Strategii de lucru cu elevii cu dificultăţi

medii de învăţare

Sunt institutor la clasa a III a la Gr. Şc. “Grigore Moisil” din Brăila. În clasa la care predau
sunt trei elevi cu dificultăţi medii de învăţare.
Aceşti elevi au niveluri de performanţă semnificativ sub nivelul aşteptat în majoritatea ariilor
curriculare, in ciuda intervenţiilor corespunzătoare din partea cadrului didactic, de-a lungul a
doi ani şi jumătate.
În comparaţie cu colegii lor, se confruntă cu dificultăţi mult mai mari în:
• dobândirea abilităţilor de scriere, citire, calcul
• înţelegerea conceptelor.
Unul are: întârziere de vorbire şi limbaj asociate, respect de sine scăzut, nivel scăzut de
concentrare, abilităţi sociale insuficient dezvoltate, iar ceilalţi doi elevi au: respect de sine
scăzut si nivel scăzut de concentrare.
Obstacole în calea învăţării
Există mai multe domenii în care aceşti elevii cu dificultăţi medii de învăţare se confruntă
cu obstacole in calea învăţării, dar le este afectată mai ales capacitatea de a:
• se autoorganiza
• lucra eficient fără supraveghere si indicaţii
• înţelege informaţii complexe, în scris
• efectua în scris teme mai lungi
• înţelege si aplica concepte matematice
• înţelege si aplica concepte generale
• deprinde si aplica noi abilităţi fără a avea în mod frecvent posibilitatea de a le repeta
• reţine informaţii complexe fără posibilitatea repetării acestora
• înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal
• îşi comunica ideile clar si eficient
• crede că pot învăţa
• avea încredere sa înceapă şi să desfăşoare sarcini
• se concentra asupra unor sarcini pentru perioade extinse
• lucra în grupuri
• căuta ajutor atunci când este cazul.
Strategii şi intervenţii utile
Elevii cu dificultăţi medii de învăţare răspund intr-un mediu de învăţare în care se simt în
siguranţă si au acces la sprijin de câte ori au nevoie.
Elevii cu astfel de cerinţe au adesea dificultăţi mai mari în înţelegerea lumii din jur si
beneficiază de acces la personalul şcolii, care îi poate sfătui şi sprijini, atât în problemele
practice cât şi personale.
Deseori am apelat la învăţarea practică (prin acţiune), le-am pus întrebări ajutătoare
pentru a-i evalua, le-am oferit sprijin suplimentar şi i-am inclus în grupuri de lucru. Acest mod
de activitate în echipă, în care elevul cu CES are un rol şi o sarcină bine precizate, evaluarea
bazată pe probe practice, explicaţiile suplimentare cu un limbaj simplificat, constituie cheia
succesului integrării lor.
Predarea eficientă a curriculumului implică o serie de strategii, inclusiv:
• Ajutor pentru dezvoltarea abilităţilor organizatorice şi posibilitatea de a le folosi
• Atentă supraveghere şi îndrumare
 • Sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile.
• Oportunităţi frecvente de a oferi feedback
• Informaţii în scris, care nu sunt complexe sau extinse
• Folosirea semnelor şi simbolurilor în clasă pentru a evidenţia informaţiile cheie sau
pentru a facilita comunicarea
• Evitarea activităţilor extinse în scris
• Ajutor şi sprijin pentru prezentarea rezultatelor muncii lor şi accesul la echipamente
TIC
• Strategii pentru prezentarea conceptelor matematice pe etape şi o varietate de
posibilităţi de a le repeta si aplica
• Oportunităţi pentru a repeta şi consolida conceptele şi informaţiile cheie
• Oportunităţi frecvente de a repeta şi aplica abilităţile nou deprinse
• Folosirea semnelor şi simbolurilor pentru a sublinia informaţiile transmise verbal şi
a-i ajuta să-şi comunice eficient ideile
• Lăudarea elevilor şi oportunitatea de a le recunoaşte succesele pentru a le spori
respectul de sine, a-i ajuta să aibă încredere in capacitatea lor de a învăţa şi de a iniţia şi
duce la îndeplinire sarcini.
• Oportunităţi şi activităţi pentru dezvoltarea capacităţii de concentrare
• Oportunităţi frecvente de a lucra în colaborare, pe perechi sau în grupuri mici
• Încurajare şi sprijin pentru a-i convinge să ceară ajutor atunci când au nevoie
În cadrul orelor de matematică, am lucrat diferenţiat cu elevii cu discalculie, am folosit
materiale concrete de calcul pentru a-i ajuta să stabilească semnificaţia operaţiilor, am utilizat
jocuri matematice. Problemele au fost formulate cu date concrete legate de secvenţe de viaţă
cunoscute. Le-am cerut să citescă problema cu voce tare sau să o asculte cu atenţie, i-am
ajutat să “vizualizeze” problemele ilustrându-le prin desene, am folosit fişe ajutătoare pentru
calcule sau schematizarea problemei, i-am învăţat să se folosească de ritm şi muzică pentru
a memora.
În corectarea dislexiei m-am bazat pe faptul că aceşti copii au bune abilităţi vizual-
spaţiale, abilitatea de a gândi holistic şi de a vedea o imagine de ansamblu. În corectarea
dificultăţilor de citit, scris, ortografie am ţinut cont de: dezvoltarea limbajului vorbit, înţelegerea
reprezentării simbolice, abilităţile grafo-motorii, secvenţiale, dezvoltarea sistemelor de stocare
fonologică (limbaj sonor, ortografie, semantică). Mi-am adaptat stilul de predare astfel încât
să fie cât mai apropiat de stilurile de învăţare ale elevilor.
Pentru aceşti elevi am realizat curriculum diferenţiat şi beneficiază de modalităţi
adaptate de evaluare.
O elevă beneficiază şi de program de terapie lingvistică, programe specializate, metode
diferite de predare a abilităţilor de citire/scriere, de calcul, metode specifice de predare a
comunicării alternative sau augmentative.
Ceilalţi doi elevi necesită programe specializate, metode diferite de predare a abilităţilor
de citire/scriere, de calcul, metode specifice de predare a comunicării alternative sau
augmentative.
La începutul anului şcolar, pentru elevii cu CES, am elaborat curriculum diferenţiat la
disciplinele matematică şi limba şi literatura română. (ANEXA 1 – Curriculum adaptat la limba
şi literatura română, la clasa a III-a, pentru elevii Ruse Alexandra Liliana, Ciobanu Ionela şi
Teslof Antonia).
De-a lungul celor doi ani şi jumătate de când lucrez cu aceşti elevi cu CES, am întocmit
planuri de intervenţie personalizate.
Înainte de a proiecta un PIP, am consultat elevii şi părinţii acestora, discutând toate
aspectele legate de procesul de învăţare. Elevii şi părinţii acestora au fost implicaţi şi în
procesul de revizuire al PIP. (ANEXA 2 – PIP pentru eleva Ciobanu Ionela, din clasa a III-a,
domeniul de intervenţie matematică).
Lucrând într-un mediu incluziv, am considerat necesar să folosesc în cadrul lecţiilor
unele metode de învăţare active, deoarece elevii asimilează la un nivel mai profund, reţin
ideile mai mult timp, pot utiliza cunoştinţele, sunt mai motivaţi să înveţe, pot corela mai uşor
ceea ce au învăţat cu viaţa reală.
De asemenea, am pus accent pe învăţarea prin cooperare pentru că astfel elevii învaţă
să aibă iniţiativă in procesul de învăţare, dezvoltă relaţii de calitate cu ceilalti, îşi întăresc
abilităţile sociale.
Pentru a-i ajuta pe toti elevii să progreseze, este necesar să utilizăm strategii de lucru
care promovează includerea tuturor copiilor.
Am oferit activităţi de învăţare diferenţiate şi am încercat să ajut elevii să înveţe
constructiv. Am elaborat lectii bazate pe principiul constructivist: anticipare, construirea
cunoştinţelor, consolidare A-C-C sau evocare-realizarea sensului-reflectie E-R-R.
Deoarece în clasă sunt trei elevi cu CES, am încurajat cooperarea mai degrabă decât
competiţia, am utilizat o varietate de materiale didactice şi încerc să ofer o gamă largă de
activităţi în cadrul lecţiilor.
Am proiectat lecţii bazate pe modelul E-R-R şi am ales să prezint un astfel de proiect
didactic, adaptat pentru elevii cu dificultăţi de învăţare medii.
Sarcinile pentru elevii cu CES sunt întâlnite pe tot parcursul lecţiei de limba si literatura
română. (ANEXA 3 – Proiect didactic după modelul E-R-R, la clasa a III-a, la limba şi
literatura română).

ANEXA 1
CURRICULUM DIFERENŢIAT
Limba şi literatura română
Clasa a III-a
CITIRE SCRIERE COMUNICARE

OBIECTIV CADRU: 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1. să sesizeze succesiunea logică a - exerciţii de ascultare a mesajului oral
secvenţelor dintr-un mesaj oral
1.2. să sesizeze legătura între
secvenţele unui mesaj oral
1.3. să semnaleze prin mijloace
verbale si nonverbale (gesturi,
mimică) înţelegerea unui mesaj
transmis
- exerciţii de formulare a ideii globale a unui mesaj
oral
- exerciţii de ordonare temporală a secvenţelor unui
mesaj oral
- exerciţii de formulare de întrebări pentru sesizarea
raporturilor logice
- exerciţii de mimă
- exerciţii de identificare a mesajului transmis prin
mijloace nonverbale
- exerciţii de transmitere a unui mesaj dat prin
mijloace nonverbale
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (mimică, gesturi)
1.4. să sesizeze corectitudinea
gramaticală a unui enunţ oral
1.5. să manifeste interes faţă de
interlocutor în diferite situaţii de
comunicare
- exerciţii de sesizare a corectitudinii/incorectitudinii
unor structuri gramaticale, într-un enunţ audiat
- exerciţii de realizare cu sprijin susţinut a acordurilor
(subiect, predicat, adjectiv-substantiv)
- exerciţii de corectare a unor enunţuri oferite cu
dezacorduri
- simulări de situaţii de comunicare diverse
- exerciţii de dialog: elev-elevi, elev-învăţător; jocuri
de rol, vizând formarea comportamentului de
ascultător
- exerciţii de dialog pe o temă dată, manifestând
atenţie şi toleranţă

OBIECTIV CADRU: 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă
2.1. să construiască enunţuri, texte
proprii utilizând corect părţile de
vorbire studiate
2.2. să integreze cuvinte noi în
enunţuri proprii
2.3. să construiască texte orale
scurte pe baza unui suport vizual sau unui şir de întrebări/plan de idei
pe baza unui plan simplu de idei dat
2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dicţie
situaţii de comunicări dialogate
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de construire corectă a unor propoziţii
simple şi dezvoltate, precum şi a propoziţiilor
enunţiative, exclamative, interogative
- exerciţii de diferenţiere a elementelor esenţiale de
cele de detaliu, dintr-un mesaj
- exerciţii de povestire a unor fapte
- exerciţii de construire a unor texte orale, pe baza
unui şir de întrebări
- exerciţii de completare a unor enunţuri/texte
lacunare
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte
- exerciţii de identificare a mesajului global al unei
imagini, găsirea unor variante de titlu
- exerciţii de construire a unor texte orale, pe baza
- exerciţii de rostire corectă, clară a unor mesaje
- exerciţii de dialog cu persoane diferite
- exerciţii de exprimare a propriilor gânduri, idei, în
legătura cu diferite fapte cunoscute
- jocuri de rol

OBIECTIV CADRU: 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă
3.1. să citească corect un text
cunoscut
3.2. să desprindă informaţiile
semnificative dintr-un text citit
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia
impusă de semnele de punctuaţie
- exerciţii de memorare şi recitare a unor versuri
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă
- exerciţii de delimitare a fragmentelor unui text citit,
cu sprijin susţinut
- exerciţii de identificare a unor întâmplări petrecute
într-o succesiune logica din text

3.3. să sesizeze semnificaţia
cuvintelor în contexte diferite
(sinonimie, omonimie)
3.4. să recunoască şi să
argumenteze folosirea dialogului
într-un text narativ
- exerciţii de formulare a unor răspunsuri la întrebări
- exerciţii de sesizare a schimbării semnificaţiei unor
cuvinte în contexte diferite
- exerciţii-joc de gasire a unor sinonime, antonime,
omonime
- exerciţii de identificare a secvenţelor dialogate
dintr-un text narativ
- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului

OBIECTIV CADRU: 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să povestească un text narativ - exerciţii de redactare a unui text narativ pe baza
(care conţine şi dialog) unui suport vizual/plan de idei
- exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea
indirectă, cu sprijin
4.2. să realizeze acordurile - exerciţii de stabilire a acordului între subiect şi
gramaticale în textile edactate predicat
- exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare
4.3. să respecte ortografia şi - exerciţii de scriere corectă a cuvintelor
punctuaţia într-un text propriu - exerciţii de folosire corectă a majusculei
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie
4.4. să aşeze corect in pagină textul - exerciţii de aşezare corectă în pagină
scris, respectând scrierea cu alineat - exerciţii de plasare corectă a alineatelor
şi spaţiul liber intre cuvinte

CONŢINUTURI:
Cartea. Textul. Povestirea orală. Recunoaşterea personajelor.
Comunicarea orală. Componentele comunicării dialogate. Propoziţia. Intonarea propoziţiilor.
Dialogul
Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Aşezarea corectă în pagină. Ortografia. Scrierea
corectă a cuvintelor. Punctuaţia. Semnele de punctuaţie
Elemente de constructie a comunicării. Lexicul. Cuvântul. Cuvinte cu formă diferită şi
sens asemănător. Cuvinte cu sens opus. Sunetul şi litera. Familia de cuvinte. Silaba.
Despărţirea în silabe. Propoziţia. Delimitarea cuvintelor unei propoziţii. Învăţarea flexionării
substantivului cu adjectivul în gen şi număr. Învăţarea relaţiei verb-pronume.

INDICATORI PENTRU EVALUAREA PROGRESULUI

CAPACITATEA: 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiectivele se considera atinse dacă elevul:
1.1. - Ascultă prezentarea orală a mesajului;
- Formuleaza cu sprijin ideea globală a mesajului;
- Ordonează cu sprijin susţinut secvenţele mesajului;
1.2. - Răspunde întrebării de stabilire a mesajului global;
1.3. - Sesizează tipul de enunţ,dupămai multe ascultari,reacţionând după o scurtă
ezitare sau doar asociind cu reacţia celorlalţi ;
- Identifică un mesaj transmis prin mijloace nonverbale;
 -Transmite (parţial) un mesaj verbal dat prin mijloace nonverbale;
- Formulează cu erori şi ezitări tipul de enunţ cerut prin mijloace verbale
şi nonverbale;
- Dialoghează cu sprijin susţinut pe teme date, utilizând cu erori mijloacele verbale
şi nonverbale.
1.4. - Sesizează parţial corectitudinea/incorectitudinea unor structuri gramaticale, într-un
enunţ audiat;
- Alege cu sprijin susţinut variante pentru acordul predicatului cu subiectul, acordul
adjectivului cu substantivul;
- Corectează cu sprijin enunţuri oferite de dezacorduri;
- Completează cu mici erori enunţuri lacunare.
1.5. - Dialoghează cu sprijin pe o temă dată, manifestând parţial atenţie şi toleranţă;
- Ascultă mesajul transmis în condiţii diferite de comunicare.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
2.1. - Construieşte cu erori minime prepoziţii simple/ dezvoltate, exclamative,
interrogative, enunţiative
- Completează cu sprijin enunţuri/ texte lacunare
2.2. - Determină sensul unor cuvinte noi, cu ajutor dat/ din dicţionar
- Formulează enunţuri proprii
2.3. - Identifică parţial elementele componente ale imaginii
- Alcătuieşte cu sprijin propoziţii despre elementele imaginii
- Desprinde, cu sprijin, mesajul global al unui text, reproducând o variantă de titlu
- Dezvoltă o parte din ideile planului
- Construieşte oral un text închegat cu sprijin susţinut
2.4. - Exprimă cu greşeli gramaticale propriile gânduri şi idei
- Dialoghează cu sprijin pe o temă dată
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
3.1. - Citeşte cu erori un text cunoscut, respectand parţial semnele de punctuaţie
- Memorează poezii pe care le reproduce parţial
3.2. – Citeşte fragmentele indicate de învăţător
- Delimitează textul în fragmente logice cu ajutorul învăţătorului, prin întrebări
- Redă conţinutul fragmentului pe baza întrebărilor
- Alege din exemple date varianta corespunzătoare fragmentul citit cu ajutorul
învăţătorului
- Redă conţinutul textului cu ajutorul întrebărilor formulate anterior
3.3. – Găseşte doar pentru cuvinte uzuale sinonime, antonime şi omonime
- Integrează unele cuvinte găsite, în enuţuri prin analogie
3.4. – Identifică parţial secvenţele dialogate dintr-un text narativ
- Argumentează folosirea dialogului confundând personajele
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
4.1. – Povesteşte lacunar, cu omisiuni şi adăugiri, partea nedialogata a textului
- Transformă parţial vorbirea directă în vorbire indirectă
4.2. – Identifică, parţial, părţile de vorbire studiate
- Redactează cu sprijin un text narativ
- Completează cu ajutor propoziţii/ text lacunar
4.3. – Foloseşte corect majuscule în situaţii tipice
- Utilizează parţial corect, în scriere, ortogramele
- Utilizează semnele de punctuaţie în copieri, transcrieri, parţial în dictări
- Aşază corect în pagină
 - Scrie îngrijit, lizibil, cu mici abateri

Metode şi instrumente de evaluare

- Discuţii, observaţii, sugestii, aprecieri

- Verificarea orală şi scrisă
- Fişe de lucru individuale şi în grup
- Activităţile practice
- Autoevaluarea
- Portofoliu

ANEXA 2
PLAN DE INTERVENŢIE
PERSONALIZAT

Nume şi prenume:
Vârsta: 10 ani
Clasa: a III-a
Date de contact: săptămânal, vinerea, de la ora 10 la ora 11
Persoane de contact: părinţii, elevul, învăţătoarea
Informaţii despre sănătatea elevului: bună
Informaţii despre mediul social: familie săracă, cu nivel intelectual scăzut şi dezinteres faţă de
şcoală
Domeniul de intervenţie: matematica
Data elaborării: 17.10.2007
Data revizuirii: 16.12.2007

Obiective Mijloace şi metode Perioada de Criterii minimale Metode şi

de realizare intervenţie pentru realizarea instrumente de
progresului evaluare
- să citească şi - jocuri cu cifre 17-21 oct. 07 Citeşte şi scrie - observarea şi
să scrie numere numere naturale aprecierea, fişe
naturale în de la o la 30 de lucru
concentrul 0-100 individuale,
- să alcătuiască Alcătuieşte şirul portofoliu,
şirul numeric numeric de la 0 autoevaluarea
0-100 la 30
- să compare - conversaţia, 24 oct. -11 Compară, cu - valorizarea
numere naturale explicaţia, nov. 07 ajutor, numere pozitivă
mai mici decât exerciţiul, naturale mai mici permanentă
100, utilizând descoperirea, decât 100
simbolurile: jocul didactic, utilizând
<,>, = lucrul individual simbolurile: <,>,=
- să efectueze - numărătoare, 14 nov. – 9 Adună două - observarea şi
operaţii de planşe, fişe de dec. 07 numere naturale aprecierea, fişe
adunare în lucru de la 0 la 30, fără de lucru
concentrul 0-100 trecere peste individuale,
fără trecere ordin portofoliu,
peste ordin autoevaluarea
- să verbalizeze Exprimă cu voce
operaţiile tare operaţiile
efectuate efectuate
Evaluare 12-16 dec. 07
sumativa
- să scrie
numere naturale
în limite date;
- să compare
numere date;
- să efectueze
exerciţii de
adunare, fără
trecere peste
ordin

ANEXA 3
Proiect didactic
(după modelul E-R-R)

Data:20.12.2007
Clasa: a III a
Institutor:
Aria curriculara: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba si literatura română
Unitatea de învăţare: Anotimp alb
Subiectul: “Iarna”, de Nicolae Labiş
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operationale:
O1 – să citească în ritm propriu, corect textul “Iarna”;
O2 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului;
O3 – să descrie natura în anotimpul iarna;
O4 – să compare anotimpurile de toamnă si iarnă;
O5 – să gasească perechile de cuvinte cu înţeles asemănător;
O6 – să lucreze în echipă;
O7 – să recite poezii despre iarnă.

Strategii didactice
1. Metode si procedee:
- conversaţia, explozia stelară, metoda cubului, tehnica metaplanului
2. Mijloace didactice:
 - cubul, postituri, planşă
3. Forme de organizare a activităţii:
- Frontală, individuală, în echipă
Material bibliografic:
• Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar,
Bucureşti, 1998
• Corniţă Georgeta, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române.
Didactici speciale, Editura Umbria, Baia Mare, 1993
• Nuţă S., Metodica predării limbii romane în clasele primare, Editura Aramis,
2000

I. EVOCARE (15 minute)

Exerciţiu de “dezgheţ”
Le dau elevilor postituri; le cer să scrie cuvinte ( elevii cu CES ) sau propoziţii în
legătură cu anotimpul iarna şi apoi să le lipească pe o planşă, afişată pe tablă, pe care este
desenată o stea (tehnica metaplanului). Vor fi antrenaţi astfel toţi elevii.
Vor citi poezia “Iarna”, de Nicolae Labiş. Cei trei elevi cu CES vor citi câte o
strofă din poezie.

II. REALIZAREA SENSULUI (20 minute)

Având la bază metoda starbursting (“explozia stelară”), le voi cere elevilor să
formuleze întrebări în legătură cu anotimpul iarna:
Cine trece în goană ? Cine zgârie la uşă ?
De ce iese tata din casă ?
Cum se întoarce tata ?
Cu ce sunt îmbrăcaţi pomii ?
Aceste întrebări pot genera altele despre anotimpul alb (care nu au legătură
neapărat cu textul).
De unde vine Moş Crăciun ?
Când se sfârşeşte iarna ?
Întrebările vor fi scrise pe planşa pe care este desenată o stea.
Elevii cu dificultăţi de învăţare medii vor răspunde la întrebări, cu sprijin.
Folosind metoda cubului, voi dirija citirea selectivă a acestei poezii.
Se prezintă pe scurt metoda cubului. Pe cele şase feţe, sunt scrise cuvintele:
descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.
Intervin cu explicaţii suplimentare pentru fiecare acţiune solicitată, pentru a oferi
un caracter mult mai concret acestora.
1. DESCRIE – natura n anotimpul de iarnă. Vor fi solicitaţi elevii cu CES;
desprind împreuna aspecte ale naturii:
• Totu-i alb;
• Pomii sunt încărcaţi cu podoabe;
• Este linişte.
2. COMPARĂ – atmosfera din gospodăriile oamenilor în anotimpul de
toamnă, cu atmosfera din poezia “Iarna”. Elevii vor desprinde însuşirile celor două anotimpuri
prin comparaţie, ajutaţi de explicaţia suplimentară Prin ce se aseamănă si prin ce diferă ?
Iarna: se adăpostesc, stau la căldură, nu au multă treabă.
Toamna: strâng recoltele, prepară conserve, au foarte multă treabă
3. ASOCIAZĂ – cuvintele cu sens asemănător.
Elevii cu CES sunt solicitaţi şi asociază cuvintele cu sens asemănător, cu sprijin.
- în goană - trăsuri
- hazlii - mic, scurt
- caleşti - în viteză
- cârn - nostime
4. ANALIZEAZĂ: pomi, pomii, copii, copiiii. Elevii vor despărţi şi vor stabili
câte silabe are fiecare cuvânt; vor observa că atunci când se scriu doi, respecti trei “i”,
numărul silabelor creşte.
5. APLICĂ – alcătuieşte enunţuri folosind expresiile “satele-adormite”,
“trece-n goană”.
6. ARGUMENTEAZĂ – convingeţi-vă colegii că iarna este cel mai frumos
anotimp.
Sarcinile de pe feţele cubului: 4,5,6 vor fi rezolvate pe echipe (A, B, C). În
fiecare echipă va fi un elev cu CES care va colabora cu colegii pentru rezolvarea sarcinii.
III. REFLECŢIE (12 minute)
Concurs de recitare. Elevii vor recita şi alte poezii despre anotimpul iarna (“Iarna pe
uliţă”, de George Coşbuc, “Iarna”, de Vasile Alecsandri)
Secvenţă de interevaluare
Le voi cere să scrie din memorie o strofă dintr-o poezie despre iarnă, care i-a
impresionat (elevilor cu CES le cer să scrie două versuri).
Vor schimba caietele între ei şi vor evalua.
Se vor cânta anumite cântece despre anotimpul iarna.
IV. EXTENSIE ( 3 minute)
Elevii vor realiza un colaj, în comun, despre iarnă.

Bibliografie:

1. Bernat S., “Tehnica învăţării eficiente”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,

2003,capitolul 2
2. Steele J., Meredith K., Temple C., “Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii
critice”, Editura Gloria, Cluj Napoca, capitolul 1
3. Andruszkiewicz Maria, Prenton Keith, Euducaţia incluzivă. Concepte, politici şi activităţi
în şcoala incluzivă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, capitolul 1
4. Kavacs Maria, Învăţarea într-un mediu incluziv, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2007, capitolul 3
5. Chick Pat, Sprijin individualizat pentru învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2007, capitolul 3