p
a b c2
a)
at
abc + 2 − a − b − c = 0 admite, de exemplu, ca soluţie a = b = c = 1 3p
.m
4 x + y + z = −1
  4 x + y + z = −1 4 1
Sistemul devine  2 x + y + z = −1 ⇒  . Minorul principal este 2p
2 x + y + z = −1  2 x + y + z = −1 2 1

w
b) x,y necunoscute principale şi z necunoscută secundară şi notăm z = α 1p
4 x + y = −1 − α 2p
cu soluţia x = 0, y = −1 − α , z = α , α ∈ R
w
Sistemul devine 
2 x + y = −1 − α
 a 2 + b + c = −1
w

x = y = z = 1 ⇒  a + b 2 + c = −1 1p
 a + b + c 2 = −1

c) Scăzând din prima ecuaţie pe cea de-a doua obţinem ( a − b )( a + b − 1) = 0 1p
I Dacă a − b = 0 ⇒ a = b .Din a doua ecuaţie c = −1 − a − a 2 şi înlocuit în a treia ecuaţie

⇒ a 4 + 2a 3 + 3a 2 + 4a + 2 = 0 ⇒ ( a + 1) a 2 + 2 = 0 ⇒ a = −1 ⇒ a = b = c = −1
2
( ) 2p
1p
II Dacă a + b = 1 ⇒ c = −2 din a treia ecuaţie fals!
2
log 2 (1− z )
( x ∗ y ) ∗ z = (1 − (1 − x ) )  
( 
)
2. 2p
log 2 (1− y ) log 2 (1− y )  log (1− y ) log 2 (1− z )
∗ z = 1 − 1 − 1 − (1 − x )  = 1 − (1 − x ) 2
 
a)   
( ) = 1 − (1 − x ) 2  ( )  = 1 − (1 − x )log2 (1− y ) log2(1−z ) = 2p
ro
log 2 (1− z )  log (1− z ) 
log 1− 1−(1− y ) 2
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ 1 − (1 − y )
 
log 2 (1− y ) log 2 (1− z )

= 1 − (1 − x )
1p
, deci legea este asociativă
o.
log 2 (1− y ) log 2 (1− x )
Legea este comutativă deoarece, dacă notăm A = (1 − x ) , B = (1 − y )
nf
şi logaritmăm în
baza 2 obţinem log 2 A = log 2 B şi datorită injectivităţii funcţiei logaritmice 2p
log 2 A = log 2 B ⇒ A = B ⇒ x ∗ y = y ∗ x
ei
log 2 (1− e ) log 2 (1− e )
x ∗ e = x ⇒ 1 − (1 − x ) = x ⇒ 1 − x = (1 − x )
b) 2p
1p
at
⇒ ( x ≠ 1) log 2 (1 − e ) = 1 ⇒ e = −1 ∈ ( −∞,1)
log 2 2 (1− x )
x ∗ x ∗ x = 1 − (1 − x ) (am aplicat asociativitatea legii)
.m
1p
log 22 (1− x )
log 2 2 (1− x )
c) x ∗ x ∗ x = 1 − (1 − x ) = x ⇒ 1 − x = (1 − x ) ⇒ log 2 2 (1 − x ) = 1 2p
1 2p
log 2 (1 − x ) = ±1 ⇒ x1 = −1, x2 =
w
2
w

w
1.
( )
x 4 − 4 x + 3 = x 4 − x − 3 x + 3 = x x 3 − 1 − 3 ( x − 1) = ( x − 1) x 3 + x 2 + x − 3 = ( x − 1) x 2 + 2 x + 3 ( ) 2
( ) 2p
a) Cazul
0
lim
f ( x)
= lim
( x − 1)
2
(x 2
+ 2x + 3 ) = lim x 2
+ 2x + 3 6
= = −∞ 3p
( x − 1) ( x − 1) x −1 −0
x →1 3 x →1 3 x →1
0 x <1 x <1 x <1
b)
(
f ' ( x ) = 4 x 3 − 4 = 4 ( x − 1) x 2 + x + 1 ) f '( x) = 0 ⇒ x = 1 2p
x -∞ 1 ∞
ro
2p
f’(x) ------------------------------- 0 +++++++++++++++++++++
f(x) ց ց ց ց ց ր ր ր ր ր
o.
1p
Deci f este descrescătoare pe ( −∞,1)
Observăm că m>0 deoarece in caz contrar limita este +∞
( )
f ( x) − mx 2 + n = 5 ⇒ lim x 4 − 4 x + 3 − mx 2 + n = (
nf ) 2p
lim
x →∞ x →∞
ei
lim
x 4 − 4 x + 3 − m 2 x 4 − 2mnx 2 − n 2
= lim
( )
x 4 1 − m 2 − 2mnx 2 − 4 x + 3 − n 2
at
x →∞
x 4 − 4 x + 3 + mx 2 + n x →∞  4 3 n 
c) x2  1 − 3 + 4 + m + 2  1p
 x x x 
2p
.m
1 − m2 = 0 ⇒ m = 1
−2n
= 5 ⇒ n = −5
2
w
2. Fie F : R → R o primitivă a funcţiei f.
(
Atunci F ' ( x ) = f ( x ) = ln 1 + e x > 0) 3p
w
a) 2p
Atunci f este crescătoare pe R
w
u ( x) = 1 + e x = t
Notăm Atunci u(0)=2, u(1)=1+e
e x dx = dt 2p
1 e +1 e +1
Integrala devine ( x x
)
∫ ln 1 + e e dx = ∫ lntdt = t ln t |e2+1 − ∫ 1dt = ( e + 1) ln ( e + 1) − 2 ln 2 − t |e2+1
b) 0 2 2 2p
1p
Finalizare I= = ( e + 1) ln ( e + 1) − 2 ln 2 + 1 − e
Fie F(t) o primitivă a funcţiei f.
Atunci g ( x ) = F (t ) |ln0 x = F (ln x) − F (0) 2p
ro
c)
3p
g '( x) = F '(ln x) − 0 = f (ln x) ⋅ ( ln x ) ' = ln (1 + e ln x
) 1x = ln(1x+ x)
o.
nf
ei Varianta 2

at
.m


w
( 2 x + 3 yi ) − ( y − xi ) = 2 + i ⇒ ( 2 x − y ) + ( x + 3 y ) i = 2 + i 2p
1. 1p
2 x − y = 2
 cu soluţia x = 1, y = 0
w
x + 3y = 1
2p
log 32 x + log 3 9 x − 4 = 0 ⇒ log 32 x + log 3 9 + log 3 x − 4 = 0 ⇒ log 32 x + log 3 x − 2 = 0 2p

w
Notăm log 3 x = y
2p
Ecuaţia devine y + y − 2 = 0 cu soluţiile y1 = 1, y2 = −2
2
2.
1
log 3 x = 1 ⇒ x1 = 3, log 3 x = −2 ⇒ x2 = 1p
9
G f ∩ Ox = φ ⇔ ∆ < 0 2p
3. 3p
∆ < 0 ⇒ 4m 2 − 12m < 0 ⇒ m ∈ ( 0,3)
1 1 1 1 2p
1, , 2 ,..., 8 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice cu raţia q =
ro
3 3 3 3
9
4. 1 3p
  − 1 39 − 1
S = 1⋅  
3
=
o.
1
−1 2 ⋅ 38
3
2−a −a 2p
nf
mAB = , mCD =
−4 2
AB ⊥ CD ⇒ mAB ⋅ mCD = −1 1p
ei
5. 2 − a −a 1p
⋅ = −1 ⇒ a 2 − 2a − 8 = 0
−4 2
at
a1 = 4, a2 = −2 1p
2 2p
.m
sin135o = sin(180 − 45)o = sin 45o =

2
6. 3 2p
cos150o = − cos(180 − 30)o = − cos 30o = −
2
w
2 1p
6⋅
6 sin135o 2 = −2 ∈ Z
=
w
cos150o 3
−
2

w
1. Observăm că M(x)M(y)=M(x+y), ∀x,y ∈ R
Înmulţirea matricelor este asociativă, deci asociativitatea este verificată pe G. 1p
M ( x ) M ( y ) = M ( y ) M ( x ) = M ( x + y ) , ∀x, y ∈ R , deci înmulţirea matricelor este comutativă pe

1p
a) Deoarece M ( x ) M ( 0 ) = M ( 0 ) M ( x ) = M ( x ) , ∀x ∈ R ,deci elementul neutru este M ( 0 ) = I 2 1p
1p
M ( x ) M ( − x ) = M ( − x ) M ( x ) = M ( 0 ) , ∀x ∈ R deci orice element M(x) este simetrizabil şi
simetricul său este M(-x)
1p
Deci ( G , ⋅) grup abelian
ro
Considerăm f : R → G , f ( x ) = M ( x) evident bijectivă 2p
b) f ( x + y ) = M ( x + y ) = M ( x ) M ( y ) = f ( x) f ( y ) deci f izomorfism 2p
o.
1p
Atunci ( R, + ) ≃ ( G , ⋅)
M ( x ) ⋅ M ( 2 x ) ⋅ ... ⋅ M ( 2012 x ) = M ( x + 2 x + ... + 2012 x) = M (1006 ⋅ 2013 x)
nf
c) 2p
det ( M (1006 ⋅ 2013 x) ) = 301006⋅2013 x

2p
ei
2
301006⋅2013 x = 302012 ⇒ x = 1p
2013
at
2.
( )
g = X + 3ɵ = X − −3ɵ = X − 2ɵ
2p
3p
.m
ɵ = 3ɵ + 3ɵ + 4ɵ = 0ɵ ⇒ g / f
f (2)
a)
( )( ) (
f = X 3 + 2ɵ X 2 + 4ɵ = X + 3ɵ X 2 + 4ɵ X + 3ɵ = X + 3ɵ X + 3ɵ X + 1ɵ )( )( ) 4p
w
b) 1p
( ) ( X + 1ɵ ) descompunerea lui f în Z [ X ]
2
f = X + 3ɵ
w
( axɵ + bɵ ) 2p
2
= 4ɵ x 2 + x + 1ɵ ⇒ aɵ x 2 + 2ɵ abx
ɵ ɵ + bɵ 2 = 4ɵ x 2 + x + 1ɵ
2
w
aɵ = 4ɵ ⇒ aɵ = 2ɵ sau aɵ = 3ɵ
2
1p
c)
aɵ = 2ɵ ⇒ 4ɵ bɵ = 1ɵ ⇒ bɵ = 4ɵ ( prima soluţie) 1p
aɵ = 3ɵ ⇒ bɵ = 1ɵ (a doua soluţie) 1p
1. f '( x) = e x ( ax 2 + bx + c + 2ax + b ) = e x  ax 2 + x ( b + 2a ) + b + c  2p
ro
a = 3 a = 3
a)   3p
b + 2a = 7 ⇒ b = 1
b + c = 3 c = 2
o.
 
Studiem existenţa asimptotei orizontale 1p
nf
b) ∞ 3p
3x 2 + x + 2 6x +1
( )
∞ 6
lim e 3x + x + 2 = lim
x 2
−
= lim −
= lim − x = 0
x →−∞ x →−∞ e x x →−∞ −e x x →−∞ e
y = 0 asimptotă orizontală spre −∞ 1p

ei
f (ln x) = 6 x ⇒ eln x ( 3ln 2 x + ln x + 2 ) = 6 x ⇒ x ( 3ln 2 x + ln x + 2 ) = 6 x 2p
at
4
3ln 2 x + ln x + 2 = 6 ⇒ 3ln 2 x + ln x − 4 = 0 cu soluţiile 1 şi −
.m
c) 3 1p
−
4 2p
4
ln x = 1 ⇒ x1 = e ln x = − ⇒ x2 = e 3
3
w
2. f continuă pe (- ∞ ,0) şi (0, ∞ ) 2p
lim x 2 sin x = 0 , lim ln( x + 1) = 0 , f(0)=0 deci f continuă in punctul 0 2p

x →0 x →0
x<0 x >0
w
a) 1p
Deci f continuă pe R ⇒ f admite primitive pe R
sin xdx = ∫ x 2 ( − cos x ) ' dx = − x 2 cos x + ∫ 2 x cos xdx = − x 2 cos x + 2 ∫ x ( sin x ) ' dx
w
∫x
2
1p
= − x 2 cos x + 2 x sin x + 2 cos x + C1
x
∫ ln( x + 1)dx = x ln( x + 1) − ∫ x + 1 dx = x ln( x + 1) − x + ln( x + 1) + C 2
1p
b) 1p
− x cos x + 2 x sin x + 2 cos x + C1 , x ≤ 0
2
F ( x) = 
 x ln( x + 1) − x + ln( x + 1) + C2 , x > 0
F admite primitive pe R,deci F derivabilă pe R ⇒ F continuă pe R ⇒ Fcontinuă în 0 ⇒ 2 + C1 = C2 1p
F (0) = 1 ⇒ C1 = −1 ⇒ C2 = 1
1p
− x cos x + 2 x sin x + 2 cos x − 1, x ≤ 0
2
ro
Deci F ( x ) = 
 x ln( x + 1) − x + ln( x + 1) + 1, x > 0
0 1p
Cazul
o.
0
x
c) 4p
∫ f (t )dt 1
nf
ln( x + 1)
= lim x + 1 =
l ' Hospital
1
lim 0 ∞ = lim
x →0
x >0
x2 x →0
x >0
2x x →
x >0
ei 0 2 2
at
.m
Varianta 3

w
w

w
x + 5x + 4 2p
x3 = ⇒ x3 − 3x − 2 = 0
2
1. 3p
( x + 1) ( x 2 − x − 2 ) = 0 ⇒ x1,2 = −1, x3 = 2
An3 = n, n ∈ N , n ≥ 3 ⇒ n ( n − 1)( n − 2 ) = 6n ⇒ n 2 − 3n − 4 = 0 2p
2. n1 = 4, n2 = −1 ∉ N 2p
1p
S = {4}
3 − x ≥ 0  9  1p
Condiţii:  ⇒ x ∈  − ,3 = D
5 x + 9 ≥ 0  5 
ro
Ridicăm la pătrat ambii membri ai 2p
3.
egalităţii ⇒ 3 − x + 2 ( 3 − x )( 5 x + 9 ) + 5 x + 9 = 4 ⇒ ( 3 − x )( 5 x + 9 ) = 2 − 2 x
o.
23 2p
Ridicăm din nou la pătrat ambii membri ai egalităţii 9 x 2 − 14 x − 23 = 0 ⇒ x1 = −1, x2 = ∈D
9
23
dar x2 =
nf
nu verifică ecuaţia deci S={-1}
9
2p
 π 3 π  3 
cos  x −  = ⇒ x − ∈ ± arccos + 2 kπ , k ∈ Z 
 4 2 4  2
ei 
2p
π π   5π  π 
⇒ x ∈  ± + 2 kπ , k ∈ Z  ⇒ x ∈  + 2 kπ , k ∈ Z  ∪  + 2 kπ , k ∈ Z 
at
4. 4 6   12  12 
 5π π  1p
x ∈ [ 0, 2π ) ⇒ x ∈  , 
 12 12 
.m

AB ⋅ AD = AB ⋅ AD ⋅ cos ( ∡BAD ) 2p
w
6− 2
5. cos 75o = cos ( 45o + 30o ) = cos 45o cos 30o − sin 45o sin 300 = 2p
4
w
6− 2
AB ⋅ AD ⋅ cos ( ∡BAD ) = 24 ⋅
4
=6 ( 6− 2 ) 1p
w
 x + x + 2 ≥ 0  x ∈ R
2 4p
−1 ≤ x + x + 1 ≤ 1 ⇒  2
2
⇒
 x + x ≤ 0  x ∈ [ −1, 0]
În final x ∈ [ −1, 0]
6. 1p

1.  −4 1  −4 1 12 −3  2p
A2 =   ⋅ = 
 −4 1  −4 1 12 −3 
a) 12 −3  2p
−3 A =  
12 −3 
ro
deci A2 = −3 A ⇒ A ∈ M 1p
Fie A ∈ M ⇒ A2 = −3 A 1p
o.
2p
det A2 = det ( −3 A ) ⇒ ( det A ) = 9 det A
2
b) 2p
deci det A = 0 sau det A = 9
A2 − trA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2
nf
−3 A − trA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2 ⇒ −3 A − trA ⋅ A = O2 ⇒ ( −3 − trA ) A = O2
2p
2p
ei
c) 1p
A ≠ O2 deci trA = −3
at
2. 3 −1 2 −2 − 0 2 2p
mAB = = , mCD = = ⇒ AB // CD (1)
a)
2 − ( −1) 3 −2 − 1 3
.m
0−3 −2 − 1
mBC = = 3, mAD = = 3 ⇒ BC // AD (2)
1− 2 −2 − ( −1)
2p
Din (1) şi (2) obţinem că ABCD paralelogram
w
1p
w
AABCD = 2 ⋅ AABC 2p
−1 1 1
1
w
b) = 2⋅ ⋅ 2 3 1 = 7 3p
2
1 0 1
x −2 y −3 2p
Ecuaţia dreptei BC: = ⇒ 3 x − y − 3 = 0 ⇒ M (α ,3α − 3)
1− 2 0 − 3
AM = (α + 1) + ( 3α − 4 ) = 5 ⇒ 10α 2 − 22α + 17 = 5
2 2
c) 2p
6 6 3 1p
α1 = 1, α 2 = ⇒M , 
5 5 5
ro
1. 1 −2012 −2012
f '( x) = ⋅ =
1+
2012 x 2
x ( x + 2012 )
2p
x
o.
4024 ( x + 1006 )
f '' ( x ) = >0
x 2 ( x + 2012 )
a) 2 2p
nf
1p
Deci f’ crescătoare pe domeniul maxim de definiţie
1  2012 
⋅n ln  1+ 
  2012   ln 1+ 2012   n   2012 
lim n ln 1+
lim 1 + f ( n )  = lim 1 + ln 1 +
n 

∞
  = e n→∞  n 
Cazul 1 n →∞ n →∞
 
ein  
 n 
2p
at
b)  2012  n − 20 12
ln  1 +  C a zul
0
⋅
 2012 
lim n ln  1 +  n  0 n + 2012 n 2 = lim 201 2 n = 2012
 = lim = lim
−1 n → ∞ n + 2012
n→ ∞  n  n→ ∞ 1 n→ ∞ 2p
n n2
.m
Rezultatul final este e 2012 . 1p

w
f continuă pe [1,2] şi derivabilă pe (1,2) 1p
Aplicăm teorema lui Lagrange şi rezultă că ∃c ∈ (1, 2 ) astfel încât f (2) − f (1) = f '(c) 1p
w
c)
−2012 2012 1007
ln(1007) − ln(2013) = ⇒ = − ln
c ( c + 2012 ) c ( c + 2012 ) 2013 3p
w
2. 3
3
∫ (1 − 3x ) dx = ( x − x ) |
3
3 3 3 2 3
a) I1 = 2 3
0
3
= − = 5p
0
3 27 9
3 3
∫ (1 − 3x ) − (1 − 3x ) ∫ (1 − 3x )
3 3
2 n 2 n +1  dx = 2 n
I n − I n +1 = 3x 2 dx > 0 2p

0 0
2p
( I n )n≥1 este descrescător ( )
n
Deci şirul şi deoarece 1 − 3 x 2 ≥ 0 ⇒ I n ≥ 0 deci şirul este mărginit.
b)
Deoarece şirul este monoton şi mărginit ,rezultă ( I n )n ≥1 convergent 1p
ro
3 3 1p
3
∫ (1 − 3x ) ( ) ( ) ( −6 x ) dx
3 3
2 n 2 n 3 n −1
x ' dx = x 1 − 3 x | −n ∫ x 1 − 3x 2
o.
0
0 0
( ) (1 − 3x )
3
nf
c) n −1 2p
I n = −2 n ∫ 1 − 3 x 2 2
− 1 dx ⇒ I n = −2nI n + 2nI n −1 ⇒ I n (2n + 1) = 2nI n −1
0
2n 2n 2n − 2 4n 2 − 4 n 2p
In = I n −1 = ⋅ I n−2 =
2n + 1 2n + 1 2 n − 1 4n 2 − 1
I n−2
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
corespunzător.
ro
o.
(1 + i )( 2 − 3i ) = 5 − i 3p
1. 2p
z = 26
4 x +1 − 2 x + 2 + 1 = 0 ⇒ 4 ⋅ 4 x − 4 ⋅ 2 x + 1 = 0
nf 1p
ei
2p
Notăm 2 x = y și obținem ecuația 4 y 2 − 4 y + 1 = 0
2. 2p
at
1
y = ⇒ x = −1
2
−∆ 2p
.m
f min =
4a
3. −25
f min = 3p
4
w
număr de cazuri favorabile 2p

P=
număr de cazuri posibile
w
4. 3p
13
P=
90
w
A(2,3) , B(-1,5) 2p

AB = −3i + 2 j 2p
5. 1p
AB = 13
5π π 3 2p
cos = − cos = −
6 6 2
6. Teorema cosinusului BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A = 13 + 6 3 2p
BC = 13 + 6 3 1p
ro
o.
1.
nf
a) 2 3p
D( x) =  2 x + x 
  2p
D(x) este pătrat perfect
ei
2
D(0) =  2 + 0  = 1
0
at
b)   5p
.m
D( x) = 22 x ⇒ x( x + 2 x +1) = 0
2p
c) 3p
x = 0 sau x = −1
w
2. 2p
( x∗ y ) ∗ z = x 2 y 2 z 2 −3x 2 y 2 −3x 2 z 2 −3 y 2 z 2 + 9 x 2 + 9 y 2 + 9 z 2 − 24
2p
w
a) Analog, x ∗ ( y ∗ z ) = x 2 y 2 z 2 −3x 2 y 2 −3x 2 z 2 −3 y 2 z 2 + 9 x 2 +9 y 2 + 9 z 2 − 24 1p

w
Legea este asociativă
x2e2 − 3x2 − 3e2 + 12 = x2 2p

b) 2p
e 2 = 4 ⇒ e = ±2
1p
e = 2∈G
x2 − 3x2 − 3 + 12 = 1 2p
x = ±2 2p
c) x=2 ∈ G 1p
ro
1.  2014
1+ >0
 x
o.
2p
 x ≠0

a) 3p
x ∈ ( −∞, −2014 ) ∪ ( 0, ∞ )
b)
f '( x) = −2014
x ( x + 2014 )
nf 5p
ei
     3p
lim ln 1 + 2014  = ln  lim 1 + 2014   = ln1 = 0
x→∞  x   x→∞  x 
c) 2p
at
y=0 asimptotă orizontală către + ∞
f continuă pe (- ∞ ,0) și (0, ∞ )

.m
2. 1p
lim f ( x) = lim f ( x) = f (0) = 0 3p

x→0 x→0
a)
x <0 x >0
w
1p
f continuă pe R, deci f admite primitive pe R
0 0
w
0 x x 0 − e x dx
∫ f ( x)dx = ∫ xe dx = xe ∫
−1 2p
−1 − 1 − 1
b) 3p
w
2−e
Rezultat final
e
2 3p
sin 3 x  sin x 
lim f ( x) = lim = lim   ⋅ lim sin x
c) x→0 x2 x →0 x 2 x →0  x  x →0
x>0 x >0 x >0 x >0
2p
=1 ⋅ 0=0
Varianta 2
corespunzător.
ro
o.
2p
 2014  = 44  2014 
nf
   2013  =1
2p
 2014  +  2014  = 45
 2013 
1.  
ei
1p
at
+a 2p
Condiția ca șirul să fie progresie aritmetică a n = n −1 n +1 ,∀n ≥ 2
a
2
.m
2. 5n −8+ 5n + 2 3p
5n − 3 = deci șirul este o progresie aritmetică
2
x1 + x2 = −3, x1x2 = 3 2p
w
2p
x2 + x2 = ( − 3 )2 − 2 ⋅3 = 3
1 2
3.
w
x12 + x 22 3 1p
= =1
x x 3
1 2
w
f f = f ⇒ 9 x + 4 = 1 + 3x 3p
4. 1 2p
x=−
2
2p
sin 2 x + cos2 x = 1 ⇒ 3 + sin 2 x = 1 ⇒ sin x = ± 2
9 3
 π 6 2p
x ∈  0,  ⇒ sin x =
5.  2 3
tgx = sin x = 2 1p
cos x
6 ⋅ 8 ⋅ sin π 2p
A∆ABC = 6 = 12
2
ro
= ∆ABC = 6 (BO mediană în triunghiul ABC)
6. 3p
A
∆ABO 2
o.
1.
Determinantul este egal cu 3m2 + 3m
nf
a)
ei
5p
at
det A ≠ 0 2p
b) 3m2 + 3m ≠ 0 ⇒ m ∈ R − {−1,0} 3p
.m
 x + 2 y − 3z = 1 1p


Pentru m= -1 sistemul devine  − x − y + z = −1
w
c) 
 x + y − z = 2
3p
Adunând ecuația a doua și ecuația a treia obținem 0=1
w
Sistemul este incompatibil

1p
w
2. f(0)=1 5p
a)
−1 1 2p
x + x + x + x x + x x + x x = ⇒ m2 + n 2 + m + n = −
1 2 3 12 13 2 3 2 2
b) 2 2 2p
 1  1
 m+ 2  +  n+ 2  = 0
   
1p
1
m=n=−
2
f = X 3 − X 2 + X +1 1p
2 3p
= 100 ⋅101  − 100 ⋅101⋅ 201 + 100 ⋅101 + 100
 
ro
S
c)  2  6 2 1p
S=25.169.300
o.
1.
f '( x) = −
4028
nf
a)
ei
( x − 2 )2 5p
at
f '( x) < 0 pe intervalele (- ∞ ,2) și (2, ∞ ) deci f descrescătoare pe (- ∞ ,2) 1p
lim f ( x) = 2014 3p
.m
x →−∞
b) 1p
f ( x) < 2014, ∀x ∈ −∞,2 ( )
w
3p
arctg 2 x − 2
lim arctg 2 x − 2 ⋅ f ( x) = lim ⋅ lim 2014 x
x→2 x →2
( )
c) 2 x→2 2p
x−2
x >2 x>2 x >2
w
=1 ⋅ 4028=4028
w
2. f '( x) = g ( x) 4p
a) f este o primitivă a lui g 1p
e
∫ g ( x)dx = x ( ln x −1) 1 =1
3 e
b) 1 5p
ln x
lim f ( x) = lim x3 ln x − lim x3 = lim −0
x →0 x →0 x →0 x →0 1
x >0 x >0 x >0 x > 0 x3 2p
1
c) ln x x3 3p
lim = lim x = lim =0
x → 0 1 x → 0 −3 x 2 x → 0 −3
x > 0 x3 x > 0 x >0
x6
ro
o.
Varianta 3
nf
corespunzător.
ei
at
Condiții de existență x+2>0, x>0 deci x ∈ ( 0, ∞ )

.m
1. 2p
2p
log2 ( x + 2 ) ⋅ x = 3 ⇒ x2 + 2 x − 8 = 0
1p
w
x=2
b5 = b3 ⋅ q2 ⇒ 48 = 12 ⋅ q2 ⇒ q = ±2 3p
w
2.
b = b ⋅ q 4 = 768
9 5 2p
w
D=R 1p
2 − x = x3 ⇒ ( x − 1)  x2 + x + 2  = 0
3p
 
3. 1p
x=1
3p
i 2014 −1 −1+ i
= =
4. i +1 i +1 2 2p
i
Partea imaginară este egală cu
2
π
tg 11π = tg  11π − 3π  = −tg
  3p
4  4  4
5. 2p
Rezultat final -1
ro

AB + BO − DO + DC = AO + OD + DC = AD + DC = AC 3p
o.
6. 2p
T.Pitagora în triunghiul ABC, obținem AC=10.
nf
ei
1. 2+ x 3  1p
A + xI2 =  
−1 + x 
at
 1
 2p
a)
( )
det A + xI2 = x2 + x − 5
.m
2p
x2 + x − 2 = 0, x1 = 1, x2 = −2
 x
Fie X =  
w
 y
 
b) 2 x +3 y =1 2p
Obținem sistemul 
w
 x − y = 2
x = 7, y = −3 3p
w
5 5
 2 − 2 x 3+ x  1p
A − xB =  
 1− x −1+ x 
det ( A − xB ) = − x2 + 6 x − 5
c) 2p
2p
∀x par ⇒ det ( A − xB ) impar deci matricea este inversabilă
x1x2 x3 = −1 = 6m−1
2. ɵ 2p
m
a) 3p
6m−1 = 3ɵ ⇒ 3ɵm = 6 ⇒ m = 2
b) ɵ
f (1) = 0 5p
ro
Câtul q = X 2 + 3ɵ X + 6 3p
c) 2p
Restul r = 0
o.
1.
f '( x) = e x + 2014
nf 2p
ei
a) 2p
f ''( x) = e x > 0
1p
at
f convexă pe R
2p
lim e x + 2014 x = −∞ deci graficul nu admite asimptotă orizontală
.m
x →−∞
b) e x + 2014 x 1p
m = lim = 2014
x →−∞ x 1p
w
n =0
1p
y=2014x asimptotă oblică spre - ∞
w
f '(0) = 2015 2p
c) y −1 = 2015 x ecuația tangentei 3p

w
2. π − ln 2−1 5p
I =
1 2
a)
1 ≤ ( x +1) ≤ 2n , ∀x ∈[0,1]
n 1p
1 1 2p
n
∫ arctgxdx ≤ I ≤ ∫ 2 arctgxdx
b) n 0
0
2p
π π −ln 4  π − ln 4  n π
− ln 2 ≤ ≤ I ≤ 2n  ≤2 4
n
4 4  4 
1 1 1
2 2 2
A = ∫ arctg 2 xdx = xarctg 2 x 2 − ∫ x dx 2p
0 + 2
ro
0 0 1 4 x
c)
π − 2 ln 2 3p
A=
o.
8
nf
ei
at
.m
w
w
w
Bacalaureat Matematică M1 – 2014 w
Varianta 1
Prof: Oancea Cristina
ro
♦ Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este
diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
♦ Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda
punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
o.
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se
calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
nf
1. ( − m) 2 − 4m 3p
= 4 ⇒ − m2 + 4m = 16m
4m
ei
2p
⇒ − m 2 = 12m ⇔ m = −12
at
2. Notam cu t= 3x ⇒ 2t 2 − 3t + 1 = 0 1p
∆ = 32 − 2 ⋅ 4 ⋅1 = 1 2p
.m
3 −1 1 2p
x1 = =
4 2
3 +1
x2 = =1
w
3. 2 + 10 3 + 17 1p
M( ; ) = M (3;5)
4 4
w
2p
2p
w
4. 3 2 2p
= ⇒a=9
a 6
3p
5. sin135 = sin(180 − 135) = sin 45 2p
ro
sin 2 45 + cos 2 45 = 1 3p
tgx + 2ctgx = 3ctgx ⇒ tgx = ctgx
o.
6. 2p
π
⇒ x = 45 = 1p
4
nf
2p

ei
m ⋅1 − 2 + 4 = 4 ⇒ m − 2 = 0
at
1. 2p
a) ⇒m=2 2p
.m
1p
b) ∆ = −2m − 4 − 6 + 24 + 2m + 1 = 15 ≠ 0 3p
2p
w
c) 15 < 16 1p
w
2p
2p
w
2. 1p
 −12 
2
6
  − 2⋅ = 4 − 2 = 2
a)  6  6 3p
1p
ro
b) a=14, b=10 3p
2p
o.
c) 2 ⋅ ( x + 2)(3 ⋅ x + 1) ⋅ (x 2 + 1) 2p
nf
2p
1p
ei
at
.m
1. x2 + 6x + 9 2
a m = lim = 1 p
x →∞ x2 + 5x
)
x2 + 6 x + 9 − x2 − 5x x+9 2
n = lim( ) = lim =1
x →∞ x+5 x →∞ x+5 p
w
y = 1⋅ x + 1 = x + 1
1
p
w
w
b (2 x + 6)( x + 5) − ( x 2 + 6 x + 9) 1
) p
( x + 5) 2
2 x 2 + 10 x + 6 x + 30 − x 2 − 6 x − 9 1
= ⇔
( x + 5) 2 p
ro
x 2 + 10 x + 21 1
= 0 ⇒ x1 = 3; x 2 = 7
( x + 5)2 p
o.
p
nf
c y − y0 = f ′( x0 )( x − x0 ) 1
) p
9
f ( x0 ) = y 0 ⇒ y0 =
5 1
ei
9 21( x − 0) 9 21x p
y− = ⇒y= +
5 5 5 5
1
at
p
2
p
.m
2. lim e x + 1 = lim 2 − x = lim 2 − x ⇒ 2

x →0 x →0 x →0
x <0 x >0 x =0 p
w
a
) e0 + 1 = 2 − 0 = 2 − 0 = 1 + 1 = 2 = 2 2
2=2=2 p
w
1
p
w
b 1 1 1
) π ∫ (2 − x)2 dx = π ∫ (4 − 4 x + x 2 )dx p
0 0
x 1 3
1 7 1
= π (4 x − 2 x 2 + ) = π ⋅ (2 + ) = π ⋅ p
3 0 3 3
ro
1
p
o.
p
nf
c 1 1
2 x 2 x3 1 2
∫ x ⋅ (2 − x)dx = ∫ 2 x − x dx = −
2
) p
0 0
2 3 0
1 2 1
= 1− + ζ = + ζ
ei
3 3 p
2
at
p
.m
w
w
w
Varianta 2
ro

o.
corespunzător.
nf

ei
1. 32015 − 1 2 3p
⋅ 2015 =1
2 3 −1 2p
at
2. 5! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 1p
.m
A54 = = = 120
(5 − 4)! 1
2p
2p
w
3. 1007 1007 1p
(1 − i )2  + (i + 1)2 
w
= (−2i )1007 + (2i )1007 = 2 + 2 = 4 2p
2p
w
4. ∆ = 25 − 24 = 1 2p
−∆ −1
= 3p
4a 4
−b 5 −1 5
= ⇒V( ; )
ro
2a 2 4 2
5. 3 2p
a ⋅b = 2 ⋅ 3 ⋅ cos 30 = 2 ⋅ 3 ⋅ =3 3
2 3p
o.
6. sin 35 + cos 35 − cos 35 − sin 35 2p
nf
cos145 = − cos(180 − 145) = − cos 35 1p
sin145 = sin(180 − 145) = sin 35

2p
ei
at
1.  5 0   52 0  52014 0  2
.m
a)  +  + .........   p
0 5  0 52   0 52014 
 52015 − 2  2
 0  52015 − 2  1 0  p
4
= =  
w
 52015 − 2  4 0 1 1
 0 
 4  p
w
w
b det A = 5 ⋅ 5 − 0 ⋅ 0 = 25 3
) p
5 0 5 0
At =  ⇒ A =
*

0 5 0 5 2
1  p
0
ro
1  5 0  5
A−1 = ⋅  = 
25  0 5   1
0 
 5
o.
c) 52 n = 3 ⋅ 52 n − 1250 1
p
−2 ⋅ 52 n = −1250
nf
52 n = 625 ⇒ n = 2 2
p
2
ei p
at
2. C = x3 + 6 x + 4 1
p
a) restul = 0
3
.m
1
p
w
b x12 + x2 2 + x32 + x42 = 64 − 12 = 52 3

) p
w
2
p
w
c) f ( x) = ( x − 8) ⋅ (x 3 + 6 x + 4) 2
p
2
1
p
ro
o.
1 ( x 2 − 1) 2
nf
. ( x − 1) ⋅ ln x + 2 ⋅ x ⋅ ln x −
2
=0 p
x
a
x ⋅ ln x(x 2 + 2 x − 1) − x 2 − 1 2
) =0
x p
⇒ x =1
ei
1
p
at
b f ( x) ւ (−∞;1) 1
) p
f ( x) ր (1; +∞)
.m
1
p
1
p
w
2
p
w
c y − y0 = f ′(1)( x − 1) 1
) p
y0 = f (1) = 0
w
f ′(1) = 0 1
y=0 p
1
p
2
p
ro
2 x +3−5 x+3 −5 2
2 2 2
. ∫−2 x + 3 dx = −∫2 x + 3dx − −∫2 x + 3dx p
o.
a 2 2
1 2 2 2
) = ∫ 1dx + 5 ∫ dx = x + 5 ⋅ ln x + 3
−2 −2
x+3 −2 −2 p
nf
= 2 + 2 + 5 ⋅ ln 5 − 5 ⋅ ln 1 = 4 + 5 ⋅ ln 5 + ζ 1
p
2
x2 2 4 4
∫−2 − = − = − 4 − − 4 = −8 +℘
x 2 dx
ei2 x
2 −2 2 2
at
b 2
x2 2 1
) ∫ x − 2dx =
−2
2
− 2x
−2
p
4 4 1
.m
= − 4 − − 4 = −8 +℘ p
2 2
1
p
w
2
p
w
w
c 2 2
2
 ( x − 2) 2 
) π∫ ⋅ x + 3 dx p
0 
x+3 
2 2 1
= π ∫ ( x − 2) 4 dx = π ∫ 1⋅ ( x − 2) 4 dx p
ro
0 0
u ( x) = x − 2 ⇒ u ′( x) = 1 2
p
( x − 2)5 2 (−2)5
⇒π =π ⋅
5 0 5
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 3
ro

o.
corespunzător.
nf

ei
1. 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .....(n − 1) ⋅ n 3p
An1 = =n
1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .....(n − 1) 2p
at
1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .....(n − 1) ⋅ n
Cn1 = =n
1 ⋅1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .....(n − 1)
n + n = 36 ⇒ 2n = 36 ⇒ n = 18
.m
2. 10 1p
215 + ⋅ 215 = 215 + 21,5 = 236,5
100
2p
w
2p
w
3. ( 6) 2 < 32 < ( 12) 2 1p
2p
w
2p
4. −11 ≤ 3 ⋅ x + 2 ≤ 11 2p
−13 ≤ 3 ⋅ x ≤ 9 3p
−13
⇒ ≤ x≤3
3
ro
 −13 
x∈ ;3
 3 
5. m=0 2p
o.
m=2 3p
nf
6. cos120 = − cos(180 − 120) = − cos 60 2p
cos110 = − cos(180 − 110) = − cos 70 1p

ei
cos100 = − cos(180 − 100) = − cos80
2p
cos 60 + cos 70 + cos 80
− cos 80 − cos 70 − cos 60 = 0
at
.m
1.  20 −17  2
a) A2 =   p
 72 25 
w
 12 15  2
B2 =  
 −56 −23 
p
w
 32 −12  1
A2 + B 2 =   p
 16 2 
w
b Det(A+B)=8 ⋅ 8=64 3
) p
Det(A)=38
2
Det(B)=30 p
⇒ Det ( A + B) ≠ Det (A) + Det(B)
c) 8 0 1
C = 
ro
p
0 8
 8 0   82 0   82014 0  2
  +  2  + ......  2014  p
0 8  0 8   0 8 
o.
 82014 − 2  2
 0  82014 − 2  1 0  p
7
= = i 
 82014 − 2  7 0 1
nf
 0 
 7 
82014 − 2
= ⋅ I2
7
ei
2. C = x2 − 5x + 6 1
at
p
a) restul = 0
3
p
.m
1
p
b 3
w
) p
x 12 +x 22 +x 32 =81-2 ⋅ 26=81-52=29
2
p
w
w
c) (x-4)(x-3)(x-2) 2
p
2
1
p
ro
o.
1. −3 3 10 2p
f ′( x) = − ⇒ f ′(1) = −
nf
a) x 2
( x + 2) 2
3
2p
1p
ei
b) ( x + 2)3 + x 3 1 1p
lim f ( x) = lim = =0
x →∞ x →∞ x 3 ⋅ ( x + 2)3 ∞ 1p
at
1p
2p
.m
c)  −3 ⋅ ( x 2 + 4 x + 4) − 3 x 2  1p
lim x 4 ⋅  
x →∞
 x 2 ⋅ (x + 2) 2 
w
1p
(−12 x + 12)
= lim x 4 ⋅ 4 1p
x →∞ x + 4 ⋅ x3 + 4 x2
−12 x 4 ( x − 1)
w
2p
= lim 4 = −12
x →∞ x + 4 x 3 _ 4 x 2
w
2. 3 3
x3 x2 3 2p
∫ ( x − 3) dx = ∫ x − 6 x + 9dx = − 6 + 9x
2 2
a) 0 0
3 2 0 2p
27 9
= − 6 + 9 ⋅ 3 = 9 − 27 + 27 = 9 +℘ 1p
3 2
ro
b) ( x − 3) 2015 3 32015 1p
3
∫ ( x − 3) dx = = +℘
2014
0
2015 0 2015 1p
o.
1p
2p
c) 3
∫ x ⋅ f n ( x)dx
nf 2p
0
ei 1p
f ( x) = x ⇒ f ′( x) = 1
2p
( x − 3)n +1
g ( x) = ( x − 3) ⇒ g ( x) =
at
n
n +1
n +1 n +1
( x − 3) ( x − 3)
3
x⋅ −∫ dx
n +1 n +1
.m
x ⋅ ( x − 3) n+1 1 ( x − 3) n+ 2 3
= − ⋅ =
n +1 n +1 n + 2 0
−(−3) n + 2
= +℘
w
(n + 1)(n + 2)
w
w
Varianta 1
Prof: Oláh Csaba
ro
o.
1. r = 3 raţia progresiei, atunci x = 1 + 3 ( n − 1) = 3n − 2 1p
nf
n
1 + 4 + 7 + ... + 3n − 2 = ⋅ ( 3n − 1) ⇒ n ( 3n − 1) = 290 , n = 10
2 2p
x = 3n − 2 = 30 − 2 = 28 . 2p
ei
2. 1 1  x +x −xx 2p
Din relaţiile lui Viete x1 + x2 = m + 1 şi x1 ⋅ x2 = m ⇒ m  + − 1 = m 1 2 1 2 =
 x1 x2  x1 x2
at
m +1− m 3p
= m⋅ = 1 nu depinde de m .
m
.m
3. 2 2 π  π 3p
Împărţind ecuaţia la 2 , se obţine sin x + cos x = 1 ⇔ sin  + x  = sin , x ∈ [ 0, 2π ]
2 2 4  2
π π π 2p
w
atunci x + = ⇒x= .
4 2 4
4. k 150 − k −k 450 − 5 k 2p
( )  4 
150 − k
w
Tk +1 = C k
150 a 3  = C k
150 a 2
⋅ 4k ⋅ a 3 = C150
k
4k ⋅ a 6
, termenul nu conţine a ⇒
 a
450 − 5k
⇒ = 0 ⇒ 5k = 450 ⇒ k = 90 ,
w
6 1p
termenul fără a : T91 = C150

90 90
4 . 2p
5. 1 2m + 1 1 1 2m + 1 1 3p
l2 −l1 1 8 − 2m
2 9 1 = 0 ⇒ 1 8 − 2m 0 = 0 ⇒ =0
l3 − l1 3 2m
4 4m + 1 1 3 2m 0
adică 8m = 24 ⇒ m = 3 2p
6. 1 1 1 3p
cos 2 x = = = ⇒
1 + tg x 1 + 64 65
2
π 
x∈ ,π 
2  65
⇒ cos x = − .
65 2p
ro
o.
1. 1 1 1 1 0 0
c2 − c1 1 2
det V (1, 2,3) = 1 2 3 = 1 1 2 =
a)
= 8−6 = 2 4p
c3 − c1 3 8
1 4 9 1 3 8
nf
= 2. 1p
b) 1 1  1 a a 2 
1
ei
   
V ( a, b, c ) ⋅ V ( a, b, c ) =  a
t
b c  ⋅ 1 b b 2  = 3p
 a2 b 2
c 2  1 c c 2 

at
 3 a+b+c a 2 + b2 + c2  2p
 
=  a+b+c a +b +c
2 2 2
a 3 + b3 + c3  .
.m
 a2 + b2 + c2 a 3 + b3 + c3 a 4 + b 4 + c 4 

c)
( ) ( )
x3 − 3 x + 2 = x3 − x − 2 x + 2 = x x 2 − 1 − 2 ( x − 1) = ( x − 1) x 2 + x − 2 = ( x − 1) ( x + 2 ) ,
2 3p
=( x −1)( x +1)
w
1 1 1
c1 = c2
x1 = x2 = 1 , x3 = −2 ⇒ det V (1,1, −2 ) = 1 1 −2 = 0 . 2p
w
1 1 4
2. 2p
f ( k ) = k ( k + 3)( k + 1)( k + 2 ) =  k 2 + 3k   k 2 + 3k + 2  = t ( t + 2 ) =
w
a)
 =t   =t  3p
= t 2 + 2t > t 2 , dar t 2 + 2t = ( t + 1) − 1 < ( t + 1) ,

2 2
1p
(k ) ( )
< f ( k ) < k 2 + 3k + 1 ⇒ f ( k ) ≠ m 2 , m ∈ Z
2 2
2
+ 3k
b)
f ( k ) = −1 ⇔ k 2 + 3k ( ) ( ) 2p
2
+ 2 k 2 + 3k + 1 = 0 ⇒
( ) 1p
2
⇒ k 2 + 3k + 1 = 0 , de unde k 2 + 3k + 1 = 0
 −3 − 5 −3 + 5 
k ∈ , . 2p
 2 2 
c) n f (k ) n n n 2p
∑ ( k + 1)( k + 2 ) = ∑ k ( k + 3) = ∑ k 2 + 3∑ k =
k =1 k =1 k =1 k =1
ro
n ( n + 1)( 2n + 1) n ( n + 1) n ( n + 1)  2n + 1  2p
= + 3⋅ = ⋅ + 3 =
6 2 2  3 
o.
n ( n + 1)( n + 5 ) 1p
= .
3
nf
ei
1. f ( x) ( x − 5)( x − 1)( x + 3)( x + 7 ) = 2p
lim = lim
( x − 1)( x − 4 )
at
a) x →1 x2 − 5x + 4 x →1
= lim
( x − 5)( x + 3)( x + 7 ) = −4 ⋅ 4 ⋅ 8 = 128 . 3p
.m
x →1 x−4 −3 3
b) Funcţia f se scrie
f ( x ) = ( x − 5 )( x + 7 )( x − 1)( x + 3) = ( x 2 + 2 x − 35 )  x 2 + 2 x − 3  = ( t − 32 ) t =
 
w
=t
= t 2 − 32 t + 162 − 162 = ( t − 16 ) − 256 = x 2 + 2 x − 19 − 256 ( )

2 2
= 2⋅16
3p
w
f ′ ( x ) = 2 ( x 2 + 2 x − 19 ) ( 2 x + 2 ) = 4 ( x + 1) ( x 2 + 2 x − 19 )
f ' ( 2 ) = 4 ⋅ 3 ⋅ ( 4 + 4 − 19 ) = −44 ⋅ 3 , f ( 2 ) = −3 ⋅ 5 ⋅ 9 = −45 ⋅ 3

w
2p
f ' ( 2) −44 ⋅ 3 44
= = .
f ( 2) −45 ⋅ 3 45
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ 4 ( x + 1) ( x 2 + 2 x − 19 ) = 0 ⇒ x + 1 = 0 ⇒ x1 = −1 , sau 2p
x 2 + 2 x − 19 = 0 , x2,3 = −1 ± 2 5 2p
{ }
x ∈ −1 − 2 5, −1, −1 + 2 5 toate trei rădăcini sunt reale.
1p
x 4 + x 2 + 1 x 4 + 2 x 2 + 1 − x 2 ( x + 1) − x
2. 2 2 2p
f ( x) = 2 = = 2 =
a) x − x +1 x2 − x + 1 x − x +1
ro
=
(x 2
+ 1 − x )( x 2 + 1 + x )
= x2 + x + 1
x2 − x + 1 1p
o.
x3 x 2
∫ f ( x ) dx = ∫ ( x 2 + x + 1)dx = + + x+C .
3 2 2p
nf
b) 1 3p
H ′ ( x ) = h ( x ) = x2 + x + 1 + >0 ⇒
x + x +1
2
⇒ H este o funcţie crescătoare. 2p

ei
c) 1 1 1 1p
( ) 1
∫  f ( x ) + g ( x )dx = ∫ x + x + 1 dx + ∫ x 2 + x + 1 dx = (*)
2
0 0 0
at
1
1
1 1 1 x+
1 1 1 1 2 = 2p
∫0 x 2 + x + 1 dx = ∫0 2 dx = ∫ dx =
.m
2
arctg
1 1 3 1  3
2
3 3
x + 2x ⋅ + + 0 
2 4 4 x+  +  2 2 0
 2  2 
 
w
2 3  3  2 3π 3π
=  arctg 3 − arctg = =
3  =π 3  18 9 1p
 3 =
π 
 
w
1
 x3 x 2  3π 11 3π 1p
(*) =  + + x  + = + .
 3 2 0 9 6 9
w
Varianta 2
Prof: Oláh Csaba
ro
1. 50
 2
25
(1 + i ) = (1 + i )  = ( 2i ) = 250  i 2  = −250 , în mod similar

100 50
 2i   =−1  3p
o.
2p
(1 − i ) = −250 ⇒ (1 + i ) + (1 − i ) = −250 − 250 = −251 ∈ Z .
100 100 100
nf
2. f ( x ) = g ( x ) ⇒ x 2 − 4 x + 5 = 4 x − 7 ⇒ x 2 − 8 x + 12 = 0 , x1 = 2 , x2 = 6 2p
g ( 2 ) = 1 şi g ( 6 ) = 17
ei 2p
Punctele de întâlnire A ( 2,1) şi B ( 6,17 ) .
1p
at
( ) ( )
3. 1  −1
3− 2 2 =  , ecuaţia se poate scrie 3 + 2 2 x 1
= 3+ 2 2  + = 2 , dar
3+ 2 2  
( )
x
3+ 2 2 2p
.m
(3 + 2 2 ) ( ) = (3 + 2 2 )
x 1 x −x
+ ≥ 2, x∈ R ⇒ 3+ 2 2 ⇒ x = − x , adică x = 0 .
( )
x
3+ 2 2 3p
4. Cifre, numere prime, sunt 2,3, 5, 7 , numere de 3 cifre prime distincte A43 = 4! = 24 2p
w
În total sunt 900 numere de 3 cifre

1p
w
24 2
Probabilitatea p = = .
900 75 2p
5. 2p
u + v = i + ( 2m + 1) j , u + v = 1 + ( 2m + 1) = 4m 2 + 4m + 2
w

u + v = 2 ⇒ 4m 2 + 4m + 2 = 2 , adică 4m ( m + 1) = 0 de unde 2p
m ∈ {−1, 0} . 1p
6. AB = 4 ⋅ 3 , BC = 4 ⋅ 4 iar AC = 4 ⋅ 5 , sunt numere pitagorice ⇒ ABC este triunghi dreptunghic

cu ipotenuza AC = 20 , 3p
AC 20 2p
R= = = 10 .
2 2
ro
1. m − 1 −1 0 3p
det A ( m ) = 0 m + 1 1 = ( m − 1)( m + 1)
a)
0 0 1
o.
rangA ( m ) = 3 ⇒ m ∈ R \ {−1,1} . 2p
nf
b)  m +1 1 −1 
1  
Socotind A ( m ) obţinem A ( m ) = 2
−1 −1
⋅ 0 m −1 1 − m 
m − 1  3p
 0 0 m 2 − 1
ei
 3 1 −1
1  
A ( 2 ) = ⋅  0 1 −1 .
−1
3   2p
at
0 0 3 
c) det  A ( m ) ⋅ A ( m − 1)  = det A ( m ) ⋅ det A ( m − 1) = ( m − 2 )( m + 1)( m − 1) m = 1p

.m
( )( ) ( ) ( )
2
= m 2 − m − 2 m2 − m = m 2 − m − 2 m 2 − m + 1 − 1 =
( )
2
= m2 − m − 1 − 1 2p
w
det  A ( m ) ⋅ A ( m − 1)  = −1 ⇔ ( m 2 − m − 1) − 1 = −1 , adică m 2 − m − 1 = 0 , de unde

2
w
1+ 5 1− 5 2p
m1,2 = , m3,4 = .
2 2
w
2. 5
Folosind relaţiile lui Viete, putem scrie ∑x
i =1
i = 2, ∑
1≤i < j ≤5
xi x j = 6 , unde xi , i = 1,5 sunt rădăcinile
a) 2p
polinomului
2
5
 5 
∑
i =1
x =  ∑ xi  − 2 ∑ xi x j = 4 − 12 = −8 < 0 , dacă toate xi ar fi fost reale, rezultatul ar fi fost
i
2
 i =1  1≤ i < j ≤ 5
2p
pozitiv, rezultă ca nu toate rădăcinile sunt reale. 1p

b) Aplicând schema lui Horner, se găseşte rădăcina x = 2 . 5p
c) Tot cu schema lui Horner obţinem f = ( X − 2 ) X 4 + 6 X 2 + 5 ( ) 1p
( ) (
X 4 + 6 X 2 + 5 = X 4 + X 2 + 5 X 2 + 5 = X 2 X 2 + 1 + 5 X 2 + 1 = X 2 + 1 X 2 + 5 , deci ) ( )( ) 2p
( )( )
f = ( X − 2 ) X 2 + 1 X 2 + 5 , radicinile complexe ±i, ±i 5 toate patru diferite.
ro
2p
o.
1.
a) f ( x) =
2 x2 + 8x + x + 4 − 4 + 1 2 x ( x + 4) x + 4
x+4
=
x+4
+ −
x+4 x+4
3
=
nf 1p
ei
3 3
= 2x +1 − ⇒ f ' ( x) = 2 + >0 2p
x+4 ( x + 4)
2
at
f este crescătoare pe domeniul maxim de definiţie. 2p
b) 3 3p
.m
Cum în a). lim = 0 , y = 2 x + 1 este ecuatia asimptotei oblice

x →∞ x + 4
Asimptota orizontala nu există iar asimptota verticală este x = −4 . 2p
f ( x)
w
c) 1  3  1 3 x +1 2p
= ⋅  2x +1−  = 1+ − 2 = 1+ 2 ,
2x 2x  x+4 2 x 2 x + 8x 2x + 8x
2 x +1
 f ( x) 
w
lim   = 1∞
x →∞
 2x  1p
w
x +1
⋅( 2 x +1)
2 x +1  2 x 2 +8 x  2 x 2 +8 x
 f ( x)   x + 1  x +1 
2 x 2 + 3 x +1
= lim 1 + 2
lim
lim    =e x→∞ 2 x 2 +8 x
=
x →∞  
x →∞
 2x   2x + 8x 
 →e
 2p
= e.
2. 1
x + 1 −1 x +1
1 1 1
dx = ( x − ln (1 + x ) ) =
1
I1 = ∫ dx = ∫ dx − ∫
a) 0
1+ x 0
1+ x 0
1+ x 0 3p
e 2p
= 1 − ln 2 = ln .
2
b) x n +1 + x n − x n
1 1 n
x ( x + 1) 1
xn 3p
I n +1 = ∫ dx = ∫ dx − ∫ dx =
1+ x 1+ x 1+ x
ro
0 0 0
1
x n +1
1
xn 1
= −∫ dx = − In .
n +1 0 0 1+ x n +1 2p
o.
c) Folosind formula din b). se poate scrie
nf
1 1 1 1 1 10 − 12 + 15 − 20 + 30 − 60 e e 37
I6 = − + − + − 1 + I1 = + ln = ln −
6 5 4 3 2 60 2 2 60
3p
e 37
ei
= ln − . 2p
2 60
at
.m
Varianta 3
w
Prof: Oláh Csaba

w
w
1. 2
 2 
2

1 1  2 1   1  
z + = i, z + 4 = z + 2  −2 =  z +
4
− 2 − 2 = 3p
z z  z   z 
 =i  
= ( −3) − 2 = 7 . 2p
2
2. ( f g )( x ) = g 2 ( x ) − 6 g ( x ) + 8 1p
g 2 ( x ) − 6 g ( x ) + 8 = 0 ⇒ g ( x ) = 2, g ( x ) = 4
2p
g ( x ) = 2 ⇒ 2x − 6 = 2 ⇒ x = 4 , g ( x ) = 4 ⇒ 2x − 6 = 4 ⇒ x = 5
1p
ro
x ∈ {4,5} . 1p
3. 1 1p
x > 1 , log x +1 ( x − 1) =
o.
, ecuaţia se poate scrie aşa
log x −1 ( x + 1)
1 1
log x +1 ( x − 1) + = 2 , dar log x +1 ( x − 1) +
2p
≥2⇒
log x +1 ( x − 1) log x +1 ( x − 1)
⇒ log x +1 ( x − 1) =
1
log x +1 ( x − 1)
nf
= 1 ⇒ x − 1 = x + 1 , ecuaţia nu are rezolvare in R . 2p
ei
4. Se cunoaşte identitatea Cn0 + Cn1 + ... + Cnn = 2n , 2p
at
3p
2048 = 211 ⇒ n = 11 .

5. AB ( −1, 2 ) , BC (1, 2 ) 2p
.m

AB ⋅ BC = −1 ⋅1 + 2 ⋅ 2 = 3 .
3p
6. 2 ( sin a + sin b )( sin a − sin b ) = 2 ( sin 2 a − sin 2 b ) = 2p

w
 1 − cos 2a 1 − cos 2b 
= 2 −  = cos 2b − cos 2a . 3p
 2 2 
w

w
1. După relaţiile lui Viete x1 + x2 + x3 = 0 , 2p

a)
x1 + x2 + x3 x2 x3 0 x2 x3
c1 + c2
D = x1 + x2 + x3 x1 x2 = 0 x1 x2 = 0 . 3p
c1 + c3
x1 + x2 + x3 x3 x1 0 x3 x1
b) Cum x1 + x2 + x3 = 0 , 2p
3p
x13 + x23 + x33 = 3x1 x2 x3 = −15 .
c)
x 2− x x−3 x + 2− x + x −3 2− x x −3 1 2− x x −3
l2 −l1
x −3 x 2− x = x −3+ x + 2− x x 2 − x = ( x − 1) 1 x 2− x = 1p
l3 − l1
2− x x −3 x 2− x + x −3+ x x −3 x 1 x −3 x
ro
= x −1
1 2− x x −3
( x − 1) 0 2 x − 2 5 − 2 x = ( x − 1) ( 6 x − 6 + 4 x 2 − 20 x + 25 ) = ( x − 1) ( 4 x 2 − 14 x + 19 ) 2p
o.
0 2x − 5 3
x 2− x x −3
nf
x −3 x 2 − x = 0 ⇒ ( x − 1)  4 x 2 − 14 x + 19  = 0 ⇒ x = 1 . 2p
 ∆< 0 
2− x x −3 x
x ∗ y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 ,
2.
ei 1p
a)
x ∗ e = x ⇒ ( x − 4 )( e − 4 ) + 4 = x ⇒ ( x − 4 )( e − 4 ) = x − 4 ⇒ e − 4 = 1 , e = 5
at
2p
4 x − 15
x ∗ x' = e ⇒ ( x − 4 ) ( x' − 4 ) + 4 = 5 ⇒ x' =
1
+4= . 2p
x−4 x−4
.m
b) x ∗ b = b ∗ x = b ⇒ ( x − 4 )( b − 4 ) + 4 = b ⇒ ( x − 4 )( b − 4 ) = b − 4 ⇒ ( b − 4 )( x − 5 ) = 0 , de unde 3p
2p
b=4.
Din b). se ştie că 4 ∗ x = x ∗ 4 = 4

w
c) 2p
x 4 ∗ 44 ∗ 4+ 4 x = 5 ⇔ x 4 ∗ 4+ 4 x = 5 ⇔ 4 x + 4 = 5 , de unde 4 x = 1 2p
=4 =4
w
1p
x =0.
w
1.
( n + 1) − n3 = 1 − 1
3
n3 + 3n 2 + 3n + 1 − n3
a) an = =
 n ( n + 1)  n3 ( n + 1) n3 ( n + 1) n3 ( n + 1)3
3 3 3
2p
1 1 1 1 1 1p
bn = an + = − + = 3 .
( n + 1) n ( n + 1) ( n + 1)
3 3 3 3
n
1
bn +1 ( n + 1)
3 3
 n 
= =  < 1 ⇒ bn este un şir descrescător.
2p
bn 1  n +1 
n3
ro
b)
lim an ⋅ n = lim
4 (
n 4 3n 2 + 3n + 1 )=
 n ( n + 1) 
n →∞ n →∞ 3
2p
o.
 3 1 
n6  3 + + 2 
= lim 
n n 
= 3.
6 1
n→∞
nf
n 1 +  3p
 n
c) n 
n
1 1 
lim ∑ ak = lim ∑  3 − =
ei
 ( + ) 
n →∞ n →∞ 3
k =1 n n 1 1p
k =1
 
 
at
1 1 1 1 1 1 1 1 
= lim  3 − 3 + 3 − 3 + 3 − 3 + ... + 3 − = 2p
n →∞  1 2 2 3 3 4 n ( n + 1)3 
 =0 =0 =0 =0 
.m
 1  2p
= lim 1 −  = 1.
n →∞ 
( + ) 
3
 n 1 
2. 1 + tg 2 x 1 1 1− tgx = u
du 3p
w
I1 = ∫ dx = ∫ ⋅ dx = −∫ =
a) 1 − tgx 1 − tgx cos x
2
u
= − ln u + C = − ln tgx − 1 + C . 2p
w
b) 1 + tg 2 x 1 1 tgx = u
1 3p
I2 = ∫ dx = − ∫ ⋅ dx = −∫ 2 du =
1 − tg x
2
tg x − 1 cos x
2 2
u −1
w
1 u −1 1 tgx − 1 2p
= − ln + C = − ln +C.
2 u +1 2 tgx + 1
c) π π 1p
6 6
1 + tg 2 x
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ dx
0 0
1 − tg 4 x
1 1 1 1 1 
=− 2 =  2 − 2
( tg x − 1)( tg x + 1) 2  tg x + 1 tg x − 1 
.
1 − tg x
4 2
1p
π π π π
6
1 6 1 + tg 2 x 16 1 1 1 1 tgx − 1  6
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ 2 dx + ∫ 2 ⋅ dx =  x + ln  = 2p
0
2 0 tg x + 1 2 0 tg x − 1 cos 2 x 2 2 tgx + 1 
0
ro
−1 tg 1p
π
1 6 1 1 π 1 3 −3
= + ln − ⋅ 0 − ln1 = + ln .
π
12 4 tg + 1 2 4 12 4 3 +3
6
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1.
Prof: Oláh Csaba.
ro
o.
1. r = 3 raţia progresiei, atunci x = 1 + 3 ( n − 1) = 3n − 2 1p
nf
n
1 + 4 + 7 + ... + 3n − 2 = ⋅ ( 3n − 1) ⇒ n ( 3n − 1) = 290 , n = 10
2 2p
x = 3n − 2 = 30 − 2 = 28 . 2p
ei
2. 1 1  x +x −xx 2p
Din relaţiile lui Viete x1 + x2 = m + 1 şi x1 ⋅ x2 = m ⇒ m  + − 1 = m 1 2 1 2 =
 x1 x2  x1 x2
at
m +1− m 3p
= m⋅ = 1 nu depinde de m .
m
.m
3. 2 2 π  π 3p
Împărţind ecuaţia la 2 , se obţine sin x + cos x = 1 ⇔ sin  + x  = sin , x ∈ [ 0, 2π ]
2 2 4  2
π π π 2p
w
atunci x + = ⇒x= .
4 2 4
4. k 150 − k −k 450 − 5 k
( )  4 
150 − k
w
Tk +1 = C k
150 a 3  = C k
150 a 2
⋅ 4k ⋅ a 3 = C150
k
4k ⋅ a 6
, termenul nu conţine a ⇒
 a 2p
450 − 5k 1p
⇒ = 0 ⇒ 5k = 450 ⇒ k = 90 ,
w
termenul fără a : T91 = C150

90 90
4 . 2p
5. 1 2m + 1 1 1 2m + 1 1 3p
l2 −l1 1 8 − 2m
2 9 1 = 0 ⇒ 1 8 − 2m 0 = 0 ⇒ =0
l3 − l1 3 2m
4 4m + 1 1 3 2m 0
adică 8m = 24 ⇒ m = 3 2p
6. 1 1 1 3p
cos 2 x = = = ⇒
1 + tg x 1 + 64 65
2
π 
x∈ ,π  2p
2  65
⇒ cos x = − .
65
ro
o.
1. 1 1 1 1 0 0 4p
c2 − c1 1 2
det V (1, 2,3) = 1 2 3 = 1 1 2 =
a)
= 8−6 = 2
c3 − c1 3 8
1 4 9 1 3 8
nf
1p
= 2.
b) 1 1 1  1 a a 2 

ei
  
V ( a, b, c ) ⋅ V ( a, b, c ) =  a
t
b c  ⋅ 1 b b 2  = 3p
 a2 b 2
c 2  1 c c 2 

at
 3 a+b+c a 2 + b2 + c2  2p
 
=  a+b+c a +b +c
2 2 2
a 3 + b3 + c3  .
 a2 + b2 + c2 a 4 + b 4 + c 4 
.m
 a 3 + b3 + c3
c)
( ) ( )
x3 − 3 x + 2 = x3 − x − 2 x + 2 = x x 2 − 1 − 2 ( x − 1) = ( x − 1) x 2 + x − 2 = ( x − 1) ( x + 2 ) ,
2 3p
=( x −1)( x +1)
w
1 1 1
c1 = c2
x1 = x2 = 1 , x3 = −2 ⇒ det V (1,1, −2 ) = 1 1 −2 = 0 . 2p
w
1 1 4
2. 2p
f ( k ) = k ( k + 3)( k + 1)( k + 2 ) =  k 2 + 3k   k 2 + 3k + 2  = t ( t + 2 ) =
w
a)
 =t   =t  3p
= t 2 + 2t > t 2 , dar t 2 + 2t = ( t + 1) − 1 < ( t + 1) ,

2 2
2p
(k ) ( )
< f ( k ) < k 2 + 3k + 1 ⇒ f ( k ) ≠ m 2 , m ∈ Z .
2 2
2
+ 3k
b)
f ( k ) = 1 ⇔ k 2 + 3k ( ) ( ) 2p
2
+ 2 k 2 + 3k + 1 = 0 ⇒
( ) 1p
2
⇒ k 2 + 3k + 1 = 0 , de unde k 2 + 3k + 1 = 0
 −3 − 5 −3 + 5 
k ∈ , . 2p
 2 2 
c) n f (k ) n n n 2p
∑ ( k + 1)( k + 2 ) = ∑ k ( k + 3) = ∑ k 2 + 3∑ k =
k =1 k =1 k =1 k =1
ro
n ( n + 1)( 2n + 1) n ( n + 1) n ( n + 1)  2n + 1  2p
= + 3⋅ = ⋅ + 3 =
6 2 2  3 
o.
n ( n + 1)( n + 5 ) 1p
= .
3
nf
ei
1. f ( x) ( x − 5)( x − 1)( x + 3)( x + 7 ) = 2p
lim = lim
( x − 1)( x − 4 )
at
a) x →1 x2 − 5x + 4 x →1
= lim
( x − 5)( x + 3)( x + 7 ) = −4 ⋅ 4 ⋅ 8 = 128 . 3p
.m
x →1 x−4 −3 3
b) Funcţia f se scrie
f ( x ) = ( x − 5 )( x + 7 )( x − 1)( x + 3) = ( x 2 + 2 x − 35 )  x 2 + 2 x − 3  = ( t − 32 ) t =
 
w
=t
= t 2 − 32 t + 162 − 162 = ( t − 16 ) − 256 = ( x 2 + 2 x − 19 ) − 256

2 2
= 2⋅16
3p
w
f ′ ( x ) = 2 ( x 2 + 2 x − 19 ) ( 2 x + 2 ) = 4 ( x + 1) ( x 2 + 2 x − 19 )
f ' ( 2 ) = 4 ⋅ 3 ⋅ ( 4 + 4 − 19 ) = −44 ⋅ 3 , f ( 2 ) = −3 ⋅ 5 ⋅ 9 = −45 ⋅ 3

w
2p
f ' ( 2) −44 ⋅ 3 44
= = .
f ( 2) −45 ⋅ 3 45
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ 4 ( x + 1) ( x 2 + 2 x − 19 ) = 0 ⇒ x + 1 = 0 ⇒ x1 = −1 , sau 2p
x 2 + 2 x − 19 = 0 , x2,3 = −1 ± 2 5 2p
{ }
x ∈ −1 − 2 5, −1, −1 + 2 5 toate trei rădăcini sunt reale.
1p
2.
x4 + x2 + 1 x4 + 2 x2 + 1 − x2
f ( x) = 2 =
x2 + 1 − x2
= 2 =
( ) 2p
a) x − x +1 x2 − x + 1 x − x +1
ro
=
(x 2
)(
+ 1 − x x2 + 1 + x )=x 2
+ x +1
x − x +1
2
1p
o.
x3 x 2
∫ (
f ( x ) dx = ∫ x 2 + x + 1 dx = ) + + x+C .
3 2 2p
nf
b) 1 3p
H ′ ( x ) = h ( x ) = x2 + x + 1 + >0 ⇒
x + x +1
2
⇒ H este o funcţie crescătoare. 2p

ei
c) 1 1 1 1p
( ) 1
∫  f ( x ) + g ( x )dx = ∫ x + x + 1 dx + ∫ x 2 + x + 1 dx = (*)
2
0 0 0
at
1
1
1 1 1 x+
1 1 1 1 2 = 2p
∫0 x 2 + x + 1 dx = ∫0 2 dx = ∫ dx =
.m
2
arctg
1 1 3 1  3
2
3 3
x + 2x ⋅ + + 0 
2 4 4 x+  +  2 2 0
 2  2 
 
w
2 3  3  2 3π 3π
=  arctg 3 − arctg = =
3  =π 3  18 9 1p
 3 =
π 
 
w
1
 x3 x 2  3π 11 3π 1p
(*) =  + + x  + = + .
 3 2 0 9 6 9
w
Varianta 2.
Prof: Oláh Csaba

ro
1. 50
 2
25
(1 + i ) = (1 + i )  = ( 2i ) = 250  i 2  = −250 , în mod similar

100 50
 2i   =−1  3p
2p
(1 − i ) = −250 ⇒ (1 + i ) + (1 − i )
o.
= −250 − 250 = −251 ∈ Z .
100 100 100
2. f ( x ) = g ( x ) ⇒ x 2 − 4 x + 5 = 4 x − 7 ⇒ x 2 − 8 x + 12 = 0 , x1 = 2 , x2 = 6 2p
nf
g ( 2 ) = 1 şi g ( 6 ) = 17
2p
Punctele de întâlnire A ( 2,1) şi B ( 6,17 ) .
ei 1p
( ) ( )
3. 1  −1
3− 2 2 =  , ecuaţia se poate scrie 3 + 2 2 x 1
= 3+ 2 2  + = 2 , dar
3+ 2 2  
(3 + 2 2 )
x
at
2p
(3 + 2 2 ) ( ) = (3 + 2 2 )
x 1 x −x
+ ≥ 2, x∈ R ⇒ 3+ 2 2 ⇒ x = − x , adică x = 0 .
(3 + 2 2 )
.m
x
3p
4. Cifre, numere prime, sunt 2,3, 5, 7 , numere de 3 cifre prime distincte A43 = 4! = 24 2p
w
În total sunt 900 numere de 3 cifre

1p
24 2
Probabilitatea p = = .
900 75 2p
w
5. 2p
u + v = i + ( 2m + 1) j , u + v = 1 + ( 2m + 1) = 4m 2 + 4m + 2
2
w

u + v = 2 ⇒ 4m 2 + 4m + 2 = 2 , adică 4m ( m + 1) = 0 de unde 2p
m ∈ {−1, 0} . 1p
6. AB = 4 ⋅ 3 , BC = 4 ⋅ 4 iar AC = 4 ⋅ 5 , sunt numere pitagorice ⇒ ABC este triunghi dreptunghic
cu ipotenuza AC = 20 , 3p
AC 20 2p
R= = = 10 .
2 2
1. m −1 −1 0 3p
det A ( m ) = m + 1 1 = ( m − 1)( m + 1)
a)
ro
0
0 0 1
rangA ( m ) = 3 ⇒ m ∈ R \ {−1,1} .
o.
2p
b)  m +1 1 −1 
1  
Socotind A ( m ) obţinem A ( m ) = 2
−1
⋅ 0 −1
m −1 1 − m 
nf
m − 1 
3p
 0 0 m 2 − 1
 3 1 −1
1  
A ( 2 ) = ⋅  0 1 −1 .
−1
ei
3   2p
0 0 3 
at
c) det  A ( m ) ⋅ A ( m − 1)  = det A ( m ) ⋅ det A ( m − 1) = ( m − 2 )( m + 1)( m − 1) m = 1p
( )( ) ( ) ( )
2
= m 2 − m − 2 m2 − m = m 2 − m − 2 m 2 − m + 1 − 1 =
.m
( )
2
= m2 − m − 1 − 1 2p
( )
w
det  A ( m ) ⋅ A ( m − 1)  = −1 ⇔ m 2 − m − 1 − 1 = −1 , adică m 2 − m − 1 = 0 , de unde

2
1+ 5 1− 5 2p
m1,2 = , m3,4 =
w
.
2 2
2. 5
Folosind relţiile lui Viete, putem scrie ∑x = −2 , ∑ xi x j = 6 , unde xi , i = 1,5 sunt rădăcinile
w
i
a) i =1 1≤i < j ≤5 2p
polinomului
2
5
 5 
∑i =1
x =  ∑ xi  − 2 ∑ xi x j = 4 − 12 = −8 < 0 , dacă toate xi ar fi fost reale, rezultatul ar fi fost
i
2
 i =1  1≤ i < j ≤ 5
2p
pozitiv ⇒ nu toate rădăcinile sunt reale. 1p
b) Aplicând schema lui Horner, se găseşte rădăcina x = 2 . 5p

c) Tot cu schema lui Horner obţinem f = ( X − 2 ) X 4 + 6 X 2 + 5 ( ) 1p
X 4 + 6 X 2 + 5 = X 4 + X 2 + 5 X 2 + 5 = X 2 ( X 2 + 1) + 5 ( X 2 + 1) = ( X 2 + 1)( X 2 + 5 ) , deci
2p
f = ( X − 2 ) ( X 2 + 1)( X 2 + 5 ) , radicinile complexe ±i, ±i 5 toate patru diferite. 2p
ro
o.
2 x2 + 8x + x + 4 − 4 + 1 2 x ( x + 4) x + 4
nf
1. 3
a) f ( x) = = + − =
x+4 x+4 x+4 x+4 1p
3 3
= 2x +1 − ⇒ f ' ( x) = 2 + >0 2p
x+4 ( x + 4)
2
ei
f este crescătoare pe domniul maxim de definiţie. 2p
at
b) 3 3p
Cum în a). lim = 0 , y = 2 x + 1 este ecuatia asimptotei oblice
x →∞ x + 4
.m
Asimptota orizontala nu există iar asimptota verticală x = −4 . 2p
c) f ( x) 1  3  1 3 x +1 2p
= ⋅  2x +1−  = 1+ − 2 = 1+ 2 ,
2x 2x  x+4 2 x 2 x + 8x 2x + 8x
w
2 x +1
 f ( x) 
lim   = 1∞
x →∞
 2x 
w
1p
x +1
⋅( 2 x +1)
2 x +1  2 x 2 +8 x  2 x 2 +8 x
 f ( x)   x + 1  x +1 
2 x 2 + 3 x +1
= lim 1 + 2
w
lim
lim    =e x→∞ 2 x 2 +8 x
=
x →∞  
x →∞
 2x   2x + 8x 
 →e
 2p
= e.
2. 1
x + 1 −1 x +1
1 1 1
dx = ( x − ln (1 + x ) ) =
1
I1 = ∫ dx = ∫ dx − ∫
a) 0
1+ x 0
1+ x 0
1+ x 0 3p
e 2p
= 1 − ln 2 = ln .
2
b) 1
x n +1 + x n − x n
1 n
x ( x + 1) 1
xn 3p
I n +1 = ∫ dx = ∫ dx − ∫ dx =
0
1+ x 0
1+ x 0
1+ x
1
x n +1
1
xn 1
= −∫ dx = − In .
n +1 0 0 1+ x n +1
ro
2p
c) Folosind formula din b). se poate scrie
o.
1 1 1 1 1 10 − 12 + 15 − 20 + 30 − 60 e e 37
I6 = − + − + − 1 + I1 = + ln = ln −
6 5 4 3 2 60 2 2 60 3p
nf
e 37
= ln − . 2p
2 60
ei
at
Varianta 3.
.m
Prof: Oláh Csaba.
w

w
1. 2
 
2
2 
1 1  2 1   1 
z + = i, z + 4 = z + 2  −2 =  z + − 2 − 2 =
w
4
3p
z z  z   z
 =i  
= ( −3) − 2 = 7 .
2
2p
2. ( f g )( x ) = g 2 ( x ) − 6 g ( x ) + 8 1p
g 2 ( x ) − 6 g ( x ) + 8 = 0 ⇒ g ( x ) = 2, g ( x ) = 4 2p
1p
g ( x ) = 2 ⇒ 2x − 6 = 2 ⇒ x = 4 , g ( x ) = 4 ⇒ 2x − 6 = 4 ⇒ x = 5
x ∈ {4,5} .
1p
3. 1 1p
x > 1 , log x +1 ( x − 1) = , ecuaţia se poate scrie aşa
log x −1 ( x + 1)
ro
1 1
log x +1 ( x − 1) + = 2 , dar log x +1 ( x − 1) +
2p
≥2⇒
log x +1 ( x − 1) log x +1 ( x − 1)
o.
1
⇒ log x +1 ( x − 1) = = 1 ⇒ x − 1 = x + 1 , ecuaţia nu are rezolvare in R . 2p
log x +1 ( x − 1)
nf
4. Se cunoaşte identitatea Cn0 + Cn1 + ... + Cnn = 2n , 2p
3p
2048 = 211 ⇒ n = 11 .
ei

5. AB ( −1, 2 ) , BC (1, 2 ) 2p
at

AB ⋅ BC = −1 ⋅1 + 2 ⋅ 2 = 3 .
3p
6.
(
2 ( sin a + sin b )( sin a − sin b ) = 2 sin 2 a − sin 2 b = ) 2p
.m
 1 − cos 2a 1 − cos 2b 
= 2 −  = cos 2b − cos 2a . 3p
 2 2 
w

w
1. După relaţiile lui Vierte x1 + x2 + x3 = 0 , 2p

a)
w
x1 + x2 + x3 x2 x3 0 x2 x3
c1 + c2
D = x1 + x2 + x3 x1 x2 = 0 x1 x2 = 0 . 3p
c1 + c3
x1 + x2 + x3 x3 x1 0 x3 x1
b) Cum x1 + x2 + x3 = 0 , 2p
3p
x13 + x23 + x33 = 3x1 x2 x3 = −15 .
c)
x 2− x x −3 x + 2− x + x −3 2− x x −3 1 2− x x−3
x −3 x 2− x = x −3+ x + 2− x x 2 − x = ( x − 1) 1 x 2− x = 1p
2− x x −3 x 2− x + x −3+ x x −3 x 1 x −3 x
= x −1
1 2− x x −3
( x − 1) 0 2 x − 2 5 − 2 x = ( x − 1) ( 6 x − 6 + 4 x 2 − 20 x + 25 ) = ( x − 1) ( 4 x 2 − 14 x + 19 ) 2p
0 2x − 5
ro
3
x 2− x x −3
x −3 x 2 − x = 0 ⇒ ( x − 1)  4 x 2 − 14 x + 19  = 0 ⇒ x = 1 .
o.
2p
 ∆< 0 
2− x x −3 x
2. x ∗ y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , 1p
nf
a)
x ∗ e = x ⇒ ( x − 4 )( e − 4 ) + 4 = x ⇒ ( x − 4 )( e − 4 ) = x − 4 ⇒ e − 4 = 1 , e = 5
2p
ei 4 x − 15
x ∗ x' = e ⇒ ( x − 4 ) ( x' − 4 ) + 4 = 5 ⇒ x' =
1
+4= . 2p
x−4 x−4
b) x ∗ b = b ∗ x = b ⇒ ( x − 4 )( b − 4 ) + 4 = b ⇒ ( x − 4 )( b − 4 ) = b − 4 ⇒ ( b − 4 )( x − 5 ) = 0 , de unde 3p
at
2p
b=4.
.m
c) Din b). se ştie că 4 ∗ x = x ∗ 4 = x 2p
x 4 ∗ 44 ∗ 4+ 4 x = 5 ⇔ x 4 ∗ 4+ 4 x = 5 ⇔ 4 x + 4 = 5 , de unde 4 x = 1 2p
=4 =4
1p
x =0.
w
w

w
1.
( n + 1) − n3 = 1 − 1
3
n3 + 3n 2 + 3n + 1 − n3
a) an = =
 n ( n + 1)  n3 ( n + 1) n3 ( n + 1) n3 ( n + 1)3
3 3 3
2p
1 1 1 1 1
bn = an + = − + = 3 .
( n + 1) n ( n + 1) ( n + 1)
3 3 3 3
n 1p
1
bn +1 ( n + 1)
3 3
 n  2p
= =  < 1 ⇒ bn este un şir descrescător.
bn 1  n +1 
n3
b) n 4 ( 3n 2 + 3n + 1)
lim an ⋅ n = lim
4
=
 n ( n + 1) 
n →∞ n →∞ 3
2p
ro
 3 1 
n6  3 + + 2 
= lim 
n n 
= 1.
6 1
n →∞
o.
n 1 +  3p
 n
c) n 
n
1 1 
nf
lim ∑ ak = lim ∑  3 − =
 ( + ) 
n →∞ n →∞ 3
k =1 n n 1 1p
k =1
 
 
 1 1 1 1 1 1 1
= lim 3 − 3 + 3 − 3 + 3 − 3 + ... + 3 −
1 
=
ei 2p
n →∞  1 2 2 3 3 4 n ( n + 1)3 
 =0 =0 =0 =0 
at
 1  2p
= lim 1 −  = 1.
n→∞ 
( + ) 
3
 n 1 
.m
2. 1 + tg 2 x 1 1 1− tgx = u
du 3p
I1 = ∫ dx = ∫ ⋅ dx = −∫ =
a) 1 − tgx 1 − tgx cos x
2
u
= ln u + C = − ln tgx − 1 + C . 2p
w
b) 1 + tg 2 x 1 1 tgx = u
1 3p
I2 = ∫ dx = − ∫ ⋅ dx = −∫ 2 du =
1 − tg x
2
tg x − 1 cos x
2 2
u −1
w
1 u −1 1 tgx − 1 2p
= − ln + C = − ln +C.
2 u +1 2 tgx + 1
w
c) π π 1p
6 6
1 + tg 2 x
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ dx
0 0
1 − tg 4 x
1 1 1 1 1 
=− 2 =  2 − 2
( tg x − 1)( tg x + 1) 2  tg x + 1 tg x − 1 
. 1p
1 − tg x
4 2
π π π π
6 6
1 1 + tg x
2 6
1 1 1 1 1 tgx − 1  6
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ 2 dx + ∫ 2 ⋅ dx =  x + ln  = 2p
0
2 0 tg x + 1 2 0 tg x − 1 cos 2 x 2 2 tgx + 1 
0
π
tg − 1
π
1 6 1 1 π 1 3 −3 1p
= + ln − ⋅ 0 − ln1 = + ln .
12 4 tg π + 1 2 4 12 4 3 +3
6
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof:Păcurar Cornel-Cosmin
ro
o.
1. −9 ≤ 2 x − 1 ≤ 9 2p
−4 ≤ x ≤ 5 1p
nf
cardA = 10 2p
2. 2 x − 1 = 3x 2 − 3x + 1 1p
ei
2
x1 = 1, x2 =
3 2p
at
 2 1
Punctele de intersecție sunt (1;1) și  ; 
2p
 3 3
.m
3. 8 − 3 x = 8 − 12 x + 6 x 2 − x3 1p
x ( x2 − 6 x + 9) = 0
1p
3p
w
x1 = 0, x2,3 = 3
Tk +1 = ( −1) C2012 22012− k ⋅ 3 , k ∈ {0,1, 2,..., 2012}

4. k
k k 2p
w
Tk +1 ∈ ℚ ⇔ k par
2p
w
Sunt 1007 termeni raționali

1p
5. BC : x + y − 2 = 0 2p
3p
1+ 2 − 2 1
Distanța este =
2 2
6. 1 2p
cos 2 x = 2 cos 2 x − 1 ⇔ 2 cos 2 x − 1 =
2
3 2p
cos x = ±
2
ro
 3π  3
x ∈  π ;  ⇒ cos x = − 1p
 2  2
o.
nf
1. 1 −m m2 3p
1 = − ( m 2 − m + 1) ( m + 1)
a) 2
∆ = −m
2
m2
m2 1 −m
ei
Finalizare : m = −1 2p
at
b) Dacă sistemul are soluții nenule,atunci ∆ = 0 2p
În acest caz, sistemul se reduce la x + y + z = 0 1p

.m
Această ecuație nu are soluții cu toate componentele strict pozitive 2p
c) Pentru m = −1, rangul este 1 2p
Pentru m ≠ −1, rangul este 3 3p

w
2. 1 1 4p
( x ∗ y ) ∗ z = ( x − 2 )( y − 2 )( z − 2 ) + 2 și x ∗( y ∗ z) = ( x − 2 )( y − 2 )( z − 2 ) + 2
9 9
w
a) 1p
Finalizare: legea este asociativă
b) Trebuie să arătăm că există e ∈ ℝ astfel încât x ∗ e = e ∗ x = x, pentru orice x ∈ ℝ 1p

w
x ∗ e = x ⇔ 2 x + 2e − ex + 2 = 3 x ⇔ ( e + 1)( 2 − x ) = 0, ∀x ∈ ℝ, deci e = −1
3p
Verificarea relației ( −1) ∗ x = x, ∀x ∈ ℝ

1p
c) 1 2p
x∗x∗ x∗x = − ( x − 2) + 2
4
27
x ∗ x ∗ x ∗ x = −1 ⇔ ( x − 2 ) = 81 ⇔ x = 5 sau x = −1 3p
4
1. f ( − x ) = − x3 + 3x + 2012 2p
ro
a)
x 3 − 3 x + 2012
lim = −1
x →∞ − x 3 + 3 x + 2012 3p
o.
b) f ' ( x ) = 3x 2 − 3 2p
3p
f ' ( x ) ≥ 0, ∀x ∈ [1; ∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [1;∞ )
c)
x →−∞ x →∞
nf
lim f ( x ) = −∞, f ( −1) = 2014, f (1) = 2010, lim f ( x ) = ∞ 2p
ei
Din studiul variației funcției deducem că ecuația f ( x ) = m are trei soluții reale distincte dacă și
3p
numai dacă m ∈ ( 2010; 2014 )
at
2.
( y − 2012 ) 2p
2013 2
I2 = ∫ y
dy
.m
a) 2012
2013
 y2 
I2 =  − 4024 y + 20122 ln y 
2p
 2012  2012
w
4025 2013
I2 = − 4024 ⋅ 4025 + 20122 ln
2012 2012 1p
w
b) 1
xn 2p
I n − I n +1 = ∫ ⋅ (1 − x )dx ≥ 0 pentru orice n, ⇒ I n +1 ≤ I n , ∀n ∈ ℕ∗
0
x + 2012
w
x n ( x + 2012 )
1 1
1 3p
I n +1 + 2012 I n = ∫ dx = ∫ x n dx = , ∀n ∈ ℕ∗
0
x + 2012 0
n +1
c) 1 1 3p
≤ In ≤
2013 ( n + 1) 2012 ( n + 1)
Finalizare: lim I n = 0 2p
n →∞
ro
Varianta 2
o.
Prof: Păcurar Cornel-Cosmin
nf
ei
1. 1 + i − 2i + 2 − 9 + 6i = 3p
at
−6 + 5i 2p
2. x 2 − x + 1 ≥ 0 ⇔ x ∈ ℝ, x + 2 ≥ 0 ⇔ x ∈ [ −2; +∞ ) 1p
.m
2p
x2 − x + 1 = x2 + 4 x + 4
3
⇔ x = − ∈ [ −2; +∞ ) 2p
w
3. π 1 π π 2p
x− = 2kπ ± arccos ⇔ x = 2 kπ ± + , k ∈ ℤ
3 2 3 3
w
2π
x ∈ [ 0; 2π ) ⇒ x1 = 0, x2 = 3p
3
w
4. În A avem 6 elemente impare și 5 elemente pare 2p
Finalizare : C63 ⋅ C51 = 100 de moduri 3p

5.  xD = 2 2p
Fie D e mijlocul lui [ BC ] ⇔ 
 yD = 2
3p
AD = 32 + 12 = 10
6. 1 1 3p
= 3 ⇔ sin x cos x =
sin x cos x 3
ro
2
sin 2 x = 2p
3
o.
1. 1 x + y x 2 − 2 xy + y 2  2p
nf
a)  
A( x) ⋅ A( y) =  0 1 −2 y − 2 x 
0 0 1 
 
ei
 1 x + y ( x − y )2 
 
A( x) ⋅ A( y) =  0 1 −2 ( x + y )  = A ( x + y ) 3p
0 
at
0 1
 
b)  0 x − y x2 − y 2  1p
.m
 
A( x) − A( y ) =  0 0 −2 x + 2 y 
0 0 0 
 
 0 0 −2 ( x − y )2 
w
 
( A( x) − A( y ))
2
= 0 0 0  2p
0 0 0 
 
w
0 0 0
 
( A ( x ) − A ( y ))
3
=  0 0 0  = O3
2p
0 0 0
w
 
c) A ( x ) ⋅ A ( − x) = A ( − x) ⋅ A ( x ) = I2 3p
⇒ ( A ( x )) = A ( − x )
−1
2p
2. R = f ( 2i ) = ( 4i ) 3p
10
a) 2p
R = −4 10
( )
b) 10 10 10 2p
f = ∑ C10k x10 − k ( 2i ) + ∑ ( −1) C10k x10 − k ( 2i ) = ∑ C10k x10 − k ( 2i ) 1 + ( −1)
k k k k k
k =0 k =0 k =0
a2 k = 2 ⋅ ( −1) C1010− 2 k ⋅ 210− 2 k ∈ ℝ, ∀k ∈ {0,1,...,5} , a2 k +1 = 0, ∀k ∈ {0,1,..., 4}

k
3p
ro
c) Fie z o rădăcină a lui f ⇒ ( z + 2i ) = − ( z − 2i ) ⇒ z + 2i = z − 2i 2p
10 10
o.
3p
Punctul de afix z este egal depărtat de punctele de afixe ±i, deci aparțin axei reale
nf
ei
1. 4 3p
f ' ( x) = − ≺ 0, ∀x ∈ ( 2; +∞ )
a) ( x + 2 )( x − 2 ) 2p
at
⇒ f este strict descrescătoare pe ( 2; +∞ )
lim f ( x ) = 0 ⇒ d1 : y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞
.m
b) 3p
x →∞
2p
lim f ( x ) = +∞ ⇒ d 2 : x = 2 este asimptotă verticală la dreapta
x→2
x≻2
w
c)  4  3p
ln 1 + 
x−2
lim x ⋅ f ( x ) = lim 
4x
⋅ lim
x →∞ x →∞ 4 x →∞ x − 2
w
x−2
lim x ⋅ f ( x ) = 4 2p
w
x →∞
2. 9 3p
 x2 8x x 
∫ f ( x )dx = ∫ ( )
9 9
x − 4 x + 3 dx =  − − 3 x 
a) 1 1  2 3 1
∫ f ( x )dx = − 3
9
16
2p
1
b) g ( x ) ≤ 0, ∀x ∈ [1;3] 1p
3 3
 3
⇒ A = − ∫ g ( x ) dx = − ∫  x − 4 + dx
1p
1
1
x
3
 x2 
A = −  − 4 x + 3ln x  2p
 2 1
ro
A = 28 − ln 27
1p
o.
c) 3 3 1p
I n = ∫ f n ( x ) dx = −2n ∫ ( x 2 − 4 x + 3) ⋅ ( x 2 − 2 x ) dx
n −1
1 1
nf
I n = −2n ∫ ( x 2 − 4 x + 3) ⋅ ( x 2 − 4 x + 3 + 2 x − 4 + 1) dx
n −1 1p
3 3 3
I n = −2n ∫ ( x 2 − 4 x + 3) dx − 2n ∫ ( x 2 − 4 x + 3) dx − 2n ∫ ( x 2 − 4 x + 3)
n −1 n −1
⋅ ( 2 x − 4 ) dx
n
ei
1 1 1 1p
3 0
∫(x − 4 x + 3)
n −1 1p
2
⋅ ( 2 x − 4 ) dx = ∫ t n −1dt = 0
at
1 0
⇒ I n = −2nI n − 2nI n −1 ⇒ ( 2n + 1) I n + 2nI n −1 = 0 1p

.m
w
Varianta 3
w
Prof: Păcurar Cornel-Cosmin

w
1. b1 + b3 = 5 și b3 + b5 = 20 ⇔ b1 (1 + q 2 ) = 5 și ⇔ b1q 2 (1 + q 2 ) = 20 2p
⇒ q 2 = 4 ⇔ q = ±2 2p
q ≻0⇒q =2
1p
2. ∆ ≥ 0 ⇔ a 2 − 8a + 4 ≥ 0 3p
( )
2p
Finalizare: a ∈ −∞, 4 − 2 3  ∪  4 + 2 3, +∞ − {0}
 
ro
3. 3 5 1p
2 x − 3 ≻ 0, x − 1 ≻ 0,5 − 2 x ≻ 0 ⇔ x ∈  , 
2 2
o.
4 x 2 − 12 x + 9 2p
ln = ln ( 5 − 2 x ) ⇔ 6 x 2 − 19 x + 14 = 0
x −1
nf
3 5 7 3 5
x1 = 2 ∈  ,  , x2 = ∉  ,  2p
2 2 6 2 2
4. n ( n − 1) 1p
Cn2 = , An2 = n ( n − 1)
ei
2
n ( n − 1)
+ n ( n − 1) = 63 ⇔ n ( n − 1) = 42
3p
at
2
n∈ℕ ⇒ n = 7
.m
1p

5. v1 ⋅ v2 = 20112 − 20122 ≺ 0 3p
2p
v1 ⋅ v2 = 20112 − 20122 ≺ 0
w

⇒ vectorii v1 , v2 formează un unghi obtuz
w
6. π π  1p
C =π − + 
4 6
w
AB 2p
= 2R
sin C
  π π  π π  6+ 2
sin C = sin  π −  +   = sin  +  = 1p
  4 6  4 6 4
Finalizare: R = 6 ( 6− 2 ) 1p
1. a +1+1 = 5 ⇔ a = 3 2p
a)
4 −1− 3 = b ⇔ b = 0 2p
2 + 3 + 4 = 9 este adevărat 1p
ro
b) a 1 1 5 1 1 3p
Sistemul este incompatibil dacă ∆ = 2 3 4 = 0 și ∆ c = 9 3 4 ≠0
4 −1 −3 b −1 −3
o.
⇒ a = 3, b ≠ 0 2p
c)  ax + y + z = 5

nf
Pentru b = 7 avem sistemul 2 x + 3 y + 4 z = 9 care este compatibil pentru orice a ∈ ℝ
3p
 4 x − y − 3z = 7
ei

2p
( 0,11, −6 ) este soluția cu toate componentele întregi , ∀a ∈ ℤ

at
2. Rădăcinile întregi ale lui f se găsesc printre divizorii lui 10 2p
.m
f ( 2 ) = 0 ⇒ x = 2 ∈ ℤ e rădăcină a lui f
a) 3p
b) x1 + x2 + ... + x5 = 2, x1 x2 + x1 x3 + ... + x4 x5 = −1 2p
1p
x12 + x22 + ... + x52 = ( x1 + x2 + ... + x5 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + ... + x4 x5 ) = 22 − 2 ⋅ ( −1) = 6
2
w
( x1 − x2 ) + ( x1 − x3 ) + ( x1 − x4 ) + ( x1 − x5 ) + ( x2 − x3 ) + ... + ( x4 − x5 ) =
2 2 2 2 2 2
2p
w
= 4 ( x12 + x22 + ... + x52 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + ... + x4 x5 ) = 18
f = ( X − 2 ) ( X 2 − 1) + ( X + 2 ) 
c) 2 2 2p
w
 
(x − 1) + ( x + 2 ) ≻ 0, ∀x ∈ ℝ
2 2 2
2p
⇒ f are o singură soluție reală 1p

1. f ' ( x ) = 3x 2 + 1001 ≻ 0, ∀x ∈ ℝ ⇒ f strict crescătoare ⇒ f injectivă 2p

a)
2p
lim f ( x ) = −∞, lim f ( x ) = +∞ și f este continuă,deci f surjectivă
x →−∞ x →∞
1p
Va rezulta că ecuația f ( x ) = y are soluție unică, ∀y ∈ ℝ
ro
b) 1 1p
h ( x ) = x3 + 1001x − 20014 −
n + 2012
o.
h ( 2 ) ≺ 0, h ( 3) ≻ 0 ⇒ xn ∈ ( 2;3) 1p
nf
xn3+1 − xn3 ≺ 0 ⇒ xn +1 − xn ≺ 0
1p
⇒ ( xn ) convergent și lim xn ∈ [ 2;3]
n →∞
ei
( xn − 2 ) ( xn2 + 2 xn + 1007 ) =
1
⇒ lim xn = 2 2p
n + 2012 n →∞
at
c) n 3p
n ( xn − 2 ) =
( x + 2 xn + 1007 ) ⋅ ( n + 2012 )
2
n
.m
1 2p
⇒ lim n ( xn − 2 ) =
n →∞ 1015
2.  x 2011 − 1 2p
w
 ,x ≠1
a) F ( x ) = f ( x) =  x −1
'
 2011, x = 1

w
x 2011 − 1
x ≺ 1 ⇒ x 2011 − 1 ≺ 0, x − 1 ≺ 0 ⇒ ≻0 1p
x −1
w
x 2011 − 1
x ≻ 1 ⇒ x 2011 − 1 ≻ 0, x − 1 ≻ θ 0 ⇒ ≻0 1p
x −1
1p
⇒ F ' ( x ) ≻ 0, ∀x ∈ ℝ ⇒ F este strict crescătoare pe ℝ
b) x2 x 2011 1p
F ( x) = x + + ... +
2 2011
lim F ( x ) = +∞, lim F ( x ) = −∞, F continuă ⇒ Im F = ℝ ⇒ F surjectivă 2p

x →∞ x →−∞
1p
Din a) ⇒ F injectivă
1p
Deci F bijectivă
c) Cu schimbarea de variabilă F −1 ( x ) = t ⇔ x = F ( t ) ⇒ dx = f ( t ) dt 2p
ro
1
a 1
 t2 t3 t 2013 
∫0 F ( −1
x )dx = ∫0 tf ( t )dt =  + + ... +  = 2p
2 3 2013  0
o.
1 1 1 1p
= + + ... +
2 3 2013
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Pascotescu Camelia
ro
1. 49 + 3 −1000 + ( 3) 2 = 7 2 + 3 (−10)3 + 3 = 3p
o.
2p
= 7 + (−10) + 3 = 0
2. m −m + 1 2p
Din Relaţiile lui Viète avem x1 + x2 = − = −m şi x1 x2 = = −m + 1
nf
1 1
Relaţia dată devine −2m + (− m + 1) = 3

1p
m=−
2
ei 2p
3
3. 34 x = 3x
2
1p
at
2p
4 x = x2
.m
2p
x1 = 0, x2 = 4
4. 1  2p
Se impun condiţiile 2 x − 1 ≥ 0 şi 2 − x ≥ 0 ,de unde x ∈  , 2 
2  2p
w
Ecuaţia devine 2 x − 1 = 4 − 4 x + x 2 cu soluţiile x1 = 1, x2 = 5 1p
1 
w
Având în vedere că x ∈  , 2  , soluţia ecuţiei este x = 1

2 
6. sin 2 x + cos 2 x = 1 2p
w
1 1p
sin 2 x = 1 − cos 2 x =
9
π  2 2 2p
x ∈  , π  ⇒ sin x =
2  3
. Folosind Regula triunghiului:

a)
det A = 4a + 3a 2 + 18 − 9a − 2a 2 − 12 = 3p
2p
= a 2 − 5a + 6
b) Matricea este inversabilă pentru det A ≠ 0 2p
ro
det A = 0 ⇔ a ∈ {2,3} 2p
A este inversabilă pentru x ∈ ℝ − {2,3} 1p
o.
c) det A = 2 ≠ 0 ⇒ Sistem Cramer 2p
Sistemul are soluţia unică x = 0, y = 1, z = 0 . 3p
2.
a)
a şi b pot lua fiecare 5 valori.
Obţinem 5 ⋅ 5 = 25 matrice.
nf 3p
2p
ei
b)  0ˆ a b  0ˆ c d 2p
   
Fie A =  0ˆ 1ˆ a  , B =  0ˆ 1ˆ c  ∈ H .
at
ˆ  ˆ 
0 0ˆ 1ˆ   0ˆ 1ˆ 
 0
.m
 1̂ a + c d + ac + b  3p
 
Atunci A ⋅ B =  0ˆ 1ˆ a + c ∈ H .
ˆ 
0 0ˆ 1ˆ 
 
w
c)  0̂ a b  1ˆ 3ˆ a 3ˆ a 2 + 3ˆ b  3p
   
Fie X =  0ˆ 1ˆ a  ∈ H . Atunci X 3 =  0ˆ 1ˆ 3ˆ a  .
w
ˆ  ˆ ˆ 
 0ˆ 1ˆ  0 0 1ˆ 
0  
a = 0̂ 2p
w
X 3 = I 3 ⇒ 3ˆ a = 0 ⇒ a = 0ˆ şi 3ˆ a 2 + 3ˆ b = 0ˆ ⇒ 3ˆ b = 0 ⇒ b = 0ˆ
1p
Deci X = I 3 ∈ H .
1. (ln x) '⋅ x − ln x ⋅ ( x )′ 2p
a) f '( x) = =
( x )2
1 1
⋅ x − ln x ⋅
=
x 2 x = 2 − ln x
x 2x x 3p
ro
b) f '( x) = 0 ⇔ ln x = 2 ⇔ x = e 2 2p
3p
Din tabelul de variaţie rezultă că f este strict crescătoare pe (0; e2 ) şi strict descrescătoare pe
o.
(e 2 ; ∞ ) .
c) Deoarece 3, 5 ∈ (0; e2 ) şi 3 < 5 , cum funcţia este strict crescătoare pe (0; e2 ) , avem 3p
nf
f (3) < f (5) . 2p
ln 3 ln 5
Atunci < ⇒ 5 ln 3 < 3 ln 5 ⇒ ln 3 5
< ln 5 3
⇒3 5
<5 3
3 5
ei
2. 1
x 1 2x 1 ( x 2 + 1)′
1 1
1 1
1 2p
I1 = ∫ dx = ∫ = ∫ dx = ln | x 2 + 1| = ln 2
at
a) 0
x +1
2
2 0 x +1 2 0 x +1
2 2
2 0 2
1
x2 x2 + 1 −1
1

1
1  π 3p
= ∫ 1 − 2  dx = ( x − arctg x ) 0 = 1 −
1
I2 = ∫ d x = ∫
.m
0
x +1
2
0
x +1
2
0
x +1 4
x 2 n+ 2 + x2 n x 2 n ( x 2 + 1)
1 1 1
b) 3p
I n+1 + I n = ∫ d x = ∫0 x2 + 1 dx = ∫0 x dx
2n
0
x2 + 1
w
1 2p
I n +1 + I n =
n +1
w
c) x2 n 2p
Deoarece 0 ≤ ≤ x 2 n , rezultă
x +1
2
w
1p
1 1
x2n 1
0≤∫ dx ≤ ∫ x 2 n dx = 2p
0
x +1
2
0
n +1
1
Cum lim = 0 , cu Criteriul cleştelui , deducem lim I n = 0 .
n →∞ n + 1 n →∞
Varianta 2
Prof: Pascotescu Camelia
ro
♦
o.
1. z = a + ib ⇒ z = a − ib 1p
2(a − ib) + a + ib = 3 + 2i ⇒ 3a − ib = 3 + 2i 2p
nf
⇒ a = 1, b = −2 ⇒ z = 1 − 2i 2p
2. −3 1 2p
Din Relaţiile lui Viète avem x1 + x2 = − = −3 şi x1 x2 = = 1
ei1 1
Deci x12 + x22 = ( x1 + x2 ) 2 − 2 x1 x2 = (−3) 2 − 2 ⋅1 = 7

3p
at
3. Fie t = 2 x > 0 . Rezultă −2t 2 + t + 1 = 0 2p
1 2p
.m
t1 = 1, t2 = − . Deoarece t1 > 0, t2 < 0 şi t > 0 ⇒ t = 1

2
⇒ 2x = 1 ⇒ x = 0 1p
w
4. Numărul submulţimilor căutate este C53 2p
5! 5! 4 ⋅ 5 3p
= = = = 10
w
3!(5 − 3)! 3!⋅ 2 2!
5. | ax0 + by0 + c | 2p
Distanţa de la un punct A(x 0 , y0 ) la dreapta d : ax + by + c = 0 este d ( A, d ) = .
w
a +b
2 2
| 2 ⋅1 + 3 ⋅ 3 − 1| 10 10 13 3p
Deci d ( A, d ) = = =
2 +3
2 2
13 13
Prin ridicare la pătrat obţinem sin 2 x + cos 2 x + 2sin x cos x = 1 de unde 3p
6. 2p
sin 2 x = 0
1. 1 2 3 4  5p
a) α β = 
 2 1 4 3
ro
b) x α = β ⇒ x = βα −1 1p
2p
o.
1 2 3 4 
α −1 =  
 2 1 4 3
nf
1 2 3 4 1 2 3 4  1 2 3 4  2p
x=  = 
 4 2 3 1 2 4 1 3   2 1 4 3 
c) Numărul de inversiuni al permutării α este m(α ) = 3 ⇒ ε (α ) = (−1)3 = −1 , deci α e impară. 2p

ei
2p
Dar oricare ar fi x ∈ S4 avem ε ( x 4 ) = 1 , deci x 4 este permutare pară.
1p
at
În concluzie, ecuaţia x 4 = α nu are soluţie.
2. f (−1) = [1 + (−1) + (−1)3 ]30 = (−1)30 = 1 2p

.m
a) 2p
f (1) = [1 + 1 + 13 ]30 = 330
1p
f (−1) + f (1) = 1 + 330
w
b) Avem f (1) = a0 + a1 + ... + a30 2p
2p
Dar f (1) = 330 ⇒ a0 + a1 + ... + a30 = 330
w
1
Deci a0 + a1 + ... + a30 ⋮ 3
w
c) f (X) = ( X 2 − 1) q( X ) + aX + b 2p
X = 1 ⇒ f (1) = a + b ⇒ a + b = 330  330 − 1 330 + 1 2p
 ⇒ a = , b =
X = −1 ⇒ f (−1) = − a + b ⇒ −a + b = 1 2 2
330 − 1 330 + 1
Resul căutat este aX + b = X+ . 1p
2 2

a) (e x )′ x 2 − e x ( x 2 )′ 2p
f '( x) =
x4
e x x 2 − e x (2 x)
= 2p
x4
e x ( x 2 − 2 x) e x x( x − 2) e x ( x − 2)
= = = 1p
x4 x4 x3
ro
b) f '( x) = 0 ⇔ x − 2 = 0 ⇔ x = 2 2p
Pe (−∞, 0) ∪ (2; ∞) avem f '( x) > 0 ,deci f este strict crescătoare. 2p
o.
Pe (0; 2) avem f '( x ) < 0 ,deci f este strict descrescătoare. 1p
nf
c) 3, 2 ∈ (0; 2) 

2< 3  ⇒ f ( 3) < f ( 2) 3p
pe (0; 2) 
ɶ
f descrescatoare
ei
 2p
e 3 e 2
at
< ⇒ 2e 3
< 3e 2
3 2
2. 2sin x + 3cos x 2p
2 I1 + 3I 2 = ∫ dx
.m
2sin x + 3 cos x
a) 3p
2 I1 + 3I 2 = ∫ dx = x + C (1)
b) 2 cos x − 3sin x (2sin x + 3cos x) ' 3p

2 I 2 − 3I1 = ∫ dx = ∫ dx
w
2sin x + 3cos x 2sin x + 3cos x

2p
2 I 2 − 3I1 = ln 2sin x + 3cos x | +C (2)
w
c) Rezolvând sistemul format din (1) şi (2) rezultă
3p
w
1
I1 = (2 x − 3ln | 2sin x + 3cos x |) + C
13 2p
1
I2 = (3 x + 2 ln | 2sin x + 3cos x |) + C
13
Varianta 3
Pof: Pascotescu Camelia
ro
o.
1. f (3) = (−1)3 + (−2)4 3p
2p
nf
=-1+16=15
2. 3p
Cu Formula radicalilor compuşi 4 − 2 3 + 4 + 2 3 = 3 + 1 + 3 −1 =
= 2 3∈ℝ −ℚ
ei 2p
3. Funcţia fiind injectivă şi domeniul şi codomeniul său având acelaşi număr de elemente,
at
rezultă că funcţia ia fiecare din valorile −1, −2, −3 exact o dată. 3p
Deci f (1) + f (2) + f (3) = −1 + (−2) + (−3) = −6 2p

.m
4. b 2p
Axa de simetrie a graficului este x = − de unde obţinem
2a
2p
m+2
w
=1
6
1
m=4
w

5. AB = rB − rA = i − (2i + 3 j ) = −i − 3 j 2p

AC = rC − rA = −i + 4 j − (2i + 3 j ) = −3i + j
w

AB ⋅ AC = (−1)(−3) + (−3) ⋅1 = 0 , deci vectorii AB, AC sunt perpendiculari. 3p
6.  x + x y + yC  2p
Dacă M este mijlocul segmentului AC , atunci M  A C ; A ⇒ M (0; −1) .
 2 2 
x − xB y − yB 2p
Mediana din B este dreapta d ce trece prin B şi M , deci d : =
xB − xM yB − yM
1p
d : x + y +1 = 0
1. 1 2 1 1p
 
ro
a) A =  2 −1 2 
 7 −1 b 
 
1 2
o.
Avem minorul de ordin doi = −1 − 4 = −5 ≠ 0 ,deci rang A ≥ 2 . 2p
2 −1
2p
Pentru ca rang A = 2 trebuie ca det A = −5b + 20 = 0 ⇔ b = 4
b) det A = 0, ∆ p ≠ 0, ∆ c ≠ 0

nf 1p
∆p =
1 2
= −1 − 4 = −5 ≠ 0 
ei
2 −1  2p

1 2 1  ⇒ b = 4 şi a ∈ R − {4} 2p
at
∆C = 2 −1 1 = −5a + 20 

7 −1 a 
.m
c) a) 2p
Pentru b = 4 ⇒ det A = 0
3p
1 2 
∆p = = −1 − 4 = −5 ≠ 0 
2 −1 
w

1 2 1  ⇒ sistem compatibil nedeterminat pentru a a = 4, b = 4
∆ C = 2 −1 1 = 0 

7 −1 b 
w
3 − 3α 1−α
Solutia sistemului: x = ,y= , z = α , unde α ∈ ℝ .
w
5 5
2.  1 0 ln a   1 0 lnb   1 0 ln a + ln b  3p
     
A(a ) ⋅ A(b) =  0 a 0  ⋅  0 b 0  =  0 ab 0 
a)
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
     
 1 0 ln(ab) 
 
=  0 ab 0  = A(ab) 2p
0 0 1 

ro
b) Prin inducţie, demonstrează că A(a1 ) ⋅ A(a2 ) ⋅ ... ⋅ A(an ) = A(a1a2 ...an ) folosind a) 3p
2p
Luând n = 2011 şi a1 = a2 = ... = a2011 = a ⇒ ( A(a)) 2011 = A(a 2011 )
o.
c) Considerăm funcţia f : (G, ⋅) → ((0; ∞), ⋅), f ( A(a )) = a . 1p
nf
 1 0 lna   1 0 lnb  1p
   
f ( A(a)) = f ( A(b)) ⇒  0 a 0  =  0 b 0  ⇒ a = b , deci f e injectivă.
0 0 1  0 0 1 
   
ei 1p
Pentru orice a ∈ (0; ∞) există A(a ) ∈ G cu f ( A(a )) = a , deci f e surjectivă.
a)
f (A(a) ⋅ A(b)) = f ( A(a ⋅ b)) = a ⋅ b , deci f este morfism.
at
1p
Fiind injectivă şi surjectivă, funcţia este bijectivă. Fiind şi morfism, rezultă că e izomorfism, 1p
deci grupurile (G, ⋅) şi (ℝ, ⋅) sunt izomorfe.
.m
1. (ln 2 x) ' x − ln 2 x 2p
a) f '(x) = ‚
x2
w
2 ln x − ln 2 x ln x(2 − ln x)
f '(x) = = 3p
x2 x2
w
b) 4 2p
f '( x) = 0 ⇔ x1 = 1, x 2 = e2 ; f (1) = 0, f (e 2 ) = .
e2
w
2p
ln 2 x 1
lim = [ln( +0)]2 = ∞
xց 0 x 0+
1p
∞ ∞
2 ,l′H ,l′H
ln x ∞ 2 ln x ∞ 2
lim = lim = lim = 0
x →∞ x x →∞ x x →∞ x
f fiind continuă şi deoarece pentru x > 0 ⇒ f ( x) ≥ 0 , rezultă Im f = [0; ∞)

c) x = e 2 punct de maxim local pe (1; ∞ ) . Rezultă f ( x) ≤ f (e 2 ), ∀x > 1 . 2p
e ln x ,2 x ≥ 0
ln 2 x 4
≤ 2 ⇒ e 2 ln 2 x ≤ 4 x ⇒ (e ln x) 2 ≤ (2 x )2 ⇒ e ln x ≤ 2 x , ∀x ∈ (1; ∞)
x e 3p
π π π π
2. sin 2 x 1 − cos 2 x  1  3p
I1 = ∫ tg x dx = ∫
4 2 4
dx = ∫ 4
dx = ∫ 4  − 1 dx =
ro
2 2 2
a)
0 0 cos x 0 cos x 0
 cos x 
π
π
= ( tgx − x) 04 = 1 −
4 2p
o.
b) π π 2p
I n+1 + I n = ∫ 4 ( tg 2 n + 2 x + tg 2 n x ) dx = ∫ 4 ( tg 2 n x(tg 2 x + 1) ) dx =
0 0
π 1
 2n 1  u ( x ) = tgx 1 2 n u 2 n+1
nf
1
=∫ 4
 tg x ⋅  dx = ∫ 0u du= =
0

2
cos x  2n + 1 0 2 n + 1 3p
c) π
Studiem monotonia şirului: I n+1 − I n = ∫ 4 [ tg 2 n x⋅ (tg 2 x − 1)] dx ≤ 0
ei
0
π 2p
π
tg0 ≤ tgx ≤ tg ⇒ 0 ≤ tgx ≤ 1 ⇒ tg x ≥ 0, (tg x − 1) ≤ 0 ⇒ ∫
2n 2 4
tg x(tg − 1) ≤ 0 ,
2n 2
4 0
at
π
4
Deci şirul ( I n ) n≥1 este descrescător. I n = ∫ tg 2 n x dx ≥ 0 ⇒ 0 ≤ I n ≤ I1 , deci șirul e și mărginit.
2p
.m
Conform Teoremei lui Weierstrass, șirul e convergent. Fie l = lim I n . Trecând la limită în
n →∞
relația de la b) rezultă l + l = 0 ⇒ l = 0 , deci șirul ( I n ) n≥1 este convergent la 0 . 1p

w
w
w

Varianta 1
Prof: Pisică Lăcrămioara
ro
1. 1 < log 5 2 < 2 2p
3
2< 9 <3
3 1p
2p
A = {2} ⇒ cardA = 1
o.
2. ∆ 1p
min im = − <0
4a
nf
9 2p
m<
4
m ∈ ℕ* ⇒ m ∈ {1, 2} 2p
ei
3. 3 ⋅ 2x + 4 > 0 ( A ) ⇒ x ∈ ℝ 1p
2p
3 ⋅ 2x + 4 = 2 x + 2
at
2x = 4 ⇒ x = 2 2p
4. 9−k 2p
1
( x)
k
Tk +1 = C9k
.m
 
x 1p
3k
−9
x2 = x0
k = 6 ⇒ T7 = C96 2p
w
5.  x + xN y + yN 
M este mijlocul lui AN :  x M = A , yM = A  2p
 2 2 
x + xB y + yB 
w

N este mijlocul lui MB :  x N = M , yN = M 
 2 2 
A (1, −2 ) , B ( −5, 7 ) 3p
w
6. a 2 + c2 − b2 2p
cos B =
2ac
1
cos B = − < 0 ⇒ m ( ∢B ) > 90° 3p
20
1. 1 1 1 2p
a)
det(A) = ( m + 1) 2m
2
1 m2
m2 2m 1
(m )
2
det(A) = ( m + 1)
2 2
− m +1 1p
det(A) ≠ 0 ⇒ m ∈ ℝ \ {−1} 2p
b) Fie ( x 0 , y0 , z 0 ) soluția sistemului
ro
3p
Adunând cele 3 ecuații obținem ( m + 1)
2
( x 0 + y0 + z 0 ) = 0
știind că m ∈ ℝ \ {−1} obținem x 0 + y0 + z 0 = 0 2p
o.
c)  1 1 −2  2p
 
A =  −2 1 1  ⇒ rangA = 2
 1 −2 1 
 
nf
rangA = 2 ⇒ sistem compatibil nedeterminat 1p
2p
soluția sitemului ( α − 3, α + 1, α ) , α ∈ ℝ
a = b − 1
2.
ei 2p
a) x ( −1) = x ⇒ x ( −a + b − 1) + c − b = 0 ⇒ 
 c=b
1  11  1p
 −  = −1 ⇒ 11a + 14b − 16c = 16
at
2  8
se obțin valorile a = 2 , b = 3 , c = 3 2p
b) 3 2p
 3  3 3  3 3
x y = 2  x +  y +  − ⇒ x x x = 4  x +  −
.m
 2  2 2  2 2
3  1 2p
notând t = x + ecuația devine 4t 3 = t cu soluțiile t ∈ 0, ± 
2  2
știind că x ∈ G ⇒ soluția ecuației este x = −1 1p
w
c) f morfism ⇒ f ( x y ) = f (x) + f (y) 1p

 m 2 = 2m
 m = 2
ln ( 2mxy + 3mx + 3my + 3m + n ) = ln ( mx + n ) + ln ( my + n ) ⇒  3m = mn ⇒ 
w
2p
 n =3
3m + n = n 2
f : G → ℝ , f (x) = ln ( 2x + 3) funcție bijectivă 2p

w
1.  3 
a)  2x − 3 + ln x , x ∈  2 , ∞ 
  
f (x) =  1p
−2x + 3 + ln x , x ∈  −∞, 3 
  
 2
3 1p
f continuă și derivabilă pe ℝ \  
2
3 3 3 3
lims   = limd   = f   ⇒ f continuă în x = 1p
2 2 2 2
3 4 3 8 3 2p
fs'   = − , f d'   = ⇒ f nu este derivabilă în x =
2 3 2 3 2
ro
b)  1 3 
 2 + x , x ∈ 2 ,∞
  
f '( x ) =  1p
 −2 + 1 , x ∈  −∞, 3 
  
 2
o.
x
1
f '(x) = 0 ⇒ x = 1p
2
 1 3  1 3
nf
f crescătoare pe fiecare din intervalele  −∞,  ,  , ∞  și descrescătoare pe  ,  ⇒ 1p
 2 2  2 2
1 3
x = punct de maxim local și x = punct de minim local
2 2 2p
ei
c) prima bisectoare y = x ⇒ panta este m = 1 1p
1
⇒ f '(x 0 ) = 1 ⇒ x = 1p
at
3
1 7 
punctul de tangență va fi T  , − ln 3  1p
3 3 
.m
ecuația tangentei x − y + 2 − ln 3 = 0 2p
2.
a)
( )
f −4 x = x + 24 x − 3 1p
16 16
( )
2 3 84 5 
∫ f − x dx =  3 x + 5 x − 3x 
w
4
2p
1 1
233 2p
calculând obținem
w
5
b) 3 3
V = π∫ g (x)dx ⇒ V = π ∫ − x 2 + 2x + 3dx
2
1p
0 0
w
3 3
I = ∫ − x + 2x + 3dx = ∫ 4 − ( x − 1) dx
2 2
0 0 1p
2
realizând schimbarea de variabilă t = x − 1 ⇒ I = ∫ 4 − t 2 dt
−1
2
t t
aplicând metoda integrării prin părți obținem I =  4 − t 2 + 2 arcsin  2p
2 2  −1
4π2
V=π 3+ 1p
3
c) n +1
 4 
an = ∫
1 − 2  dx 1p
n  x 
4 2p
an = 1−
n ( n + 1)
ro
lim ( a n )
n2
= e−4 2p
n →∞
o.
Varianta 2
nf
ei

1. a = a q 2 , a = a q 3 2p
at
3 1 4 1
27 2
a1 = , q=− 1p
4 3
q −1
4
.m
13 2p
S4 = a1 ⋅ ⇒ S4 =
q −1 4
2. f (x) = y ⇒ x = log3 2 y+1 − 1 ( ) 3p
(
f −1 : ( −1, ∞ ) → ℝ , f −1 (x) = log3 2 x +1 − 1 ) 2p
w
3. x + 7 ≥ 0 2p
Condiții de existență :  ⇒ x ∈ [ −2, ∞ )
x + 2 ≥ 0
w
ecuația devine : 2 x + 7 = 3 x + 2 1p
x = 2 ∈ [ −2, ∞ ) 2p
w
4. {a, b, c} cu a ∈ {1,3,5, 7,9} , b, c ∈ {0, 2, 4, 6,8} 2p

3p
C15 ⋅ C52 = 50
5. 1 2 1
C ∈ Oy ⇒ C ( 0, a ) ⇒ ∆ = 2 1 1 = a − 3
2p
0 a 1
1 1p
A ∆ABC = ⋅∆ ⇒ ∆ =2
2
se obțin punctele C1 ( 0,5 ) și C 2 ( 0,1) 2p
6. 2tgb 3 2p
tg2b = ⇒ tg2b =
1 − tg b 2 4
tga + tg2b
tg ( a + 2b ) = ⇒ tg ( a + 2b ) = 1 ⇒ a + 2b = 45° 3p
1 − tga ⋅ tg2b
ro
1.  a 2 + bc ab + bd  2p
a) X =
2

 ac + cd d 2 + bc 
 
Verificarea identității 3p
o.
b)  b = 2c
AX = XA ⇒  1p
c = a − d
 a 2 (a − d)
nf
X=  ⇒ det ( X ) = −2a + 5ad − 2d ⇒ det ( X ) = ( 2a − d )( 2d − a )
2 2
 a − d d  2p
 a −2a   2d 2d 
X=  și X =  
 −a 2a  d d
ei 2p
c)
( )
det X 4 = det ( A ) ⇒ det ( X ) = 0 1p
at
conform pct a) X 2 = ( a + d ) X ⇒ X 4 = ( a + d ) X
3 1p
a=b
 1 3
.m
X = A ⇒  c = d ⇒ c4 = ⇒ c = ±
4
2p
a = 2c 9 3

2 3 2 3  2 3 2 3
  − −  2p
3 3  3 3 
soluțiile ecuației vor fi : X =  și X = 
w
 3 3   3 3 
  − − 
 3 3   3 3 
2. f ⋮ X − 1 ⇒ f (1) = 0 3p
w
a) verificarea condiției 2p
b) relațiile lui Viete ⇒ s1 = i , s 2 = 1 + i , s3 = 6 − 2i , s 4 = 4 − 4i 1p
notând Tn = x1n + x n2 + x 3n + x n4 și adunând relațiile f (x i ) = 0 ⇒
w
1p
T4 + i ⋅ T3 + (1 + i ) ⋅ T2 − 2 ( 3 − i ) ⋅ T1 + 4 ( 4 − 4i ) = 0
1p
T1 = s1 = −i , T2 = s12 − 2s 2 = −3 − 2i
f (x i )
adunând relațiile =0⇒
xi 1p
s3
T3 + i ⋅ T2 + (1 + i ) ⋅ T1 − 2 ( 3 − i ) ⋅ 4 + 4 ( 4 − 4i ) ⋅ = 0 ⇒ T3 = 15 − 2i
s4
T4 = −19 ⇒ Im ( T4 ) = 0 1p
c) f (1 − i ) = 0 ⇒ m = 2 − i 2p
(
f = ( x − 1)( x − 1 + i ) x 2 + 2x + 4 ) 2p
x1 = 1 , x 2 = 1 − i , x 3,4 = −1 ± i 3 1p
ro
1. 2x + 1 2p
a) f '(x) = +1
2 x2 + x +1
o.
1p
f '(x) > 0 , ∀x ∈ ℝ ⇒ f strict crescătoare pe ℝ ⇒ f injectivă
1  1  2p
lim f (x) = ∞ , lim f (x) = − , f continuă ⇒ Im f =  − , ∞  ⇒ f nu este surjectivă
x →∞ x →−∞ 2  2 
nf
b) Gf ∩ Ox = {A ( −1, 0 )} 1p
1
m = f '(−1) = 1p
2
ecuația tangentei y − y A = m ( x − x A )
ei 1p
înlocuind obținem x − 2y + 1 = 0 2p
at
c) 1 2p
asimptotă orizontală y = − spre −∞
2
1 2p
asimptotă oblică y = 2x + spre ∞
.m
2
1p
domeniul de definiție este ℝ ⇒ nu există asimptote verticale
2. 1 1 1p
∫ f (x + 2) ⋅ e dx = ∫ (x − 1) ⋅ e dx
x 2 x
a)
w
0 0
1
( )
1
∫ (x − 1) ⋅ e dx = e x − 2x + 1
2 x x 2
2p
0
0
w
1
calculând ∫ (x 2 − 1) ⋅ e x dx = −1 2p
0
w
b) 2 2 2
Γ g = ∫ g(x) dx = ∫ ( x − 1) e x − 2x +1
dx = ∫ ( x − 1) e x − 2x +1
2 2
dx 2p
0 0 0
1 2
Γ g = ∫ ( − x + 1)e x − 2x +1
dx + ∫ ( x − 1)e x − 2x +1
2 2
dx 1p
0 1
realizăm schimbarea de variabilă t = x 2 − 2x + 1 1p
2p
calculând Γ g = e − 1
( )
c) 3 3 1
∫ (x ) ∫ (t )
n n n
− 4x + 3 dx = ∫ ( x − 2 ) − 1 dx =
2
2 2
− 1 dt 2p
1 1 −1
( )
n
f (x) = x − 1 2
este funcție pară 1p
∫(
1
)
1
( )
n n
t 2 − 1 dt = 2 ⋅ ∫ t 2 − 1 dt 2p
−1 0
ro
o.
Varianta 3
nf

ei
1. 4 < 5 < 8 ⇒ −3 < log 5 < −2 ⇒ log 5 = −3 2p
0,5  0,5 
z = a 2 + b2 = 5 1p
at
z1 = 4 − 3i , z 2 = −4 − 3i 2p
2. b c 2p
S = − = −m , P = = m + 2
.m
a a
x1 x 2 S − 2P
2
+ = −1 ⇒ = −1 1p
x 2 x1 P
m 2 − m − 2 = 0 ⇒ m ∈ {−1, 2} 2p
w
3.  π π  1p
sin  x +  = sin  − x 
 6 2 
π kπ 
x + = ( −1)  − x  + kπ , k ∈ Z
w
2p
6 2 
 π 7π  2p
x∈ , 
w
6 6 
4. n! 2p
Ckn =
k!⋅ ( n − k ) !
1 1
= ⇒n=5 3p
3 n−2
5. 3 6 1p
− = − ⇒ d1 || d 2 ⇒ latura = dist ( d1 , d 2 )
4 8
ax A + by A + 1 2p
dist ( d1 , d 2 ) = dist ( A, d 2 ) = , A ∈ d1
a 2 + b2
3 9
alegând A (1,1) ∈ d1 ⇒ latura = ⇒ aria =
2 4 2p
6. 3sin x 3sin x 2p
A= =
2sin x + 5cos x cos x(2sin x + 5)
ro
3tgx 2
A= = 3p
2tgx + 5 3
o.
1. det(A) = 2 − 5a 2p
a) 2
det(A) = 0 ⇒ a = ∉ℤ 1p
5
nf
2p
deci det(A) ≠ 0 ⇒ X = O3 soluție unică
b) det(A) = 2 1p
 −9 10 −4 
*   2p
A =  7 −8 4 
ei
 −3 4 −2 
 
1
X = A −1 = ⋅ A*
at
2p
2
c) det(A) = 2 − 5a ≠ 0 1p
d x = 3(2 − 5a) , d y = −2(2 − 5a) , d z = 2 − 5a 2p
.m
soluția va fi ( 3, −2,1) 2p
2.
a) { {} }
B = f ∈ Z5 [ X ] | f = aX 4 + bX 3 + cX 2 + dX + e , a ∈ Z5 \ 0ɵ , b, c, d, e ∈ Z5 , cardB = 4 ⋅ 54
2p
w
{
A = f ∈ Z5 [ X ] | f = X 4 + aX3 + bX 2 + 4ɵ , a, b ∈ Z5 , cardA = 52 } 2p
prob = 0, 01 1p
w
b)
()
f 2ɵ = 0ɵ ⇒ 3a
ɵ + 4b
ɵ = 0ɵ 1p
f ( X + 1ɵ ) = ( X + 2ɵ ) ⋅ c + 3ɵ ⇒ f ( 4ɵ ) = 3ɵ ⇒ 4a
ɵ + b = 3ɵ 2p
w
obținem a = 4ɵ , b = 2ɵ 2p
c) f = X 4 + 4ɵ
{}
5 este număr prim ⇒ x 4 = 1ɵ , ∀x ∈ ℤ 5 \ 0ɵ ( teorema lui Fermat)
3p
f (x) = 0ɵ , ∀x ∈ ℤ 5 \ {0ɵ } ⇒ f = ( x + 1ɵ ) ( x + 2ɵ )( x + 3ɵ ) ( x + 4ɵ )
2p

1.
a) f '(x) =
(
a x 2 −1 ) 2p
( x + 1)
2
2
f '(x) = 0 ⇒ x = ±1 1p
a > 0 ⇒ f '(x) > 0 pe ( −∞, −1) respectiv (1,∞ ) și f '(x) < 0 pe ( −1,1)
2p
a < 0 ⇒ f '(x) < 0 pe ( −∞, −1) respectiv (1, ∞ ) și f '(x) > 0 pe ( −1,1)
ro
deci x = 1 și x = −1 sunt puncte de extrem local
b) a+2 2−a 1p
f (−1) = , f (1) =
2 2
a > 0 ⇒ max = f (−1) = 3 și min = f (1) = −1 ⇒ a = 4 2p
o.
2p
a < 0 ⇒ min = f (−1) = −1 și max = f (1) = 3 ⇒ a = −4
c)
1 −
(
x x 2 +1 )
lim ( f (x) )
3p
nf
f '(x) = lim e x 2 −1
x →∞ x →∞
limita este egală cu 0 2p
2. 2p
schimbarea de variabilă t = x 2
ei
a) e −1 2p
I= 1p
2
( )
at
b) e 2p
= e x + e1−x ⇒ g '(x) = 2xe1− x e 2x −1 − 1
2 2 2 2
g(x) = f (x) +
f (x)
2
g '(x) = 0 ⇒ x = ± 1p
.m
2
 2
x ∈ [ 0,1] ⇒ g   ≤ g(x) ≤ g(0) , g(0) = g(1) = max 1p
 2 
înlocuind și integrând pe intervalul [ 0,1] obținem relația cerută 1p
w
c) f : [ 0, ∞ ) → ℝ , f (t) = e t continuă ⇒ f admite primitive 1p

2
x2
∫ f (t)dt = F ( x ) − F(0)
w
Fie F o primitivă a lui f ⇒ F derivabilă și F' = f ⇒ 2

2p
0
x2
w
∫ f (t)dt ( ) ( ) =1
0
F x 2 − F(0) 0 2xF ' x 2
lim 0
= lim = lim 2p
x →0 f (x) − 1 x →0 f (x) − 1 x →0 f '(x)

Varianta 4

1. a n = a1 + ( n − 1) r 2p
ro
 r = 3a1 1
 ⇒ a1 = 3p
2a1 + 12r = 19 2
2. f (x) = ax + b , g(x) = cx + d
din f g = g f , ∀x ∈ ℝ ⇒ ad + b = bc + d 3p
o.
un exemplu este f (x) = 2x − 1 , g(x) = −3x + 4 2p
3. log3 2 < 1 ⇒ x 2 − x < x + 3 2p
nf
x 2 − 2x − 3 < 0 ⇒ x ∈ ( −1,3) 2p
x ∈ Z ⇒ x ∈ {1, 2}
* 1p
{12,16,...,96} ⇒ 22 numere divizibile cu 4

4.
ei 1p
1p
{12,18,...,96} ⇒ 15 numere divizibile cu 6
{12, 24,...,96} ⇒ 8 numere divizibile cu 4 și cu 6 1p
at
Deci vor fi 29 de numere divizibile cu 4 sau cu 6 2p
5. 3 3 1p
coordonatele mijlocului segmentului AB : M  , 
.m
2 2
y − yA
panta dreptei AB : m AB = B = −1 1p
xB − xA
1 1p
panta mediatoarei : m = − =1
w
m AB
2p
ecuația mediatoarei : y − y M = m ( x − x M ) ⇒ x − y = 0
6. NA 1
5 
1
 2p
w
= ⇒ DN =  DA + DC 
NC 5 6 5 
MA 1
4
1

= ⇒ DM = DA + DB , DB = DA + DC 2p
w
MB 4 5 5

5
⇒ DN = DM ⇒ vectorii sunt coliniari ⇒ punctele sunt coliniare 1p

6
1. 0 1 3 0 0 4 2p
a)   2  
B = 0 0 4 , B = 0 0 0
0 0 0 0 0 0
   
B3 = O3 ⇒ k=3 3p
b) A = 2I 2 + B și aplicând Binomul lui Newton obținem

2p
A n = 2n I2 + n ⋅ 2n −1 B + n ( n − 1) ⋅ 2n −3 B2
 2n n ⋅ 2n −1 n ( n + 2 ) ⋅ 2n −1 
 
An =  0 2n n ⋅ 2n +1  3p
 
0 2n 
ro
0
 
c)
( )
det A k = 8k 1p
∑ det ( A ) = ∑ 8
n n
8n − 1
= 8⋅
o.
k k
7 2p
k =1 k =1
( ) ( )
1005 1005
7 ⋅ ∑ det A k = 81006 − 8 ⇒ 7 ⋅ ∑ det A k ≤ 81006 ≤ 91006 = 32012
2p
nf
k =1 k =1
2. A 2 = 2A 1p
a) X a ⋅ X b = X a + b+ 2ab 2p
1 1 1
ei
a>− ,b>− ⇒ a + b + 2ab > − 1p
2 2 2
din cele 2 relații ⇒ X a ⋅ X b ∈ G 1p
at
b) f morfism ⇔ f ( X a ⋅ X b ) = f ( Xa ) + f ( X b ) , ∀X a , X b ∈ G 2p
1p
f injectivă ⇔ fie Xa , X b ∈ G f ( Xa ) = f ( X b ) ⇒ a = b
ey −1
.m
1
f surjectivă ⇔ f ( Xa ) = y ⇒ a = >− 1p
2 2
deci f este izomorfism de grupuri 1p
c)          
f  X 1 ⋅ X 3 ⋅ X 5 ⋅ ... ⋅ X 2n −1  = f  X 1  + f  X 3  + f  X 5  + ... + f  X 2n −1 
w
2p
         
 2 2 2 2   2  2  2  2 
 
f  X 2k −1  = ln ( 2k ) 1p
w
 
 2 
   
( )
înlociund obținem f  X 1 ⋅ X 3 ⋅ X 5 ⋅ ... ⋅ X 2n −1  = ln 2n ⋅ n! = f  X 2n ⋅n!−1 
 
2p
w
 
 2 2 2 2   2 
1.
a) f '(x) =
( x − 1)
2
2p
x2 +1
f '(x) ≥ 0 ⇒ f strict crescătoare pe ℝ 3p
b) f strict crescătoare ⇒ f injectivă 1p
lim f (x) = ∞ , lim f (x) = −∞ , f continuă ⇒ Im f = ℝ ⇒ f surjectivă 1p

x →∞ x →−∞
1
f bijectivă ⇒ f inversabilă ⇒ g ' ( 0 ) = , f ( x0 ) = 0 ⇒ x0 = 0 2p
f ' ( x0 )
g '(0) = 1
1p
c) egalitatea este verificată pentu x = 0 și x = 1 2p

 x > x 2 f cresc  f (x) > f (x 2 )
x ∈ ( 0,1) ⇒  →  ( ) ( ) ( )
⇒ f (x) + f x 3 > f x 2 + f x 4 1p
ro
 x > x f (x ) > f (x )
3 4 3 4
x > 1  x < x 2 f cresc  f (x) < f (x 2 )

⇒
x < 0 x < x
→  ( ) ( ) ( )
⇒ f (x) + f x 3 < f x 2 + f x 4 1p
f (x ) < f (x )
3 4 3 4

o.
deci soluțiile găsite sunt unice 1p
2. ln 2 2p
schimbarea de variabilă t = x 4 + 1 ⇒ I3 =
nf
a) 4
π
schimbarea de variabilă t = x 2 ⇒ I1 = 3p
8
b) 1
x n ( x − 1)
In +1 − In = ∫
ei
dx ≤ 0 ⇒ ( In )n ≥1 descrescător 1p
0 x4 +1
0 ≤ In ≤ I1 ⇒ ( In )n ≥1 mărginit 1p
at
1p
deci șirul ( In )n ≥1 este convergent
xn 1
≤ x n pentru x ∈ [ 0,1] ⇒ In ≤ 1p
x +1 n +1
.m
1
0 ≤ In ≤ ⇒ lim I n = 0 1p
n + 1 n →∞
c) 1 2p
In + 4 + In =
n +1
w
1 1 nk nk
≤ In ≤ ⇒ ≤ n k ⋅ In ≤ 2p
2 ( n − 3) 2 ( n + 1) 2 ( n − 3) 2 ( n + 1)
∞ , k > 1
w
1

lim n k ⋅ I n =  , k =1 1p
n →∞
2
w
 0 , k < 1
Bacalaureat Matematică M1 - 2012 www.mateinfo.ro

Varianta 1
Prof: RICU ILEANA
corespunzător.
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la10.

1.  1 1p
1+ x
m=5 1− x x −x
+5 = 5⋅5 + 5⋅5 = 5 ( 5 x + 5− x ) = 5  5 x + x 
ro
 5 
2 2 2
 1  1 1  1
p = 25 + 25 x −x
=5 +5 2x −2 x
= (5 ) + (5 ) = (5 )
x 2 −x 2 x 2
+  x  =  5x + x  − 2 ⋅ 5x ⋅ x =  5x + x  − 2 1p
5   5  5  5 
o.
  x 1   x 1 2
5  5 + x  +  5 + x  − 2 = a 1p

Dar m+p=2n ⇒   5   5  ⇒ y2 + 5y − 2 = a ⇔ y2 + 5y − 2 − a = 0
 1
 Not.5 + 5 x = y
x
nf
Ec.are rădăcini reale ⇔ ∆ ≥ 0 (1) ;Cum y>0(2)
(1) + ( 2 )  ∆  33 2p
≥0 4a + 33 ≥ 0 a ≥ −  33 
⇒  ⇔ ⇔ 4 ⇒ a ∈  − ; −2 
 P > 0  − a − 2 > 0 a < −2  4 
ei
2. mx 2 + 2 ( m + 1) x + m − 2 1p
f ( x) > 0 ⇔ > 0 ⇔ mx 2 + 2 ( m + 1) x + m − 2 > 0, ∀x ∈ ℝ
x +1
at
2
2p
m ∈ ( 0; +∞ )
m > 0 m > 0   1
⇒ ⇔ ⇔  1  ⇒ m ∈ ( 0; +∞ ) ∩  −∞; −  = ∅ 2p
∆ < 0  4m + 1 < 0 m ∈  −∞; − 4   4
.m
  
3. M = { x / x ∈ ℤ, x ≤ 7} = {−7, −6, −5, −4, −3, −2, −1, 0,1, 2,3, 4,5, 6, 7} 1p
Pt.x≥0 ⇒ x − 5 x + 4 = 0 ⇒ x1 = 4; x2 = 1
2
1p
Pt.x<0 ⇒ x + 5 x + 4 = 0 ⇒ x1 = −4; x2 = −1
w
2
1p
Evenimentul A = {−4, −1,1, 4} 1p
⇒ Evenimentul contrar lui A este: A = {−7, −6, −5, −3, −2, 0, 2, 3,5, 6, 7} 1p
w
4.
(17 x − 18 y ) (17 x5 ) ( −18 y ) (17 x5 ) ( −18 y ) 2p
2012 2012 2011
= C2012 + C2012 + ............
5 0 0 1 1
(17 x5 ) ( −18 y )
w
0
....................... + C2012
2012 2012
Suma coeficienţilor este: 3p

17 2012 ( −18 ) + C2012 17 2011 ( −18 ) + C2012 17 2010 ( −18 ) + ......... + C2012 17 0 ( −18 ) =
0 1 0 2 1 2012 2 2012
C2012
(17 + ( −18) ) = ( −1) = 1

2012
=
2012
cf . form.binom. Newton

5.
( ) (
a = 3m − 2n + p = 3 2i − 3 j − 2 −i + 2 j + 4 j = 8i − 9 j ) ( ) 2p
2p

( ) (
b = −2m + n − p = −2 2i − 3 j + −i + 2 j − 4 j = −5i + 4 j )

( ) ( )
1p
a + b = 8i − 9 j + −5i + 4 j = 3i − 5 j ⇒ a + b = 9 + 25 = 34
6. x 2p
Folosim relatţia arcsin x = arctg , x ∈ ( 0;1)
1 − x2
4
4 5 4  4 7 
arcsin = arctg = arctg ⇒ tg  arcsin + arctg  =
5 16 3  5 24 
1−
25
 4  4
 arc tg = a  tga =
 4 7   
= tg  arc tg + arctg  = tg ( a + b ) unde am notăm 
3 3
⇒ 2p
 3 24  arc tg 7 = b tgb = 7
 
ro
24 24
tga + tgb 117
⇒ tg ( a + b ) = = ... = 1p
1 − tga ⋅ tgb 44
o.
1. ∧ ∧ ∧ ∧ 3p
a) Elementele inversabile din ℤ12 sunt: 1, 5, 7,11 2p
∧ ∧ ∧ ∧ ∧
nf
⇒ 1+ 5+ 7 + 11 = 0
b) ∧ ∧ ∧ 2p
1 0 5
∧ ∧ ∧ ∧ ∧
det A = x 1 2 = 3 x + 11
ei
∧ ∧ ∧
4 3 1
{ }
at
∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ 2p
⇒ det A = 3 x + 11 ≠ 0 ⇒ 3 x ≠ 1 ⇒ x ∈ 0,1, 2,3, 4,5, 6, 7,8,9,10,11, = ℤ12
⇒ A este inversabilă ∀x ∈ ℤ12 .

.m
c) ∧ ∧ ∧  3p
5 9 5 
∧ ∧ ∧ ∧ 
Pentru x = 0 ⇒ A−1 =  4 7 2  ∈ M ( ℤ 12 )
∧ ∧ ∧ 
w
 8 3 11
 
∧ ∧ ∧
  ∧ ∧ ∧   ∧ ∧ ∧ 
 1 0 2  5 9 5   5 3 3 
w
 ∧ ∧ ∧  ∧ ∧ ∧   ∧ ∧ ∧ 
Ecuaţia YA=B ⇔ Y=BA-1 =  2 1 0  4 7 2  =  2 1 0 
2p
 ∧ ∧ ∧  ∧ ∧ ∧   ∧ ∧ ∧ 
 0 2 1  8 3 11  4 5 3 
w
    
2. f (1) = a0 + a1 + a2 + a3 + .... + a2 n −1 + a2 n = 3n  f (1) − f ( −1) 1p
a)  ⇒ a1 + a3 + .... + a2 n −1 = = 3p
f ( −1) = a0 − a1 + a2 − a3 + .... − a2 n −1 + a2 n = 1 2 1p
3n − 1
=
2
b) Cf.teor.împărţirii cu rest a polinoamelor ⇒ 3p
f = ( X + 2 ) ⋅ q + ax + b, a, b ∈ ℝ ⇒ f ( −2 ) = −2a + b = 3 (1)
2 n
f ′ = 2 ( X + 2 ) q + ( X + 2 ) q ′ + a ⇒ f ′ ( −2 ) = a ( 2 )
2
Dar f ′ = n ( X 2 + X + 1)
n −1
( 2 X + 1) ⇒ f ′ ( −2 ) = n ⋅ 3n−1 ⋅ ( −3) = −n ⋅ 3n ( 3) 2p
din ( 2 ) si ( 3)
⇒ a = − n ⋅ 3 de unde b = 3 (1 − 2n )
n n
f(x)=f(-x) ⇔ ( x 2 + x + 1) = ( x 2 − x + 1) ;cum x 2 − x + 1 ≠ 0, ∀x ∈ ℝ ⇒
n n
c) 2p
n
 x2 + x + 1  x2 + x + 1 2 kπ 2k π
 2  = 1 = cos 2kπ + i sin 2kπ ⇒ 2 = cos + i sin ;
 x − x +1  x − x +1 n n
k ∈ {0,1,...., n − 1}
Pentru k=0 ⇒ x0=0
ro
________
Pentru k = 1, n − 1 avem
α α α
 cos + i sin  2 cos
x + 1 1 + cos α + i sin α
2
x +1 2 2
2
2 α 2p
= ⇔ = = −ictg
o.
x −1 + cos α + i sin α x α α α 2
2i 2 sin 2 + 2i sin cos
2 2 2
 kπ kπ 
−i  ctg ± 4 + ctg 2 
nf
α  n n  ________
Deci x + ixctg + 1 = 0 ⇒ x1,2 =
2
; k = 1, n − 1 1p
2 2
ei
1. x+2 1p
f ′( x) =
at
a) x +1
lim f ( x ) = −∞ ; lim f ( x ) = +∞ 1p
x →−1 x →+∞
x >−1
.m
Semnul lui f ′ ( x ) :
x −∞ −1 +∞
x+2 ++++++++++++++++++++++++
x+1 ++++++++++++++++++++++++ 2p
f ′( x)
w
++++++++++++++++++++++++
f ( x) −∞ րրրրրրրրրրրրրրրրրր+∞
⇒ f este strict crescătoare pe domeniul său de definiţie. 1p
w
b) Se arată că pe intervalul (-1;0)avem f(x)<0 ⇒ 1p

0 0 0 0
A (α ) = − ∫ f ( x ) dx = − ∫ ( x + ln (1 + x ) ) dx = − ∫ xdx − ∫ ln (1 + x ) dx =
w
α α α α
2 0
x
0
 α 2 0
x 
− ∫ x′ ⋅ ln (1 + x ) dx =0 +
−  x ⋅ ln (1 + x ) α − ∫
0
=− dx  =
α
2α 2  α 1+ x 
α 
2 0
 1   α 2
3p
− 0 − α ⋅ ln (1 + α ) − ∫ 1 − + α ⋅ ln (1 + α ) + x α − ln (1 + x ) α =
0
=  dx  =
0
2  α 1+ x   2
α2 α2
= + α ⋅ ln (1 + α ) − α + ln (1 + α ) = − α + (α + 1) ln (α + 1) ,
2 2 1p
c) α2  α2  2p
lim A (α ) = lim  − α + (α + 1) ln (α + 1)  = lim  − α  + lim (α + 1) ln (α + 1) =
α →−1 α →−1
 2  α →−1  2  α
→−1

not . L
3 3 3
= +L = +0=
2 2 2
∞ 1
0⋅∞ ln (α + 1) ∞
α +1
Unde L = lim (α + 1) ln (α + 1) = lim = lim = lim − (1 + α ) = 0 3p
α →−1 α →−1 1 α →−1 1 α →−1
−
α +1 (α + 1)
2
2. e
x2
e
e2 − 1 2p
ro
a) I 0 = ∫ xdx = =
1
2 1 2
 x 2 ′
prin e
o.
e parti e
 x2  e
1 x2 e2 1
e
I1 = ∫ x ln xdx = ∫   ln xdx =  ⋅ ln x  − ∫ ⋅ dx = − ∫ xdx =
1
1
2   2 1 1 x 2 2 21 3p
e2 1 e 2 − 1 e2 + 1
= − ⋅ =
nf
2 2 2 4
b) Folosim metoda integrării prin părţi ⇒
 x 2 ′
e
e e
 x2 n
e
n −1 1 x
2
I n = ∫ x ( ln x ) dx = ∫   ( ln x ) dx =  ( ln x )  − n ∫ ( ln x ) ⋅ ⋅ dx =
n n
ei
1
1
2   2 1 1
x 2
e
e2 n e2 n
− ∫ x ( ln x ) dx = − ⋅ I n −1
n −1
= 3p
at
2 21 2 2
e2 n
Am găsit I n = − ⋅ I n −1 ⋅ 2 ⇒ 2 I n + nI n −1 = e2 2p
2 2
.m
c) Şirul ( I n ) n≥ 0 este descrescător ⇒

 I n +1 − I n ≤ 0

 e n +1
cf .b ) 2
e2  n +1  e
2
n+3 2p
I
 n +1 n − I = − ⋅ I − I = − I n + 1  = − In
w
n n
 2 2 2  2  2 2
e2 n+3 n + 3 e2 e2
⇒ − In ≤ 0 ⇒ In ≥ ⇒ In ≥ (1)
2 2 2 2 n+3
w
Analog avem:
 I n −1 − I n ≥ 0

 cf .b ) 2
e 2 e2 2  e
2
n+2
w
I
 n −1 n − I = − ⋅ I n − I n = − I n + 1  = − In
 n n n n  n n
e2 n+2 n + 2 e2 e2
⇒ − In ≥ 0 ⇒ In ≤ ⇒ In ≤ ( 2)
n n n n n+2
e2 e2 2p
⇒ ≤ In ≤ 1p
n+3 n+2

Varianta 2
Prof: RICU ILEANA
corespunzător.

1. Cx0−3 = 1 1p
C x2−1 =
( x − 1)! = ( x − 3)!⋅ ( x − 2 )( x − 1) = ( x − 2 )( x − 1)
1p
( x − 3)!⋅ 2! ( x − 3)!⋅ 2 2
( x − 2 )!( x − 1) x = ( x − 1) x
ro
x! 1p
C xx − 2 = =
( x − x + 2 )!⋅ ( x − 2 )! 2 ( x − 2 )! 2
Numerele 2Cx0−3 ; Cx2−1 ; Cxx −2 sunt în progresie aritmetică ⇒ 2Cx0−3 + Cxx − 2 = 2Cx2−1 1p
( x − 2 )( x − 1) ⇔ − x 2 + 5 x = 0 ⇒  x1 = 0 ( nu convine ) ⇒ S =
o.
x ( x − 1)
⇒ 2+ = 2⋅  {5} 1p
2 2  x2 = 5
2. x1 + x2 = −2 ( m − 1) 1p
nf
x1 x2 = 8 ( m 2 − 1)
1p
Calculam x12 + x2 2 = ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 = 4 ( m − 1) − 16 ( m2 − 1) = 4 ( −3m2 − 2m + 5 )

2 2
2p
1p
ei
Fiind o funcţie de gradul II în m,aceasta ia valoarea maximă egală cu
∆ 16 b 2 1
− = obţinută pentru m = − = =−
4a 3 2a −6 3
3. M = {1, 2,3, 4,5, 6,10,12,15, 20,30, 60} 1p
at
3p
Deoarece ordinal radicalului trebuie sa fie un nr.natural ≥2, numărul x! va fi
2 x 2 + x − 21  7
totdeauna un număr par ⇒ ≥ 0 ⇒ x ∈  −5, −  ∪ (1, 3]
.m
5 − 4x − x 2
 2
Cum x ∈ ℕ si x ≥2 ⇒ A = {2,3} 1p
4.  π π 3p
2  cos + i sin 
1+ i 3  6 6
w
z= = ⇒
1− i  7π 7π 
2  cos + i sin 
 4 4 
10π 10π 
w

220  cos + i sin 
 3 3    10π   10π 
z = 10
20
= 210  cos  − 35π  + i sin  − 35π   =
2 ( cos 35π + i sin 35π )   3   3 
w
  95π   95π   10   5π   5π  
= 210  cos  −  + i sin  −   = 2  cos  −  + i sin  −  =
  3   3    3   3 
2p
5π 5π  10  1 3

= 2  cos

10
3
− i sin
3


= 2 
 + i  = 2 1 + i 3
9
( )
2 2 
5. Cn0 + Cn1 + Cn2 + ..... + Cnn = 32 1p

Dar Cn0 + Cn1 + Cn2 + ..... + Cnn = 2n 1p
1p
⇒ 2n = 32 ⇒ n=5
Tk +1 = Cnk a n − k b k ⇒ T4 = C53 ( 2 x 2 ) ( −5 y ) = −5000 x 4 y 3

2 3 2p
6. Ecuaţia dreptei BC este: x+2y-4=0 3p
A ∈ BC ⇔ 4a = 4 ⇒ a = 1 2p
1. ,, ⇒ ” Ştim 3p
a)  ∧ ∧2 ∧ ∧ ∧
 pt.a = 0 ⇒ b = 0 ⇒ b = 0

∧2 ∧2 ∧ ∧ ∧  ∧ ∧ ∧2 ∧ ∧2 ∧ ∧2 ∧
a + b = 0; a, b ∈ ℤ 3 ⇒  pt.a = 1 ⇒ 1+ b = 0 ⇒ b = − 1 ⇒ b = 2  nu are solutii  ⇒
ro
  
 ∧ ∧ ∧2 ∧ ∧2 ∧ ∧2 ∧
 
 pt.a = 2 ⇒ 1+ b = 0 ⇒ b = − 1 ⇒ b = 2  nu are solutii 
  
o.
∧2 ∧2 ∧ ∧ ∧ ∧
a +b = 0⇒ a =b = 0
,, ⇐ ”-se verifică direct
2p
b)  ∧ ∧  ∧2 ∧2 ∧ ∧ ∧  2p
nf
a b a −b 2ab 
Fie A =  ∧ ∧  ∈ M ;calculam A =  2
  ∧ ∧ ∧ ∧2 ∧2 
−b a  −2ab a − b 

∧2 ∧2 ∧ ∧
ei
a − b + 1 = 0 (1) 1p
Relaţia A2 + I 2 = O2 ⇔ 
∧ ∧ ∧ ∧
2 a b = 0 ( 2 )

at
∧ ∧ ∧ ∧
Din (2) ⇒ a = 0 sau b = 0
∧ in (1) ∧ 2
∧ ∧  ∧ ∧  ∧ ∧
∧ ∧
b = 1 0 1 0 2
Pentru a = 0 ⇒ b = 1 ⇒  ∧ ∧ ⇒ A = ∧ ∧ ∈ M sau A =  ∧ ∧  ∈ M

.m
   
b = 2  −1 0   − 2 0 2p
∧ ∧ in (1) ∧ 2 ∧ ∧ ∧ ∧2 ∧ ∧2
 
Pentru b = 0 ⇒ a + 1 = 0 ⇒ a = − 1 ⇒ a = 2  nu are solutii in ℤ 3 
 
w
c) Mulţimea M are 9 elemente 2p

 ∧ ∧ ∧2 ∧2 ∧ cf .a ) ∧ ∧ ∧
∧ ∧
a b 0 0
Fie A =  ∧ ∧  ∈ M ⇒ det ( A ) = a + b = 0 ⇔ a = b = 0 ⇒ A =  ∧ ∧  = O2
w
    2p
−b a 0 0
Celelalte 8 elemente din M au determinantul ≠0 ⇒ celelalte 8 matrice sunt 1p
inversabile
w
2. 1 2 3 2p
a) στ =   2p
3 1 2
1p
 1 2 3
τσ =  
 2 3 1
⇒ στ ≠ τσ
σ cu m (σ ) şi signatura cu ε ( ) = ( −1) = −1
b) m σ 3 1p
Not.nr.inversiunilor permutării
⇒ m (σ ) = 2 + 1 = 3 ⇒ ε = ( −1) = −1 ⇒ σ permutare impară

m (σ ) 3
2p
m (τ ) = 1 ⇒ ε = ( −1) = −1 ⇒ τ permutare impară

m (τ ) 1 2p
c) σ x =τ ⇒ x =σ −1
τ 2p
 1 2 3 1 2 3
 =σ ⇒ x = στ =  3
2p
Cum σ −1 =  
 3 2 1  1 2 1p
1. 2 x+2 2p
a) D f = ? Condiţia: 1 + >0⇔ > 0 ⇒ x ∈ ( −∞; −2 ) ∪ ( 0; +∞ )
ro
x x
Asimptota orizontală: lim f ( x ) = ln1 = 0 ⇒ ec.asimp.oriz.spre ± ∞ este y=0
x →±∞ 1p
Asimptote verticale: lim f ( x ) = −∞ ⇒ ec.asimp.vertic.este x = −2 1p
x →−2
o.
x <−2
lim f ( x ) = +∞ ⇒ ec.asimp.vertic.este x = 0 1p
x →0
x >0
b) 2
Calculăm f ′ ( x ) = − ; D f ′ = ( −∞; −2 ) ∪ ( 0; +∞ )
nf
x ( x + 2) 2p
Semnul lui f ′ :
x -∞ -2
ei 0 +∞
f ′( x) __________ ________________
f ( x) +∞
at
0 ցցցց −∞ ցցցցցց 0 2p
1p
⇒ funcţia f este strict descrescătoare pe domeniul său
.m
c) f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + ...... + f ( n ) 3p
xn = =
n
 2  2  2  2
ln 1 +  + ln 1 +  + ln 1 +  + ...... + ln  1 + 
 1  2  3  n =
w
n
  2  2   2   2 
ln  1 +  1 +  1 +  ...... 1 +  
w
 1  2   3   n 
=  =
n
3 4 5 n n +1 n + 2 
ln  ⋅ ⋅ ⋅ ...... ⋅ ⋅ ⋅ 
w
1 2 3 n − 2 n −1 n 
=
n
( n + 1)( n + 2 )
1 ( n + 1)( n + 2 )
ln
= 2 = ln
n n 2
ln
( n + 1)( n + 2 )
⇒ lim xn = lim 2 =0
n →∞ n →∞ n 2p
2. π π 2p
2 2 π
π
a) I 0 = ∫ ( cos x ) dx = ∫ 1dx = x 02 =
0
0 0
2
π π
2 2 π
π
I1 = ∫ ( cos x ) dx = ∫ cos xdx = sin x 02 = sin − sin 0 = 1
1
2 3p
0 0
b) π π π 3p
2 2 2
I n = ∫ ( cos x ) dx = ∫ cos x ⋅ ( cos x ) dx = ∫ ( sin x )′ ( cos x )
n −1 n −1
dx =
n
ro
0 0 0
π
π
⋅ ( − sin 2 x ) dx =
2
= sin x ⋅ ( cos x ) − ∫ ( n − 1)( cos x )
n −1 2 n−2
0
0
o.
π
⋅ (1 − cos 2 x ) dx =
2
= ( n − 1) ∫ ( cos x )
n−2
0
π π
nf
2 2
= ( n − 1) ∫ ( cos x ) dx − ( n − 1) ∫ ( cos x ) dx = ( n − 1) I n − 2 − ( n − 1) I n
n−2 n
0 0
⇒ I n = ( n − 1) I n − 2 − ( n − 1) I n ⇒ I n + ( n − 1) I n = ( n − 1) I n − 2
ei
⇒ nI n = ( n − 1) I n − 2 : n ≠ 0 2p
n −1
⇒ In = I n −2 , (∀) n ∈ N , n ≥ 2
at
n
c)  π
f : 0;  → [ 0;1] , f ( x ) = cos x ⇒
 2
.m
π π π π π
2
cos 2 x + 1 π
2 2
π 2
π 2
V = π ∫ cos xdx =π ∫ dx = ∫ ( cos 2 x + 1) dx = 2 ∫ cos 2 xdx + 2 ∫ dx =
2
3p
0 0
2 2 0 0 0
π
π 2
π π
π π
π π π π π
= ∫ 2 cos 2 xdx + x 02 = ( sin 2 x ) 02 + ⋅ = ( sin π − sin 0 ) + =
w
4 0
2 4 2 2 4 4 4 2p
w

Varianta 3
w
Prof: RICU ILEANA
corespunzător.
< >
1.  x + xq + xq 2 + xq 3 = 360 2p
Notăm cu x cel mai mic unghi şi raţia prin q ⇒  3
 xq = 9 xq
 x + xq + xq + xq = 360  x + xq + xq + xq = 360 2p
2 3 2 3
⇒ 2 ⇒ pt.ca este vorba de masuri
q = 9  q = ±3
de unghiuri,q= -3 nu convine ⇒ q=3(inlocuim în prima ecuaţie) ⇒ xˑ40=360 ⇒ x=9 1p
Finalizare:unghiurile sunt 9˚;27˚;81˚;243˚
2.  2m − 1 −1  2p
∆ =1⇒ V  ; 
 2m 4m 
Ecuaţia primei bisectoare:y=x(notam dreapta cu d)
1p
2 m − 1 −1
⇒ 4m 2 − m = 0 ⇒ m1 = 0 ( nu convine ) ; m2 =
1
V ∈d ⇔ = 2p
2m 4m 4
ro
3.  x + 3 x−2 2p
Notăm   = k, k ∈ ℤ ⇒ = k , k ∈ ℤ ⇒ x=3k+2(1)
 4  3
folos.(1)
x+3
Avem k ≤ < k + 1 / ⋅4 ⇒ 4k ≤ x + 3 < 4k + 4 ⇒ 4k ≤ 3k + 5 < 4k + 4 / −5 2p
o.
4
 k ≤ 5 1p
⇒ ⇒ k ∈ {2,3, 4,5} ⇒ S = {8,11,14,17}
k > 1
nf
4.  3 2p
sin ϕ =
Not. z = 1 + i 3 ⇒ z = 1 + 3 = 2 şi  2 ⇒ ϕ = π ⇒ z = 2  cos π + i sin π 
 
cos ϕ = 1 3  3 3
 2
ei
 nπ nπ 
z n = 2n  cos + i sin  (1)
 3 3 
π  π  π 
at

Analog,pt. z = 1 − i 3 avem z = 2 , ϕ = − ⇒ z = 2  cos  −  + i sin  −  
3  3   3  2p
  nπ   nπ   n nπ nπ 
⇒ z n = 2n  cos  −  + i sin  −   = 2  cos − i sin  ( 2)
.m
  3   3   3 3 
Egalitatea devine:
n nπ nπ  n nπ nπ   
2  cos + i sin  + 2  cos − i sin  = 2 / : 2 ≠ 0  stim 2 > 0, ∀n ∈ ℤ 
n n n
 3 3   3 3   
nπ nπ 1 nπ π
w
⇒ 2 cos = 1 ⇒ cos = ⇒ = ± + 2kπ , k ∈ ℤ ⇒ n = ±1 + 6k , k ∈ ℤ 1p

3 3 2 3 3
( 2)
5− k
5. Tk +1 = Cnk a n − k b k ,0 ≤ k ≤ n ⇒ Tk +1 = C5k 2p
w
Termenii dezvoltarii sunt raţionali ⇔ exponentul 5-k este multiplu de nr.2 ⇒

5 − k ∈ {0, 2, 4,6,8,.......}
( 2)
0
Pentru 5-k=0 ⇒ k=5( k ∈ ℕ şi 0 ≤ k ≤ 5 ) ⇒ T6 = C55 =1
w
1p
= C ( 2)
2
Pentru 5-k=2 ⇒ k=3( k ∈ ℕ şi 0 ≤ k ≤ 5 ) ⇒ T4 3
5 = 20
1p
= C ( 2)
4
Pentru 5-k=4 ⇒ k=1( k ∈ ℕ şi 0 ≤ k ≤ 5 ) ⇒ T2 1
5 = 20
1p
Pentru 5-k=6 ⇒ k=-1 ∉ ℕ
⇒ T2 + T4 + T6 = 41
6.
(x − xQ ) + ( yP − yQ ) ⇒ AB = 10; AC = 37; BC = 29
3p
2 2
PQ = P
Avem AC>BC>AB ⇒ ∢B are măsura cea mai mare 1p

1p
290
⇒ (cf.teor.cosinusului) cos B =
290
∆ ( x ) = e2 x +2 x+2a
+ 2e − x − x −a
− e 0 − e 0 − e0 =
2 2
1. 3p
a)
=e
(
2 x2 + x + a
+ 2e
) −3
(
− x2 + x +a ) 2p
b) ∆ ( x) = 0  1 t1 = t2 = 1 3p
 ⇒ t 2 + 2 ⋅ − 3 = 0 ⇔ t 3 − 3t + 2 = 0 ⇒ 
not.e x + x + a = t  t3 = −2
2
t
+ x+a
= 1 ⇒ x 2 + x + a = 0 ; rădăcini reale strict
2
1p
ro
Avem (1) e x
 1
1 − 4a ≥ 0 ⇒ a ≤
∆ ≥ 0 4
   1
negative ⇔  S < 0 ⇒  S = −1 < 0 ⇒ a ∈  0, 
o.
P > 0 a > 0  4
 

+ x+a
1p
= −2 ;ecuatia nu are solutii
2
Avem (2) e x
nf
c)
Pentru a=1 ⇒ ∆ ( x ) = e
( ) + 2e − ( x
2 x 2 + x +1 2
+ x +1 ) −3 2p
2p
t 3 − 3t + 2 ( t − 1) ( t + 2 )
2
1p
x 2 + x +1
= t ⇒ ∆ (t ) = =
not.e
ei
t t
2. x ⊥ (−1) = x + (−1) + 1 = x, ∀x ∈ ℤ 2p
a) (−1) ⊥ x = (−1) + x + 1 = x, ∀x ∈ ℤ 2p
at
Finalizare 1p
b) ( x y ) z = ( ax + by − 1) z = a ( ax + by − 1) + bz − 1 = a 2 x + aby + bz − a − 1(1) , 2p
x ( y z ) = x ( ay + bz − 1) = ax + b ( ay + bz − 1) − 1 = ax + aby + b 2 z − b − 1( 2 ) , 2p
.m
a 2 = a a ( a − 1) = 0 a1 = 0; a2 = 1    1p
(1) ≡( 2 )    a = b = 0  nu convine 
⇒ b = b 2
⇒ b ( b − 1) = 0 ⇒ b1 = 0; b2 = 1 ⇒   
− a − 1 = −b − 1 a = b a = b a = b = 1
   
f ( x ⊥ y ) = f ( x ) f ( y ) , ∀x, y ∈ ℤ.
w
c) 1p
f ( x ⊥ y ) = f ( x + y + 1) = x + y + 1 + 2 = x + y + 3, ∀x, y ∈ ℤ.
2p
f ( x ) f ( y ) = f ( x ) + f ( y ) − 1 = x + 2 + y + 2 − 1 = x + y + 3, ∀x, y ∈ ℤ. 2p
w

w
1.  x, x ∈ [ 0, +∞ ) 1p

a) f ( x ) =  mx  m
 , x ∈ ( −∞,0 ) \  − 
 2 x + m  2
lim f ( x ) = lim x = +∞ ⇒ f nu admite asimptotă orizontală spre +∞ 1p
x →+∞ x →+∞
mx m
lim f ( x ) = lim = , cu m>0 ⇒ f admite asimptotă orizontală spre - ∞ cu 1p
x →−∞ x →−∞ 2x + m 2
m
ecuatia y =
2
Asimp.oblică:
1p
f ( x)
= 1; n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim ( x − x ) = 0 ⇒ y = x este ecuatia
x
m = lim = lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x →+∞
asimptotei oblice spre + ∞

 m2
  m −
ls  −  = limm f ( x ) = 2 = +∞
  2  x →− 2 0−
 x <−
m
 m 1p
⇒ x = − este ecuaţia
2
Asimptota verticala:  2
 m 2
−
  m
ld  − 2  = limm f ( x ) = 0 = −∞
2
   x →− +
ro
2

m
x >−
2
asimptotei verticale a funcţiei f

b) 1, x ∈ [ 0, +∞ ) 2p

o.
f ′ ( x ) =  m2  m
 , x ∈ ( −∞,0 ) \ − 
( 2x + m)
2
 2
Să dem.că f este derivabilă în
nf
 mx
 f ( x) − f (0)
= lim + m = lim
mx m m
 f s′( 0 ) = lim
2 x = lim = =1
 x → 0 x x → 0 x x → 0 x ( 2 x + m ) x <0 2 x + m m
x → 0
x0 = 0 :  x<0 x<0 x<0
 f ( x ) − f (0)
 f d′ ( 0 ) = lim = lim = 1
x
ei
x →0 →
 x >0
x x
x >0
0 x
⇒ f ′(0) = 1
at
x m
-∞ − 0 +∞ 2p
2
f ′( x) +++++++++++++ ++++++++++++1++++++++++++++++++++++
.m
f ( x) m
րրրրր
+∞ +∞
−∞ րրրրր 0 րրրրրրրրրր
2
⇒ f este strict crescătoare pe domediul de definiţie 1p
c)  m 2p
w
m
Din b) observăm că pentru x ∈  −∞, −  avem f ( x ) > > 0 ⇒ f nu are soluţii
 2 2
 m 
Pentru x ∈  − , +∞  valorile lui f sunt strict crescătoare de la - ∞ la +∞ ⇒ f are o 3p
 2 
w
 m 
singura soluţie reală situată în intervalul  − , +∞  ,anume x=0
 2 
π
π
w
2.
( tgx )
n +1
I n + I n + 2 = ∫ ( tgx ) (1 + tg x )
4
a) 1
dx = 4= , n ∈ ℕ, n ≥ 2
n 2
n +1 n +1 3p
0 0
π
4
π
Calculăm I 0 = ∫ dx = şi ţinând seama de recurenţa de mai sus ,obţinem
0
4
π 2p
I2 = 1 − I0 = 1 −
4
b)  π 2p
Avem că tg n x ≥ 0, ∀x ∈ 0,  , ∀n ∈ ℕ ⇒ prin integrare,obţinem I n ≥ 0, ∀n ∈ ℕ
 4
π
 π
4
Deoarece tgx≤1, ∀x ∈ 0,  , ⇒ I n +1 − I n = ∫ ( tgx ) ( tgx − 1) dx ≤ 0, ∀n ∈ ℕ sau
n
2p
 4 0
I n +1 ≤ I n , ∀n ∈ ℕ deci şirul este descrescător. Atunci 0 ≤ I n ≤ I 0 , ∀n ∈ ℕ ,deci şirul

este şi mărginit. ⇒ sir convergent 1p
c) Deoarece I n ≥ 0, ∀n ∈ ℕ şi folosind relaţia de recurenţă de la a) ⇒ 2p
1 1
= I n + I n + 2 ≥ I n + 2 , ∀n ∈ ℕ, sau I n + 2 ≤ , ∀n ∈ ℕ, 1p
n +1 n +1
ro
1
Atunci 0 ≤ I n ≤ , ∀n ∈ ℕ, n ≥ 2 şi aplicând criteriul cleştelui ⇒ lim I n = 0 2p
n −1 n →∞
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Şerban George-Florin
corespunzător.
ro
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
o.
obţinut la 10.
nf
1. a 2 − 2a + 1 = ( a − 1 )2 3p
2p
a 2 − 2a + 1 = ( a − 1 )2 = i 2 = −1
ei
2. f (1)=1 , f ( f ( 1 )) = 1 1p
at
f −1( f ( 1 )) = 1
2p
2p
f ( f ( 1 )) − f −1( f ( 1 )) =1-1=0
.m
3. 8 x = 27 2p
3p
x = log8 27
w
4. Cazuri favorabile : 27 , 64 . Cazuri posibile : 10 ,11 ,......,99 - sunt 90 cazuri 2p

posibile .
3p
w
nr( cazfav ) 2 1
P(A) = = =
nr( cazpos ) 90 45
w

5. AC − AB = BC 2p
2p
BC = i + j − i + j = 2 ⋅ j
1p
Lungimea vectorului BC este egala cu 2 .
6. A∆ABC = p( p − a )( p − b )( p − c ) = 720 2p
abc 1p
R=
4S
2p
126
R=
720
ro
1. det A = 1 + a 2 2p
a)
2p
det A3 = ( 1 + a 2 )3
o.
1p
det A3 = ( 1 + a 2 )3 = 1 + 3a 2 + 3a 4 + a6
nf
b)  1 − a2 −2a   2 0  3p
A2 = 
 2 −2a 
 , 2⋅ A = , ( a 2 + 1)⋅ I =  a + 1 ’
 2
 2a 1 − a 2   2a 2   0 a 2 + 1
  
ei 2p
A2 − 2 ⋅ A + ( a 2 + 1 ) ⋅ I 2 = O2
at
c) Matricea A este inversabilă deoarece det A = 1 + a 2 ≠ 0 1p
2p
A2 − 2 ⋅ A + ( a 2 + 1 ) ⋅ I 2 = O2 , înmulţesc cu A−1
.m
2p
A − 2 ⋅ I 2 + ( a 2 + 1 ) ⋅ A−1 = O2 , ( a 2 + 1 ) ⋅ A−1 − 2 ⋅ I 2 =-A
2. R=f(-2) Teorema restului sau schema împărţirii . 2p

w
a) f(-2)=-15=R 3p
f = (x − x1 ) ⋅ (x − x2 ) ⋅ (x − x3 ) , f( −2 ) = −( 2 + x1 ) ⋅ ( 2 + x2 ) ⋅ ( 2 + x3 )
w
b) 3p
( 2 + x1 ) ⋅ ( 2 + x2 ) ⋅ ( 2 + x3 ) = − f( −2 ) = 15 2p
w
c) Dacă f ar avea rădăcini întregi acestea ar fi printre divizorii întregi a lui 5 , 2p

adică 1 , -1 , 5, -5 .
f (1)=-6 , f (-1)=-6 , f (5)=90 , f (-5)=-150 . Deci f nu are rădăcini întregi .

3p

1. u ' u' v − uv' 1p

( ) =
a) v v2
3p
3x 2 ( x 2 + 1 ) − 2x4 1p
f ' ( x )=
( x 2 + 1 )2
ro
x 2 ( x2 + 3 )
f'( x)
( x 2 + 1 )2
b) f(x) 1p
o.
y=mx+n , m = lim , n = lim ( f ( x ) − mx )
x →∞ x x →∞
f(x) x3
m = lim =1 1p
nf
= lim
x →∞ x x →∞ x3 + x
x3 −x
n = lim ( f ( x ) − mx ) = n = lim ( − x ) = lim ( )=0 1p
x →∞ x →∞ x 2 + 1
ei x →∞ x 2 + 1
2p
y=x este asimptotă oblică la ∞ .
at
c) f ( n ) ≥ 1 , n3 ≥ n 2 + 1 , n3 − n2 ≥ 1 , n 2 ( n − 1 ) ≥ 1 adevărat pentru orice n natural 1p
1
diferit de 0 şi 1 . f(1)=
2
.m
1 1 1
an = f ( 1 ) + f ( 2 ) + ..... + f ( n ) > + 1 + 1 + ..... + 1 = + n − 1 = n −
2 2 2 1p
an +1 − an = f ( n + 1 ) > 0 , şirul an este strict crescător , deci are limită . 1p

w
1
lim an > lim ( n − )=∞ , lim an = ∞
n →∞ n →∞ 2 n →∞ 2p
w
2. 1 1p
w
I1 = ∫ y ⋅ e y +1dy am făcut schimbarea de variabilă x-1=y

a) 0
1 1 1 3p
I1 = ∫ y ⋅ e y +1dy = ∫ y ⋅ ( e y + 1 )' dy = e2 − 0 − ∫ e y + 1dy = e2 − ( e2 − e ) = e
0 0 0 1p
Am aplicat integrarea prin părţi .

b) 1 1 1p
In = ∫ y n ⋅ ( e y +1 )' dy = e2 − 0 − n ∫ y n −1 ⋅ e y +1dy
0 0
Am aplicat integrarea prin părţi . 1p
1 3p
In = e2 − n ∫ y n −1 ⋅ e y +1dy = e2 − n ⋅ I n −1
0
ro
c) 1 2p
I n +1 − I n = ∫ y n ⋅ ( y − 1 ) ⋅ e y + 1dy < 0
0 1p
o.
Şirul I n este strict descrescător .
Deci I n ≤ I1 = e , I n ≤ e . 2p
nf
ei
at
Varianta 2

.m
w

w
1. 10 + 16 3p
a4 = = 13 , r =13-10 =3 , a1 = 4
2
2p
w
an = a1 + ( n − 1 )r , a50 = 4 + 49 ⋅ 3 = 151
2. −∆ 1p
min( f ( x )) =
4a
1p
∆ = b 2 − 4ac = 4 3p
−∆ −4
min( f ( x )) = = = −1
4a 4
3. 33x +6 = 34 1p
2p
3x+6=4 , 3x= -2
2p
2
S={- }
3
ro
4. Cazuri favorabile : 12 , 21, 13 , 31 , 15, 51 , 17 , 71 ( 8 cazuri favorabile ).Cazuri 2p
posibile : 10 ,11 ,......,99 - sunt 90 cazuri posibile .
o.
nr( cazfav ) 8 4
P(A)= = = = 3p
nr( cazpos ) 90 45
nf

5. M(x,y) , ( x − 1 )i + ( y + 1 ) j = 5 ⋅ ( −2 − x )i + 5 ⋅ ( 3 − y ) j 2p
3p
9 14 9 14
x-1=-10-5x , x = − , y+1=15 -5y , y = , M (− , )
6 6 6 6
ei
6. π π π 2p
sin3 x = cos 3 x . Dacă cos x=0 rezultă că x = , sin = 1 , deci x = nu este
2 2 2
at
soluţie a ecuaţiei .
1p
Presupun că cos x ≠ 0 , tg 3 x = 1 , dar tgx>0 deci tgx=1
2p
.m
π π
x= S={ }.
4 4

w
1. detA(x)=0 , detA(x)= x3 − 3x + 2 2p
w
a)
2p
detA(x)= x3 − 3x + 2 = ( x − 1 )2 ( x + 2 ) =0
1p
w
S={1,-2}
b)  2 − x2 1 1  3p
 
A( x ) ⋅ A( − x ) =  1 2 − x2 1  2p
 
 1 1 2 − x 2 
 
c)  A11 A21 A31  1p

1  
A−1 = A12 A22 A32 
det A  4p
 A13 A23 A33 
3 −1 −1 
1 
A−1( 2 ) =  −1 3 −1 
4 
 −1 −1 3 
ro
2. 1p
2 3 = 2 2 ⋅ 32 − 2 2 − 32 + 2
a) 3p
2 3 = 2 2 ⋅ 32 − 22 − 32 + 2 = 25 = 5
o.
1p
23 = 5
b) x e = e x = x , există e ∈ ( 1,∞ ) , ∀x ∈ ( 1,∞ ) 1p
x 2 ⋅ e2 − x 2 − e2 + 2 = e2 ⋅ x 2 − e2 − x 2 + 2 = x
nf 1p
3p
( e2 − 2 )(x 2 − 1 ) = 0 , e= 2 ∈ ( 1,∞ )
ei
c) 2p
x y = ( x 2 − 1 )(y 2 − 1 ) + 1 , x x = ( x 2 − 1 )2 + 1
at
2p
x x x x = ( x 2 − 1 )2 + 1 ( x 2 − 1 )2 + 1 = ( x 2 − 1 )4 + 1 = 2
.m
( x 2 − 1 )4 = 3 , x 2 − 1 = 4 3 , x 2 = 4 3 + 1 , x = 4 3 + 1 ∈ ( 1,∞ ) , S ={ 4 3 +1} 1p
w

w
1. f ' ( x ) = ( e x )' − x' − 1' 2p

a)
w
2p
f ' ( x ) = ex − 1 − 0
1p
f ' ( x ) = ex − 1
b) f ' ( x ) = e x − 1 =0 , e x = 1 , x=0 . 1p
1p
x −∞ 0 ∞ 1p
f'( x) - - - - 0 + + + ..............................+ 2p
f(x) ∞ 0
Punctul O (0 ,0 ) punct de minim .
c) f ( x ) ≥ f ( 0 ) = 0 , pentru orice x număr real . 1p
ro
1p
ex ≥ x + 1
3p
o.
12
e 2 ≥ 2 + 1 > 1,4 + 1 = 2,4 =
5
2. x 1 ( x 2 + 1 )' 1 2p
nf
∫ dx = ∫ dx = ln( x 2 + 1 ) + c = F( x )
2
x +1 2 x +12 2
a) 2p
3 1 1p
F( e − 1 ) = = + c , c=1
2 2
ei
1
F( x ) = ln( x 2 + 1 ) + 1
2
at
b) x n +1 1p
0 ≤ xn f ( x ) = ≤ x n +1 , ∀x ∈ [ 0,1]
x2 + 1
.m
Integrez de la 0 la 1 .
1 1 n +1 1p
x ⋅( x − 1 )
Notez I n = ∫ x n ⋅ f ( x )dx , I n +1 − I n = ∫ dx < 0 , deci şirul In este strict
2
x +1
w
0 0
descrescător , deci are limită .
2p
1 1
w
0 ≤ ∫ x n f ( x )dx ≤ ∫ x n + 1dx =
1
n+2
0 0
1
w
n ⋅ f ( x )dx = 0 1p
Se trece la limită lim ∫ x
n →∞0
c) 4 + 1 ) ⋅ e x ⋅ f ( x 2 )dx = x 2 e x dx 1p
∫( x ∫ . Se integrează prin părţi de două ori .
1p
4 x 2 2 x 2 x ' 2 x x
∫ ( x + 1 ) ⋅ e ⋅ f ( x )dx = ∫ x e dx = ∫ x ( e ) dx = x e − 2 ∫ xe
4 + 1 ) ⋅ e x ⋅ f ( x 2 )dx = x 2 e x − 2 xe x = x 2 e x − 2 x( e x )' dx = x 2 e x − 2( xe x − e x dx ) 1p
∫( x ∫ ∫ ∫
2p
4 x 2 2 x x x
∫ ( x + 1 ) ⋅ e ⋅ f ( x )dx = = x e − 2xe + 2 e + c , c∈R
ro
Varianta 3
o.
nf
ei
at
1. 26 + 16 3p
a4 = = 21 , r =21-16 =5 , a1 = 6 , an = a1 + ( n − 1 )r , a10 = 6 + 9 ⋅ 5 = 51
2
2p
.m
( a1 + a10 ) ⋅ 10 ( 6 + 51 ) ⋅ 10
S10 = = = 285
2 2
2. −b −∆ 1p
V( , )
2a 4a
w
2p
−b −∆
=0 , =1 2p
2a 4a
w
Punctul de maxim este V (0,1)
3. Condiţie x-5>0 , x>5 , x ∈ ( 5,∞ ) 1p

w
2p
x − 5 = 22 = 4 , x=9 ∈ ( 5,∞ )
2p
S={9}
4. 1bc : 102 , 103 , 104 , 120 , 123 , 124 , 130 , 132 , 134 , 140 , 142 , 143 2p
adică A4 2 = 12 3p
Avem în total 4 ⋅ A4 2 = 48 numere .

5. M(x,y) , ( x − 2 )i + ( y + 1 ) j = 2 ⋅ ( −2 − x )i + 2 ⋅ ( 3 − y ) j 2p
2 5 2 5 3p
x-2=-4-2x , x = − , y+1=6 -2y , y = , M (− , )
3 3 3 3
ro
6. cos 2 x = cos 2x = 2 cos 2 x − 1 2p
1p
cos 2 x = 1
o.
, cos x >0 ,
2p
π
cos x=1 , x ∈ [ 0, ] , x=0 S={0} .
2
nf
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) ei
1. det A=0 deoarece liniile 1 şi 3 coincid . 2p
a)
det( A10 ) = (detA)10 = 0 3p
at
b)  2x 2 0 2x 2 
1p
 
.m
A2 ( x ) =  0 x2 0  ∈ M 3( R ) 2p
 
 2x 2 0 2x 2 
  1p
S S 1p
w
0
 
A( x ) + A2 ( x ) + A3 ( x ) + A4 ( x ) =  0 T 0
S 0 S 

w
x ⋅ [( 2x )4 − 1] x ⋅ ( 16 x4 − 1 )
unde S = x + 2x 2 + 4x3 + 8x4 = x ⋅ ( 1 + 2x + 4x 2 + 8x3 ) = = ,
2x − 1 2x − 1
w
1 1 x ⋅ ( x4 − 1 )
daca x ≠ , daca x = atunci S=2 . T = x + x 2 + x3 + x 4 = ,dacă x ≠ 1 .
2 2 x −1
Dacă x=1 , T=4 .
c) det( A( 2 ) ⋅ t A( 2 )) = 0 1p
2p
8 0 8 2p
 
A( 2 ) ⋅ t A( 2 ) = 0  4 0
8 0 8
 
8 0
Există un minor de ordinul 2 nenul = 32 , rang( A( 2 ) ⋅ t A( 2 )) = 2
0 4
2. Aplic relaţiile lui Viete : x1 + x2 + x3 + x4 = 0 , 1p
ro
a) x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 = 0 1p
x12 + x2 2 + x32 + x4 2 = ( x1 + x2 + x3 + x4 )2 − 2( x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 ) 2p
o.
1p
x12 + x2 2 + x32 + x4 2 =0
nf
b) Aplic teorema restului , R = f ( 1 + i ) 2p
3p
R = f ( 1 + i ) = ( 1 + i )4 + 16 = ( 1 + 2i + i 2 )2 + 16 = −4 + 16 = 12
c)
ei 2p
f = x 4 + 16 = x4 + 8x 2 + 16 − 8x 2 = ( x 2 + 4 )2 − ( 2 2x )2
2p
f = x4 + 16 = ( x 2 + 4 + 2 2x ) ⋅ ( x 2 + 4 − 2 2x )
at
1p
f este reductibil in R[x]
.m

w
1. 1 x2 2p
a) f ' ( x ) = x' − ( arctgx )' = 1 − =
x2 + 1 x2 + 1
w
x2 2x ⋅ ( x 2 + 1 ) − x 2 ⋅ 2x 2x 3p
f '' ( x ) = ( )' = =
x2 + 1 ( x 2 + 1 )2 ( x 2 + 1 )2
w
b) x2 1p
f(x) x − arctgx x' − ( arctgx )' x2 + 1 = 1 1 1
lim = lim = lim = lim lim 2 = 1p
x →0 x3 x →0 x3 x →0 ( x3 )' x →0 3x
2
3 x +1 3
x →0 1p
Am aplicat regula lui L Hospital . 2p
c) ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul O (0,0) este : 1p
y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )⋅( x − 0 ) 2p
2p
f (0)=0 , f '(0 ) = 0 .
y =0 ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul O (0,0)
ro
2. 1 1
π 1 x 2p
I0 = ∫ f0 ( x )dx = ∫ x' arctgxdx = −∫ dx ( am aplicat integrarea prin părţi )
a) 0 0
4 x2 + 1
0
1
1 1 ( x 2 + 1 )' 2p
o.
x 1
∫ 2 dx = ∫ dx = ln( 2 )
2
0 x +1 0 x +1
2 2
π 1 1p
nf
I0 = − ln( 2 )
4 2
b) 1 1 1
x2 ' π 1 1 x2 2p
I1 = ∫ f1( x )dx = ∫ x ⋅ arctgxdx = ∫ ( ) arctgxdx = − ∫ dx ( am aplicat integrarea
0 0 0
2
ei 8 2 x2 + 1
0
prin părţi )
at
1 1 2 1 1 1
x2 x +1−1 1 1 π
∫ dx = ∫ dx = ∫ ( 1 − )dx = ∫ 1dx − ∫ dx = 1 − 2p
2 2 2 2
0 x +1 0 x +1 x +1 0 x +1
4
0 0
.m
π 1 π−2
I1 = − = 1p
4 2 4
c) Folosim inegalitatea arctgx ≤ x , ∀x ∈ [ 0,1] 1p

w
1
I n +1 − I n = ∫ x n ⋅ ( x − 1 ) ⋅ arctgxdx < 0 , deci şirul In este strict descrescător , deci are
0 1p
limită
w
1 1 1
0 ≤ ∫ x n ⋅ ( arctgx )dx ≤ ∫ x n ⋅ xdx = ∫ x n +1dx =
1 2p
n+2
w
0 0 0
1p
1
n ⋅ f ( x )dx = 1
lim ∫ x lim =0
n →∞0 n →∞ n + 2
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Bacalaureat matematică M1 -2012 www.mateinfo.ro
Varianta1
Prof:Soare Roxana
ro
o.
nf
1. Notăm şi ⇒ 3p
2p
ei
2. 1p
at
2p
.m
2p
3. 1p
w
2p
w
2p
w
4. Între 1 şi 200 sunt numere divizibile cu 3, =40 numere divizibile cu 5, =13 2p
numere divizibile cu 15 , deci de la 1 la 200 sunt 66+40-13=93 numere divizibile cu 3 sau cu 5 , deci 3p
200-93=107 nu sunt divizibile nici cu 3 , nici cu 5.
5. 2p
3p
6. 2p
2p
1p
ro
o.
1. 2p
a)
3p
b)
nf 2p
1p
, ⇒
ei ⇒G parte stabilă a lui
2p
at
c) 1p
2p
.m
2p
w
2. 1p
a) 1p
w
1p
1p
w
1p
b) , deci rădăcinile în Z5 ale polinomului f sunt 3p
2p
c) , 3p
2p
⇒
ro
1. Dreapta y=1 este asimptotă orizontală către 2p
o.
a)
f nu admite asimptote oblice 1p
dreapta x= -1 este asimptotă verticală 2p
nf
b) 1p
=
ei 1p
at
= =
2p
=-2 1p
.m
c) = 1p
3p
w
1p
w
2. 2p
w
a)
⇒ este şir strict descrescător. (1) 2p
1p
⇒ mărginit inferior. (2)
Din (1) şi (2) ⇒ convergent.

b) 1p
1p
= 1p
=
2p
ro
=1
c) 3p
o.
2p
nf
ei
at
.m
w
w
w
ro
Varianta 2
Prof: Soare Roxana
o.
nf

ei
1. 3p
at
2p
.m
2. 1p
2p
w
2p
V
w
3. C.E. 1p
w
Notăm şi obţinem:
2p
C.E
Se obţine ⇔
2p
4. definim funcţii de pe o mulţime cu 4 elemente cu valori într-o multime cu 6 2p

elemente
3p
4
Se pot defini 6 =1296 funcţii.
5. M este punctul care împarte segmentul [BC] în raportul 2p
3p
ro
o.
6. 2p
nf
2p
1p
ei
at
1. 2p
a)
.m
2p
1p
⇒rangA=2.
w
b) 3p
w
tem compatibil nedeterminat. Notăm
şi obţinem 2p
w
c) Avem 1p
⇔ 2p
2p
⇔ sistemul are 7 soluţii cu proprietatea
2. 1p
a) 3p
= 1p
b) 2p
2p
ro
Din (1) şi (2) ⇒ “ este asociativă. 1p
o.
c) Prin inducţie 2p
1p
nf
2p
+3
ei
at
1. 2p
a)
.m
2p
1p
w
b) 2p
1p
w
x 2p
-1 0
/ ---------------------------------- 0 +++++++++++++++++++++++++++++++++++++
/ 0
w
min
c) 3p
convexă pe
2p
2. este continuă pe IR, deci admite primitive pe IR. Fie 2p
o primitivă a lui f . Atunci
a) 2p
1p
b) 1p
⇔ 1p
⇔ 1p
ro
2p
F↘ pe intervalul şi F↑ pe [-2,
o.
c) 3p
Punctele de inflexiune sunt
nf
, 2p
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 3
ro
Prof: Soare Roxana
o.
1.
nf 3p
⇔
ei
2p
at
.m
2. 2p
2p
1p
w
3. 1p
w
2p
w
2p
4. 2p
3p
⇒ cel mai mare termen este
5. ABCD paralelogram ⇔ de unde rezultă 3p
2p
D(-3,3)
6. 2p
2p
1p
ro
o.
1. 2p
nf
a)
2p
ei
1p
at
b) Pentru m=-1 se obţine sistemul :
1p
.m
2p
2p
w
Notăm ⇒S
c) 3p
w
, deci 5 soluţii ale sistemului verifică proprietatea din enunţ. 2p

w
2. a poate lua 7 valori 2p
a) b poate lua 7 valori 2p
Mulţimea M are 49 elemente. 1p
b) Dacă 1p
Dacă 2p
2p
Dacă , deci
c) 2p
ro
1p
Se obţine sistemul : cu soluţia
2p
o.
nf
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) ei
1. Dreapta este asimptotă verticală la dreapta 2p
a)
1p
at
f nu are puncte de discontinuitate, deci nu admite alte asimptote verticale
2p
dreapta este asimptotă orizontală spre
.m
b) 1p
1p
w
1p
2p
w
⇒ f strict descrescătoare pe
c) 3p
w
puncte de inflexiune.
2p
2. Definim funcţia 1p
a) 2p
1p
f este strict descrecătoare pe ⇒
1p
b) 2p
ro
2p
(In) monoton descrescător şi mărginit inferior implică (In) convergent. 1p
o.
c) 2p
nf
⇒ ⇒ 2p
1p
⇒
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Stan Adrian
ro
o.
(2 + 3) = 7 − 4 3 ,
1. −2 2p
2p
(4 3 − 7) = 7 − 4 3 .
nf
2
1p
a = 0∈ℤ ;
2. an−1 + an +1 1p
Din an = ⇒
2
ei
2p
x2 − 6 + 4 x + 3
= 3 x ⇒ x 2 − 2 x − 3 = 0 ⇒ x ∈ {−1;3} .
2 2p
at
3. ∆ 1p
− =1⇔
4a
2p
.m
5m 2 + 10m + 9
− =1
4m
 9 
⇒ 5m 2 + 14m + 9 = 0 ⇒ m ∈  − , −1 2p
 5 
Ecuația dată este echivalentă cu 2 x + 3 x + 1 = 0 .
w
4. 2 2p
1
x1 = −1, x2 = − . 3p
2
a−2 −4
w
5. 2p
Vectorii v1 , v2 sunt coliniari ⇔ =
−8 a+2
3p
Din a − 4 = 32 ⇒ a ∈ {−6;6} .
2
w
6. x − x1 y − y1 1p
Se scrie mai întâi ecuaţia dreptei (AB), după formula = .
x2 − x1 y2 − y1 2p
x +1 y − 2
Rezultă, = ⇒ x + y −1 = 0 .
1 1− 2
Distanţa de la punctul C (4;3) la dreapta AB este dată de formula
2p
ax + by0 + c
d (C , AB) = 0
a2 + b2
4 + 3 −1
şi este egală cu =3 2.
1+1
1. X ( a ) ⋅ X (b ) = ( I 2 − aA)( I 2 − bA) = I 2 − bA − aA + abA2 = I 2 − ( a + b − ab) A = X (a + b − ab) 2

a) , deoarece A2 = A; p
Cum X ( a ) ⋅ X (1) = X ( a + 1 − a ⋅1) = X (1), ∀a ∈ ℝ şi 1∈ {0;1; 2;..., 2014} ⇒
 −4 −2 
ro
X (0) ⋅ X (1) ⋅ X (2) ⋅ ... ⋅ X (2014) = X (1) = I 2 − A =  ; 3
 10 5  p
b  1 0   5a 2a  1 − 5a −2a  2
Cum X (a ) = I 2 − a ⋅ A =  − =
o.
)  . Atunci, p
 0 1   −10a −4a   10a 1 + 4a 
1 − 5a −2a
det( X (a)) = = (1 − 5a )(1 + 4a ) + 2a ⋅10a = 1 − a ;
10a 1 + 4a
nf
2
det( X ( a )) = 0 ⇔ 1 − a = 0 ⇒ a = 1. p
Pentru a = 1 rezultă că există o singură matrice neinversabilă;
1
ei p
c) Dacă X(a) este inversabilă, rezultă că există ( X (a )) −1 astfel încât X ( a ) ⋅ ( X ( a )) −1 = I 2 . 1

p
Vom nota cu X(b) pe ( X (a )) −1 rezultând X (a ) ⋅ X (b) = I 2 ⇔ X (a + b − ab) = I 2 ⇔
at
1 − 5(a + b − ab) −2(a + b − ab)   1 0  2
 = ⇔ a+b-ab=0 de unde rezultă că p
 10(a + b − ab) 1 + 4(a + b − ab)   0 1 
.m
a
b= ;
a −1
a 2
Aşadar, pentru b = se obţine inversa matricei X(a) şi anume p
a −1
 a 
w
( X (a )) −1 = X (b) = X  .
 a −1 
2. x 2 + 1 = 0 ⇒ x = ±i 3
p
w
a)
g ( X ) = ( X − i )( X + i ).
2
p
w
b Polinomul f este divizibil cu polinomul g ( X ) = X 2 + 1 ⇔ f (i ) = f (−i ) = 0 ceea ce este 2

) p
adevărat deoarece f (i ) = (i 2 + i + 1)10 + (i 2 + 1)10 + 1 = i10 + 1 = i 2 + 1 = −1 + 1 = 0. Analog
pentru f(-i). 3
p
c) f ( X ) = ( X 2 + X + 1)10 + ( X 2 + 1)10 + 1 =
= C100 ( X 2 + 1)10 + C101 ( X 2 + 1)9 ⋅ X + C102 ( X 2 + 1)8 ⋅ X 2 + ....... + C1010 X 10 + ( X 2 + 1)10 + 1 =
= 2( X 2 + 1)10 + 10( X 19 + 9 X 17 + ...) + .... = 2

Observăm că a19 este coeficientul lui X19 prin urmare a19 = 10. p
2
p
1
p
ro
1. f ' ( x) = (2 x − 4)e x
2
−4 x+2 3p
o.
;
a)
f ' (0) = −4e 2 ; 2p
nf
b) f este crescătoare pe [ 2;∞ ) deoarece f ' ( x )〉 0 2p
și este descrescătoare pe ( −∞; 2] deoarece f ' ( x )〈0. 2p

x=2 este punct de extrem local.
ei 1p
c) Cum f este descrescătoare pe [ 0;1] ⇒ 0 ≤ x ≤ 1 ⇒ f (1) ≤ f ( x) ≤ f (1) . 3p

at
1
Se calculează f(1) și f(0), ⇒ ≤ f ( x) ≤ e 2p
e
2. x −1 2p
1 3 1
 2 9 
∫0 x + 2 dx = ∫0  x − 2 x + 4 − x + 2  dx =
.m
a)
3p
 x3  1 10 3
 − x + 4 x − 9 ln( x + 2)  = − 9 ln .
2
 3 0 3 2
w
b) 3p
 x −1 
2 2
1 1
 3 
1
 6 9 
V = π ∫  dx = π ∫  1 −  dx = π ∫ 1 − +  dx
0
x+2 0
x+2 0
x + 2 ( x + 2) 2 
 9 1 5 3
w
= π  x − 6 ln( x + 2) −  = π  − 6 ln  . 2p
 x+2 0 2 2
c) x −1 2p
Fie f :[1; 2] → ℝ, f ( x) = . Cum f ‘(x) este pozitivă rezultă că f este strict
x+2
w
2p
1
crescătoare pe [1;2]. Din 1 ≤ x ≤ 2 ⇒ f (1) ≤ f ( x) ≤ f (2) ⇒ 0 ≤ f ( x) ≤ .
4 1p
2 2
1 1
După care se integrează inegalitatea, 0 ≤ ∫ f ( x)dx ≤ ∫ dx = ;
1 1
4 4
Varianta 2
Prof: Stan Adrian
ro
o.
1. 3p
a 2 = 18 − 2 ⋅ (9 + 6 2)(9 − 6 2 ) ⇒
(a − 2 3)
2 2p
a 2 = 12, a〉 0 ⇒ a = 12 = 2 3 . = 0.
nf
2. r =7 1p
an = a1 + (n − 1) ⋅ r ⇒ 192 = 3 + (n − 1) ⋅ 7 n=28
2p
Rezultă 3 + 10 + 17 +….+ 192 = 2730
ei
2p
3. Relațiile lui Viete: x1 + x2 = −4, x1 ⋅ x2 = 1 ; 2p

at
x1 − 1 x2 − 1 2 x1 x2 + x1 + x2 − 4
+ = = 2. 3p
x1 + 2 x2 + 2 x1 x2 + 2( x1 + x2 ) + 4
4. Condiții de existență: x ∈ ( 3; ∞ ) . 1p
.m
Ecuația dată este echivalentă cu ( x − 3)( x − 1)2 = ( x − 2)3 ⇒ 2p

 5 + 5 
x 2 − 5 x + 5 = 0. S =  . 2p
 2 
w
5. sin(900 + x) = cos x, cos(1800 − x ) = −cosx 2p

sin(1800 − x) = sin x, cos(900 + x) = − sin x 2p
Suma dată este egală cu 0.
w
1p
6. Din teorema cosinusului AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 AB ⋅ BC ⋅ cos B 2p

se obține AC=5
w
1p
3
sin A = 1 − cos 2 A = .
5 2p

1. 4 −1 2   −2 −1 2  3p
a)    
A(3) ⋅ A(−3) =  2 6 −1 ⋅  2 0 −1 
2 1 4   2 1 −2 

 −6 −2 5 
 
A(3) ⋅ A(−3) =  8 −3 0  . 2p
 6 2 −5 

ro
b) Calcul A(x)+A(-x) 3p
Calculul determinantului det(A(x)+A(-x))=0
o.
2p
c) c)Calculul determinantului 2p
x3 + 5 x2 + 6 x = 0
nf
2p
x ∈ {−3, −2,0} . 1p
2. Se calculează f(2) şi se egalează cu expresia dată în enunţ. 2p

ei
f(2)= 8+4m+2n+p = 2(2m+n+9) de unde rezultă că p=10.
a) 3p
b) Din x2 +x-2=0 rezultă x1= - 2 şi x2 =1. 1p

at
 f (−2) = 0
f ( X )⋮ g ( X ) = ( X − 1)( X + 2) ⇔  2p
 f (1) = 0
4m − 2n = −2 2p
.m
⇔ ⇒ m = −4, n = −7.
m + n = −11
c) f ( X ) = X 3 − 4 X 2 − 7 X + 10 = ( X 2 + X − 2)( X − 5) = 2p
Cum f(1)=0 aşadar, produsul
= ( X + 2)( X − 1)( X − 5) ⇒
w
2p
f (0) ⋅ f (1) ⋅ f (2) ⋅ ..... ⋅ f (2010) îl conţine pe f(1) prin urmare este egal cu zero.
1p
w

w
1. f '( x) = 3x + 2 x ln x . 3p
a) f ( x) − f (1)
lim = f '(1) = 3 . 2p
x →1 x −1
b) f ''( x) = 5 + 2 ln x . 3p
 1   1  2p
f este convexă pe  2 , ∞  și concavă pe  −∞, 2  .
e e   e e
c) ecuația tangentei în punctul A( x0 , y0 ) este y − y0 = f '( x0 )( x − x0 ) . 1p
y0 = f ( x0 ) ⇒ y0 = f (1) = 1 ⇒ 1p
Ecuația dreptei este y − 1 = f '(1)( x − 1) ⇒ y − 1 = 3( x − 1) ⇒ 3x − y − 2 = 0
3p
2. a + b = 2 3p
ro
Din condițiile de continuitate și derivabilitate a lui f se obține  .
a) 2a + b = −2 2p
Din rezolvarea sistemului rezultă a = −4, b = 6.
b) F(x) este primitiva lui f ⇔ F '( x) = f ( x ) 2p
o.
2
F este convexă deoarece F ''( x ) = f '( x ) = 〉 0, ∀x ∈ ( 2; ∞ ) . 3p
x−2
nf
c) 1
1
1
1 3p
∫0 −4 x 2 + 6 x + 2dx = ∫0

dx =
3   17  
2 2
2p
−4  x +  −   
 4  4  

ei
1  7 − 17 3 − 17 
=− ln − ln .
2 17  7 + 17 3 + 17 
at
.m
Varianta 3
w
Prof: Stan Adrian

w
w
1. n n 1p
f (1) + f (2) + ..... + f (n) = ∑ k 2 + 3∑ k − 2n
k =1 k =1 2p
n
n(n + 1)(2n + 1) n n(n + 1)
∑k2 =
k =1 6
,∑k =
k =1 2 2p
n(n + 1)(n + 5)
S= − 2n
3
2. am − an = (m − n) ⋅ r a26 − a18 = (26 − 18) ⋅ r ⇔ 178 − 122 = 8r ⇒ r = 7 1p
a18 − a1 = (18 − 1) ⋅ r ⇔ 122 − a1 = 17 ⋅ 7 ⇒ a1 = 3 . 2p
(a + a ) ⋅ n (3 + 178) ⋅ 26
ro
S 26 = 1 26 = = 181 ⋅13 = 2353 . 2p
2 2
3.  1 91 3p
Ecuația dată este echivalentă cu 3x  9 + 1 +  = 273 ⇒ 3x ⋅ = 273 ⇒
 9
o.
9 2p
3 = 3 ⇒ x = 3.
x 3
nf
4. x 2 + y 2 = ( x + y ) 2 − 2 xy ⇒ 39 = 9 − 3 xy ⇒ xy = −10 . 2p
x + y = 3
Sistemul dat devine  ⇒ ( x, y ) ∈ {( −2;5) , (5; −2)} . 3p
 xy = −10
5.
ei
Mijlocul lui [ BC ] este M (1; −5) iar panta dreptei AB este 3. 2p
Ecuația dreptei AM este y − yM = m( x − xM ) , 3 x − y − 8 = 0 . 3p

at
6. b2 + c2 − a2 1 2p
Se calculează cos A = = .
2bc 8
.m
3 7 1p
sin A = 1 − cos 2 A = .
8 2p
a 16 7
Din teorema sinusurilor se obține = 2R ⇒ R = .
sin A 7
w

w
1. 0 1 2  2p
a)  
A + I 3 =  1 0 −2 
w
1 2 0 
 
3p
det( A + I 3 ) = 2
b) A + m I3 este inversabilă ⇔ det( A + mI 3 ) ≠ 0 3p

Calculul determinantului matricei A + mI 3 si rezolvarea ecuaţiei det( A + mI 3 ) = 0 2p
Concluzia, det( A + mI 3 ) ≠ 0 ⇔ m ∈ ℝ − {0}
c) 0 1 1 1p
 
( A + I3 ) =  1
T
0 2
2 −2 0 

3p
 4 4 −2 
 
( A + I 3 ) =  −2
*
−2 2  1p
ro
 2 1 −1 

1
X = ( A + I 3 ) −1 = ⋅ ( A + I 3 )*
det( A + I 3 )
o.
2. ˆ = 2ˆ a + 1ˆ
f (1) 2p
a) 2ˆ a + 1ˆ = 2ˆ ⇒ a = 3ˆ 3p
nf
b) a = 3̂ ⇒ f ( x) = x 2 + x 1p
f ( x) = 2ˆ ⇔ x 2 + x = 2ˆ 2p
{ }
x ∈ 1,3
ˆ ˆ
ei
2p
at
c) f ⋮ ( x + 1)
ˆ ⇔ f (−1)ˆ = 0ˆ ⇔ f (4)ˆ = 0ˆ 2p
a = 1ˆ ⇒ f ( x) = x 2 + 4ˆ x + 3ˆ 2p
.m
ˆ = 1ˆ + 1ˆ + 3ˆ = 0ˆ
f (4)
1p
w

w
1. − x 2 + 3x − 1 3p
a) f '( x) = ;
ex 2p
w
f '(0) = −1 .
b) 2x −1 2 3p
lim f ( x) = lim x
= lim x = 0
x →∞ x →∞ e x →∞ e
2p
y = 0 ecuația asimptotei către ∞ .
c) x2 − 5 x + 4 2p
f ”( x) =
ex
x 2 − 5 x + 4 = 0 ⇒ x1 = 1, x2 = 4. Atunci, f ”( x) 〉 0, ∀x ∈ ( −∞;1] ∪ [ 4; ∞ ) 3p
2. f admite primitive pe R ⇔ f este continuă pe R Se studiază continuitatea în 1: 2p

lim f ( x) = lim f ( x) = f (1) = 0 ⇒ f este continuă în 1, deci si pe R.
a) x ր1 xց1 3p
b) 2 1
1 1 2p
∫ f ( x)dx =I1 + I 2 unde I1 = ∫ (e x −1 − 1)dx = (e x −1 − x) = − şi
0 e
0 0 2p
ro
2 4
x 2 11
I 2 = ∫ ( x3 − 1)dx =( − x) = .
1
4 1 4
2 1p
11 1
∫ f ( x)dx = −
o.
0
4 e
c) ( x − 1)( x 2 + x + 1) 2p
g ( x) = = x −1
x2 + x + 1
nf
1p
2 2
VolCg = π ∫ g 2 ( x)dx =π ∫ ( x − 1) 2 dx =
1 1
( x − 1) 2 π
3
VolCg = π = .
ei 2p
3 1 3
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Stoica Alina Codruţa
ro
o.
( )
1. +5 x+2 2p
= 4 x+ 2 ⇔ 2 x +5
= 22 ⇔ 2x +5
= 22 x + 4
2 2 2
2x
2p
nf
x2 + 5 = 2x + 4 ⇒ x2 − 2x + 1 = 0
1p
x =1
 x1 + x2 = m + 1
2.
ei 3p

 x1 x2 = 2m 2p
x1 x2 − 2 x1 − 2 x2 + 2 = 0
at
3.
(
Condiţii de existenţǎ : x ∈ −∞; − 3  ∪  3; +∞ şi x ∈ [1; +∞ ) ⇒ x ∈  3; +∞
  )  )
2p
.m
x − 3 = ( x − 1) ⇒ −3 = 2 x + 1
2 2
2p
x = 2 ∈  3; +∞ ) 1p
w
4. 2 x − 1 ∈ {1,3,5,15} 2p
x ∈ {1, 2,3,8} 2p
w
1
p= 1p
4
5. 2 3 2p
w
mMN = − şi panta mediatoarei segmentului MN este

3 2 1p
3 2p
Panta paralelei prin P este
2
Ecuaţia paralelei prin P este 3x − 2 y + 3 = 0

6.  2 6
2 3p
1
sin x + cos x = 1 ⇒ sin x +  −
2 2 2
 = 1 ⇒ sin 2 x =

 5  25
3π
Deoarece sin x < 0 pentru x ∈  π ,  avem sin x = −
1 2p
 2  5
ro
1. 1 1 2  2p
a)  
A =  2 −1 −2  3p
o.
1 4 m 
 
det A = −3m + 24
nf
b) Pentru m=6 avem det A = 0 1p
Studierea compatibilităţii sistemului: sistem compatibil simplu nedeterminat 2p

ei
α 6 − 4α 2p
Gǎsirea soluţiei sistemului: x = ,y= , z = α cu α ∈ ℝ
3 3
at
c) Pentru m ≠ 6 avem det A ≠ 0 2p
Aplicarea regulii lui Cramer şi aflarea soluţiei x=0, y=2, z=0. 2p

.m
Pentru m = 6 avem det A = 0 şi sistemul este compatibil conform punctului b. 1p
2. x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 = 2 x ( y − 3) − 6 y + 18 + 3 2p
a) = 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3 ) + 3 = 2p
w
2 ( x − 3)( y − 3) + 3 1p
b) x x = 2 x 2 − 12 x + 21 1p
w
2p
2 x 2 − 12 x + 21 = 11
2p
x 2 − 6 x + 5 = 0 cu soluţiile x1 = 1 şi x2 = 5
w
c) Arată că x 3 = 3, ∀x ∈ ℝ 2p
1p
Avem x = 1 2 3 ... 8 9 ... 2014
2p
Operaţia fiind asociativă avem că 1 2 3 ... 8 9 ... 2014 = x 9 = x 3 = 3
1. ln x 1 2p
lim f ( x) = lim = lim = 0 rezultă y = 0 asimptotă orizontală spre ∞
a) x →∞ x →∞ x L ' H x →∞ x
2p
ln x − ∞
lim f (x ) = lim = (− ∞ ) ⋅ = (− ∞ ) ⋅ (+ ∞ ) = −∞
1
= 1p
x →0 x →0 x 0 0+
x >0 x >0
ro
rezultă x = 0 asimptotă verticală la dreapta
b) 1 2p
′ ′ ′ ⋅ x − ln x ⋅ 1
o.
 ln x  (ln x ) ⋅ x − ln x ⋅ ( x ) x 1 − ln x
f ′( x) =   = 2
= 2
=
 x  x x x2
f ′( x ) = 0 ⇒ 1 − ln x = 0 ⇒ ln x = 1 ⇒ x = e
1p
f ′(x)
0
nf e +∞
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + +0 − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − −
2p
ei
f (x) 1
e
at
x = e punct de maxim
c) e < π , deoarece f este descrescătoare pe (e,+∞ ) avem f (e ) > f (π ) 2p

.m
ln e ln π 3p
e
>
π
( ) ( )
⇒ π ln e > e ln π ⇒ ln e π > ln π e ⇒ e π > π e
2.
∫ x sin x dx = − x cos x + ∫ cos x dx
3p
w
a) = − x cos x + sin x + c 2p
w
b)
∫x
n
sin x dx = − x n cos x + n ∫ x n −1 cos x dx 2p
2p
∫ x cos x dx = x sin x + ( n − 1) ∫ x sin x dx
n −1 n −1 n−2
w
1p
Finalizare I n = − x n cos x + nx n −1 sin x + n ( n − 1) I n − 2
c)  π 1p
x ∈  0;  ⇒ 0 ≤ sin x ≤ 1
 4 2p
0 ≤ x n sin x ≤ x n 2p
x n +1
0 ≤ ∫ x n sin x dx ≤ atunci lim I n = 0
n +1 n →∞
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 2
ro
o.
1. 5
log 2 5 − log 2 3 = log 2
3
2p
nf
5 12
log 2 + log 2 = log 2 4 2p
3 5
1p
log 2 4 = log 2 22 = 2 log 2 2 = 2 ⋅1 = 2
ei
2. k
k 2p
Tk +1 = C8k 2 = C8k 2 2
at
2p
k
∈ ℕ ⇒ k ∈ {0, 2, 4, 6,8} avem 5 termeni raţionali 1p
2
.m
Dezvoltarea are 9 termeni, deci 4 termeni vor fi iraţionali
3. z = a + bi, a, b ∈ ℝ ⇒ z = a − bi 1p
3a − bi = 6 + i 2p
w
a = 2, b = −1
2p
4. 2p
AB = ( xB − x A ) + ( y B − y A ) = ( −1 − 4 + m ) + ( 2 − 4 − m )
2 2 2 2
w
2p
( m − 5) + ( m + 2 )
2 2
=5
1p
w
m 2 − 3m + 2 = 0 cu soluţiile m1 = 1 şi m2 = 2 .
5. 2p
AB = ( xB − x A ) + ( y B − y A )
2 2
1p
(5 − m) + ( 2 + m)
2 2
=5
2p
m 2 − 3m + 2 = 0 cu soluţiile m1 = 1 şi m2 = 2
6. a 2 = b 2 + c 2 − 2bc cos A = 6 2 + 4 2 − 2 ⋅ 6 ⋅ 4 ⋅ cos 60 2p
1 1p
a 2 = 36 + 16 − 48 ⋅ = 28 ⇒ a = 2 7
2
2p
p = 10 + 2 7
ro
1.  20140 0 0
a)  
Dacǎ x = 0 avem A ( 0 ) =  0 1 0
o.
2p
 0 0 1 
 3p
A ( 0 ) = I3 ⇒ I3 ∈ G
b)  2014 x

Pentru x, y ∈ ℝ avem A ( x ) A ( y ) =  0
nf
0 0   2014 y

1 x  0
0 0
1 y

3p
 0
ei
 0 1  0 0 1 
 2014 x + y 0 0 
at
 
A( x) A( y) =  0 1 x + y ∈G , x + y ∈ ℝ
2p
 0 0 1 

.m
c)  20142 x 0 0 2p
 
A2 ( x ) = A ( x ) A ( x ) = A ( 2 x ) =  0 1 2x 
 0 0 1 

w
20142 x 0 0 2p
det A ( x ) =
2
0 1 2x ⇒
w
0 0 1
1
20142 x = 2014 ⇒ 2 x = 1 ⇒ x = 1p
w
2. x, y ∈ (3,+∞) ⇒ x − 3 > 0, y − 3 > 0 2p
a) x y = xy − 3x − 3 y + 12 = (x − 3)( y − 3) + 3 > 3 ⇒ x y ∈ (3,+∞) 3p
b) x x = x ⇒ x 2 − 3x − 3 x + 12 = x 3p
2p
⇒ x 2 − 7 x + 12 = 0 cu soluţiile x1 = 3 şi x1 = 4
c) Verificăm dacă f ( x + y ) = f ( x ) f ( y ) f ( x + y ) = e x + y + 3
2p
f ( x ) f ( y ) = ( f ( x) − 3)( f ( y ) − 3) + 3 = ( e x + 3 − 3)( e y + 3 − 3) + 3 = e x ⋅ e y + 3 = e x + y + 3
Fie x1 , x2 ∈ R , din f ( x1 ) = f ( x2 ) ⇒ e x1 + 3 = e x2 + 3 ⇒ e x1 = e x2 ⇒ x1 = x2 deci f injectivă

1p
ro
Din f ( x ) = y ⇒ e x + 3 = y ⇒ e x = y − 3 ⇒ x = ln ( y − 3) ∈ R pentru y ∈ ( 3, +∞ ) deci f surjectivă 1p
Aşadar f bijectivă
o.
1p
Cum f este morfism bijectiv rezultă că f este izomorfism de grupuri.
nf
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) ei
1. 1 1 2p
a) cos este funcţie mărginită −1 ≤ cos ≤ 1
x x
at
1
lim x 2 cos =0 2p
x →0 x
1p
.m
f este continuă
b) f ( x) − f (0) 2p
f ' ( 0 ) = lim
x →0 x 3p
f ' ( 0) = 0
w
c) 1 2 n3 3 n3 n n3 1p
an = 3 cos n + 3 cos + 3 cos + ... + 3 cos
3
n n 2 n 3 n n
w
n +1
an ≤ 2 2p
2n
w
2p
n +1
lim = 0 ⇒ lim an = 0
n →∞ 2n 2 n →∞
2. Dacă F : (0,+∞ ) → R este o primitivă a lui f : (0,+∞ ) → R atunci F este derivabilă pe (0,+∞ ) şi 1p
a) F ′(x ) = f ( x ) , ∀x ∈ (0,+∞)
1p
F ′( x ) = f ( x ) = ln x − x
′ ′ 1− x 2p
F ′′( x ) = f ′( x ) = (ln x − x ) = (ln x ) − x ′ = − 1 =
1
x x
1p
< 0 pentru x ∈ (1,+∞ ) , deci F concavă pe (1,+∞ )

1− x
x
∫ (x − f ( x) + ln x ) dx = ∫ (x − ln x + x + ln x ) dx =
b) 2 2 2p
= ∫ (2 x ) dx = ∫ 4 x dx = 2p
2 2
ro
x3 1p
=4 +C
3
f ( x) ln x − x 1
o.
c) 1p
g ( x) = = = ln x − 1
x x x
2p
1  ′ ln 2 x
G ( x) = ∫ g ( x)dx = ∫  ln x − 1dx = ∫ ln xdx − ∫ dx = ∫ (ln x ) (ln x )dx − ∫ dx =
1
− x+C
nf
x  x 2
1p
ln 2 1
G (1) = − 1 + C = −1 + C
2
ei
1 3 ln 2 x 3 1p
−1+ C = ⇒ C = deci G ( x) = −x+
2 2 2 2
at
.m
w
w
w
Varianta 3
ro
o.
1. z 2 + z +1 = 0 ⇒ z3 = 1 2p
3p
1 z2 +1 − z
nf
1
deci z + 4 = z + =
4
= = −1
z z z z
2. Avem între rǎdǎcini relaţia x 2 − x1 = 3 şi din relaţiile lui Viete pentru ecuaţia f(x)=0 mai avem 1p
3− a
ei
x2 + x1 = −a deci x2 = care verificǎ ecuaţia f ( x ) = 0 2p
2
2p
at
Din ecuaţia a + 8a − 9 = 0 se obţin soluţiile a = 1 şi a = −9 .
2
3. x +1 > 0
Condiţii de existenţǎ  adicǎ x ∈ ( 0; +∞ )
 x>0
.m
1p
Folosind proprietǎţile logaritmilor avem lg ( x + 1) x = lg 90 2p
2p
rezolvând ecuaţia x 2 + x − 90 = 0 obţinem soluţia x = 9 .
w
4. 1 1 1 1 2p
1+ + 2 + ... + 2014 = 2 − 2014
2 2 2 2
2p
w
 1 1 1 
1 + 2 + 22 + ... + 22014  = 1 1p
 
 1 1 1  1
1 + + 2 + ... + 2014  = 1 − 2014
w
 2 2 2  2
5. → → → → → → → 2p
Dacǎ notǎm AB = u si BC = v obţinem prin calcul vectorial AC + BD = 3 v
3p
→ → →
adicǎ AC + BD = 3 v = 3 ⋅10 = 30
6. x1 x2 + y1 y2 −2 3p
cos α = = <0
x + x2
1
2 2
y + y2
1
2 2
41 13 2p
deci unghiul este obtuz
ro
1. Prin calcul direct obţinem
a)
 1 2 3 2p
σ2 = 
 2 3 1
o.
1 2 3 
σ3 = =e 3p
1 2 3 
nf
b) b) Vom avea ecuaţia σ 2014 ⋅ x = e ⇒ σ ⋅ x = e . 3p
2p
 1 2 3
cu soluţia x = σ −1 =  
 2 3 1
ei
c) c) Notǎm α = σ 1 ⋅ σ 2 ⋅ σ 3 ⋅ σ 4 ⋅ σ 5 ⋅ σ 6 cu o ordonare oarecare a factorilor şi avem 1p
at
2p
ε (α ) = ε (σ 1 ) ⋅ ε (σ 2 ) ⋅ ε (σ 3 ) ⋅ ε (σ 4 ) ⋅ ε (σ 5 ) ⋅ ε (σ 6 ) = (−1)m (σ )+ε (σ
1 2 ) + m (σ 3 ) + m (σ 4 ) + m (σ 5 ) + m (σ 6 )
= −1
2p
adica σ este permutare impara.
.m
2.
( ) ()
f 0ɵ = f 1ɵ = m 1p
f ( 2ɵ ) = m + 1ɵ
a) 2p
w
f ( 0ɵ ) + f (1ɵ ) + f ( 2ɵ ) = 1ɵ + 3ɵm = 1ɵ
2p
w
b)
( ) ()
f 0ɵ = f 1ɵ = 2ɵ 2p
f ( 2ɵ ) = 0ɵ ⇒ x = 2ɵ
1p
1
w
f = ( x − 2ɵ ) ( x + x + 2ɵ ) = ( x + 1ɵ ) ( x )
2p
2 2
+ x + 2ɵ
Verificǎm şi cǎ 2ɵ nu este rǎdǎcinǎ dublǎ
c) Dacǎ m = 2ɵ atunci f este reductibil cum am vǎzut la punctul a)

2p
Dacǎ m = 0ɵ atunci f este reductibil deoarece f = x 2 x + 2ɵ ( ) 1p
2p
Dacǎ m = 1ɵ atunci
( ) ( ) adicǎ
f 0ɵ = f 1ɵ = 1ɵ
f ireductibil peste Z3 [ X ] .
f ( 2ɵ ) = 1ɵ + 1ɵ = 2ɵ
ro
o.
1. f ( x) − f (1) 1p
lim = f ′(1)
a) x →1 x −1
′
(
f ′( x ) = e x + x 2 = e x + 2 x)
nf
2p
f ′(1) = e1 + 2 ⋅1 = e + 2 1p
f ( x) − f (1) 1p
= e+2
lim
x →1 x −1
ei
′
b)
(
f ′′( x ) = e x + 2 x = e x + 2 ) 3p
at
2p
f ′′(x ) = e x + 2 > 0 , ∀x ∈ R deci f este convexă pe ℝ
c) ( )
lim f ( x) = lim e x + x 2 = ∞ + ∞ = ∞ rezultă că f nu are asimptotă orizontală spre ∞ 2p
.m
x →∞ x →∞
1p
Căutăm asimptotă oblică y = mx + n spre ∞
f ( x) e x + x2 ∞ e x + 2x
m = lim = lim =   = lim =∞+∞=∞
w
x →∞ x x →∞ x  ∞  L ' H x →∞ 1 2p
rezultă că f nu are asimptotă oblică spre ∞

w
2. 1
x 1 2x
1 2p
I1 = ∫ dx = ∫ dx
a) 0
1+ x 2
2 0 1 + x2 3p
w
1 1 ln 2
ln(1 + x 2 ) =
2 0 2
b) xn 2p
Pentru x ∈ [0,1] ⇒ 0 ≤ ≤ xn
1 + x2n
1 3p
Se integreazǎ inegalitǎţile şi se obţine cǎ I n ≤ pentru orice n natural nenul.
n +1
c) 1
xn xn
1
xn α n +1
lim I n (α ) = lim ∫ dx ⇒ 0 ≤ ≤ x ⇒0≤∫
n
dx ≤
n →∞ n →∞ 1 + x 2 n 1 + x 2n 1 + x2n n +1
0 0 2p
pentru α ∈ [ 0;1] folosind criteriul cleştelui avem lim I n (α ) = 0

n→∞
1p
1 α
xn xn
ro
Dacǎ α > 1 avem I n (α ) = ∫ dx + ∫1 1 + x2 n dx
0
1 + x 2n
α
xn cn
Fie c ∈ (1, α ) avem ∫1 1 + x 2n = ( ) () (
α − = α − ) 2n
o.
dx F F 1 1 2p
1+ c
cn 1
lim(α − 1) = lim(α − 1) =0
nf
n→∞ 1+ c 2n n →∞ 1
+c n
cn ei
at
.m
w
w
w

Varianta 1
Prof: Szép Gyuszi
Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului
indicat în barem.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
ro
1. 2 + 3i (2 + 3i)(1 − i) 2 − 2i + 3i − 3i 2 5 + i 3p
= = =
1+ i (1 + i)(1 − i ) 1− i2 2
2 + 3i 5 1  2 + 3i  5
= + i ⇒ Re  = .
2p
o.
1+ i 2 2  1+ i  2
2. ∆
Știm că, în ipoteza a < 0 , funcția f (x) = ax 2 + bx + c are valoarea maximă f max = − . 1p
4a
nf
∆ 13 13
În cazul nostru, ∆ = 32 − 4 ⋅ (−1) ⋅1 = 13 . Atunci − =− = . 2p
4a 4 ⋅ (−1) 4
13 2p
Prin urmare, f max = .
4
ei
3. Încercăm să încadrăm numărul log 3 534 între două numere naturale consecutive. 1p
Avem 35 < 534 < 36 și, ținând cont de faptul că funcția f : (0, +∞) → ℝ , f (x) = log 3 x este strict
2p
at
crescătoare, putem afirma că log 3 35 < log 3 534 < log 3 36 , adică 5 < log 3 534 < 6 .
Atunci [ log 3 534] = 5 . 2p
4. Există 90 numere naturale cu două cifre, și anume cele de la 10 până la 99 . Prin urmare, avem 90 2p
.m
cazuri posibile.
Cazurile favorabile sunt numerele naturale pentru care cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra
unităților, adică numerele 20, 31, 42, 53, 64, 75, 86, 97 . Prin urmare, avem 8 cazuri posibile. 2p
8 4
Probabilitatea este P = = . 1p
w
90 45
5. Punctul A ( −1, 2 ) aparține dreptei dacă 2 = − a + b (am înlocuit x = −1 și y = 2 în relația
2p
y = ax + b ).
Punctul B ( 0,3) aparține dreptei dacă 3 = b (am înlocuit x = 0 și y = 3 în relația y = ax + b ).
w
2p
Din 2 = − a + b și 3 = b obținem a = 1 . Așadar, a = 1 și b = 3 . 1p
6. Știm că sin(2kπ + x) = sin x și cos(2kπ + x) = cos x , pentru orice k ∈ ℤ , x ∈ ℝ . 1p
Avem sin(2014π ) = sin 0 = 0 și cos(2013π ) = cos(2012π + π ) = cos π = −1 .
w
3p
1p
Deci cos 2 (2013π ) + sin(2014π ) = (−1) 2 + 0 = 1 .
1. Elementul 1 din a doua linie a permutării σ are la stânga lui un singur element mai mare decât el (pe
a) 2 ). Elementul 2 nu are la stânga lui elemente mai mari decât el. Elementul 3 are la stânga lui un 3p
singur element mai mare decât el (pe 4 ). Elementul 4 nu are la stânga lui elemente mai mari decât
el. Deci numărul de inversiuni este m(σ ) = 1 + 0 + 1 + 0 = 2 .
2p
Signatura permutării este ε (σ ) = (−1) m (σ ) = (−1) 2 = 1 , de unde rezultă că permutarea σ este pară.
b) 1 2 3 4  1 2 3 4 1 2 3 4 1p
τ2 =  ⋅ = .
2 3 4 1 2 3 4 1 3 4 1 2
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1p
τ3 = ⋅ = .
3 4 1 2 2 3 4 1 4 1 2 3
1 2 3 4 1 2 3 4  1 2 3 4
τ4 =  ⋅ =  = e. 1p
4 1 2 3  2 3 4 1  1 2 3 4
{ }
Avem A = τ , τ 2 , τ 3 , e . Prin urmare, mulțimea A are patru elemente. 2p
ro
c) 1 2 3 4 1 2 3 4 2p
Din σ =   rezultă că σ = 
−1
.
 2 1 4 3 2 1 4 3
1 2 3 4  1 2 3 4
o.
2p
Avem x = τσ −1 , adică x =   ⋅ .
2 3 4 1 2 1 4 3
1 2 3 4
Prin urmare, x =  . 1p
nf
3 2 1 4
2. Evident, 1 și 2 sunt numere raționale. 1p
a) Avem că 22 − 3 ⋅1 = 4 − 3 = 1 . 2p
 2 3
Așadar, A =  ∈ H .
ei 2p
 1 2
b)  a 3b   c 3d 
Trebuie să arătăm că pentru orice elemente  ,   ∈ H , avem că 1p
at
b a  d c 
 a 3b   c 3d 
  ⋅ ∈ H .
b a  d c 
.m
 a 3b   c 3d 
 ∈ H rezultă că a, b, c, d ∈ ℚ , iar a − 3b = 1 și c − 3d = 1 .
2 2 2 2 1p
Din  , 
 b a   d c 
 a 3b   c 3d   ac + 3bd 3(ad + bc) 
Avem   ⋅ = .
 b a   d c   ad + bc ac + 3bd  1p
w
Cum a, b, c, d ∈ ℚ , rezultă că ac + 3bd , ad + bc ∈ ℚ .

În plus, ( ac + 3bd ) − 3 ⋅ ( ad + bc ) = a 2 c 2 + 6abcd + 9b 2 d 2 − 3a 2 d 2 − 6abcd − 3b 2 c 2 =
2 2
1p
a 2c 2 − 3a 2 d 2 − 3b 2c 2 + 9b 2 d 2 = a 2 (c 2 − 3d 2 ) − 3b 2 (c 2 − 3d 2 ) = (a 2 − 3b 2 )(c 2 − 3d 2 ) = 1 ⋅1 = 1 .
w
 a 3b   c 3d 
Am arătat astfel că   ⋅  ∈ H . În concluzie, mulțimea H este parte stabilă a mulțimii
b a  d c  1p
w
M2 (ℚ) în raport cu înmulțirea matricelor.

c)  a 3b   c 3d   a 3b   c 3d   ac + 3bd 3(ad + bc) 
Fie  ,   ∈ H . Avem   ⋅ =  și
b a  d c   b a   d c   ad + bc ac + 3bd 
 c 3d   a 3b   ca + 3db 3(da + cb) 
  ⋅ =  . Cum înmulțirea numerelor raționale este
 d c   b a   ad + cb ca + 3db  1p
 a 3b   c 3d   c 3d   a 3b 
comutativă, rezultă că   ⋅ = ⋅  , adică înmulțirea este comutativă
b a  d c  d c  b a 
pe H .
Știm că înmulțirea matricelor din M2 (ℚ) este asociativă. Cum mulțimea H este parte stabilă a
1p
mulțimii M2 (ℚ) în raport cu înmulțirea matricelor, va rezulta că ,, ⋅ ” este asociativă pe H .
1 0  a 3b 
Matricea   ∈ H este element neutru, adică pentru orice element   ∈ H , avem
0 1 b a 
1p
 a 3b   1 0   1 0   a 3b   a 3b 
  ⋅ =  ⋅ = .
b a  0 1 0 1 b a  b a 
 a 3b  a 3b  a 3b  1p
 ∈ H . Avem = a 2 − 3b 2 = 1 ≠ 0 , de unde rezultă că matricea 
ro
Fie   este
b a  b a b a  1p
inversabilă.
Prin urmare, (H, ⋅) este grup abelian.
o.
( )=
′
1. 2p
nf
′ x '⋅ x + x + 2 − x ⋅ x + x + 2
2 2
a)  x
f '(x) =   =
( )
2
 x +x+2 
2
x2 + x + 2
2x +1
x2 + x + 2 − x ⋅
ei
2 x 2 + x + 2 = 2( x + x + 2) − x(2 x + 1) = x+4
2
= , x∈ℝ.
x + x+2
2
2( x 2 + x + 2) x 2 + x + 2 2( x 2 + x + 2) x 2 + x + 2 3p
at
b) 2 2p
 1 7
Avem x + x + 2 =  x +  + > 0 pentru orice x ∈ ℝ . Atunci 2 ( x 2 + x + 2 ) x 2 + x + 2 > 0 ,
2
 2 4
pentru orice x ∈ ℝ .
.m
Semnul funcției f ' este dat de semnul funcției g : ℝ → ℝ , g (x) = x + 4 . 1p

Așadar, funcția f este descrescătoare pe intervalul (−∞, −4] și crescătoare pe intervalul [−4, +∞) . 2p
c) Funcția f este continuă pe ℝ , deoarece se obține din operații cu funcții continue. 1p

x x
w
Avem lim f (x) = lim = lim = −1 1p

x → −∞
x +x+2
x →−∞ 2 x → −∞
1 2
−x 1+ + 2
x x
x x
w
și lim f (x) = lim = lim =1.

x →∞ x →∞
x +x+2
2 x→∞ 1 2 1p
x 1+ + 2
x x
w
2 14
Conform subpunctului b), funcția f are un punct de minim x = −4 . Obținem f min = − .
7 2p
 2 14 
Atunci Im( f ) =  − ,1 .
 7 
2. x (− x + 3)( x 2 + 9) x 2p
a) −x + 3 − = − 2 =
x +9
2
x +9
2
x +9
− x3 − 9 x + 3 x 2 + 27 − x
= = 2p
x2 + 9
− x3 + 3 x 2 − 10 x + 27
= f (x) , pentru orice x ∈ ℝ . 1p
x2 + 9
b) 9 9 2 9
 x  x2
∫1 ( − + ) = ∫1  − − + − = ∫1 ( x 2 + 9)2 dx =
2
x 3 f (x) d x x 3 x 3  dx 2p
x2 + 9 
 x ′ 2p
9 9 9
1 1 x 1 1
= − ∫ x ⋅ 2  dx = − ⋅ 2 + ∫ 2 dx =
2 1  x +9 2 x +9 1 2 1 x +9
9
1 9 1  1 1 1
ro
x
−  −  + arctg =  arctg 3 − arctg  . 1p
2  90 10  6 31 6 3
c) Facem schimbarea de variabilă x = f (t) . Atunci dx = f '(t) dt . 1p
o.
3 0 1
Atunci ∫f
−1
( x) dx = ∫ t ⋅ f ′(t ) dt = − ∫ t ⋅ f ′(t ) dt = 1p
19 1 0
10
1 1 1 1
 t  19 t 2
nf
1
= −t ⋅ f (t ) 0 + ∫ f (t) dt = − f (1) + ∫  −t + 3 − 2 = − − + 3t 0 − ln(t 2 + 9) =
1 1
 dt
0 0
t +9 10 2 0 2 0
2p
19 1 1 10 3 1 10
= − − + 3 − ln = − ln . 1p
10 2 2 9 5 2 9
ei
at
.m
w
w
w

Varianta 2
Prof: Szép Gyuszi
indicat în barem.
ro
1. Avem că 2 x − 3 = 3i sau 2 x − 3 = −3i , 3p
3 3 3 3
iar de aici obținem soluțiile x1 = + i și x2 = − i . 2p
2 2 2 2
∆ 
o.
2.  b 1p
Vârful unei parabole y = ax 2 + bx + c este V  − ,− .
 2a 4a 
În cazul nostru,
 2
11 
nf
 2 5 1 5
∆ = 4(3m + 1) − 4m = 4(9 m + 5m + 1) = 36  m + m +  = 36  m +  +
2 2
 > 0 , pentru
 9 2p
9  18  324 
orice m ∈ ℝ .
∆  5
2
11 
Atunci − = −9  m +  +
ei
 < 0 , pentru orice m ∈ ℝ , ceea ce înseamnă că vârful
4a  18  324  2p
parabolei se află sub axa Ox pentru orice m ∈ ℝ .
at
3. Pentru existența expresiei log 2 x + 3 impunem condiția x + 3 > 0 , adică x ∈ ( −3, +∞) . 1p
Ecuația dată, pentru x ∈ ( −3, +∞) , este echivalentă cu ecuația x+3 = 2. 2p

Ridicând la pătrat, obținem x + 3 = 4 , 1p
.m
de unde rezultă că x = 1∈ ( −3, +∞ ) este soluția ecuației date. 1p

4. k 3p
2
Termenul general este Tk +1 = C7k x 7 − k   = Ck7 2k x 7 − 2 k , unde k ∈ {0,1, 2, …, 7} .
x
Trebuie să avem 7 − 2k = 3 , de unde se obține k = 2 . 1p
w
Termenul care conține pe x 3 este T3 = T2+1 = C27 22 x 3 = 84 x 3 . 1p

5. 1 3p
AD = AB + BC + CD = AB + AD + AF ,
2

w
2p
iar de aici rezultă că AD = 2 AB + 2 AF .
6. Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei: sin 2 a + cos 2 a = 1 , pentru orice a ∈ ℝ . 1p
3 9
w
Știind că sin a = , avem cos 2 a = 1 − . 1p

5 25
16 4
În cadranul II, funcția cosinus este negativă. De aceea, din cos 2 a = va rezulta cos a = − . 2p
25 5
sin a 3  5  3 1p
Avem tg a = = ⋅ −  = − .
cos a 5  4  4
1. Matricea M este inversabilă dacă și numai dacă det( M ) ≠ 0 . 1p

a) Avem
m 2 1
det( M ) = m − 1 3 1 = 3m + 4 + 2m − m 2 + m + 2m − 2 − 6 − 3m + m 2 − 2m − 2m + 2 = m − 2 3p
2+m 2−m 1
ro
Din det( M ) ≠ 0 deducem că m ∈ ℝ ∖ {2} . 1p
b) m 2 1
3p
Avem m − 1 3 1 = 3m + 4m + 2m − m 2 − 2 + m − 6m − 2m + m 2 − 2m + 2 = 0 .
o.
2m 2−m 1
m 2 1
Cum m − 1 31 = 0 , rezultă că punctele A , B și C sunt coliniare.
nf
2p
2m 2−m 1
c) Am văzut la punctul a) că det( M ) = m − 2 . 1p
Dacă m ≠ 2 , atunci rang( M ) = 3 . 1p
ei
2 1
În cazul în care m = 2 , avem det( M ) = 0 . Cum = 2 − 3 = −1 ≠ 0 , va rezulta că rang( M ) = 2 . 2p
3 1
Așadar, rang( M ) ≥ 2 , pentru orice m ∈ ℝ. 1p
at
2. = 0ˆ + (1ˆ + 14)
Avem 0ˆ + 1ˆ + ⋯ + 14 + (2ˆ + 13)
+ ⋯ + (7ˆ + 8)
ˆ = 3p
a)
0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ = 0ˆ . 2p
.m
b) 2ˆ ⋅ kˆ ≠ 6ˆ , pentru orice kˆ ∈ {0,1, ∖ {3}

ˆ …,14}
ˆ ˆ 2, ˆ și 2ˆ ⋅ 3ˆ = 6ˆ . 3p
Prin urmare, ecuația 2ˆ ⋅ x = 6ˆ are în ℤ soluția x = 3̂ .

15 2p
c) Un element k̂ ∈ ℤ15 este inversabil dacă și numai dacă numerele naturale k și 15 sunt prime între 3p
ele.
w
Elementele neinversabile sunt acele elemente k̂ ∈ ℤ15 pentru care k are un divizor comun netrivial 2p
ˆ ˆ . Astfel am demonstrat că sunt 7 elemente neinversabile ale inelului
ˆ ˆ ˆ 6,9,10,12
cu 15 , adică 0,3,5,
w
ℤ 15 .

w
1.
f ( x) x − 7 x 2 + 11x − 5
3 3
a) lim = lim = 2p
x →1 x − 1 x →1 x −1
x <1 x <1
( x − 1) 2 ( x − 5) x −5
= lim 3 = lim 3 = +∞ 3p
x →1
x <1
( x − 1) 3 x →1
x <1
x −1
b) Calculând formal, obținem:
3p
( x − 7 x + 11x − 5 )′
( )′
3 2
3 x − 11
f '(x) = 3
x − 7 x + 11x − 5
3 2
= = , pentru orice
3 ( x − 7 x + 11x − 5 ) 3 3 (x − 1)(x − 5) 2
3 2 2
3
x ∈ ℝ ∖ {1;5} .
Funcția f este derivabilă pe ℝ ∖ {1;5} . 2p
Pe de altă parte, lim f '(x) = +∞ și lim f '(x) = +∞ . Conform teoremei reciproce a teoremei lui
x →1 x →5
x <1
Lagrange, rezultă că funcția f nu este derivabilă în x = 1 și în x = 5 .
ro
Prin urmare, domeniul de derivabilitate este ℝ ∖ {1;5} .
c)
Avem că 3
(x − 1) 4 (x − 5) 2 > 0 , pentru orice x ∈ ℝ ∖ {1;5} . Semnul derivatei f ' este dat de funcția
2p
g : ℝ ∖ {1;5} → ℝ , g (x) = 3 x 2 − 14 x + 11 . Putem astfel să întocmim următorul tabel de
o.
monotonie:
11
x −∞ 1 3 5 +∞ 2p
nf
f '(x) ++++++ -------- 0++++++ ++++++
43 4
0 − 0
f (x)
ei 3 1p
11
Punctul x = este punct de minim local. Punctul x = 1 este punct de maxim local.
at
3
2. 2
1 1x 1 1x
a) Funcția x ֏ 2 e este continuă pe intervalul [1, 2] . Prin urmare, există I 2 = ∫ 2 e dx . 2p
x 1
x
.m
 1x ′ 2 1 2
Avem I 2 = ∫  −e  dx = − e x = e − e . 3p
1  1
b) Vom aplica metoda integrării prin părți. Fie n ∈ ℕ . 1p
1   1 1x  1   1x ′
w
1
2 1 2 2
I n+1 = ∫ e x
d x = ∫1  x n−1   - x 2 e
−  d x = ∫1  x n−1   e
−  dx =
3p
1 x n +1  
2
1 1 2 1
1
e
= − n −1 e x − (n − 1) ∫ n e x dx = − n −1 + e − (n − 1) I n
w
x 1
1 x 2
e
Deci I n +1 = e − n −1
+ (1 − n) I n , pentru orice n ∈ ℕ , n ≥ 2 .
w
1p
c) 1 1
e
Folosind monotonia integralei, din relația 0 ≤ n
e ≤ n , (∀) x ∈ [1, 2] , (∀) n ∈ ℕ , n ≥ 2 rezultă
x
x x
2 2 2 2p
1 1x e
∫1 0 dx ≤ ∫1 x n e dx ≤ ∫1 x n dx , pentru orice n ∈ ℕ , n ≥ 2 .
2p
2 2 2
1 1x e e  1  e
Avem
1
∫ 0 dx = 0 ,
∫
1
x n
e dx = I n și ∫ n dx =
1
x
1 − n−1  ≤
n −1  2  n −1
, (∀) n ∈ ℕ , n ≥ 2 . 1p
e
Am obținut că 0 ≤ I n ≤ , (∀) n ∈ ℕ , n ≥ 2 . Trecând la limită, avem lim I n = 0 .
n −1 n →∞
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w

Varianta 3
Prof: Szép Gyuszi
indicat în barem.
ro
1. b 243 3p
Avem b4 = b2 ⋅ q 2 , de unde rezultă că q 2 = 4 = = 3.
b2 27
Acum putem scrie că b10 = b4 ⋅ q 6 = 243 ⋅ 33 = 243 3 . 2p
o.
2. f (x) = 2 x − 4 x +3 = 2( x −1)( x −3) , pentru orice x ∈ ℝ .
2
2p
2p
Atunci f (1) = 2(1−1)(1−3) = 20 = 1 și f (3) = 2(3−1)(3−3) = 20 = 1 . 1p
Am găsit că f (1) = f (3) , ceea ce ne demonstrează că funcția f nu este injectivă.
nf
3. Ecuația dată se mai poate scrie sub forma 3x − 3x ⋅ 31 + 2 ⋅ 3x ⋅ 32 = 32 . 1p
( )
Dând factor comun se obține 3x 1 − 31 + 2 ⋅ 32 = 32 , adică 3x ⋅16 = 32 .
3p
Din 3 = 2 se obține soluția x = log 3 2 .

x
ei 1p
4. Putem avea trei situații: f (1) = f(2) = 4 , f (1) = f(2) = 5 , respectiv f (1) = 4 și f (2) = 5 . 4p
Așadar, există trei funcții cu proprietatea că f (1) ≤ f (2) . 1p

at
5. Determinăm mai întâi coordonatele vectorului AB . Avem AB = ( −1 − 2)i + (4 − 3) j , de unde
2p
rezultă că AB ( −3,1) .

Ecuația dreptei care trece prin punctul C (1, −2) și are direcția vectorului AB este:
.m
x −1 y + 2
d: = , adică d : x + 3 y + 5 = 0 . 3p
−3 1
6. π  1 tg a + tg b 1p
Folosim formulele tg  − x  = și tg ( a + b ) = .
2  tg x 1 − tg a ⋅ tg b
w
tg x + tg π 1
Atunci ecuația dată se poate rescrie = , adică tg 2 x = 1 . 2p
1 − tg x ⋅ tg π tg x
Obținem astfel că tg x = 1 sau tg x = −1 . 1p
w
 π 3π 5π 7π 9π 11π 
Ținând cont de faptul că x ∈ [0, 3π ] , obținem x ∈  , , , , , . 1p
4 4 4 4 4 4 
w
1. 1 1 1 1 0 0
a) 3p
det( A) = a 1 1 = a 1− a 1− a =
C2 ←C2 −C1
1 1 b C3 ←C3 −C1 1 0 b −1
1− a 1− a
= = (1 − a)(b − 1) . 2p
0 b −1
b) x + y + z = 0
 1p
Dacă a = 0 și b = 2 , atunci sistemul devine  y + z = −1 .
 x + y + 2 z = −1

Din prima ecuație și a doua ecuație ale sistemului obținem x − 1 = 0 , adică x = 1 . 2p
 y + z = −1
Cu a doua ecuație și a treia ecuație ale sistemului se obține  . Folosind metoda
 y + 2 z = −2 2p
eliminării, rezultă că y = 0 și z = −1 .
ro
c)  x + y+ z = 0
 2p
Dacă b = 1 , sistemul de ecuații devine ax + y+ z = a − 1 .
 x + y + z = −1

o.
Observăm că prima ecuație și a treia ecuație ale sistemului duc la egalitatea 0 = −1 , de unde rezultă 3p
că sistemul este incompatibil.
2. 8X 4 +2 X 3 −13 X 2 +7 X −1 X2 +X −1
a)
nf
−8 X 4 −8 X 3 +8 X 2 8X 2 −6 X +1
/ −6 X 3
−5 X 2
+7 X −1
6X 3
+6 X 2
−6 X 4p
/
ei X2 +X −1
−X 2 −X +1
/ / /
at
(
Deoarece am obținut restul r = 0 , rezultă că f ⋮ X + X − 1 . 2
) 1p
b) 1 1 1 1 x2 x3 x4 + x1 x3 x4 + x1 x2 x4 + x1 x2 x3 2p
Avem + + + = .
x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4
.m
7 1
Din relațiile lui Viète obținem x2 x3 x4 + x1 x3 x4 + x1 x2 x4 + x1 x2 x3 = − și x1 x2 x3 x4 = − . 2p
8 8
1 1 1 1 7  8
Atunci + + + = − ⋅ −  = 7 . 1p
x1 x2 x3 x4 8  1
w
c) ( )(
Conform subpunctului a), avem că f = X 2 + X − 1 8 X 2 − 6 X + 1 . ) 1p
Ecuația f (x) = 0 se reduce la rezolvarea a două ecuații de gradul doi: x 2 + x − 1 = 0 , respectiv 1p

w
8 x − 6x + 1 = 0 .
2
Ecuația x 2 + x − 1 = 0 are discriminantul negativ și va avea ca soluții două numere complexe

conjugate. 1p
w
1 1
Discriminantul ecuației 8 x 2 − 6 x + 1 = 0 este ∆ = 4 . Obținem soluțiile x1 = ∉ ℤ și x2 = ∉ ℤ . 1p
2 4
În concluzie, polinomul f nu are nicio rădăcină întreagă. 1p
1. 1
a) Vom folosi metoda inducției matematice. Avem a1 = ∈ (0,1) și etapa de verificare este parcursă. 1p
2
Presupunem că ak ∈ (0,1) , unde k ∈ ℕ∗ . Să arătăm că ak +1 ∈ (0,1) .
ak ( a k2 + 1) 1p
ak ∈ (0,1) ⇒ a ∈ (0,1) ⇒ a + 1 ∈ (0, 2) ⇒ ak ( a + 1) ∈ (0, 2) ⇒
2
k
2
k
2
k ∈ (0,1) ⇒ ak +1 ∈ (0,1) .
2 2p
∗
Deci an ∈ (0,1) , pentru orice n ∈ ℕ .
1p
b) Cum an ∈ (0,1) , pentru orice n ∈ ℕ , rezultă că șirul ( an ) n∈ℕ∗ este mărginit.
∗ 1p
an ( a 2n + 1) an+1 an2 + 1 2p
Pentru studiul monotoniei, din an +1 = rezultă că = , pentru orice n ∈ ℕ∗ .
2 an 2
ro
an+1
Însă a 2n + 1∈ (0, 2) , pentru orice n ∈ ℕ ∗ , va rezulta că < 1 , pentru orice n ∈ ℕ ∗ . Prin urmare,
an 2p
șirul ( an ) n∈ℕ∗ este strict descrescător. Fiind monoton și mărginit, șirul ( an ) n∈ℕ∗ este convergent.
o.
c) Fie L ∈ [0,1] limita șirului ( an ) n∈ℕ∗ . Având în vedere relația de recurență, putem afirma că 1p
L( L2 + 1)
L= , adică L(L2 − 1) = 0 . Cum șirul este descrescător, va rezulta că L = 0 .
nf
2 1p
a a2 + 1 1
Atunci lim n +1 = lim n = . 2p
n →∞ a n →∞ 2 2
n
an + 2 a a  1 1 1 1p
Așadar, lim = lim  n + 2 ⋅ n+1  = ⋅ = .
ei
n→∞ a n →∞ a
n  n+1 an  2 2 4
2. lim f (x) = lim (x + 1)e x = 1 = f (0) și lim f (x) = lim cos x = 1 . 2p
x→0 x →0 x→0 x →0
a)
at
x<0 x <0 x>0 x>0
1p
Cum lim f (x) = lim f (x) = f(0) , rezultă că funcția f este continuă în punctul x0 = 0 .
x→0 x →0
x<0 x>0
Funcția f este continuă pe (−∞, 0) deoarece este egală cu produsul a două funcții continue (funcția
.m
de gradul întâi și funcția exponențială). Funcția f este continuă pe (0, +∞ ) deoarece este restricție a 1p
funcției cosinus.
Am arătat că funcția f este continuă pe ℝ . Prin urmare, funcția f admite primitive pe ℝ . 1p
b) x
Din teorema de existență a primitivelor, funcția F : ℝ → ℝ , F (x) = ∫ f (t) dt este o primitivă a
w
1p
0
funcției f .
x x x
x
w
∫ (t + 1)e dt = (t + 1)e − ∫ e dt = xe și ∫ cos t dt = sin t 0 = sin x .

t t t x x
Avem 3p
0
0 0 0
 xe x , x ≤ 0 1p
O primitivă a funcției f este F : ℝ → ℝ , F (x) =  .
w
sin x, x > 0
c) π /2 π /2 2p
V =π ∫ f (x) dx = π ∫ cos 2 x dx =
π /3 π /3
π /2 π /2
π /2
=π ∫ cos x(sin x)′ dx = π cos x sin x π +π ∫ sin x dx =
2
/3
π/3 π/3
2p
π /2 π /2
π 3 π /2 π 3 π2
− + π x π /3 − π ∫ cos 2 x dx = − + − π ∫ cos 2 x dx
4 π /3 4 6 π /3
π (2π − 3 3 ) 1p
Atunci V = .
24
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w

Varianta 4
Prof: Szép Gyuszi
indicat în barem.
ro
1. α ∈ ℂ este soluție a ecuației mz 2 + nz + p = 0 , unde m , n , p ∈ ℂ , dacă mα 2 + nα + p = 0 . 1p
( ) = 4 − 4i 3 + 3i = 1 − 4i 3 .
2
Avem 2 − i 3 2
2p
Atunci ( 2 − i 3 ) − 4 ( 2 − i 3 ) + 7 = 1 − 4i 3 − 8 + 4i
o.
2
3+7 =0. 1p
Prin urmare, 2 − i 3 este soluție a ecuației z 2 − 4 z + 7 = 0 . 1p
2. Deoarece x ∈ [3;9] , rezultă că | x − 3 |= x − 3 . 1p
nf
 x − 5, x ≥ 5
Avem | x − 5 |=  . 1p
5 − x, x < 5
 2, 3≤ x <5
Atunci f :[3;9] → ℝ, f (x) = 
ei . 1p
 2 x − 8, 5 ≤ x ≤ 9
Funcția g :[5;9] → ℝ, g (x) = 2 x − 8 este strict crescătoare. Prin urmare, f max = 2 ⋅ 9 − 8 = 10 . Cum 2p
f min = 2 , rezultă că f max + f min = 10 + 2 = 12 .
at
3.  1  31 
2
Avem 2 x + x + 4 = 2  x +  +  > 0 , pentru orice x ∈ ℝ , ceea ce înseamnă că expresia

2
 4  16 
.m
2 x 2 + x + 4 are sens pentru orice x ∈ ℝ . 2p

Impunem condiția ca 8 − x ≥ 0 , adică x ∈ (−∞,8] .
Prin ridicare la pătrat, din 2 x 2 + x + 4 = 8 − x obținem ecuația x 2 + 17 x − 60 = 0 . 1p
Discriminantul ecuației este ∆ = 529 . Soluțiile ecuației x 2 + 17 x − 60 = 0 sunt x1 = 3 și x2 = −20 . 1p
w
Cum −20 ∉ (−∞,8] , rezultă că ecuația 2 x 2 + x + 4 = 8 − x are soluția x = 3 . 1p

4. Numărul funcțiilor f : A → B este egal cu 3 = 81 . 4 2p
w
2p
Există 34 − C13 24 + C3214 = 36 funcții surjective.
36 1p
Probabilitatea cerută este P = .
81
w
Distanța dintre punctele A ( 2 m + 1, 2 ) și B ( 2, 2m ) este AB = (2 m + 1 − 2) 2 + (2 − 2m) 2 =

5.
= 8m 2 − 12 m + 5 .
2p
Avem de rezolvat ecuația irațională 8m 2 − 12m + 5 = 5 .
Expresia 8m 2 − 12m + 5 are sens pentru orice m ∈ ℝ , deoarece
 3
2
1
8m − 12m + 5 = 8  m −  +  > 0 , pentru orice m ∈ ℝ .
2
1p
 4  16 
Prin ridicare la pătrat, ecuația 8m 2 − 12m + 5 = 5 devine 2m 2 − 3m − 5 = 0 . Soluțiile acestei

2p
5
ecuații sunt m1 = −1 și m2 = .
2
6. AB ⋅ AC ⋅ BC 1p
Notăm cu R raza cercului circumscris triunghiului ABC și vom folosi formula R = .
4 ⋅ AABC
8 + 8 + 10
Semiperimetrul triunghiului ABC este p = = 13 . 1p
2
ro
Folosind formula lui Heron, AABC = p ( p − AB)( p − AC )( p − BC ) , obținem AABC = 5 39 . 2p
8 ⋅ 8 ⋅10 32 39
Atunci R = = . 1p
4 ⋅ 5 39 39
o.
1. 1 0 0 
a)   3p
Pentru m = 0 ∈ ℝ se obține A(0) =  0 1 0  .
nf
 0 0 30 
 
Avem I 3 = A(0) ∈ M . 2p
b) 1 m 0  1 n 0  1 m + n 0 
ei
     
Fie m , n ∈ ℝ . Avem A(m) ⋅ A(n) =  0 1 0  ⋅  0 1 0  =  0 1 0  = A(m + n) .
5p
 0 0 3m   0 0 3n   0 0 3m + n 
    
at
c) 1 1 0  1 2 0   1 2014 0 
     
A(1) + A(2) + ⋯ + A(2014) =  0 1 0  +  0 1 0  + ⋯ +  0 1 0 =
1p
 0 0 31   0 0 32  0 0 32014 
    
.m
1 + 2 + ⋯ + 2014 1 + 2 + ⋯ + 2014 0 
 
= 0 1 + 2 + ⋯ + 2014 0 . 2p
 0 0 3 + 3 +⋯ + 3 
1 2 2014 

w
32015 − 3
Cum 1 + 2 +⋯ + 2014 = 1007 ⋅ 2015 și 31 + 32 + ⋯ + 32014 = , rezultă că
2
 
1007 ⋅ 2015 1007 ⋅ 2015 0 
w
2p
 
A(1) + A(2) + ⋯ + A(2014) ==  0 1007 ⋅ 2015 0 .
 
 32015 − 3 
0 0 
w
 2 
2. e ∈ ℤ este element neutru pentru legea de compoziție ,, ’’ dacă x e = e x = x , pentru orice 1p
a) x∈ℤ.
Avem x e = x, ∀ x ∈ ℤ ⇔ xe − 2 x − 2e + 6 = x, ∀ x ∈ ℤ ⇔ (x − 2)(e− 3) = 0, ∀ x ∈ ℤ . 2p
De aici deducem că e = 3 . Cum 3 x = 3 x − 6 − 2 x + 6 = x, ∀ x ∈ ℤ , rezultă că e = 3 este element
2p
neutru.
b) x 2 ⊻ ( x − 1) = 0 ⇔ x 2 + x − 1 − 1 = 0 ⇔ x 2 + x − 2 = 0 . 3p
Discriminantul ecuației x + x − 2 = 0 este ∆ = 9 . Soluțiile sunt x1 = −2 ∈ ℤ și x2 = 1 ∈ ℤ .
2
2p
c) Elementul neutru al legii de compoziție ,, ⊻ ’’ este 2 . Într-adevăr, x ⊻ 2 = x + 2 − 2 = x și

2 ⊻ x = 2 + x − 2 = x , pentru orice x ∈ ℤ . 1p
Fie a , b ∈ ℤ pentru care f : ℤ → ℤ , f (x) = ax + b este un izomorfism de inele. Atunci f trimite
elementele neutre ale inelului ( ℤ, ⊻ , ) în elementele neutre ale inelului ( ℤ, +,⋅) , adică
f(2) = 0  2a + b = 0 2p
 ⇔ . Obținem a = 1 și b = −2 . Izomorfismul este în mod necesar de forma
f(3) = 1 3a + b = 1
f : ℤ → ℤ , f (x) = x − 2 .
Arătăm că funcția f : ℤ → ℤ , f (x) = x − 2 este izomorfism de inele.
ro
Avem f (x ⊻ y ) = x + y − 2 − 2 = x − 2 + y − 2 = f (x) + f(y), ∀ x, y ∈ ℤ și 1p
f (x y) = xy − 2 x − 2 y + 4 = x(y − 2) − 2(y − 2) = (x − 2)(y − 2) = f(x) ⋅ f ( y ), ∀ x, y ∈ ℤ . Prin
urmare, f este un morfism de inele.
o.
Arătăm acum că funcția f : ℤ → ℤ , f (x) = x − 2 este bijectivă. 1p
Fie y ∈ ℤ . Avem f (x) = y ⇔ x − 2 = y ⇔ x = y + 2 ∈ ℤ , adică ecuația f (x) = y are soluție unică.
Prin urmare, funcția f : ℤ → ℤ , f (x) = x − 2 este bijectivă.
nf
1. Fie x ∈ ℝ . Cum e x > 0,∀ x ∈ ℝ , avem în particular că e x + 1 ≠ 0,∀ x ∈ ℝ . Prin urmare, funcția f
a) este bine definită.
ei 1p
 1 
Știm că lim e x = 0 . Atunci lim f (x) = lim  + x + 2  = −∞ . 2p
x→−∞ x →−∞ x →−∞
 e x
+ 1 
at
 1 
Știm că lim e x = +∞ . Atunci lim f (x) = lim  x + x + 2  = +∞ .
x →+∞ e + 1 2p
x →+∞ x →+∞
 
b) 1
.m
Avem e x + 1 ≠ 0,∀ x ∈ ℝ . Funcția x ֏ x este derivabilă pe ℝ fiind egală cu raportul a două

e +1
1p
funcții derivabile (funcțiile x ֏ 1 și x ֏ e x + 1 ).
1
Funcția f este derivabilă pe ℝ ca sumă de două funcții derivabile, anume funcțiile x ֏ x și
e +1 1p
w
x ֏ x+ 2.
 1 ′ 1′ ⋅ (e + 1) − 1 ⋅ (e + 1)′ e2 x + ex + 1
x x
Avem f '(x) =  x + x + 2 = + 1 + 0 = , ∀x ∈ ℝ . 2p
 e +1  (e x + 1) 2 (e x + 1) 2
w
Cum e x > 0,∀ x ∈ ℝ , rezultă că f '(x) > 0,∀ x ∈ ℝ , de unde deducem că funcția f este strict
crescătoare pe ℝ . 1p
c) Punctul P ( a, b ) este centru de simetrie al graficului funcției f dacă și numai dacă
w
1p
f (x) + f(2 a − x) = 2b , pentru orice element x din domeniul de definiție al funcției f .
În cazul acestei probleme, trebuie să arătăm că f (x) + f(− x) = 5 , pentru orice x ∈ ℝ . 2p
x
1 1 1 e
Într-adevăr, f (x) + f(− x) = + x + 2 + −x −x+2= x + x + 4 = 5 , pentru orice
e +1
x
e +1 e +1 e +1
x∈ℝ. 2p
2. Funcția f este continuă pe [0, +∞ ) ca produs de funcții continue. Atunci funcția F este derivabilă
a) pe [0, +∞ ) și F '(x) = f(x) , pentru orice x ∈ [0, +∞) . 2p
x
x −
Pentru orice x ∈ [0, +∞) , avem ≥ 0 și e 3 > 0 . 2p
6
x − 3x
Deducem astfel că F '(x) = ⋅ e ≥ 0 , pentru orice x ∈ [0, +∞) , egalitatea având loc doar pentru
6 1p
x = 0 . Prin urmare, funcția F este strict crescătoare pe [0, +∞) .
b) Fie x ∈ [0, +∞) .
′
1  − 3t 
x x x
t − 3t 3p
F (x) = ∫ f(t)dt = ∫ e dt=- ∫ t  e  dt=
ro
0 0
6 20  
t=x t=x
1 − 3t 3 − 3t 1 −
x
− 
x
2p
- te − e =  3 − xe − 3e  .
3 3
2 2 2 
o.
t =0 t =0
c) ∞
x ( 0⋅∞ )  
− x ∞ 1 3 −
x
Avem lim xe 3
= lim = lim = lim = 0 și lim e 3
=0. 2p
x →+∞ x →+∞ x x →+∞ x x →∞ x x →+∞
3
1 3 3
e e e
nf
3
1 −
x
− 
x
3
Atunci lim F (x) = lim  3 − xe 3
− 3e 3
 = . În plus, F (0) = 0 . 1p
x →+∞ x →+∞ 2
  2
Am văzut la subpunctele anterioare că funcția F este continuă și strict crescătoare pe [0, +∞) .
ei
Așadar, ecuația F (x) = k are soluție unică în intervalul [0, +∞ ) , pentru orice
) 3
k ∈  F (0), lim F (x) . Ținând cont de faptul că F (0) = 0 și lim F (x) = , am demonstrat că

2p
at
x →+∞ x →+∞ 2
 3
ecuația F (x) = k are soluție unică în intervalul [0, +∞) , pentru orice k ∈ 0,  .
 2
.m
w
w
w

Varianta 5
Prof: Szép Gyuszi
indicat în barem.
ro
1. 1 2p
2 > 1 =1>
2
2p
Cum 8 = 2 < 3 36 = 9 , rezultă că
6
2 < 3 3.
o.
1  1p
Prin urmare, 2 ∈ ,3 3  .
2 
2. Determinăm mai întâi coordonatele punctelor de intersecție ale parabolei cu axa Ox . Pentru 1p
nf
aceasta, rezolvăm ecuația f (x) = 0 .
În cazul nostru, discriminantul este ∆ = 7 2 − 4 ⋅1 ⋅10 = 9 . Obținem soluțiile x1 = −5 și x2 = −2 .
3p
Punctele de intersecție ale parabolei cu axa Ox sunt A(−5;0) și B(−2; 0) .
Distanța cerută este AB =| −2 − ( −5) |=| 3 |= 3 .
ei 1p
3. Impunem condiția de existență a logaritmului: 4 − 6 > 0 , adică x ∈ (log 4 6, +∞) .
x 1p
Ecuația dată, pentru x ∈ (log 4 6, +∞) , este echivalentă cu ecuația 4 x − 6 = 2 x , adică
at
(2 )
x 2
− 2x − 6 = 0 . 1p
Notăm 2 x = y , y > 0 , și obținem ecuația y 2 − y − 6 = 0 , care are soluțiile y1 = −2 și y2 = 3 . 1p

Ținând cont de faptul că y > 0 , deducem că putem păstra doar soluția y = 3 .
.m
1p
Din 2 x = 3 se obține x = log 2 3 .
1
Cum log 4 6 = log 22 6 = log 2 6 = log 2 6 < log 2 9 = log 2 3 , rezultă că log 2 3 ∈ (log 4 6, +∞) .
2 1p
Așadar, ecuația log 2 ( 4 x − 6 ) = x are soluția x = log 2 3 .
w
4. Cardinalul mulțimii {1,3, 6,8} este egal 4 . Atunci numărul cazurilor posibile este egal cu 4 ⋅ 4 = 16 . 2p
Produsul a două numere naturale pare este par. Produsul dintre un număr natural impar și un număr 2p
w
natural par este par. Cazurile favorabile vor fi:

(a, b) ∈ {(1, 6), (1,8), (3, 6), (3,8), (6,1), (6,3), (6, 6), (6,8),(8,1), (8,3), (8, 6), (8,8)} 1p
12 3
Probabilitatea cerută este P = = .
16 4
w
5. 2 3a + 1 2p
Cei doi vectori sunt coliniari dacă și numai dacă = . Dacă a ∈ ℝ ∖ {0;3} , atunci obținem că
a 3− a
2(3 − a) = a(3a + 1) , adică ecuația de gradul al doilea a 2 + a − 2 = 0 .
Discriminantul ecuației este ∆ = 9 . Obținem soluțiile a1 = −2 și a2 = 1 . 3p
6. 2 π 2p
Avem arccos = .
2 4
 2 π
Atunci cos  2 arccos
  = cos = 0 . 3p
 2  2
ro
1. 1 1 2
a) 3p
Avem 1 −2 1 = 2 + m − 2 + 4m + 1 + 1 = 5m + 2 .
m −1 −1
o.
2
Rezolvând ecuația 5m + 2 = 0 , obținem m = − . 2p
5
b) 2
Dacă m ≠ − , atunci sistemul este compatibil determinat.
nf
5 1p
2
Pentru m = − , conform subpunctului a), determinantul matricei sistemului este nul. 1p
5
1 2 1p
Matricea sistemului are rangul egal cu 2 , deoarece
ei = 1+ 4 = 5 ≠ 0 .
−2 1
1 2 −1
Considerăm determinantul caracteristic d c = −2 1 n = −n + 2 .
at
1p
−1 −1 1
2
Sistemul este incompatibil pentru m = − și n ∈ ℝ ∖ {2} . 1p
.m
5
c) Deoarece x0 , y0 și z0 sunt în progresie aritmetică, deducem că 2 y0 = x0 + z0 , adică
2p
x0 − 2 y0 + z0 = 0 .
Dacă sistemul admite soluția ( x0 , y0 , z0 ) , atunci din a doua ecuație a sistemului obținem că
w
x0 − 2 y0 + z0 = n . 2p
În concluzie, n = 0 .
1p
2. Ecuația g (x) = 0ˆ , adică x + 3ˆ = 0ˆ , are în ℤ 5 soluția x = 2̂ . 2p
w
()
a)
Cum polinomul g divide polinomul f , trebuie ca f 2ˆ = 0ˆ , adică 2ˆ a + 3ˆ = 0ˆ . 1p
Ecuația 2ˆ a + 3ˆ = 0ˆ este echivalentă cu 2ˆ a = 2ˆ . Obținem astfel soluțiile a = 1̂ și a = 3̂ .
w
2p
b) Pentru a = 1̂ , obținem f = X + X + X + 1̂ .
3 2 1p
( )( )
Pe de altă parte, avem X + 1ˆ X 2 + 1ˆ = X 3 + X 2 + X + 1ˆ . 3p
(
Prin urmare, f = X + 1ˆ X + 1ˆ . )( 2
) 1p
c) 3 2
()
Cum f = X + X + X + 1̂ , avem f 0ˆ = 0ˆ + 0ˆ + 0ˆ + 1ˆ = 1ˆ ≠ 0ˆ ,
3 2 2p
() ()
f 1ˆ = 1ˆ3 + 1ˆ2 + 1ˆ + 1ˆ = 4ˆ ≠ 0ˆ , f 2ˆ = 2ˆ 3 + 2ˆ 2 + 2ˆ + 1ˆ = 0ˆ , 1p
() ()
f 3ˆ = 3ˆ 3 + 3ˆ 2 + 3ˆ + 1ˆ = 0ˆ , f 4ˆ = 4ˆ 3 + 4ˆ 2 + 4ˆ + 1ˆ = 0ˆ . 1p
În concluzie, ecuația f(x) = 0̂ are în ℤ 5 soluțiile x = 2̂ , x = 3̂ și x = 4̂ . 1p
1. ∞
 
a) f (x) e x − xe2  ∞  ex − e2 2p
Avem lim = lim = lim = −e 2 ∈ ℝ∗ și
x →−∞ x x →−∞ x x →−∞ 1
ro
lim ( f (x) + e2 x ) = lim e x = 0 . 2p
x →−∞ x →−∞
Atunci y = −e 2 x este ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f spre −∞ . 1p

b) Funcția f este derivabilă pe ℝ pentru că se obține prin operații cu funcții derivabile.
o.
f '(x) = e x − e2 , pentru orice x ∈ ℝ . 1p
( )
Fie A a, e a − ae 2 un punct oarecare al graficului funcției f . Tangenta în punctul A a, e a − ae 2 ( )
nf
la graficul funcției f are panta egală cu f '(a) = e a − e 2 . 2p
Cum tangenta la graficul funcției f trebuie să fie paralelă cu dreapta de ecuație y = 1 , rezultă
că are loc egalitatea e a − e 2 = 0 (dreptele paralele au pante egale). De aici obținem că a = 2 . 2p
Punctul căutat este A ( 2, −e 2 ) .
ei
 e x − e2  x − 2 (1 )
c) 1 1 ∞
 f '(x)  x − 2
lim   = lim   = 2p
x → 2 (x − 2)e 2 x → 2 (x − 2)e 2
   
at
x>2 x> 2
1 e x − xe 2 + e2
 e − e − xe + 2e 
lim
x 2 2 2 x−2 x→2 (x − 2) 2 e 2 1p
= lim 1 +  =e x> 2
= e,
x→2
x >2 
(x − 2)e2 
.m
0
 
e x − xe2 + e 2  0  e 2 (e x − 2 − 1) 1
pentru că lim = lim = . 2p
x → 2 (x − 2) 2 e 2 x → 2 2e 2 ( x − 2) 2
x>2 x>2
w
2.  π  π
a) Din 1 ∈  0,  va rezulta că t ∈ [0,1] ⊂ 0,  . Atunci cos t > 0 , pentru orice t ∈ [0,1] . 2p
 2  2
Cum t ≥ 0 , pentru orice t ∈ [0,1] și n ∈ ℕ ∗ , deducem că t n cos t ≥ 0 , ( ∀ ) t ∈ [0,1] , ( ∀ ) n ∈ ℕ ∗ .
n
w
2p
cos t dt ≥ 0 , ( ∀ ) n ∈ ℕ∗ , cee ce înseamnă că xn ≥ 0 , pentru orice n ∈ ℕ∗ .
1
∫t
n
Prin urmare,
0 1p
∗ n +1
b) Vom aplica metoda integrării prin părți. Fie n ∈ ℕ . Pentru t ∈ [0,1] considerăm că u (t) = t și
w
2p
v (t) = sin t . Funcțiile u și v sunt derivabile pe [0,1] , iar u '(t) = (n + 1) t și v '(t) = cos t .
n
Funcțiile u ' și v ' sunt continue pe [0,1] . Atunci:

1 1 1
xn +1 = ∫ t n +1 cos t dt = t n +1 sin t − (n + 1) ∫ t n sin t dt = sin1 − (n + 1) yn , pentru orice n ∈ ℕ ∗ . 3p
0 0 0
∗
Așadar, xn +1 = −(n + 1) yn + sin1 , pentru orice n ∈ ℕ .
c) 1
Cum 0 ≤ t n cos t ≤ t n , ( ∀ ) t ∈ [0,1] , ( ∀ ) n ∈ ℕ ∗ , rezultă că 0 ≤ xn ≤ , ( ∀) n ∈ ℕ∗ .
1
∫t dt =
n
0 n +1
2p
Aplicând criteriul cleștelui, obținem că lim xn = 0 .

n →∞
1p
Conform punctului anterior, xn +1 = −(n + 1) yn + sin1 , pentru orice n ∈ ℕ∗ . Atunci lim yn = 0 .
n →∞
∗
Avem yn +1 = (n + 1) x n − cos1 , pentru orice n ∈ ℕ , adică n x n = y n +1 − xn + cos1 , pentru orice
2p
n ∈ ℕ ∗ . Trecând la limită în această egalitate, obținem lim nxn = 1 .
n →∞
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w

Varianta 6
Prof: Szép Gyuszi
indicat în barem.
ro
1. Avem log
3 ( )
10 − 1 + log 3 ( )
10 + 1 = log 3 ( )(
10 − 1 )
10 + 1 = 3p
log 3 (10 − 1) = log 3 9 = 2 . 2p

2.  x1 + x2 = 2
o.
Scriem relațiile lui Viète:  . 2p
 x1 x2 = m
Atunci x12 + x22 = ( x1 + x2 ) 2 − 2 x1 x2 = 4 − 2m . 2p
nf
Cum x + x = 10 , obținem ecuația 4 − 2 m = 10 . Rezultă că m = −3 .
2
1
2
2
1p
3. Rezolvând ecuația 5 + 1 = 26 , obținem x = 2 .
x 2p
Atunci g (26) = g ( f (2) ) = 2 . 3p
ei
4. Mulțimea A = {1; 2;3; 4;5} are 25 = 32 submulțimi. 2p
Numărul de submulțimi cu două elemente ale mulțimii A este egal cu C52 = 10 . 2p

at
10 5
Atunci probabilitatea cerută este P = = .
32 16 1p
5. 3
MQ ⋅ MN = MQ ⋅ MN ⋅ cos 30° = 8 ⋅ 3 ⋅ = 12 3 . 2p
.m
2
2 2 2
MQ + MN = MQ + MN + 2 MQ ⋅ MN = 82 + 32 + 24 3 = 73 + 24 3 . 3p
6. 17π 18π − π π π  π 3p
Avem cos = cos = cos  −  = sin .
36 36  2 36  36
w
2p
π 17π π π
Atunci sin − cos = sin − sin = 0.
36 36 36 36
w
1. 3 −2
a) Avem = 3 ⋅ (−2) − (−2) ⋅ (−2) = −6 − 4 = −10 ≠ 0 . 3p
−2 −2
w
Atunci matricea A are rangul egal cu 2 . 2p

b)  3 −2 
 3 −2 −2     17 −8  2p
A⋅ A = 
t
 ⋅  −2 −2  =  .
 −2 −2 3 
3   −8 17 
 −2
17 −8 2p
det ( A ⋅ t A ) = = 17 2 − 82 .
−8 17
17 2 − 82 = (17 − 8)(17 + 8) = 9 ⋅ 25 = 152 și deci det ( A ⋅ t A) este pătrat perfect. 1p
c)  3 −2   13 −2 −12 
   3 −2 −2    2p
t
A ⋅ A =  −2 −2  ⋅   =  −2 8 −2  .
 −2  −2 −2 3 
 3   −12 −2 13 

13 −2 −12
Atunci det ( A ⋅ A) = −2
t
8 −2 = 169 ⋅ 8 − 48 − 48 − 144 ⋅ 8 − 52 − 52 = 200 − 96 − 104 = 0 . 3p
−12 −2 13
2. Ecuația g (x) = 0 are soluțiile y1 = −i și y2 = i . 1p
ro
a) Vom aplica schema lui Horner pentru determinarea restului împărțirii polinomului f la polinomul
g.
X3 X2 X1 X0
o.
1 1 2 2
3p
−i 1 −i + 1 1 − i −i + 1
i 1 1 1 1
nf
X1 X 0
X 1
X0 1p
Restul căutat este r = X + 1 .
b) Avem f = X 3 + X 2 + 2 X + 2 = X 2 ( X + 1) + 2( X + 1) = ( X + 1)( X 2 + 2) . 2p
ei
Una dintre rădăcinile polinomului f este egală cu −1 , ceea ce conduce la anularea unuia dintre
factorii produsului (1 + x1 ) (1 + x 2 )(1 + x 3 ) . De aici se deduce imediat că (1 + x1 ) (1 + x 2 )(1 + x 3 ) = 0 . 3p
c) Rădăcinile polinomului f sunt x = −1 , x = −i 2 și x = i 2 . Atunci 2p
at
1 2 3
(
g ( x1 ) = (−1) 2 + 1 = 2 , g ( x2 ) = −i 2 ) ( )
+ 1 = 1 − 2i și g ( x3 ) = i 2
2 2
+ 1 = 1 − 2i . 2p
Avem g ( x1 ) ⋅ g ( x2 ) ⋅ g ( x3 ) = 2 ⋅ (1 − 2i )2 = 2(−3 − 4 i) = −6 − 8i .
.m
1p
1. 3  3
f (0) = . Așadar, trebuie să scriem ecuația tangentei la graficul funcției în punctul A  0,  .
w
a)
2  2
 2
Funcția f este derivabilă pe ℝ ∖  −  , fiind egală cu raportul a două funcții derivabile. 1p
 3
w
 4 x + 3 ′ 4(3 x + 2) − 3(4 x + 3) 1  2
f '(x) =   = =− , pentru orice x ∈ ℝ ∖ −  , iar de aici 2p
 3x + 2  (3 x + 2) (3 x + 2)
2 2
 3
1
w
deducem că f '(0) = − .
4
 3 3 1
Ecuația tangentei în punctul A  0,  la graficul funcției f este: y − = − (x − 0) , adică
 2 2 4 2p
1 3
y = − x+ .
4 2
b) x (1∞ )
 3x + 3 
x
 x 
lim  f (x) −  = lim   = 2p
x →∞
 3 x + 2  x →∞  3 x + 2 
x 1x
 1  lim
= lim 1 +  =e
x→∞ 3 x + 2
= e3 = 3 e .
x →∞
 3x + 2  3p
′
c) 1p
 1 6  2
f ''(x) =  − 2 
= , pentru orice x ∈ ℝ ∖ −  .
 (3 x + 2)  (3 x + 2)
3
 3 1p
′
Avem g'(x) = ( 5 x ) f ' ( 5x ) = 5 x ln 5 ⋅ f ' ( 5x ) și g''(x) = 5x ln 2 5 ⋅ f ' ( 5 x ) + 5x ln 5 ⋅ f '' ( 5 x ) .
5 x ln 2 5 ( 3 ⋅ 5 x − 2 )
ro
Deci g''(x) = , pentru orice x ∈ ℝ . 2p
(3 ⋅ 5 + 2)
x 3
2
Punctul x = log 5 este punct de inflexiune. 1p
o.
3
2. Dacă funcția f este o primitivă a unei funcții pe ℝ , atunci funcția f trebuie să fie continuă și
a) derivabilă pe ℝ . Funcția f este continuă pe (−∞, 0) și pe (0, +∞) .
Din condiția de continuitate a funcției f în punctul x0 = 0 , deducem că
nf
2p
lim ( 2 x + m ) = lim ( 2nx + sin x ) , adică m + 1 = 0 . Prin urmare, m = −1 .
x →0 x →0
x <0 x >0
Din condiția de derivabilitate a funcției f în punctul x0 = 0 , deducem că

ei
f (x) − f(0) f (x) − f(0) 2x − 1 2nx + sin x
lim = lim ⇔ lim = lim , adică 2n + 1 = ln 2 . Așadar, 2p
x→0
x<0
x−0 x→0
x>0
x−0 x→0
x<0
x x→0
x>0
x
at
2
n = ln .
e
2
Funcția f este o primitivă a unei funcții pe ℝ pentru m = −1 și n = ln .
.m
1p
e
b)  2 x − 1, x≤0
Pentru m = −1 și n = 1 obținem funcția f (x) =  . Conform subpunctului a),
 2 x + sin x, x>0
 π
pentru m = −1 , funcția f este continuă pe ℝ . În particular, funcția f este continuă pe  −1,
w
.
 3  2p
 π
Prin urmare, funcția f este integrabilă pe  −1, .
 3 
w
π π
( 2 x − 1) dx + ∫ 3 (2 x + sin x) dx =
0 2p
∫ 3
−1
f (x) dx = ∫
−1 0
0 π
π
 2x  π2 1 1 π2
w
3 1 1
= − x  + x 2 3 − cos x = −1 + + = − + .
 ln 2  −1
0 2 ln 2 9 2 2 ln 2 2 9 1p
0
c) π 1p
A = ∫π (2 nx + sin x) dx =
3
π
π 3 8π 2 n
= x n − cos x
2
π = + .
3 π 2 9
3
3p
3 8π 2 n 63
A =5⇔ + =5⇔n= . 1p
2 9 16π 2
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w
Varianta 1
Prof: Teler Marian
ro
o.
1. 1 2p
log 2 = log 2 2−3 = −3
8
nf
−3
log 1
1
27 3
( )
= log −1 3−3 =
−1
=3 2p
3
1 1
ei
log 2 + log 1 =0 1p
8 3
27
∆ 
at
2.  b 1p
V − ,− 
 2a 4a 
b b2 
.m
2p
V f (1, a − 1) , Vg  ,1 + 
4 8 
b b2
Se obţine sistemul: = 1, a − 1 = 1 + , a=b=4
w
4 8
2p
3. 1 2p
log 9 ( x + 1) = log 32 ( x + 1) = log 3 ( x + 1)
w
3 3
Se obţine log 3 ( x + 1) = 2p
2 2
w
log 3 ( x + 1) = 1, x = 2
1p
4. Numărul cazurilorposibile este 70 − 6 = 64 2p
{ } { }
Mulţimea cazurilor favorabile este 32 , 42 ,...,82 ∪ 23 ,33 , 43 , 8 cazuri 2p
8 1 1p
p= =
64 8
5. xA + xM y + yM 2p
xB = , yB = A
2 2
M (5, 2) 3p
Se verifică relaţia AB 2 + AC 2 = BC 2 , triunghiul este dreptunghic, m ( ∡A ) = 900
ro
6. 3p
AB ⋅ AC
A∆ABC = = 120
2 2p
o.
1. 0 0 0
nf 2p
a)  
A = 0 2 2 ,
2
ei
0 2 2
 
at
0 0 0 2p
 
2A = 0 2 2
0 2 2
.m
 
1p
A − 2 A = O2
2
b) X (p) X (q) = ( I 3 + pA )( I 3 + qA ) = I 3 + pA + qA + pqA2 3p

w
2p
X (p) X (q) = X (p+ q + 2 pq )
w
c)  2  2 8 3p
Conform b), X (2) X  −  = X  2 − −  = X (0) = I3
 5  5 5
w
 2
Din i), rezultă ( X (2) ) = X  − 
−1 2p
 5
2. Se aplică teorema lui Bézout, f (1) = 0 . 3p
a) a = −3 2p
b) x1 + 1 x2 + 1 x3 + 1 1 1 1 x x +x x +xx 3p
+ + = 1+ +1+ +1+ = 3 + 2 3 3 1 1 2
x1 x2 x3 x1 x2 x3 x1 x2 x3
Se aplică relaţiile lui Viète, se obţine 0 2p
c) f = ( X − x1 )( X − x2 )( X − x3 ) 3p
2p
(1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 ) = f (1) = 3
ro
o.
1. f ( x) 2p
m = lim =1
nf
a) x →∞ x
n = lim ( f ( x ) − mx ) = −2 2p
x →∞
ei 1p
Dreapta y = x − 2 este asimptotă oblică către +∞
b) f (2 x) − f (0) f (2 x) − f (0) 3p
= 2 lim = 2 f '(0)
at
lim
x →0 x x →0 2x − 0
x2 − 2 x + 2 2p
f '( x) = , f '(0) = 2 , finalizare.
.m
( x − 1)
2
c) Ecuaţia tangentei la grafic este: y − f (0) = f '(0)( x − 0) 3p
Se obţine: y + 1 = 2 x , sau 2 x − y − 1 = 0 2p
w
2. 1 1  3p
 dx = ( x − ln ( x + 1) ) 0 = 1 − ln 2
1 x
I1 = ∫ dx = ∫ 1 − 1
0 x +1 0
 x + 1 
w
a)
x2 1x +x−x
2
1 1 1 2p
I2 = ∫ dx = ∫ dx = ∫ xdx − I1 = ln 2 −
0 x +1 0 x +1 0 2
w
b) x n +1 + x n 2p
1 1
1
I n +1 + I n = ∫ dx = ∫ x n dx =
0
x +1 0
n +1
Pentru x ∈ [ 0,1] avem x n +1 ≤ x n , rezultă I n +1 ≤ I n , şirul ( I n ) este descrescător şi mărginit, deci

convergent 2p
Trecând la limită în relaţia de recurenţă, obţinem lim I n = 0 1p

n →∞
c) 1 n 2p
= I n + I n +1 ≤ I n + I n = 2 I n ⇒ ≤ nI n
n +1 2(n + 1)
1 1 1 1 2p
= I n +1 + I n ≥ I n +1 + I n +1 = 2 I n +1 ⇒ I n +1 ≤ , In ≤ , n In ≤
n +1 2 ( n + 1) 2n 2
ro
n 1 1
Din ≤ nI n ≤ , cu teorema cleştelui se obţine lim nI n = 1p
2 ( n + 1) 2 n →∞ 2
o.
nf
Varianta 2
ei
Prof: Teler Marian
at
.m
1. A = {2, 4, 6,...,100} , card ( A) = 50 1p

w
B = {5,10,15,...,100} , card (B) = 20

1p
w
A ∩ B = {10, 20,30,...,100} , card ( A ∩ B) = 10

1p
card ( A ∪ B ) = card ( A) + card ( B ) − card ( A ∩ B ) = 60 2p

w
2 −i )
2. 5 2+i ) a 5(2 − i) + a(2 + i) 2p
+ = =
2+i 2−i 22 − i 2
10 + 2a + (a − 5)i 2p
5
1p
Finalizare, a = 5
3. Cu notaţia 2 x = y , ecuaţia devine: y 2 − 5 y + 6 = 0 1p
2p
Obţinem: y1 = 2, y2 = 3
2 x = 2, x1 = 1 , 2 x = 3, x2 = log 2 3
2p
4. Ax2 = x(x − 1) 1p
ro
1p
x−2 x(x − 1)
C x =C =
2
x
2
3x(x − 1)
o.
2p
Obţinem: = 18, x( x − 1) = 12
2 1p
Finalizare, x = 4
nf
5. x1 y1 1 1 −2 1 3p
A,B,C coliniare ⇔ x2 y2 1 = 0, 3 m 1 =0
x3 y3 1 2
ei
6 1
Finalizare, m = 14 2p
at
6. 8 2p
cos 2 α = 1 − sin 2 α =
9
.m
π  2 2 1p
α ∈  , π  ⇒ cos α = −
2  3
4 2
sin 2α = 2sin α cos α = − 2p
w

w
1. b d 3p
x1 + x2 + x3 = − = 6 , x1 x2 x3 = − = 6 . (Relaţiile lui Viète)
w
a) a a
f ( x1 + x2 + x3 ) − f ( x1 x2 x3 ) = 0 2p
b) Adunând x2 în relaţia x1 + x3 = 2 x2 , obţinem 3x2 = x1 + x2 + x3 = 6 , x2 = 2 3p
2p
x2 = 2 verifică ecuaţia, m = 11
c) x1 = 1, x2 = 2, x3 = 3 3p
2p
Se obţine C33 + C51 + C42 = 12
2 A2 = O3 5p
a)
b) BC = ( I 3 + A )( I 3 − A ) = I 3 − A2 = I 3 2p
ro
2p
CB = ( I 3 − A)( I 3 + A ) = I 3 − A2 = I 3
1p
o.
BC = CB
c) BC = CB = I 3 3p
nf
2p
B −1 = C

ei
at
1. e x − e− x 2p
a) f '( x) =
2 1p
.m
f '( x) = 0 ⇒ x = 0
x −∞ 0 +∞
f '(x) ---------------0++++++++++++ 1p
w
x = 0 este punct de minim. 1p
b) e x + e− x 3p
w
f ''( x) =
2
f ''( x) > 0, ∀x ∈ R , graficul funcţiei f nu are puncte de inflexiune 2p

w
c) g 0 ( x) = f ( x) + f '( x) − e x = 0 2p
1p
Se obţine g n +1 ( x) = g n' ( x ) ,
2p
Se obţine g n ( x ) = 0, ∀n ∈ N
2. Fie F o primitivă a funcţiei f ⇒ F '( x ) = f ( x), ∀x ∈ ( −2, ∞ ) 2p
a) 2p
1
F ''( x) = f '( x) = , ∀x ∈ ( −2, ∞ )
( x + 2)
2
1p
F ''( x) > 0, ∀x ∈ ( −2, ∞ ) , F este convexă
b) 2x + 3 2x + 3 2p
1 1 1
ro
f ( x)
∫
0
x +1
dx = ∫
0
( x + 1)(x + 2)
dx = ∫ 2
0
x + 3x + 2
dx
1
( x 2 + 3 x + 2) '
1 2p
∫
f ( x)
dx = ∫ 2 dx = ln x 2 + 3 x + 2 ( )
o.
1
x +1 + +
0
0 0
x 3 x 2
1
f ( x)
∫ x + 1 dx = ln 3
nf
0 1p
c) Soluţia 2
3x 3x 3x
ei 2p
∫
x
f (t )dt ≥ ∫ dt = 2 x ⇒ lim ∫ f (t )dt = ∞
x
x →∞
x
at
Se aplică regula lui L’Hospital,
'
x
 3x 
∫ f (t)dt  ∫ f (t )dt 
( F (3x) − F ( x) )
.m
'
lim 1
= lim  x  = lim = lim ( 3 f (3 x) − f ( x) ) ... 2p
( x)
x →∞ x →∞ ' x →∞ x →∞
x 1
 6x + 3 2x + 3 
= lim  3 ⋅ − =4 1p
w
x →∞
 3x + 2 x + 2 
....................................................................................................................................................
w
Soluţuia 2
2p
2t + 3
3x 3x 3x
 1 
∫ f (t )dt = ∫ dt = ∫  2 −  dt
w
x x
t+2 x 
t+2
2t + 3 x+2
3x 3x
∫ f (t )dt = ∫ dt = ( 2t − ln(t + 2) ) 3x
= 4 x + ln 2p
t+2 3x + 2
x
x x
3x
∫ f (t )dt  1 x+2 
lim x
= lim  4 + ln =4
1p
x →∞ x x →∞
 x 3x + 2 
ro
Varianta 3
o.
Prof: Teler Marian
nf
ei
at
1. 7 < 50 < 7,1 3p
2p
Produsul este egal cu 0
.m
( )
2. 2 x −1 2p
23 = 42 x −1 ⇒ 23 = 22
1p
23 = 24 x− 2
w
5
4 x − 2 = 3, x = 2p
4
w
( 2)
3. 2 3p
2 −i = + 12 = 3
( 3)
6
w
z = = 27 2p
4. 2− x 1 3p
Se obţine: log 2 = log 2 , cu condiţiile 2 − x > 0, 2 + x > 0
2+ x 2
2− x 1 2
= , 2 + x = 2(2 − x) , x = 2p
2+ x 2 3
5. x1 y1 1 1 2 1 2p
1
A∆ABC = ∆ , unde ∆ = x2 y 2 1 = −1 3 1 = −3
2
x3 y3 1 0 4 1
BC = ( x2 − x1 ) + ( y2 − y1 ) = 2
2 2
2p
1 3 2
A∆ABC = BC ⋅ hA , 2 ⋅ hA = 3 , hA =
ro
2 2 1p
6. Soluţia 1
o.
5 ⋅12 2p
Aria triunghiului este S = = 30
2
a+b+c
nf
Lungimea ipotenuzei este egală cu 13, semiperimetrul este p = = 15 2p
2
S
r= =2 1p
p
ei
.....................................................................
at
Soluţia 2
Fie O centrul cercului şi M, N, P punctele de

tangenţă ale cercului înscris cu laturile
.m
BC, CA, AB ale triunghiului ABC.
Patrulaterul ANOP este pătrat cu latura r, iar BM ≡ BP = x, CM ≡ CN = y . (Tangente dintr-un 3p

punct exterior la cerc).
w
 r + x = 12

Lungimea ipotenuzei este 13. Obţinem sistemul:  r + y = 5 , r = 2
w
 x + y = 13 2p


w
1. 2 1 3 2p
a)
∆= 3 2 5
1 3 m
∆ = m−4 3p
b) Sistemul are soluţie unică dacă şi numai dacă ∆ ≠ 0 3p
m ∈ R − {4} 2p
c)  2 1 3 2p
 
Pentru m = 4 , rang  3 2 5  = 2
 1 3 4
 
ro
2 x + y = −3α 1p
Notăm z = α ∈ Z şi obţinem sistemul: 
3 x + 2 y = −5α
o.
 x = −α

Sistemul are soluţia:  y = −α , α ∈ Z
z = α 1p

x02 + y02 + z02 ≤ 3 ⇔ α 2 ≤ 1, α ∈ {−1, 0,1}
nf 1p
2. x ⊥ y = 7  x + y = 10
ei 2p
 ⇔
a) x y = 7  xy − 3( x + y ) + 5 = 0
at
 x + y = 10 1p

 xy = 25
Se rezolvă sistemul, x = y = 5
.m
2p
b) e1 = 3 2p
1p
e1 este elementul neutru al legii de compoziţie ,, ⊥ " , rezultă e1 ⊥ e2 = e2
w
1p
e2 este elementul neutru al legii de compoziţie ,, " , rezultă e2 e1 = e1
( e1 ⊥ e2 ) e1 = e1 = 3
w
1p
c) x y = ( x − 3)( y − 3) + 3 1p
w
1p
x x y = 11 ⇔ ( x − 3) ( y − 3) = 8
2
1p
( x − 3)2 = 1
, ( x, y ) ∈ {( 2,11) , ( 4,11)}
1p

 y − 3 = 8
( x − 3) 2 = 4 1p
 , ( x, y ) ∈ {(1,5 ) , ( 5,5 )}
 y − 3 = 2
ro
1. Tangentele la grafice sunt perpendiculare dacă f '( a ) g '( a ) = −1 2p
a)
2p
f '( x) = 2ax − 3x 2 , g '( x) = 4 x3 − 3ax 2 ,
o.
1p
Obţinem −a 5 = −1, a = 1
b) f ''( x) = 2a − 6 x 2p
x
−∞
a
3
nf +∞
2p
++++++++++ 0 -----------------
ei
f ''(x)
at
a 1p
x= este punct de inflexiune
3
.m
c) g''( x) = 12 x 2 − 6ax 2p
2p
a
g ''( x) = 0, x1 = 0, x2 =
2
w
Graficul funcţiei g nu are puncte de inflexiune dacă x1 = x2 , a = 0 1
2. Fie F o primitivă a funcţiei f, avem F '( x) = f ( x) 2p

w
a) 2p
x2 − 3
F ''( x) = f '( x) =
x2
w
x = 3 este punct de inflexiune 1p
b) 3 1 1 2p
f ( x) = x + 2 + , f   = + 2 + 3 x
x x x
x2 2p
∫ f ( x)dx =
2
+ 2 x + 3ln x + c
1 3x 2 1p
∫ f   dx = ln x + 2 x +
 x 2
+c
c) Soluţia 1
x2 − 1 2p
x x x
∫
1
f (t )dt ≥ ∫ tdt =
1
2
⇒ lim ∫ f (t )dt = ∞
x →∞
1
ro
'
x
x 
∫ f (t)dt  ∫ f (t )dt 
Se aplică regula lui L’Hospital, lim 1
= lim  1  = lim f ( x) = ...
( )
x →∞ 2 x →∞ ' x →∞ 2 x
x x2 2p
o.
1 2 3  1
= lim  + + 2  =

x →∞ 2 x 2x  2 1p
nf
.............................................................................................................................................................
Soluţia 2
ei
2p
x x
 3  t2  x2 5
∫
1
f (t )dt = ∫  t + 2 +  dt =  + 2t + 3ln t  1x = + 2 x + 3ln x −
1
t 2  2 2
at
x
x2
∫ f (t)dt + 2 x + 3ln x −
5
2 = lim  1 + 2 + 3ln x − 5  = ...
lim 1
= lim 2  
.m
x →∞ x2 x →∞ x 2

x →∞ 2 x x2 2 x2 
2p
1
Finalizare,
2
1p
w
w
w
Varianta 1
Prof: Tomiță Liliana
ro
1. 1 3p
[ x ] = y; y ∈ ℤ; 2y 2 − 3 y + 1 = 0; y1 = 1; y 2 =
o.
2
y ∈ ℤ ⇒ y = 1 ⇒ [ x ] = 1 ⇒ x ∈ [1, 2 ) 2p
2. z = r ( cos α + i sin α )
nf 1p
5π
ei
r = z = 2, α = 3p
3
 5π 5π 
at
z = 2  cos + i sin  1p
 3 3 
( x) ( a)
.m
3. 100 − k k 1p
Tk +1 = C100
k 3
⋅
100 − k 2p
= 5, k = 85
3
w
T86 = C100
85 5 42
xa a 2p
w
4. sin a 1 2p
= ⇒ cos a = 3sin a
cos a 3
w
 π 3 10 3p
sin 2 a + cos 2 a = 1, a ∈  0;  ; cos a =
 2 10

5. u ⋅ v = −8 2p
−8 < 0 ⇒ concluzia 3p
6. mBC = −2 2p
y − y A = mBC ( x − x A ) 1p
y = −2 x + 11 2p
1. 1 2 3 4 5  2p
a) αβ =  
 3 5 2 4 1
ro
1 2 3 4 5  2p
βα =  
 2 4 3 5 1
o.
αβ ≠ βα 1p
b) 1 2 3 4 5  3p
x = βα −1 ; α −1 =  
nf
 4 1 5 3 2
1 2 3 4 5  2p
x= 
3 5 4 1 2
ei
c) 1 2 3 4 5  2p
β2 = 
at
 4 2 5 1 3
1 2 3 4 5  1 2 3 4 5   1 2 3 4 5
  =
x5   4 2 5 1 3 
1p
.m
 x1 x2 x3 x4 x5   x1 x2 x3 x4
 1 2 3 4 5   1 2 3 4 5  
x ∈  ; 
 3 2 4 5 1   5 2 1 3 4   2p
w
a = 1 ⇒ f ( x ) = x3 − x 2 + x − 1
w
2. 1p
a)
f ( −1) = ( −1) − ( −1) + ( −1) − 1 = −1 − 1 − 1 − 1
3 2
3p
w
f ( −1) = −4 1p
b) a = 1 ⇒ x3 − x 2 + x − 1 = 0 ⇒ ( x − 1) ( x 2 + 1) = 0 3p
2p
x1 = 1, x 2 = −i, x 3 = i
c) x1 + x2 + x3 = 1; x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = a; x12 + x22 + x32 = 1 − 2a 2p

x13 + x23 + x33 = ( x12 + x22 + x32 ) − a ( x1 + x2 + x3 ) + 3 2p
10 = 1 − 2a − a ⋅1 + 3
a = −2 1p
ro
1. f ( x ) = 3x5 + 15 x 4 − 10 x3 − 90 x 2 + x + 1 2p
a)
f ' ( x ) = 3 ⋅ 5 x 4 + 15 ⋅ 4 x3 − 10 ⋅ 3x 2 − 90 ⋅ 2 x + 1 2p
o.
f ' ( x ) = 15 x 4 + 60 x3 − 30 x 2 − 180 x + 1 1p
nf
b) f ' ( x ) = 15 x 4 + 60 x3 − 30 x 2 − 180 x + m 1p
f " ( x ) = 60 x3 + 180 x 2 − 60 x − 180

ei 1p
f " ( x ) = 0 ⇒ x1 = 1; x 2 = −1; x 3 = −3 3p
at
c) f continuă
f " ( x ) > 0, ( ∀ ) x ∈ ( −3, −1) ∪ (1, ∞ ) ; f " ( x ) < 0, ( ∀ ) x ∈ ( −∞, −3) ∪ ( −1,1)
.m
1p
Punctele de inflexiune : A ( −3; −54 − 3m + n ) ; B ( −1; −68 − m + n ) ; C (1; −82 + m + n ) 2p
−3 − 54 − 3m + n
w
1
2p
-1 − 68 − m + n 1 =0
1 − 82 + m + n 1
w
2. 1
2x 1
1
2x 3p
I1 = ∫ (1 + x )2 x dx = (1 + x ) −∫ dx
w
a) 0
ln 2 0 0 ln 2
3 1 2p
= − 2
ln 2 ln 2
b) 1 3p
I n +1 − I n = ∫ (1 + x ) ⋅ x ⋅ 2 x dx
n
(1 + x ) ⋅ x ⋅ 2 x ≥ 0, ( ∀ ) x ∈ [ 0,1] ⇒ ( I n ) n ≥1 șir crescător

n 2p
c) 2x 1
1
n −1 2
x 2p
I n = (1 + x ) − ∫ n (1 + x )
n
dx
ln 2 0 0 ln 2
2n ⋅ 2 1 n 2p
In = − − I n −1
ln 2 ln 2 ln 2
I n ⋅ ln 2 = 2n +1 − 1 − n In −1 1p
ro
o.
Varianta 2
nf
ei
at
1. an = a1 + ( n − 1) r ⇒ a50 = a1 + 49r 3p
.m
a50 = −144 2p
2. Tk +1 = Cnk ⋅ a n − k ⋅ b k 1p
w
T8 = C207 ( 2 x ) (− y)
14 7
2p
w
T8 = −C20
7
⋅ 214 ⋅ x14 y 7 2p
w
3. 3
4 = 12 256 2p
4
6 = 12 216 2p
1p
4
6 < 3 4 < 12 280
4. sin105o = sin ( 60o + 45o ) 2p

6+ 2 3p
sin105o = sin 60o cos 45o + sin 45o cos 60o =
4

5. a ⋅b m +1 2p
cos α = =
a⋅b m +1 ⋅ 2
2
2 m +1 3p
= ⇒m=0
2 m2 + 1 ⋅ 2
ro
6. a+b+c 2p
S= p ( p − a )( p − b )( p − c ) , p =
2
1p
p=7
o.
S = 2 14 2p
nf
1. m 1 1
ei 3p
a)
det A = 1 2m 1 = 2m3 − 4m + 2
1 1 m
at
det A = 2 ( m3 − 2m + 1)⋮2 , ( ∀ ) m ∈ ℤ 2p
.m
b) m = 1 ⇒ det A = 0 1p
Sistemul este compatibil simplu nedeterminat 2p
S = {( 4 − u ;0 ; u ) / u ∈ ℂ}
w
2p
c) 2p
 −1 − 5 −1 + 5 
det A ≠ 0 ⇔ m ∈ ℝ \ 1 ;
w
; 
 2 2 
2 ( 2m − 1) 2 ( m − 1) 2 ( 2m − 1)
w
x= ,y= ,z= 3p
m2 + m − 1 m2 + m − 1 m2 + m − 1
2. ( ∀ ) x, y ∈ G ⇒ x ∗ y ∈ G 1p
a)
x ∗ y = ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 2p
( x + 2 )( y + 2 ) > 0 ⇒ x ∗ y > −2 2p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ) , ( ∀ ) x, y , z ∈ G 1p
x ∗ y = y ∗ x, ( ∀ ) x , y ∈ G 1p
e = −1 1p
1
x' = −2
x+2 1p
( G , ∗) grup 1p
ro
c) f : G → ℝ, f ( x ) = ln ( x + 2 ) - izomorfism 1p
o.
f ( x ∗ y ) = f ( x ) + f ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ G 2p
f - bijectivă 2p
nf
ei
at
1. y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 1p
a)
1 − 2 ln x
f ' ( x) = 2p
.m
x3
y = x −1 2p
b) lim f ( x ) = −∞ ⇒ x = 0 asimptotă verticală la dreapta 2p

w
x →0
x >0
lim f ( x ) = 0 ⇒ y = 0 asimptotă orizontală spre ∞

w
x →∞
3p
w
c) 1 1 1  1p
g ( x) = 2
, x ∈ ( 0,1) , g continuă pe  ; 
x 3 2
2 1 1
g' ( x) = − , x ∈ ( 0,1) , g derivabilă pe  ;  1p
x3 3 2
( ∃) c ∈ 
1 1 1 1 1
;  a .î . g   − g   = g ' ( c ) ⋅
3 2 2  3 6 2p
1 1p
c= 3
15
2. 1 3p
4 I n + I n +1 = ∫ x n dx
a) 0
1
1 2p
∫ x dx =
n
0
n +1
ro
b) 1
x2 1p
I2 = ∫ dx
0
x+4
o.
1
 16  2p
I2 = ∫  x − 4 + dx
0  x + 4 
nf
7 5
I 2 = − + 16 ln 2p
2 4 ei
c) I n +1 − In ≤ 0, ( ∀ ) n ≥ 1 ⇒ ( I n )n ≥1 monoton descrescător 2p
I n ≥ 0, ( ∀ ) n ≥ 1
at
1p
lim I n = 0 2p
n →∞
.m
w

w
Varianta 3

w
1. 3p
log 3 9 3 = log 3
35
log 3 9 3 = 5 2p
2. z 4 = 81 1p
z 2 = 9; z 2 = 9i 2 2p
z1 = 3; z 2 = −3; z3 = 3i; z 4 = −3i

2p
3. ∆=4 1p
ro
G f ∩ Ox = { A (1, 0 ) ; B ( 3, 0 )}
2p
f ( 0 ) = 3 ⇒ G f ∩ Oy = {C ( 0,3)}
o.
2p
4. 3p
nf
l2 3
A=
4
9 3 2p
A=
ei
4
5. f : {1, 2,3,...,10} → {1, 2,3,...,10} , f surjectivă ⇒ f bijectivă 2p

at
nr. cazuri favorabile 3p
p= =1
nr. cazuri posibile
.m

6. AB + AC + BC = 2 ⋅ AC 2p

2 ⋅ AC = 2 ⋅ AC 1p
w

AC = 29 ⇒ AB + AC + BC = 2 29 2p
w

w
1. det A = 0 2p
a)
rang A = 1 3p
b) A2 = 10 A 2p
P ( n ) : A n = 10n −1 A, ( ∀ ) n ≥ 2 (demonstrația) 2p
A2014 = 102013 A 1p
c) det B = 11 2p
 8 −2 −1 
1  
B −1 = ⋅  −6 7 −2  3p
11  
 −9 −6 8 
2. f ( X ) = X 4 + 4X 3 1p
a)
x4 + 4 x3 = 0 ⇒ x3 ( x + 4 ) = 0 2p
ro
x1 = x2 = x3 = 0, x 4 = −4 2p
o.
b) x1 = x2 = m + n 3, x 3 = x4 = m − n 3 rădăcinile lui f 1p
x1 + x2 + x3 + x4 = −4 ⇒ m = −1; x1 x3 = x2 x4 = m2 − 3n 2 = 1 − 3n 2 1p
nf
( x1 + x3 )( x2 + x4 ) + x1 x3 + x2 x4 = 0 ⇒ n = 1 sau n = −1 1p
a = 2, b = 1 2p
ei
c) f ' ( x ) = 4 x 3 + 12 x 2 − 4a 2p
at
x = 1 rădăcină dublă ⇒ f (1) = 0 și f ' (1) = 0 2p
.m
11
a = 4, b = 1p
4
w

w
1. f continuă 2p
a)
1− x
f ' ( x) = 2p
w
2 x − x2
f derivabilă pe ( 0, 2 ) 1p
b) f ' ( x ) = 0 ⇒ x = 1 ∈ [ 0, 2] 1p
f ' ( x ) > 0, ( ∀ ) x ∈ ( 0,1)

1p
f ' ( x ) < 0, ( ∀ ) x ∈ (1, 2 ) 1p
A (1;1) punct de maxim

2p
B ( 0, 0 ) ; C ( 2, 0 ) puncte de minim
c) 1 2p
f " ( x) = , x ∈ ( 0, 2 )
(x 2
− 2 x ) 2 x − x2
2p
f " ( x ) < 0, ( ∀ ) x ∈ ( 0, 2 )
ro
f concavă 1p
o.
2. I1 = − cos x + C 1p
a)
nf
2 x − sin 2 x
I2 = +C 2p
4
cos 3 x
I3 = − cos x + +C
ei 2p
3
b) I n = ∫ sin n −1 x ( − cos x ) dx 1p
'
at
I n = − sin n −1 x cos x + ( n − 1)( In − 2 − I n ) 2p
.m
nI n = − sin n −1 x cos x + ( n − 1) I n − 2 2p
c) 24 I6 = −4sin 5 x cos x + 20 I 4 ; 20 I 4 = −5sin 3 x cos x + 15 I 2 2p

w
15
15 I 2 = ( 2 x − sin 2 x ) + C 1p
4
w
15 15
24 I6 = −4sin 5 x cos x − 5sin 3 x cos x + x − sin x cos x + C 2p
2 2
w
Varianta 1
Prof: Viorica Lungana
corespunzător.
ro
10.
o.
1. 2x + 3 2x − 2 + 5 5 5 3p
= = 2+ ∈Z ⇔ ∈Z
x −1 x −1 x −1 x −1
2p
⇔ x − 1 ∈ {− 5,−1,1,5} ⇔ x ∈ {− 4,0,2,6}
2.
Sn =
(a1 + a n ) ⋅ n
2
,n ≥ 1
nf 1p
ei
3 −1 1 12 − 1 11
n = 1 ⇒ a1 = = ; n = 4 ⇒ a4 = = 2p
6 3 6 6
at
(a1 + a 4 ) ⋅ 4  1 11  13 13
S4 = = 2⋅ +  = 2⋅ = 2p
2 3 6  6 3
.m
3. x 2 − 2(m − 2 )x + m > 0, (∀)x ∈ R ⇔ ∆ < 0 1p
∆ = b 2 − 4ac = 4(m − 2 ) − 4m = 4 m 2 − 5m + 4
2
( )
2p
w
m1 = 1
m 2 − 5m + 4 = 0 ⇒
m2 = 4
-∞ ∞
w
m 1 4
2p
m − 5m + 4
2 ++++ 0----- - 0++++++
w
m 2 − 5m + 4 < 0 ⇔ m ∈ (1,4 )
4. n! 2p
Ank = ,0 ≤ k ≤ n
(n − k )!
12! 3p
A127 = = 6 ⋅ 7 ⋅ 8 ⋅ 9 ⋅ 10 ⋅ 11 ⋅ 12
5!
5. yC − y B − 3 1
m BC = = =−
xC − x B 6 3 2p
1
Din AA , ⊥ BC ⇒ m AA, = − =3
m BC
Ecuația dreptei determinată de un punct și o direcție: y − y 0 = m( x − x0 ) 3p
AA , : y − 5 = 3( x − 2 ) ⇔ AA , : 3 x − y − 1 = 0
α +β α −β
ro
6. 1p
cos α + cos β = 2 cos cos
2 2
 2π   2π 
cos a + cos − a  + cos + a  = cos a +
o.
 3   3 
1p
2π 2π 2π 2π
−a+ +a −a− −a
nf
= 2 cos 3 3 cos 3 3 =
2 2
2π  1 3p
= cos a + 2 cos cos(− a ) = cos a + 2 ⋅  −  cos a = cos a − cos a = 0
ei
3  2

at
1.  1 − 1  1 1  1 − 1 1 −1   0 0 2p
.m
a) A ⋅ B =   ⋅   =   =   = O2
 − 1 1   1 1  − 1 + 1 − 1 + 1  0 0 
 1 1  1 − 1  1 − 1 − 1 + 1  0 0  2p
B ⋅ A =   ⋅   =   =   = O2
 1 1  − 1 1   1 − 1 − 1 + 1  0 0 
w
Deci A ⋅ B = B ⋅ A = O2 1p
w
b) ( A + B )n = C n0 A n + C n1 A n −1 ⋅ B + C n2 A n − 2 ⋅ B 2 + ... + C nn−1 A ⋅ B n −1 + C nn B n = 3p
= A n + C n1 A n − 2 ⋅ AB + ... + C nn −1 AB ⋅ B n − 2 + B n = A n + B n
w
2p
Deoarece A ⋅ B = B ⋅ A = O2 , conform punctului a).
c) 2012 1p
 1 − 1 1 1
2012
 2 0
+B = (A + B) =   +   =   =
2012 2012 2012
A
  − 1 1   1 1   0 2
2p
 2 2012 0 
= (2 ⋅ I 2 ) =2 ⋅ I 2 =  
2012 2012
2012 
 0 2 
(
det A 2012 + B 2012 = ) 2 2012 0
2012
= 2 2012 ⋅ 2 2012 = 2 4024
0 2 2p
2. ( )(
x 2 y 2 − x 2 − y 2 + 2 = x 2 − 1 y 2 − 1 + 1 > 1, (∀)x. y ∈ (1, ∞ ) ) 1p
(x )( )
a)
x * y = x2 y 2 − x2 − y 2 + 2 = 2
− 1 y 2 − 1 + 1 ∈ M , (∀)x, y ∈ (1, ∞ )
2p
(x * y ) * z = [(x * y )2 − 1](z 2 − 1) + 1 = [(x 2
)(
−1 y2 −1 +1−1 z 2 −1 +1 = ) ]( )
(x )( )( )
− 1 y 2 − 1 z 2 − 1 + 1, (∀)x, y, z ∈ (1, ∞ ) ; (1)
ro
= 2
x * (y * z) = (x 2
)[
−1 (y * z) −1 + 1 =
2
] (x 2
)([
−1 y2 −1 z 2 −1 +1−1 +1 = )( ) ] 2p
o.
= (x 2
)( )( )
− 1 y 2 − 1 z 2 − 1 + 1, (∀)x, y, z ∈ (1, ∞ ) ; (2)
Din relațiile (1) și (2) rezultă că legea este asociativă pe M.
b) Să arătăm că există e ∈ M astfel încât x * e = e * x = x, (∀)x ∈ M .
x * e = x, (∀)x ∈ M ⇔ (x )( )
− 1 e 2 − 1 + 1 = x, (∀)x ∈ M ⇔
nf
2
ei
3p
(x 2
)( )
− 1 e − 1 + 1 = x , (∀)x ∈ M ⇔ x − 1 e − 2 = 0, (∀)x ∈ M ⇔
2 2
( 2
)( 2
)
at
⇔ e = 2 ∈ (1, ∞ ), (∀ )x ∈ M
Să arătăm că oricare ar fi x ∈ M există x , ∈ M astfel încât x * x , = x , * x =

.m
2.
x * x , = 2 , (∀)x ∈ M ⇔ (x 2
)( )
− 1 x , 2 − 1 + 1 = 2 , (∀)x ∈ M ⇔
( )( )
⇔ x 2 − 1 x , 2 − 1 + 1 = 2, (∀ )x ∈ M ⇔ x , 2 − 1 =
1
, (∀)x ∈ M ⇔
w
2p
x −12
> 1, (∀)x ∈ (1, ∞ ) ⇒ x , = ∈ (1, ∞ ), (∀)x ∈ (1, ∞ )

1 x
⇔ x ,2 = 1 +
w
x −1
2
x2 −1
Deci orice element din M este inversabil în raport cu această lege.

w
c)
x *
Se arată prin inducție că x
*x * *x =
... (x 2
−1 +1 )n 2p
de n ori
x *
x
*x * *x = 2 ⇔
... (x 2
−1 )2012
+1 = 2 ⇔ x2 −1 ( )
2012
= 1 ⇔ x2 −1 = 1 ⇔ 2p
de 2012 ori
⇔ x2 = 2 ⇒ x = 2 ∈ M 1p
1. 1 + x ⋅ e nx 1 + x ⋅ e −∞ 2p
a) Dacă x ∈ (− ∞,0 ) ⇒ lim = =1
n →∞ 1 + e nx 1 + e −∞
 1 
∞
e nx  nx + x 
1+ x ⋅ enx ∞
Dacă x ∈ (0, ∞ ) ⇒ lim = lim  =x
e
2p
n →∞ 1 + e nx n →∞  1 
e nx  nx + 1
e 
ro
1p
Pentru x = 0 ⇒ f (0 ) =
1 1
=
1+ e 0
2
o.
1, x ∈ (− ∞,0)
1 + x ⋅ e nx  1
f ( x ) = lim = , x=0
n →∞ 1 + e nx 2

nf
 x, x ∈ (0, ∞ )
b) h( x ) = ( g f )( x ) = g ( f ( x )) = e f ( x )+1 = e x +1 1p
ei 1p
1p
at
2p
c) Funcția h( x ) = e x +1 este continuă și derivabilă pe domeniul de definiție (0, ∞ ) , atunci h 1p

.m
este continuă pe [1,2] și derivabilă pe (1,2 ) , deci se poate aplica teorema lui Lagrange: 1p
adică există c ∈ (1,2 ) astfel încât h(2 ) − h(1) = (2 − 1)h (c ) ⇒ e − e = e
, 3 2 c +1
⇔
⇔ e c +1 = e 2 (e − 1) ⇒ c + 1 = ln e 2 (e − 1) ⇒ c = ln e 2 (e − 1) − 1 1p
w
Din 2 < e < 3 ⇒ 1 < e − 1 < 2 ⇒ e 2 < e 2 (e − 1) < 2e 2 ⇒ 2 < ln e 2 (e − 1) < 2 + ln 2 ⇒

2p
⇒ 1 < ln e 2 (e − 1) − 1 < 1 + ln 2 < 2 ; deci c ∈ (1,2) .
w
(x )dx = ∫ (16 − x 2 )dx =

2. 4 4 2p
∫
2
f
w
a) 0 0
4 2p
 x3 
= 16 x −  =
 3 0
1p
64 128
= 64 − =
3 3
b) 5
x
5
x
∫ f (x )
dx = ∫
16 − x 2
dx = 0
3p
− 5 − 5
Deoarece funcția g (− x ) = −
x
[ ]
= − g ( x ), (∀)x ∈ − 5 , 5 , deci h este funcție
16 − x 2 2p
impară.
c) − 2x
f , (x ) =
x
=−
2 16 − x 2 16 − x 2 2p
ro
x -4 0 4
o.
f , (x )
+++++++0 ------------
1p
f (x ) 0 4 0
Observăm că 0 ≤ f ( x ) ≤ 4 ⇒ 0 ≤
4
∫ f (x )dx ≤ 4 x
nf
4
⇔
ei −4
−4
4 2p
⇔0≤ ∫ f ( x )dx ≤ 16 − (− 16 ) = 32 .
at
−4
4
Deci 0 ≤ ∫ f (x )dx ≤ 32 .
.m
−4
w
w
Varianta 2
w
corespunzător.
10.

1 2 x 3 − 3x 2 + 4 x + 9 2 x 3 + x 2 − 4 x 2 − 2 x + 6 x + 3 + 6
. = =
2x + 1 2x + 1
= =
(
x 2 (2 x + 1) − 2 x(2 x + 1) + 3(2 x + 1) + 6 (2 x + 1) x 2 − 2 x + 3 + 6
=
) 3p
2x + 1 2x + 1
 6  6
=  x 2 − 2x + 3 +  ∈Z ⇔ ∈ Z.
 2x + 1  2x + 1
2 x + 1 6 ⇔ 2 x + 1 ∈ {− 6,−3,−2,−1,1,2,3,6}
ro
7 3
2 x + 1 = −6 ⇔ x = − ∉ Z; 2 x + 1 = −3 ⇔ x = −2 ∈ Z; 2 x + 1 = −2 ⇔ x = − ∉ Z;
2 2 2p
1
2 x + 1 = −1 ⇔ x = −1 ∈ Z; 2 x + 1 = 1 ⇔ x = 0 ∈ Z; 2 x + 1 = 2 ⇔ x = ∉ Z;
o.
2
5
2 x + 1 = 3 ⇔ x = 1 ∈ Z; 2 x + 1 = 6 ⇔ x = ∉Z
nf
2
A = {− 2,−1,0,1}.
2
ei
y = 5 + x −1 ⇔ x −1 = y − 5 > 0 ⇒ y − 5 = y − 5 2p
.
x=4⇒ y =8
2 x − 1 = 6 ⇔ x − 1 = 3 ⇔ x − 1 = ±3 ⇒
at
x = −2 ⇒ y = 8 2p
Soluția S = {(4,8); (− 2,8)}.

1p
.m
3 Tk +1 = C nk a n − k b k ,0 ≤ k ≤ n ; C.E. n ≥ 4; n ∈ N 1p
.
C n4 7 n(n − 1)(n − 2 )(n − 3) 2! 7
= ⇔ ⋅ = ⇔
n(n − 1)
w
2 2p
Cn 2 4! 2
2p
(n − 2)(n − 3) ⋅ 2 = 7 ⇔ n 2 − 5n + 6 = 42 ⇔ n 2 − 5n − 36 = 0 ⇒ n1 = 9
⇒ n = 9 ∈N
w
4⋅3⋅ 2 2 n 2 = −4
4 Fie x1 , x 2 ∈ (1, ∞ ) astfel încât f ( x1 ) = f ( x 2 ) ⇔ f ( x 2 ) − f ( x1 ) = 0 ⇔

w
.
(x2 − x1 )(x22 + x1 x2 + x12 − 3) = 0 ⇔ (x2 − x1 )[(x22 − 1) + (x1 x2 − 1) + (x12 − 1)] = 0 ⇒ 2p
⇒ x 2 − x1 = 0 ⇔ x 2 = x1 ⇒ f funcție injectivă.
Din f (1) = −2 , f continuă și lim f ( x ) = ∞ ⇒ f ((1, ∞ )) = (− 2, ∞ ) ⇒ f surjectivă.

x→∞ 3p
f funcție injectivă și surjectivă, atunci f bijectivă.

5 → → → → 1p
. GA+ GB + GC = 0
→ → → → → → → →
GA = (3 − 3) i + (2 − 4 ) j = −2 j ; GB = (5 − 3) i + (4 − 4 ) j = 2 i
1p
→ → → → → → →
− 2 j + 2 i + GC = 0 ⇔ GC = −2 i + 2 j 1p
→ → → →  xC − 3 = −2 x =1
(xC − 3) i + ( yC − 4) j = −2 i + 2 j ⇔  ⇔ C ⇒ C (1,6)
 yC − 4 = 2  yC = 6
2p
[( ) ]− 3[(sin x ) + (cos x ) ] =
ro
6
.
E = 2 sin 2 x + cos 2 x ) (
3 3 2 2 2 2 2p
[( ) 3
= 2 sin 2 x + cos 2 x − 3 sin 2 x cos 2 x sin 2 x + cos 2 x − ( )]
− 3[(sin ]
o.
x ) − 2 sin
2 1p
2
x + cos 2 2
x cos 2 x =
( ) ( )
= 2 1 − 3 sin 2 x cos 2 x − 3 1 − 2 sin 2 x cos 2 x = 2 − 6 sin 2 x cos 2 x − 3 + 6 sin 2 x cos 2 x =
nf
2p
= −1

ei
1. −x −1 x 1 c1+ c 3
0 0 x 1
a)
− x c 2+ c 4 2 0 −x
at
1 x 1 1
det Ax = = = 2p
x 1 x 1 2x 2 x 1
1 − x −1 x 0 0 −1 x
.m
0 x 1
x 1 2p
= −2 ⋅ 2 1 − x = 4 ⋅ =
−1 x
0 −1 x
w
(
= 4 x2 +1 ) 1p
w
b) det Ax = 0 ⇔ x 2 + 1 = 0 ⇔ x = ±i ∈C. 1p
Pentru x ∈ C − {− i, i} rangAx = 4
w
− i −1 i
2p
x = i ⇒ det Ax = 0 ; există 1 i 1 = −i 3 − i + i − i 3 + i + i = 4i ≠ 0
i 1 i
i −1 − i
x = −i ⇒ det Ax = 0 ; există 1 − i 1 = i 3 + i − i + i 3 − i − i = −4i ≠ 0 2p
−i 1 −i
Deci rangAx = 3 pentru x = ±i .
c) 1p
z = x + iy = x 2 + y 2
2p
i = 0 + 1⋅ i = 1 ; − i = 0 − 1⋅ i = 1
S = i + − i = 1+1 = 2 2p
2.  2 − a a −1   2 − a −1+ a  1p
M (a ) =   =   =
 2 − 2 a 2 a − 1  2 − 2 a − 1 + 2 a 
ro
a)
 2 − 1  − a a   2 − 1  − 1 1  3p
=   +   =   + a  = A + aB
 2 − 1  − 2 a 2 a   2 − 1  − 2 2 
o.
 2 − 1  −1 1 1p
cu A =   și B =  
 2 − 1  − 2 2
nf
b) Arătăm că G este parte stabilă a lui M 2(R) în raport cu înmulțirea. Fie M ( x ), M ( y ) ∈ G ,
 2− x x −1   2 − y y −1 
M ( x )M ( y ) =   ⋅ 
ei  =
 2 − 2 x 2 x − 1  2 − 2 y 2 y − 1 1p
 4 − 2 x − 2 y + xy + 2 x − 2 − 2 xy + 2 y 2 y − xy − 2 + x + 2 xy − 2 y − x + 1 
at
=   =
 4 − 4 x − 2 y + 2 xy + 4 x − 2 − 4 xy + 2 y 2 y − 2 xy − 2 + 2 x + 4 xy − 2 y − 2 x + 1
 2 − xy xy − 1 
.m
=   = M ( xy ) ∈ G .
 2 − 2 xy 2 xy − 1
Verificăm axiomele grupului:

w
G1 Se știe că înmulțirea matricelor este asociativă. 1p
G2 M ( x ) ⋅ M ( y ) = M ( xy ) = M ( yx ) = M ( y ) ⋅ M ( x ), (∀)M ( x ), M ( y ) ∈ G , deci înmulțirea

w
este comutativă. 1p
G3
M ( x ) ⋅ M (e ) = M ( x ); (∀)M ( x ) ∈ G ⇔ M ( xe ) = M ( x ); (∀)M ( x ) ∈ G ⇔ xe = x, (∀)x ∈
w
1p
 1 0
R* ⇔ x(e − 1) = 0, (∀)x ∈ R* ⇒ e = 1 ∈ R*, (∀)x ∈ R ⇒ M (1) =   = I 2 ∈ G
 0 1 
element neutru.
G4
M ( x ) ⋅ M (x , ) = M (e ); (∀)M ( x ) ∈ G ⇔ M (xx , ) = M (1); (∀)M ( x ) ∈ G ⇔ xx , = 1, (∀)x ∈ 1p
1
R* ⇒ x , = ∈ R*, (∀)x ∈ R*, deci inversa oricărei matrice M ( x ) este matricea M   .
1
x  x
(G,⋅) grup abelian.

c) Fie funcția f : R* → G, f ( x ) = M ( x ) . 2p
1)Funcția este funcție bijectivă prin construcție.
2) f ( x ⋅ y ) = M ( xy ) = M ( x ) ⋅ M ( y ) = f ( x ) ⋅ f ( y ), (∀)x, y ∈ R*, adică f este morfism de

1p
grupuri. 2p
Deci funcția f este izomorfism de grupuri.
ro
o.
1. −p 3p
l s = lim f ( x ) = = p ; l d = lim f ( x ) = ln 1 = 0 ; f (0) = ln 1 = 0
a) x →0 −1 x →0
x <0 x >0
nf
p=0
Deci l s = l d = f (0 ) ⇒ f continuă în x = 0 , adică, pentru p = 0 , f este continuă pe
[− 1,1] . 2p
ei
b)  (6 x + r )( x − 1) − 3 x 2 − rx  3x 2 − 6 x − r
 , x<0  , x<0
f (x ) =  ( − ) 2
 ( x − 1)2
at
, x 1 = 2p
 2qx − 3 2qx − 3
, x>0  2 , x>0
 qx − 3 x + 1
2
 qx − 3 x + 1
.m
2p
f s, (0 ) = lim f , ( x ) = − r ; f d, (0 ) = lim f , ( x ) = −3
x →0 x→0
x< 0 x>0
Dacă f s, (0 ) = f d, (0 ) ⇔ r = 3 ⇒ f este derivabilă în x = 0 .

1p
w
c) Funcția f verifică teorema lui Rolle, adică: f este continuă pe intervalul [− 1,1] , f este 1p
derivabilă pe (− 1,1) și f (− 1) = f (1).
w
f (− 1) = 0 ; f (1) = ln(q − 2) 1p
w
ln(q − 2) = 0 ⇔ q = 3 1p
2p
S = p 2 + q 2 + r 2 = 0 + 3 2 + 3 2 = 18
2. 1
2 1
a) I 0 = ∫ dx = x 2
1 =1 2p
−
1 2
−
2
1 3p
 1 1
2
I 1 = ∫ arcsin xdx = 0 , deoarece arcsin (− x ) = − arcsin x, (∀)x ∈ − ,  , deci funcția
−
1  2 2
2
g ( x ) = arcsin x este funcție impară.
b) Dacă n este impar, atunci funcția g ( x ) = (arcsin x ) este funcție impară, deci
n
1 1
2 2
1p
∫ (arcsin x ) ∫ g (x )dx = 0 .
2 n +1
I 2 n +1 = dx =
1 1
− −
ro
2 2
Calculăm relația de recurență pentru n par
1 1
o.
2 1 2 1p
∫ (arcsin x ) dx = x(arcsin x ) − 2n ∫ (arcsin x )
2 n −1 x
I 2n = ⋅ dx =
2n 2n 2
1
−
1
−
2 −
1 1− x2
2 2
nf
1
π 
( ) (arcsin x)
2n 2 ,
2 n −1 1p
=  + 2n ∫ 1 − x 2 dx =
6 −
1
2
ei
1
1
π 
2n 2
+ 2n 1 − x 2 (arcsin x ) − 2n ∫ 1 − x 2 (2n − 1)(arcsin x )
2 n −1 2 2 n−2 1
=  ⋅ dx = 2p
at
1
6 −
2 −
1 1− x2
2
2 n −1 2 n −1
π  3 π  π  π 
2n 2n
=  + 2n ⋅ − 2n(2n − 1)I 2 n −2 =  + n 3  − 2n(2n − 1)I 2 n −2

.m
 
6 2 6 6 6
2 n −1
π  π 
2n
Deci I 2 n =  + n 3  − 2n(2n − 1)I 2 n − 2

6 6
w
c) π π
 π π 
n n
− ≤ arcsin x ≤ ⇒  −  ≤ (arcsin x ) ≤   de unde, prin integrare obținem:

n
6 6  6 6
w
2p
 π π 
n 1 n 1
 −  ⋅ x 21 ≤ I n ≤   ⋅ x 21 ⇔
 6 −
2 6 −
2
w
1p
 π π 
n n
⇔ −  ≤ In ≤  
 6 6
2p
 π π 
n n
lim −  = lim  = 0 ⇒ lim I n = 0 , (I n )n≥1 este convergent.

n →∞
 6  
n →∞ 6 n →∞
Varianta 3
ro
corespunzător.
o.
10.
1. Fie α ∈ Z o rădăcină a ecuației x 2 − mx + 6 = 0 atunci α 2 − mα + 6 = 0 ⇒
nf
3p
∈ Z ⇔ α ∈ {± 1,±2,±3,±6}
6 6
⇒ mα = α 2 + 6 ⇒ m = α + ∈ Z dacă
α α
α = −6 ⇒ m = −6 − 1 = −7
ei
α = −3 ⇒ m = −3 − 2 = −5
at
α = −2 ⇒ m = −2 − 3 = −5
α = −1 ⇒ m = −1 − 6 = −7
.m
α = 1⇒ m = 1+ 6 = 7 2p
α = 2⇒ m = 2+3=5
α = 3⇒ m = 3+ 2 = 5
w
α = 6 ⇒ m = 6 +1 = 7
Deci, pentru m ∈ {− 7,−5,5,7} ecuația admite rădăcini întregi.

w
2. Dacă x + y + z = 1 inegalitatea x 2 + y 2 + z 2 ≥ 4( xy + yz + zx ) − 1 devine:

w
1p
x 2 + y 2 + z 2 ≥ 4( xy + yz + zx ) − ( x + y + z ) ⇔
2
x 2 + y 2 + z 2 ≥ 4 xy + 4 yz + 4 zx − x 2 − y 2 − z 2 − 2 xy − 2 yz − 2 zx ⇔
2p
⇔ 2 x 2 + 2 y 2 + 2 z 2 − 2 xy − 2 yz − 2 zx ≥ 0 ⇔ ( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) ≥ 0
2 2 2
2p
evident adevărată.
Observăm că pentru x = y = z relația devine egalitate.
3. Funcția f ( x ) = 3 x + 4 x este strict crescătoare, ca sumă de funcții strict crescătoare. 1p
Funcția g ( x ) = 8 − x este funcție strict descrescătoare (este o funcție de gradul I cu

2p
coeficientul lui x este negativ).
Deci ecuația dată admite soluție unică. 2p
Observăm că x = 1 este soluție: 31 + 41 = 8 − 1 ⇔ 7 = 7
ro
4. 8+15=23 jucători. Observăm că antrenorul va face grupe (echipe) care nu depind de 2p
ordine, deci
23 ⋅ 22 ⋅ 21 ⋅ 20 ⋅ 19
5
= = 23 ⋅ 11 ⋅ 7 ⋅ 19 moduri
o.
C 23 3p
5 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 2 ⋅1
5. → → → 2p
Fie M (α , β ) ⇒ OM = α i + β j
nf
→ →
 → →  → →

v ⋅ OM = 3 ⇔  3 i + 2 j  α i + β j  = 3 ⇔ 3α + 2 β = 3 3p
  
ei
Coordonatele punctului M ( x, y ) verifică ecuația dreptei 3 x + 2 y − 3 = 0
 sin α + sin β = 1
 sin α + 2 sin α sin β + sin β = 1
6.  2p
at
2 2

cos α + cos β = 1 ⇒  2 1 ⇒ prin adunare:
 cos α + 2 cos α cos β + cos 2 β =
2  4
.m
1p
1 + 2(cos α cos β + sin α sin β ) + 1 =
5
⇔
4
2p
⇔ 2 cos(α − β ) = − ⇔ cos(α − β ) = −
3 3
w
2 4

w
1.  2 − 1 1 − 1
 
w
a)
Fie A =  1 1 m 1  matricea sistemului.
1 −1 1 n 
 
rangA = 2 dacă toți minorii de ordinul 3 sunt nuli.
2 −1 2p
Deoarece = 3 ≠ 0 , atunci rangul matricei poate fi 2 sau 3.
1 1
2 −1 1 2p
∆ 1 = 1 1 m = 2 − 1 − m − 1 + 2m + 1 = m + 1
1 −1 1
∆ 1 = 0 ⇔ m + 1 = 0 ⇔ m = −1
2 −1 −1 1p
∆2 = 1 1 1 = 2n − 1 − 1 + 1 + 2 + n = 3n + 1
1 −1 n
ro
1
∆ 2 = 0 ⇔ 3n + 1 = 0 ⇔ n = −
3
o.
1
Deci, pentru m = −1 și n = − ⇒ rangA = 2 .
3
b) 2 −1
nf
Considerăm ∆ p = = 3 ≠ 0 , ecuații principale: ecuațiile 1 și a 2-a, ecuații
1 1 3p
secundare: ecuația a 3-a.
ei
Sistemul este compatibil dacă ∆ car = 0 .
2 −1 1 2p
at
1 1 −1 = 0 ⇔ 2 p −1+1−1− 2 + p = 0 ⇔ 3p − 3 = 0 ⇔ p = 1.
1 −1 p
.m
Deci pentru p = 1 sistemul este compatibil nedeterminat.
c) Necunoscute principale: x și y, necunoscute secundare z și t. 1p
Fie z = α ∈ R și t = β ∈ R; rezolvăm sistemul:

w
2p
 2x − y = 1 − α + β
 ⇒
 x + y = −1 + α − β
w
2p
y = −x −1 + α − β  x=0
⇒ ⇔
x=0 y = α − β −1
w
Soluția sistemului S = {(0, α − β − 1, α , β )α , β ∈ R}
2. ( )
x 3 − 1 = 0 ⇔ ( x − 1) x 2 + x + 1 = 0 ⇔ 1p
a)
3p
 x −1 = 0 ⇒ x = 1 1p
  −1+ i 3
 x= =ε
⇔  x 2 + x + 1 = 0 ⇒  2
 
 x = − 1 − i 3 = ε 2
  2
Deci ε 3 = 1 , ε 2 + ε + 1 = 0
b) g = X 3 + (a + p ) X 2 + (b + p )X + c + p = X 3 + aX 2 + pX 2 + bX + pX + c + p ⇒
( )
g = f + p X 2 + X +1 ⇔ g − f = p X 2 + X +1 ( ) 3p
ro
( )
Pentru ε ⇒ g (ε ) − f (ε ) = p ε 2 + ε + 1 = 0 ⇒ ε rădăcină comună.
2p
( ) − f (ε ) = p(ε )
o.
Pentru ε ⇒ g ε
2 2 2 4
+ ε + 1 = 0 ⇒ ε rădăcină comună. 2
Deci, rădăcinile comune celor două polinoame sunt: ε și ε 2 .
nf
c) Fie ε rădăcina comună a celor două polinoame. 2p
(
g (ε ) = ε 3 + aε 2 + bε + c + p ε 2 + ε + 1 = 0 ⇒ )
ei 2p
⇒ 1 + aε 2 + bε + c + p ⋅ 0 = 0 ⇔
1p
⇔ aε 2 + bε + c + 1 = 0 și p ∈ R.
at
.m
1. Funcția f este continuă în x = 0 ⇔ lim f ( x ) = lim f ( x ) = f (0 ) . 2p

x →0 x→0
w
a) x<0 x >0
2p
3 x 2 + nx − p
lim f ( x ) = lim
x →0 x →0 x −1 x →0 x →0
(
= p ; lim f ( x ) = lim ln rx 2 − 3 x + 1 = ln 1 = 0 ; ) 1p
w
x <0 x<0 x >0 x >0
f (0) = ln 1 = 0 .
w
Deci f este continuă în x = 0 dacă p = 0 .
f derivabilă în x = 0 dacă f este continuă și f s, (0 ) = f d, (0 ) .
 3 x 2 + nx  (6 x + n )( x − 1) − 3 x 2 − nx 3 x 2 − 6 x − n
,
p = 0 ⇒   = =
 x −1  (x − 1)2 (x − 1)2
 3x 2 − 6 x − n
 , x<0
f (x ) = 
, ( x − 1) 2
 2rx − 3 , x > 0
 rx 2 − 3 x + 1
3x 2 − 6 x − n
f s, (0 ) = lim f , (x ) = lim = −n
x →0
x <0
x →0
x< 0
(x − 1)2
2rx − 3
f d, (0 ) = lim f , ( x ) = lim = −3
x →0 x →0 rx 2 − 3 x + 1
ro
x >0 x >0
Deci f este derivabilă în x = 0 dacă n = 3 .
b) Condițiile teoremei lui Rolle sunt: f este continuă pe [− 1,1] ; f este derivabilă pe (− 1,1) ;
o.
1p
f (− 1) = f (1) , atunci există c ∈ (− 1,1) astfel încât f , (c ) = 0 . 1p
Pentru p = 0 , f este continuă pe [− 1,1] și pentru p = 0 și n = 3 f este derivabilă în x = 0 .
nf
1p
f (− 1) = 0 ; f (1) = ln(r − 2) . 2p
ei
3 
f (− 1) = f (1) ⇔ ln (r − 2 ) = 0 ⇔ r − 2 = 1 ⇒ r = 3 ∈  , ∞  .
2 
at
3 x 2 − 3 x + 1 > 0 , deci are sens logaritmul.
c) Observăm că f , (0 ) = −3 ⇒ m = −3 1p
.m
y − y 0 = f , (0 )( x − x0 )
1p
1p
Dar x 0 = 0; y 0 = 0 ⇒
2p
w
Ecuația tangentei este y = −3 x
2. Pentru a explicita funcția f ( x ) , studiem monotonia funcției g (t ) = t 2 − 2t 2p

w
tV = 1; g (1) = −1
a) 2p
w
1p
t −∞ t≤x 1 t≤x ∞
g (t ) = t 2 − 2t -1
Pentru x ∈ (− ∞,1) ⇒ g (t ) este strict descrescătoare, adică t ≤ x ⇒ g ( x ) ≤ g (t ) , atunci

inf g (t ) = g ( x ) = x 2 − 2 x .
Pentru x ∈ [1, ∞ ) ⇒ g (t ) este strict crescătoare, adică 1 ≤ t ≤ t ⇒ g (1) ≤ g (t ) ≤ g ( x )
atunci inf g (t ) = g (1) = −1 .
Deoarece h(t ) = 8 − 3t este strict descrescătoare pe R, atunci t ≤ x ⇒ g ( x ) ≤ g (t ) , deci
inf g (t ) = g ( x ) = 8 − 3x .
 x 2 − 2 x, x ∈ (− ∞,1)

Așadar f ( x ) =  − 1, x ∈ [1,3] .
 8 − 3 x, x ∈ (3, ∞ )
ro

b) 1 4 1p
( )  x3 
4 1 3 4
 3 
∫ f ( x )dx = ∫ x − 2 x dx + ∫ (− 1)dx + ∫ (8 − 3 x )dx =  − x 2  − x 1 +  8 x − x 2  =
2 3
o.
0 0 1 3  3 0  2 3 1p
1p
nf
1 27 83 31
= − 1 − 3 + 1 + 32 − 24 − 24 + = −19 + =− 2p
3 2 6 6
Observăm că funcția f este continuă pe intervalul [0,4] și f ( x ) ≤ 0, (∀)x ∈ [0,4], atunci

c)
ei 2p
aria (Γ f ) = − ∫ f ( x )dx =
4
31 1p
.
6
at
0
2p
1 
vol (C f ) = π ∫ f (x )dx = π ∫ (x 2 − 2 x )2 dx + ∫ (− 1)2 dx + ∫ (8 − 3x )2 dx =
4 3 4
2
0 
.m
0 1 3
1 4 
( ) ( )
4
= π  ∫ x − 4 x + 4 x dx + x 1 + ∫ 64 − 48 x + 9 x 2 dx  =
3 2 3
0 3 
w
 x 5 1

= π  − x +
4 4x3 
(
 + 3 − 1 + 64 x − 24 x 2 + 3 x 3 ) 4
=
 5 3 0 3

 
w
1 
= π  − 1 + + 2 + 64(4 − 3) − 24(16 − 9 ) + 3(64 − 27 ) =
4
5 3 
w
 23   23  143
= π  + 1 + 64 − 168 + 111 = π  + 8  = π
 15   15  15
Varianta 4
corespunzător.
ro
10.
o.
1. Relațiile lui Viéte pentru ecuația x 2 − 2(a − 1)x − 2a + 1 = 0 sunt: x1 + x 2 = 2(a − 1) ,
x1 x 2 = 1 − 2a
nf
x1 x 2 1 1 x13 + x 23 x 2 + x1 (x + x 2 ) − 3x1 x2 (x1 + x2 ) x1 + x23
+ ≥ + ⇔ ≥ ⇔ 1 − ≥0
2
x 2 x12
x1 x 2 (x1 x 2 ) 2
x1 x 2 (x1 x2 )2 x1 x 2
ei 3p
8(a − 1) − 6(a − 1)(1 − 2a ) 2(a − 1) 4(a − 1) − 3(a − 1)(1 − 2a ) a − 1
3 3
⇒ − ≥0⇔ − ≥0
(1 − 2a )2 1 − 2a (1 − 2a )2 1 − 2a
at
4(a − 1) − 4(a − 1)(1 − 2a )
3 2p
⇒ ≥ 0 ⇒ (a − 1) − (a − 1)(1 − 2a ) ≥ 0 ⇒
3
.m
(1 − 2a )2
a −1 ≥ 0 a ≥1
( )
⇒ (a − 1) a 2 − 2a + 1 − 1 + 2a ≥ 0 ⇔ a 2 (a − 1) ≥ 0 ⇒
a=0
⇒
a=0
⇒
w
⇒ a ∈ [1, ∞ ) ∪ {0}.
(f g )( x ) = f ( g ( x )) = g 2 ( x ) + 2 g ( x ) + 2 = g 2 ( x ) + 2 g ( x ) + 1 + 1 = ( g ( x ) + 1) + 1 =
w
2. 2 2p
( )2
= x 2 + 2x + 1 + 1 = x 4 + 4x 2 + 1 + 4x3 + 2x 2 + 4x + 1 = x 4 + 4x3 + 6x 2 + 4x + 2
w
(g f )(x ) = g ( f (x )) = f 2
(x ) + 2 f (x ) = (x 2 + 2 x + 2)2 + 2(x 2 + 2 x + 2) = 2p
= x 4 + 4 x 2 + 4 + 4 x 3 + 4 x 2 + 8 x + 2 x 2 + 4 x + 4 = x 4 + 4 x 3 + 10 x 2 + 12 x + 8
(f g )( x ) = ( g f )( x ) ⇔ x 4 + 4 x 3 + 6 x 2 + 4 x + 2 = x 4 + 4 x 3 + 10 x 2 + 12 x + 8 ⇔
1p
⇔ 4x 2 + 8x + 6 = 0 ⇔ 2x 2 + 4x + 3 = 0
∆ = b 2 − 4ac = 16 − 24 = −8 < 0 ⇒ ecuația nu are soluții reale.
3. Fie A = {1,2,...,10} și B = {2,3,...,10} 1p
2p
Mulțimea A are 210 submulțimi, iar mulțimea B are 2 9 submulțimi.
2ps
Numărul submulțimilor care îl conțin pe 1 este 210 − 2 9 = 2 9 (2 − 1) = 2 9 = 512
4. log 7 (4 ⋅ 2 x − 2 x −1 ) = 1 + log 7 4 ⇔ log 7 (4 ⋅ 2 x − 2 x −1 ) = log 7 7 + log 7 4 ⇔ 2p
⇔ log 7 (4 ⋅ 2 x − 2 x −1 ) = log 7 28 ⇒ 4 ⋅ 2 x − 2 x −1 = 28 ⇔
ro
3p
⇔ 8 ⋅ 2 − 2 = 56 ⇔ 7 ⋅ 2 = 56 ⇒ 2 = 8 ⇔ 2 = 2 ⇒ x = 3
x x x x x 3
E ( x ) = sin 2 x + 2 cos x cos a cos(a + x ) − cos 2 (a + x ) =
o.
5. 2p
= sin 2 x + cos(a + x )[2 cos x cos a − cos a cos x + sin a sin x ] =
nf
= sin 2 x + (cos a cos x − sin a sin x )(cos x cos a + sin a sin x ) =
3p
( )( )
= sin 2 x + cos 2 x cos 2 a − sin 2 x sin 2 a = sin 2 x + 1 − sin 2 x 1 − sin 2 a − sin 2 x sin 2 a =
2 2 2 2
ei
= sin x + 1 − sin x − sin a + sin x sin a − sin x sin a = 1 − sin a = cos 2 a
2 2 2 2
6. Imaginea punctului P(2,3) prin simetrie de centru P0 ( x0 , y 0 ) este punctul 3p

at
P , (4,−5) , adică punctul P0 este mijlocul segmentului PP , , rezultă:
x P + x P, 2+4 y P + y P, 3 − 5 2p
x0 = = = 3 ; y0 = = = −1 ⇒ P0 (3,−1) .
.m
2 2 2 2

w
1. Matricea A este inversabilă dacă det A ≠ 0 .

a)
w
a 1 1 2p
det A = 1 − 1 a = −3a + 2a + 1 + 2 − a 2 − 3 = −a 2 − a
2 1 3
w
a=0 2p
− a2 − a = 0 ⇔
a = −1
1p
Deci pentru a ∈ R − {− 1,0} ⇒ det A ≠ 0 ⇔ există A . −1
b)  1 1 1
 
Pentru a = 1 ⇒ A =  1 − 1 1  ; det A = −1 − 1 = −2 ≠ 0 1p
 2 1 3
 
 1 1 1  1 1 1  4 1 5  2p
     
A =  1 − 1 1 ⋅  1 − 1 1 =  2 3 3 
2
 2 1 3   2 1 3   9 4 12 
     
 4 1 5   − 3 − 3 − 3   − 5 0 0 
1      
( )
ro
1
B= A − 3 A − 5 I 3 = −  2 3 3  +  − 3 3 − 3  +  0 − 5 0  =
2
det A 2 
 9 4 12   − 6 − 3 − 9   0 0 − 5  2p
o.
− 4 − 2 2 
1  
= − ⋅  −1 1 0 
2 
 3 1 − 2 
nf
c) Folosim formula Hamilton – Cayley pentru matricea de ordinul 3: 1p
A 3 − TrA ⋅ A 2 + TrA* ⋅ A − det A ⋅ I 3 = 0 2p

ei
2p
TrA = 1 − 1 + 3 = 3
at
TrA* = Γ11 + Γ22 + Γ33 = −4 + 1 − 2 = −5
A 3 − 3 A 2 − 5 A + 2 I 3 = 0 ⇔ A(A 2 − 3 A − 5 I 3 ) = −2 I 3 ⇔ A ⋅ − (A 2 − 3 A − 5 I 3 ) = I 3
 1 
.m
 2 
− 4 − 2 2 
−1 1 
⇒ A = B = −  −1 1 0  calculată la punctul b).
2
1 − 2 
w
 3
x * y = 1 + ( x − 1) = 1 + e ln ( y −1) ln ( x −1) , (∀)x, y ∈ G , (1)

ln ( y −1) ln ( y −1 )
2. = 1 + e ln ( x −1) 2p
w
a) 2p
y * x = 1 + ( y − 1) = 1 + e ln ( x −1) ln ( y −1) , (∀)x, y ∈ G , (2)
ln ( x −1) ln ( x −1 )
= 1 + e ln ( y −1)
1p
w
Din relațiile (1) și (2), rezultă că legea este comutativă.
(x * y ) * z = 1 + (x * y − 1)ln ( z −1) = 1 + [1 + (x − 1)ln ( y −1) − 1]

ln ( z −1)
= 1 + ( x − 1)
b) ln ( y −1) ln ( z −1) 2p
,
(∀)x, y, z ∈ G , (1)
x * ( y * z ) = 1 + ( x − 1)
ln ( y* z −1)
= 1 + ( x − 1)
[ ] = 1 + (x − 1)ln ( y −1)
ln 1+ ( y −1)ln ( z −1 ) −1 ln ( z −1 )
=
2p
= 1 + ( x − 1) , (∀)x, y, z ∈ G , (2)
ln [ z −1] ln ( y −1)
1p
Din relațiile (1) și (2), rezultă că legea este asociativă.
Dacă x = y = z , atunci din asociativitatea legii obținem x * x * x = 1 + ( x − 1)

c) ln 2 ( x −1) 2p
.
x * x * x = e 27 + 1 ⇔ 1 + ( x − 1) = e 27 + 1 ⇔ ( x − 1)
ln 2 ( x −1) ln 2 ( x −1)
= e 27 ⇔
2p
⇔ ln ( x − 1) = ln e 27 ⇔ [ln ( x − 1)] = 27 ⇔ ln( x − 1) = 3 ⇒ x − 1 = e 3 ⇒

ln 2
( x −1) 3
⇒ x = 1 + e3 1p
ro
o.
1. Studiem monotonia șirului.
a)
a n +1 x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n ⋅ x n +1 8n + 5 2p
nf
= = x n +1 = <1⇒
an x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n 8n + 9
⇒ a n +1 < a n , (∀)n ∈ N* ⇒ (a n )n≥1 este strict descrescător. 1p

ei
b) Folosim metoda inducției matematice.
at
Fie P (n ) : a n < , (∀)n ≥ 1
5
8n + 5
8−3 5
.m
1p
P(1) : a1 = x1 =
5
= < ⇒ 5 13 < 9 5 ⇒ 5 ⋅ 13 < 9 ⇒ 65 < 81 adevărat,
8 +1 9 13
rezultă P (1) : a1 <

5
adevărată.
13
w
Presupunem relația adevărată pentru n = k și demonstrăm că este adevărată pentru

n = k + 1, (∀)k ≥ 1
w
1p
P(k ) : a k = x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x k <
5
8k + 5
w
P(k + 1) : a k +1 = x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x k ⋅ x k +1 = ( x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x k ) ⋅ x k +1 <

5
⋅ x k +1 =
8k + 5
5 8k + 5 5(8k + 5) 5
= ⋅ = < ⇒ 8k + 5 ⋅ 8k + 13 < 8k + 9 ⇒
8k + 5 8k + 9 8k + 9 8k + 13 2p
⇒ 64k 2 + 104k + 40k + 65 < 64k 2 + 144k + 81 ⇔ 65 < 81 adevărat, rezultă P(k + 1)
adevărată, (∀)k ≥ 1 . 1p
Deci P (n ) : a n < , (∀)n ≥ 1 .

5
8n + 5
c) Observăm că a n > 0, (∀)n ∈ N*. 1p
, (∀)n ≥ 1 ⇒ șirul (a n )n≥1 este strict descrescător, rezultă șirul

5
Deci 0 < a n <
8n + 5 1p
(a n )n≥1 este convergent.
ro
5 2p
Folosim criteriul majorării și obținem: 0 ≤ lim a n < lim =0⇒
n →∞ n →∞ 8n + 5
o.
⇒ lim a n = 0 1p
n→∞
nf
2. x 3 + 3x 2 + 8 x + 6 = x 3 + x 2 + 2 x 2 + 2 x + 6 x + 6 = 2p
= x 2 ( x + 1) + 2 x( x + 1) + 6( x + 1) =
a) 2p
( )
1p
= ( x + 1) x 2 + 2 x + 6
ei
b)
I 1 = ∫ f 1 ( x )dx = ∫
x 3 + 3x 2 + 8 x + 6 (
1 (2 x + 2 ) x 2 + 2 x + 6 ) 1p
2∫
=
at
dx dx
x 2 + 2x + 4 x 2 + 2x + 4
1 t+2 1  2 t 1p
H1 = ∫ dt = ∫ 1 + dt = + ln t + C ⇒
.m
2 t 2  t 2
⇒ I1 = (
1 2
2
x + 2 x + 4 ) + ln (x 2 + 2 x + 4 ) + C
w
1p
I 2 = ∫ f 2 ( x )dx = ∫
x + 3x + 8 x + 6
3 2
(
1 (2 x + 2 ) x + 2 x + 6
2
)
2∫
dx = dx
(x 2
+ 2 x + 4)
2
(
x 2 + 2x + 4
2
)
w
1 t+2 1 1 1 1 1
H2 = ∫
2 t 2
dt = ∫ dt + ∫ 2 dt = ln t − + C ⇒
2 t t 2 t 2p
w
ln (x 2 + 2 x + 4 ) − 2
1 1
⇒ I2 = +C
2 x + 2x + 4
c)
I n = ∫ f n ( x )dx = ∫
x 3 + 3x 2 + 8 x + 6 (
1 (2 x + 2 ) x 2 + 2 x + 6 ) 2p
2∫
dx = dx
(x 2
+ 2 x + 4)
n
(
x 2 + 2x + 4
n
) 1p
Facem substituția 2p
t = x 2 + 2 x + 4 ⇒ dt = (2 x + 2 )dx
1 t+2 1 1 1 1
Hn = ∫ n
dt = ∫ n −1 dt + ∫ n dt = ∫ t − n +1dt + ∫ t − n dt =
2 t 2 t t 2
−n+2 − n +1
1 t t 1 1 1 1
= ⋅ + +C = − ⋅ n−2 − ⋅ n−1 + C ⇒
2 − n + 2 − n +1 2(n − 2 ) t n −1 t
+ C , (∀)n ≥ 3
1 1 1 1
In = − ⋅ − ⋅
(
2(n − 2 ) x 2 + 2 x + 4 )
n−2
(
n −1 x 2 + 2x + 4 )
n −1
ro
o.
nf
ei
at
.m
w
w
w

BAREME Si SOLUTII Culegere Online BAC Matematica Mate-Info, Stiintele Naturii 2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAREME Si SOLUTII Culegere Online BAC Matematica Mate-Info, Stiintele Naturii 2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacalaureat Matematică M1 – 2014 www.mateinfo.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

1. (1 − i )16 = [(1 − i ) 2 ]8 = (−2i )8 = 28 (i 2 )4 3p

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 6 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2. f (−2) = (−2)3 − (−2) + a ⇒ a = −6 1p

x13 + x23 + x33 − ( x1 + x2 + x3 ) − 18 = 0 2p

x1 + x2 + x3 = 0 ⇒ x13 + x23 + x33 = 18 .

Fie x1 , x2 , x3 rădăcini întregi ⇒ f ( x) nu admite rădăcini multiple

lim f ( x) = lim f ( x) = ln(e − 1)

y = ln(e − 1) ecuația asimptotei orizontale. 2p

c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p

2. I 2 = ∫10 x 2 e x dx = x 2 e x |10 −2 ∫10 xe x dx 2p

= e − 2 xe x |10 +2 ∫10 e x dx = e − 2e + 2e x |10 2p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

log 2 x(5 − 2 x) = 1 ⇒ x(5 − 2 x) = 2 ⇒ 2 x 2 − 5 x + 2 = 0 2p

4. Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43 ⇒ 4 cazuri favorabile 2p

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 4 2

5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p

c) det A = −7 ≠ 0 ⇒ (∃) A−1 1p

2. Conform teoremei lui Bezout e necesar ca f (1) = 0 , adică 1p

⇒ ( x 2 − 4)( x 2 + 4) = 0 ⇒ ( x − 2)( x + 2)( x 2 + 4) = 0 ⇒ soluțiile reale x1 = 2 și x2 = −2 .

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

4. M × M are 36 elemente ⇒ 36 cazuri posibile 2p

( x, y ) pentru care x + y = 5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2) ⇒ 4 cazuri favorabile 3p

nr. cazuri favorabile 4 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

a) ∆ = 4m2 − 4(m + 1) 2 = 4m 2 − 4(m 2 + 2m + 1) = −8m − 4 = 0 3p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

a) lim   = lim   = lim 1 +  − 

c) Funcția este de două ori derivabilă pe R \{−1} 1p

Deoarece f '' ( x) > 0, x ∈ (−∞, −1)

= −(1 + ∫10 (−1) ⋅ e1− x dx) =

c) I n = ∫10 x n e1− x dx = ∫10 x n ⋅ (−e1− x )' dx 2p

= x n ⋅ (−e1− x ) |10 + n ∫10 x n −1e1− x dx

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se aplică regula lui l’Hospital de două ori şi se obţine 2p

f ' ( x ) = 0 ⇔ x ∈ {1, 2} , f (1) = 3e, f ( 2 ) = e2 1p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof . Badea Daniela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

f s ' ( −1) = −3, f d ' ( −1) = 3, ⇒ f nu e derivabilă în − 1

Concluzia conform tabelului 2p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2. Definiţia elementului neutru 2p

b) Definiţia elementului simetrizabil 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

F ' ( x ) = 3x2 + 1 > 0 ( ∀ ) x ∈ ℝ ⇒

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

I 3 element neutru pentru " ⋅" în M 3 ( ℝ ) 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

( f ) ( 2) = f (1x ) , unde f ( x ) = 2 care are soluţia unică x

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE