UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA

DEPARTAMENTUL: TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II

PROIECT DE AN:
REDUCTOR CILINDRO-MELCAT

STUDENT: COORDONATOR:

Duma Ionut Prof. Dr.Ing. TARCA IOAN

Grupa: 631-B, TCM

ORADEA

2015-2016

1
 Tema proiectului
Sa se proiecteze un reductor de tip cilindro-melcat (C.M.) avand in vedere
urmatoarele date initiale:
-puterea motorului electric P=5.5 KW;
-turatia motorului electric 𝑛𝑖 = 2400 rot/min;
-turatia la iesire 𝑛𝑒 = 8rot/min;
-durata de functionare normata 𝐷ℎ = 10000 h.
Miscarea se transmite de la motor la reductor prin intermediul curelelor
trapezoidale.

Bibliografie:
1.Antal A. , S.A. Reductoare, lito I.P.C.N. 1994
2.Radulescu Gh.,S.A.;Indrumar de proiectare in constructia de masini vol.III
E.D.P.Bucuresti 1986
3.Crudu I.s.a.,Atlas reductoare cu roti dintate , E.D.P.Bucuresti 1981

2
 MEMORIU TEHNIC

Definirea reductorului
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti
dintate cu angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa.
Ele servesc la:
-micsorarea turatiei;
-cresterea momentului de torsiune transmis ;
-modificarea sensului de rotatie sau a planului de miscare;
-insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
-distribuie fluxul de putere de la un motor catre mai multe masini de lucru
In cazul reductoarelor de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori,
rotile angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit
ca raportul dintre turatia la intrare si turatia la iesire a reductorului, spre deosebire
de cutiile de viteze la care unele roti sunt mobile pe arbori, angreneaza intermitent
si realizeaza un raport de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de
variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate mai rar) la care raportul de
transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile
constructiilor de masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate.
Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
-dupa raportul de transmitere:
-reductoare o treapta de reducere a turatiei;
-reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.
-dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de iesire;
reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele
-dupa pozitia arborilor:
reductoare cu axe orizontale;
reductoare cu axe verticale;
reductoare cu axe inclinate.
-dupa tipul amgrenajelor:
reductoare cilindrice;
reductoare conice;
reductoare hipoide;
3
reductoare melcate;
reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
reductoare planetere.
dupa pozitia axelor:
reductoare cu axe fixe;
reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul

este montat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste
motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se
utilizeaza in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin
lanturi, cu frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.

Variante constructive de recutor

cilindro-melcat
VARIANTA I
Prima varianta prezintat un reductor cu doua trepte de reducere:prima treapta de
reducere fiind cu roti dintate cilindrice, iar a doua treapta cu angrenaj melcat .
Tinand seama de faptul ca ambele trepte sunt introduse in aceeasi carcasa se obtine
o constructie compacta. Corpul si carcasa reductorului sunt obtinute prin turnare.
Pentru rezemarea arborelui de intrare si a arborelui intermediar, in reductor este
prevazut un perete de sprijin . Nivelul uleiulul din carcasa este limitat de melc.
Compartimentul angrenajul cilindric comunica cu cel al angrenajului melcat
.Reductorul mai este prevazut capac de vizitare, aerisitor, inele de ridicare , tija
pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire al uleiului.
VARIANTA II
Varianta II prezinta urmatoarele partlcularitati fata de varianta I: carca sa in care se
monteaza rotile cilindrice este detasabila, arborele de intrare se sprijina pe un
rulment monttat in carcasa detasabila din peretele reductorului; roata cilindrica
condusa este mon tata in consola pe arborele melculul. Constructia carcasei fiind
mai comp lexa, ridicand probleme de prelucrare a alezajelor pentru rulmenti in
peretele frontal. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se face cu uleiul din carcasa
reductorului. Carcasa este detasabila.

4
 VARIANTA III
Varianta III prezinta un reductor cilindro-melcat la care constructia carcasei difera
de cele prezentate anterior. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa
detasabila care se fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi
de priridere. Carcasa angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul
de separatie in axul rotii melcate. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se
realizeaza cu uleiul din carcasa reductorului.

Varianta aleasa

5
 MEMORIU DE CALCUL
1.Schema cinematica a reductorului

2.Stabilirea rapoartelor de transmitere

Domeniul recomandat pentru rapoarte de transmitere (Antal; pagina 83; tabelul
3.2)

𝑖 𝑇 -raportul de transmitere total;

𝑖12 -raportul de transmitere pentru angrenajul cilindric:i12=3…4(maxim 8);

𝑖34 - raportul de transmitere pentru angrenajul melcat:i34=8…40(maxim 100);

𝑖𝑐 - raportul de transmitere la transmisia prin curea:ic=2…4(maxim 7).

Se stabileste rapoartele de transmitere pentru angrenaje si valoarea calculata

ramasa fiind pentru curea.

Raportul de transmitere total

6
 𝑛𝑖
𝑖𝑇 = = 𝑖𝑐 ∙ 𝑖12 ∙ 𝑖34
𝑛𝑒

2400
𝑖𝑇 = = 300
8

Raportul de transmitere pentru angrenajul cilindric se alege din STAS 6012-82.

𝑖12 =4

Raportul de transmitere pentru angrenajul melcat.

𝑖𝑇 300
𝑖34 = = = 75
𝑖12 4

𝑖34 = 35.5

Raportul de transmitere prin curea

𝑖𝑇 300
𝑖𝑐 = = = 2.11
𝑖12 ∙ 𝑖34 4 ∙ 35,5

𝑖𝑐 = 2.10

3.Calculul turatiilor pe arbori

𝑛𝑖 2400
𝑛𝐼 = = = 1142.85 rot/min
𝑖𝑐 2.1

𝑛𝐼 1142.85
𝑛𝐼𝐼 = = = 285.75 rot/min
𝑖12 4

𝑛𝐼𝐼 285.75
𝑛𝐼𝐼𝐼 = = = 8.04 rot/min
𝑖34 35,5

4.Calculul puterilor pe arbori

𝜂𝑟𝑢𝑙 = 0,99 … 0,995 -randamentul rulmentilor

𝜂𝑐 = 0,94 … 0,96 -randamentul transmisiei prin curea

𝜂12 = 0,96 … 0,98 -randamentul angrenajului cilindric

𝜂34 = 0,7 … 0,75 -randamentul angrenajului melcat

7
𝑃𝐼 = 𝑃𝑀𝐸 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 ∙ 𝜂𝑐 = 7 ∙ 0,993 ∙ 0,95 = 5.18 KW

𝑃𝐼𝐼 = 𝑃𝐼 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 ∙ 𝜂12 = 6,6 ∙ 0,993 ∙ 0,96 = 4.98 KW

𝑃𝐼𝐼𝐼 = 𝑃𝐼𝐼 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 ∙ 𝜂34 = 6,22 ∙ 0,993 ∙ 0,72 = 3.61 KW

5.Calculul momentelor de torsiune pe arbori

𝑃𝐼
𝑀𝑇1 = ∙ 9550 ∙ 1000 = 955000 ∙ 5.18/1142.85 =43285.64 Nmm
𝑛𝐼

𝑃𝐼𝐼
𝑀𝑇2 = ∙ 9550 ∙ 1000 = 955000 ∙ 4.98/285.75 =166435.69Nmm
𝑛𝐼𝐼

𝑃𝐼𝐼𝐼 3.61
𝑀𝑇3 = ∙ 9550 ∙ 1000 = 955000 ∙ = 4293337.48 Nmm
𝑛𝐼𝐼𝐼 8.03

6.Dimensionarea angrenajelor
Angrenajul cilindric
Distanta axiala minima din punct de vedere a presiunii de contact.
2
𝑀𝑇2 ∙ (𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛼 ∙ 𝐾𝐻𝛽 )(𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 ∙ 𝑍𝜀 ∙ 𝑍𝛽 ) 1
𝑎𝑚𝑖𝑛 = (𝑖12 + 1)[ ] 3
2 σHlimb 2
2 ∙ 𝑖12 ∙ Ψa ( (𝑍𝑁2 ∙ 𝑍𝐶 ∙ 𝑍𝑅 ∙ 𝑍𝑉 ∙ 𝑍𝑊 ∙ 𝑍𝑋 )2
SHP2 )
Unde:

𝑖12 = 4

𝑀𝑇2 = 166435.69 Nmm

𝐾𝐴 = 1,25 [2 tabelul A.14-2,pagina 170]

𝐾𝑉 = 1,2 [2 tabelul 14-96,pagina 187]

𝐾𝐻𝛽 =1,3 [2 tabelul 14-96,pagina 187]

𝐾𝐻𝛼 = 1 [2 tabelul 14-96,pagina 187]

𝑍𝐻 = 2,5 [2 tabelul 14-96,pagina 187]

𝑍𝐸 = 189 √𝑀𝑃𝑎 [2 tabelul 14-96,pagina 187]

8
𝑍𝜀 = 0,95 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝛽 = √𝑐𝑜𝑠𝛽 = 1
2∙Ψd
Ψa = =0,18
𝑖12 +1

Ψd =0,45 [2 tabelul A.14-25 pagina 209]

σHlimb = (0.1 ∙ HV + 600) ± 150 = 900 [2 tabelul A.14-16 pagina 204]

SHP2 = 1.15 [2 tabelul A.14-17 pagina 204]

𝑍𝑁2 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝐶 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝑅 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝑉 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝑊 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝑋 = 1[2 tabelul 14-96,pagina 188]

156991,83∙(1,25∙1,2∙1∙1,35)(2,5∙189,8∙0,95∙1)2 1
𝑎𝑚𝑖𝑛 = (4 + 1)[ 900 2
]3 = 132.74 mm
2∙4 2 ∙0,18∙( ) (1∙1∙1∙1∙1∙1)2
1,15

Dimensionarea angrenajului cilindric

𝑧1 = 19 (dinti) [2 tabelul 14-10,pagina 24]

𝑧2 = 𝑖12 ∙ 𝑧1 = 4 ∙ 19 = 76 (dinti) [2 tabelul 14-10,pagina 24]

𝑎𝑚𝑖𝑛 = 140 mm
2∙𝑎𝑚𝑖𝑛 2∙130.18
𝑚= = = 2.79mm [2 tabelul 14-10,pagina 24]
𝑧1 +𝑧2 20+81

𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆 = 3 mm [2 tabelul 14.4, pagina 13]

𝑚(𝑧1 +𝑧2 ) 2,75∙100
𝑎0 = = = 142.5 mm [2 tabelul 14.4, pagina 13]
2 2

𝑎𝑆𝑇𝐴𝑆 = 140mm[2 tabelul 14-10,pagina 25]

9
𝑑1 = 𝑚 ∙ 𝑧1 = 3 ∙ 19 = 57 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑2 = 𝑚 ∙ 𝑧2 = 3 ∙ 76 = 228 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑓1 = 𝑚 ∙ 𝑧1 − 3 ∙ 𝑚 = 3 ∙ 19 − 3 ∙ 2,55 = 79.5mm[2tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑓2 = 𝑚 ∙ 𝑧2 − 2,7 ∙ 𝑚 = 3 ∙ 76 − 2,75 ∙ 2,75 = 211.5mm[2 tabelul 14-10,pagina

25]

ℎ = 2,25 ∙ 𝑚 = 2,25 ∙ 2,75 = 6.75 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑎1 = 𝑑𝑓1 + 2ℎ = 43,75 + 2 ∙ 5,625 = 63 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑎2 = 𝑑𝑓2 + 2ℎ = 193,75 + 2 ∙ 5,625 = 245.25 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑏1 = 𝑑1 ∙ 𝑐𝑜𝑠 ∝0 = 50 ∙ 𝑐𝑜𝑠20° = 50.706 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

𝑑𝑏2 = 𝑑2 ∙ 𝑐𝑜𝑠 ∝0 = 200 ∙ 𝑐𝑜𝑠20° = 202.824 mm [2 tabelul 14-10,pagina 25]

Angrenajul melcat
Distanta axiala minima din punct de vedere a presiunii de contact.

𝑀𝑇3 ∙ 𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝑝 (𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 )2 1

𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 = (𝑧4 + 𝑞)[ ]3
5,2 ∙ 𝑧42 ∙ 𝑞 ∙ σHP2 2

𝑧3 = 2 (dinti)

𝑧4 = 𝑧3 ∙ 𝑖34 = 2 ∙ 38 = 76 (dinti)

𝐾𝐴 = 1 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝐾𝑉 = 1,1 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝐾𝐻𝑝 = 1 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝐻 = 2,5 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑍𝐸 = 165,4 √MPa [2 tabelul 14-96,pagina 188]

𝑞 = 9 [2 tabelul 14-96,pagina 188]

σHP2 = 220 MPa

10
 3533500,42∙1∙1,1∙1∙(2,5∙159.8)2 1
𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 = (71 + 9)[ ]3 = 358.99mm
5,2∙812 ∙𝑞∙2202

Tipul melcului ZE [2,tabelul 14.40, pagina 93]

Melcul de referinta

-unghiul profilului ∝𝑛 = 20°

-coeficientul inaltimii capului spirei melcului ℎ𝑎∗ = 1[2,tabelul 14.39, pagina 91]

-coeficientii inaltimii spirei ℎ∗ = 2,2

-coeficientul grosimii de calcul a spirei 𝑠0∗ = 0,5 ∙ 𝜋

𝑎𝑤 = 400 mm [2 tabelul 14.4, pagina 13]

Calculul modulului axial al melcului

2𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 2∙278.7
𝑚𝑥 = = = 8mm
𝑞+𝑧2 9+81

𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆 = 10 mm [2 tabelul 14.4, pagina 13]

Sensul elicei melcului dreapta

Deplasarea specifica la roata

𝑎𝑤 280
𝑥= − 0,5 ∙ (𝑧4 + 𝑞) = − 0,5 ∙ (81 + 9) = −1
𝑚 10
𝑑3 = 𝑚 ∙ 𝑞 = 8 ∙ 9 = 72 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

𝑑4 = 𝑚 ∙ 𝑧4 = 8 ∙ 81 = 648 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

Unghiul de panta al melcului

𝑧3 2
𝑡𝑔𝛾 = = = 0,22 [2 tabelul 14-48 pagina 101]
𝑞 9

𝛾 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔0,22 = 12.52

ℎ𝑎1 = 𝑚 ∙ ℎ𝑎∗ = 8 ∙ 1 = 8 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

11
ℎ1 = 𝑚 ∙ ℎ∗ = 8 ∙ 2,2 = 17.2 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

𝑑𝑎3 = 𝑑3 + 2 ∙ ℎ𝑎1 = 72 + 2 ∙ 8 = 88 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

𝑑𝑎4 = 𝑑4 + 2 ∙ (ℎ𝑎∗ + 𝑥) ∙ 𝑚 = 504 + 2 ∙ (1 − 1) ∙ 8 = 520 mm

[2 tabelul 14-48 pagina 101]

6∙𝑚 6∙10
𝑑𝑎𝑀 = 𝑑𝑎4 + = 560 + = 575 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]
𝑧3 +2 2+2

𝑅 = 0,5 ∙ 𝑑3 − ℎ𝑎1 = 0,5 ∙ 90 − 10 = 35 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

𝑏1 = 𝑚(10,5 + 𝑧3 ) = 8(10,5 + 2) = 125 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

𝑏2 = 0,75 ⋅ 𝑑𝑎3 = 0,75 ⋅ 110 = 82,5 mm [2 tabelul 14-48 pagina 101]

Pasul melcului

𝑃𝑥 = 𝜋 ⋅ 8 = 25.13

7Calculul fortelor in angrenaje

Angrenajul cilindric

Fortele tangentiale
2𝑀𝑡1 2 ∙ 41688.5
𝐹𝑡1 = = = 1543.94𝑁
𝑑1 54
2𝑀𝑡2 2 ∙ 1543.94
𝐹𝑡2 = = = 727.52𝑁
𝑑2 216

Fortele radiale

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑡1 ⋅ tan ∝ = 1543.94 ⋅ tan 20∘ = 561.94 𝑁

𝐹𝑟2 = 𝐹𝑡2 ⋅ tan ∝ = 2205,18 ⋅ tan 20∘ = 264.6 𝑁

Fortele normale
𝐹𝑡1 1543.94
𝐹𝑛1 = = = 1643.02𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 𝑐𝑜𝑠20
12
 𝐹𝑡2 𝐹𝑡2
𝐹𝑛2 = = = 774.21 𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 𝑐𝑜𝑠20

Angrenajul melcat
2𝑀𝑡2 2 ∙ 220518,18
𝐹𝑡3 = = = 4365.13 𝑁
𝑑3 72
2𝑀𝑡4 2 ∙ 220518,18
𝐹𝑡4 = = = 14021.82 𝑁
𝑑4 504

Fortele radiale

𝐹𝑟3 = 𝐹𝑟4 = 𝐹𝑡4 ⋅ tan ∝ = 15976,87 ⋅ tan 20∘ = 5227.84 𝑁

Dimensionarea arborilor

Arborele 1
material OLC50

σr = 1000 MPa
σr 1000
k= = = 1,81
550 550
MT1 57
MtE = = = 43,18 Nm
k 1,81

Diametrul capatului de arbore

d1 =28 mm

13
Arborele 2
material 40c10

σr = 730 MPa
σr 730
k= = = 1,81
550 550
MT2 221
MtE = = = 167 Nm
k 1,32

Diametrul capatului de arbore

d1 =45 mm

14
Arborele 3
material OL50

σat = 140 MPa

16MT3 4472
d=√ =√ = 56,24 Nm
π∙σat 𝜋∙160

Diametrul capatului de arbore

d1 =60 mm

15
8Calculul fortelor in angrenaje
Angrenajul cilindric

Fortele tangentiale
2𝑀𝑡1 2 ∙ 43285
𝐹𝑡1 = = = 1518.79𝑁
𝑑1 57
2𝑀𝑡2 2 ∙ 166435.69
𝐹𝑡2 = = = 1459.96 𝑁
𝑑2 228

Fortele radiale

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑡1 ⋅ tan ∝ = 2292 ⋅ tan 20∘ = 552.79 𝑁

𝐹𝑟2 = 𝐹𝑡2 ⋅ tan ∝ = 2205,18 ⋅ tan 20∘ = 531.38 𝑁

Fortele normale

16
 𝐹𝑡1 2292
𝐹𝑛1 = = = 1615.42 𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 0,92
𝐹𝑡2 2205,18
𝐹𝑛2 = = = 1553.65𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 0,92

Angrenajul melcat
2𝑀𝑡2 2 ∙ 166435.69
𝐹𝑡3 = = = 4160.89 𝑁
𝑑3 70
2𝑀𝑡4 2 ∙ 14703.20
𝐹𝑡4 = = = 2337.98 𝑁
𝑑4 75

Fortele radiale

𝐹𝑟3 = 𝐹𝑟4 = 𝐹𝑡4 ⋅ tan ∝ = 15976,87 ⋅ tan 20∘ = 1544.37 𝑁

Calculul transmisiei prin curea:

P=5.5 [KW]

ni=2400 [rot/min]

n1=1200 [rot/min]

ic=2

Dp1=100 [mm]

Dp2=ic· Dp1=2·100

Dp2=200 [mm]
Dp1+Dp2 100+230
Dpm= = = 150 [mm]
2 2

A=0,7…0,2· ( Dp1+ Dp2)

A=1,35·300=405 mm

A=400 [mm]

17
 Dp2−Dp1 200−100
ϒ=2·arcsin = 2 · 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 = 14,36
2·𝐴 2·400

ϒ=14,360

Β1=180-14,36=165,640

Β2=180+14,36=198,360
(𝐷𝑝2 −𝐷𝑝1 )2 1002
Lp=2·A+π·Dpm+ =2·400+π·150+ =1328,92
4∗𝐴 4·400

Lp=Lstas=1400 [mm] STAS 7192-76 [2,tab. 17.6,pag.401]

𝐷𝑝1 ·𝑛1 100·2200
V= = =11,51 [m/s]
19100 19100

7
F=103· = 608,16 N
11,51

F=608,16 [N]

S=1,5…2·F

S=1,75·608,16=1064,28

S=Fi=1064,28 [N]

Verificarea rulmentilor:
Pentru verificarea durabilitatii rulmentilor pe perioada specifcata impusa de
datele proiectului se procedeaza astfel :
Se echivaleaza arborele cu o bara simpla rezemata a carei reazame sunt chiar
rulmentii;
Se considera 2 plane perpendicular intre ele care trec prin axa arborelui (V si H);
Se calculeaza rezultanta fortelor in fiecare reazam:

RB=√𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵2 ;
RB=√𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵2 ;
Se verifica durabilitatea fiecarui rulment cu relatia :

18
 𝐶 𝑝
LA=( ) ,LA>LH;
𝑅 𝐴
p=0,33-pentru rulmenti cu role;
𝐷ℎ ·60∗𝑛
LH= –durata exprimata in milioane de rotatii;
106
Arborele I:

Pozitie vertical

ΣMA=0;

VB·26-Ft1·62,5-Ft1·31,25+59·Fc=0
2292·31,25−608,16·59
VB= = 571,89
62,5

VB=571,89 [N]
19
ΣMB=0;

Fc·121,5 -VA·26+Ft1·31,25- =0
608,16·121,5+42292·31,25
VA= = 2328,26
26

VA=2328,26 [N]

Pozitie orizontala:

ΣMA=0;

HB·62,5-Fr1·31,25-S·59=0
834,21·31,25−59·1064,28
HB = = −587,57
62,5

HB=587,57 [N]

ΣMB=0;
20
HA·62,25-Fr1·31,25-S·121,5=0
121,5·1064,28−834,21·31,25
HA= = 2486,06
62,5

HA=2486,06 [N]

RA=√𝑉𝐴2 + 𝐻𝐴2 = √2328,262 + 2486,062 = 3406,06 [N]=3,406 [KN]

RB=√𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵2 = √571,892 + 587,572 = 819,93 [N]=0,819 [KN]

𝐷ℎ ·60·𝑛1 10000·60·1100
LH1= = = 660
106 106

𝐶 𝑝 42,3 3,3
LAI=( ) = ( ) = 3543 > 660
𝑅 𝐴 3,40

Arborele II:

Pozitie vertical

21
ΣMA=0;

VB·596-Ft3·298+Ft2·67,5+Ma3=0

Ma2=Fa3·d3/2=15976,87· (90/2)=718959,15

Ma2=718959,15 [N·mm]

VB=-1210,85 [N]

ΣMB=0;

Ft3·298- VA·596+Ft2·663,5+Ma2=0

VA=6111,43[N]

Pozitie orizontala

22
ΣMA=0;

HB·596-Fr3·298+Fr2·67,5=0

HB=2950,31 [N]

ΣMB=0;

Fr3·298-HA·596-Fr2·663,5=0

HA=3934,72 [N]

RA=√𝑉𝐴2 + 𝐻𝐴2 = √6111,432 + 3934,722 = 7268,53 [N]=7,268 [KN]

RB=√𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵2 = √1210,852 + 2950,312 = 3189,12 [N]=3,19 [KN]

𝐷ℎ ·60·𝑛2 10000·60·275
LHII= = = 165
106 106

𝐶 𝑝 86,5 3,3
LAII=( ) = ( ) = 3543,06 > 165
𝑅 𝐴 7,268

23
Arborele III:

Pozitie vertical
ΣMA=0;

VB·165,5-Ft4·80,25+ Ma4=0

Ma4=Fa4·d4/2=4900,404· (560/2)=1372113,12

VB=-543,62 [N]

ΣMB=0;

VA·165,5-Ft4·85,25-Ma4=0

VA=16520,49 [N]

Pozitie orizontala

24
ΣMA=0;

HB·165,5-Fr4·80,25=0

HB=2949,33 [N]

ΣMB=0;

HA·165,5-Fr4·85,25=0

HA=3133,09 [N]

RA=√𝑉𝐴2 + 𝐻𝐴2 = √16520,492 + 3133,092 = 16814,95 [N]=16,81 [KN]

RB=√𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵2 = √543,622 + 2949,332 = 2999,01 [N]=3[KN]

𝐷ℎ ·60·𝑛3 10000·60·9,82
LHIII= = = 5,892
106 106

𝐶 𝑝 105 2
LAIII=( ) = ( ) = 421,82 > 5,892
𝑅 𝐴 16,81

25
26