23.

TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ

Termenul generic de psihoze schizofreniforme a fost introdus de Langfeldt în anul 1939 şi a

fost preluat în anul 1980 în DSM III pentru a diferenţia tulburări cu un prognostic bun, nonafective,
distincte faţă de schizofrenie.
În DSM IV, tulburarea schizofreniformă include simpt neg sau poz, dar tulb nu este datorată
unei tulb schizoaf. sau tulb afective cu simpt psihotice, nu este indusă de substanţe psihoactive sau
de o afecţiune medicală generală, având o evoluţie de peste o lună, dar mai puţin de 6 luni.

Definire şi criterii diagnostice

Definitie - tulburare cu simptome identice cu cele ale sch, cu exceptia faptului ca se remit in decurs
de cel mult 6 luni iar functionarea normala revine.
- tulb psihotică ce reprez simpt tipice de sch, dar a cărei evol nu este cr, aşa cum se constată în sch
- pt a întruni crt dg de tulb schizofreniformă, pac tb să prezinte simpt psihotice ale fazei ac din
sch→ iar după episod, să revină la nivelul anterior de integrare socială (din ultimele 6 luni).

Criteriile DSM IV de diagnostic pentru tulburarea schizofreniformă:

A. Criteriile A, D şi E ale schizofreniei.
A.Simptome caracteristice: 2 sau mai multe din urmatoarele simpt, fiecare prezent o perioada
semnificativa de timp pe parcursul unei luni de zile ( sau mai putin dc a fost tratata cu succes):
1.ideatie deliranta
2.halucinatii
3.discurs dezorganizat
4.comportament catatonic sau dezorganizat major
5.simptome negative
D.Excluderea tulburarilor schizoafective sau afective
E.Excluderea abuzului de droguri sau alte substante si a conditiilor medicale
B. Ep (inclusiv prodromul, faza activa si cea reziduala) dureaza cel putin o luna dar mai putin de 6
luni. (Când tb pus dg. fără a se aştepta recuperarea, dg tb etichetat ca „provizoriu").
Se va specifica dacă:
 Nu sunt semne de prognostic favorabil – (dacă două sau mai multe dintre elementele de mai jos
nu au fost prezente)
 Există semne de prognostic favorabil – cel puţin două (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) debutul simptomelor (psihotice) proeminente pe parcursul a 4 săptămâni de
la primele modificări comportamentale sau ale funcţionării
(2) stare confuzională sau perplexitate (la apogeul episodului psihotic)
(3) nivel bun premorbid de funcţionare socio-ocupaţională
(4) absenţa aplatizării sau tocirii afective.

Elemente de diagnostic

 elementele esenţiale ale tulb schizofreniforme sunt identice cu cele ale sch (crt A), cu excepţia a
2 diferenţe: durata totală a tulb (incluzând fazele prodromală, activă şi reziduală) este de cel
puţin o lună, dar de mai puţin de 6 luni (crt B), iar deteriorarea activităţii sociale sau profesionale
în cursul unei părţi a tulb. nu este necesară (deşi ea poate surveni).
 durata cerută pt tulb schizofreniformă este intermediară între cea pt tulb psihotică scurtă (în care
simpt durează cel puţin o zi, dar < de o lună) şi sch (în care simpt persistă t de cel puţin 6 luni).

1
 diagnosticul de tulburare schizofreniformă se pune în două situaţii:
- în prima, dg se aplică unui ep de b. cu o dur. între 1 şi 6 luni din care pac s-a recuperat deja
- în cea de a 2-a situaţie, dg se aplică atunci când o persoană care, deşi simptomatică, este aşa
pentru mai puţin decât cele 6 luni cerute pentru diagnosticul de schizofrenie.
! în acest caz, dg de tulb schizofreniformă tb sa fie etichetat ca „provizoriu", deoarece nu
există nici o certitudine că pac se va recupera din tulb în decursul unei perioade de 6 luni.
! dacă tulb persisită peste 6 luni, diagnosticul va fi schimbat cu cel de schizofrenie.
Contrar schizofreniei, deteriorarea în funcţionarea socială şi profesională nu este cerută
pentru diagnosticul de tulburare schizofreniformă.
Cu toate acestea însă, cei mai mulţi indivizi prezintă disfuncţii în diversele domenii ale
funcţionării cotidiene (de ex., la serviciu sau la şcoală, în relaţiile interpersonale şi în autoîngrijire).

Elemente clinice:
- in prezentarea tipica e o tulb. psihotica cu debut brusc fara un prodrom semnificativ
- sunt prezente halucinatiile, ideile delirante sau ambele
- simpt. negative (alogia si avolitia) pot fi prezente
- afectul poate fi aplatizat, semn de prognostic nefavorabil
- vorbirea poate fi confuza si dezorganizata
- comportamentul poate fi dezorganizat sau catatonic
- simpt. psihotice, simpt. negative si cele care afecteaza vorbirea si comportamentul vor dura cel
putin 1 luna, dar pot dura mai mult
- gradul de perplexitate al pacientului e un semn de prognostic bun
- in prezentarea tipica, pac. se intoarce la functionarea de baza la sfarsitul celor 6 luni; teoretic,
episoade repetate sunt posibile, fiecare cu durata mai mica de 6 luni, dar functionarea e pastrata
rar in acest caz si e mai bine de considerat diag. de schizofrenie
- in afara de aceasta prezentare tipica, poate fi si o simpt. asemanatoare schizofreniei: debutul
poate fi insidios, functionarea premorbida poate fi alterata si afectul tocit; singura diferenta e
durata episodului
- in caz de debut insidios, cu o durata a simpt. atenuate de 5 luni si apoi de 1 luna a episodului
acut, diag. de schizofrenie e potrivit, fara un diag. anterior de tulb. schizofreniforma

Diagnostic diferenţial

Se pune accent pe: functionare sociala si ocupationala/ simpt. de debut/ prezenta sau absenta
modificarilor dispozitiei/ abuz de alcool sau alte subst./ conditi medicale generale/ istoric familial
psihiatric/ fact. precipitanti/ evolutie.
Deoarece criteriile de diagnostic pentru schizofrenie şi tulburarea schizofreniformă diferă în
primul rând în termeni de durată a tulburării, discutarea diagnosticului diferenţial al schizofreniei se
aplică, de asemenea, şi la tulburarea schizofreniformă.
 Schizofrenia: sindrom schizofrenic complet, declinul insertiei socio-ocupationale, dureaza cel
putin 6 luni.
 Tulburarea afectiva cu simptome psihotice: dureaza cel putin 2 saptamani, modificari ale
dispozitiei pe tot parcursul episodului; simpt. negative ca alogia, avolitia si afectul tocit pot fi
dificil de diferentiat de pierderea interesului si placerii din episoadele depresive majore; daca
simpt. psihotice survin exclusiv in cursul perioadelor de perturbare afectiva, diag. va fi de tulb.
afectiva cu elem. psihotice

2
 Tulburarea schizoafectiva: sindrom schizofrenic complet, delir sau halucinatii pentru 2 sapt fara
simptome afective, modificari ale dispozitiei pe o perioada substantiala - trebuie sa existe un
episod afectiv care e concomitent cu simpt. fazei active ale tulb. schizofreniforme
 Tulburarea deliranta: delir non-bizar, dureaza cel putin o luna., in absenta simpt. caracteristice
tulb. schizofreniforme (halucinatii, limbaj sau comportament dezorganizat, simpt. neg notabile)
 Tulburarea psihotica de scurta durata: orice simptom pozitiv, dureaza 1 zi pana la 1 luna
 Tulburarea deliranta indusa: orice delir indus
 Psihoza datorata unei conditii medicale, delirium sau dementa: halucinatii sau idei delirante,
etiologie organica, istoric, ex. somatic sau teste de laborator
 Psihoza indusa de consumul unor s. (inclusiv abuzul si sevrajul la alcool): halucinatii sau idei
delirante, etiologie organic, teste toxicologice; schimbari in sensorium si un debut rapid al simpt.
 Tulb. psihotica FAS
 Tulburari de personalitate

Tulburarea Manifestări Declinul Durata Modificări Etiologie

clinice inserţiei exprimării ale organică
socio- clinice dispoziţiei
ocupaţionale
Schizofrenia Sindrom Da Cel puţin 6 Nu sunt Nu
schizofrenic luni proeminente
complet
Afectivă cu Orice simptom Variabil Cel puţin 2 Prezente Nu
simptome pozitiv săptămâni permanente pe
psihotice parcursul
episodului
Schizofreniformă Sindrom Nu 1-6 luni Nu sunt Nu
schizofrenic proeminente
complet
Schizoafectivă Sindrom Variabil Delir sau Prezente pe o Nu
schizofrenic halucinaţii pt. prd.
complet 2 săptămâni Substanţială
fără simptome (dar nu pe
afective toată durata
bolii)
Delirantă Numai delir Nu Cel puţin 1 Nu sunt Nu
non-bizar lună proeminente
Psihotică de scurtă Orice simptom Nu o zi până la Nu sunt Nu
durată pozitiv olună proeminente
Delirantă indusă Orice delir Nespecific Nespecific Nu sunt Nu
indus proeminente
Psihoză dat. unei Halucinaţii Nespecific Nespecific Nespecific Da
cond. med. sau idei delir.
Psihoză indusă de Halucinaţii Nespecific Nespecific Nespecific Da
consumul unor sau idei delir.
substanţe
Sindromul schizofrenic complet semnifică îndeplinirea criteriilor A din DSM IV.

Elemente si tulburari asociate:

- cei mai multi prez disfc in dvs domenii, cu toate ca ac. elem. nu e cerut pt.diag., contrar sch

3
Epidemiologie:
- este mai rara decat sch, egal distribuita la ambele sexe
- mai obisnuita la adolescenti/ adulti tineri si pare a avea o frecv de mai putin de 1/2 din cea a sch
- s-a aratat ca rudele pac. cu tulb. schizofreniforma au un risc ↑ de a avea alte tulb. psihiatrice, dar
distributia acestor tulb. difera de a celor intalnite la rudele pac cu sch si tulb.bipolara
 astfel, la rudele pacientilor cu tulb. schizofreniforma se intalnesc mai frecvent tulb. de
dispozitie cu elemente psihotice decat la rudele pacientilor cu tulb. bipolara

Etiopatogenie
- nu s-a reuşit identificarea unei cauze specifice
- ipotezele admise sunt cele ale neurodezvoltării, traumatică, genetică, fără a exista însă dovezi
certe în favoarea uneia sau alteia
- nu s-a putut identifica nici un mecanism specific patogenic
- probele disponibile sugerează că rudele indivizilor cu tulburare schizofreniformă au un risc
crescut pentru schizofrenie.
- în general, unii pacienti au o tulb. asemanatoare schizofreniei, in timp ce altii au o tulb.
asemanatoare unei tulb. de dispozitie
- datorita prognosticului in general bun, tulb. are probabil similaritati cu caracterul episodic al
tulb. de dispozitie; unele date arata o relatie inchisa cu schizofrenia
- cateva studii au aratat prezenta simpt. afective (in special manie) si un prognostic mai bun decat
al pac. cu schizofrenie;
- de asemenea, incidenta crescuta de tulb. de dispozitie la rudele pac. cu tulb. schizofreniforma
indica o legatura cu tulb. de dispozitie.
Prevalentă
- probele disponibile sugerează variaţii în incidenţă pe secţiune transversală prin condiţiile
socioculturale:
 în SUa şi în alte ţări dezvoltate, incidenţa este ↓, posibil de până la 5 ori < decât cea a sch
 în ţările în curs de dezvoltare, incidenţa este substanţial mai mare, în special pentru subtipul
„cu elemente de prognostic bun"
 în unele dintre aceste condiţii, tulb. schizofreniformă poate fi la fel de frecventă ca şi sch
- s-a raportat o prevalenta pe durata vietii de 0,2% si o prevalenta pe un an de 0,1%

Evoluţia/prognostic
 pe termen lung variabilă unii dintre pacienţi prezintă un singur episod, în timp ce alţii au ep.
repetate la perioade variabile de timp
 primul episod apare în adolescenţa tardivă sau la adultul tânăr, deseori în condiţiile unei crize
precipitante
 un prognostic favorabil este asociat cu: o bună funcţionare socio-ocupaţională premorbidă,
prezenta confuziei si dezorientarii in perioada culminanta a episodului psihotic, absenta
tocirii/aplatizarii afective, durata mai scurta, debutul acut si debutul simp psihotice intense in
decurs de cel mult 4 sapt de la prima modificare observabila a comportamentului.
 prognostic nefavorabil - afectivitate tocită
 diagnosticul poate fi reevaluat dacă pacientul este urmărit o perioadă de timp mai îndelungată;
mulţi dintre aceşti pacienţi dezvoltă schizofrenie
 în alte situaţii clinice episoadele tardive se dezvoltă sub forma depresiei sau maniei, cu sau fără
simptome psihotice

4
 aproximativ o treime dintre indivizii cu diagnosticul iniţial de tulburare schizofreniformă
(provizoriu) se recuperează în decursul perioadei de 6 luni şi primesc ca diagnostic final,
diagnosticul de tulburare schizofreniformă
 din restul de două treimi, majoritatea prezintă o evoluţie mai puţin favorabilă →vor fi
rediagnosticaţi cu schizofrenie sau tulburare schizoafectivă.
 există date, conform cărora în ţările în curs de dezvoltare recuperarea din tulburările psihotice
poate fi mai rapidă, ceea ce duce la procente mai ridicate de tulburare schizofreniformă decât de
schizofrenie.
 durata episodului este corelată cu prognosticul pe termen scurt:
- la pacienţii a căror episod a durat cel mult o lună este puţin probabil să se dezvolte sch
- la cei la care tulburarea durează aproape 6 luni, pot dezvolta schizofrenie

Tratament
 episodul acut trebuie tratat în condiţii de spitalizare.
- unii pacienţi (puţini la nr.) se ameliorează spontan după internare
- majoritatea necesită administrarea unei medicaţii neuroleptice:
 med antipsihotica
- tb luata in considerare intreruperea sau ↓ med daca psihoza s-a rezolvat complet in 6 luni.
- nu este clar demonstrat dacă neurolepticele atipice (clozapina, risperidona sau olanzapina)
sunt mai eficace decât preparatele clasice, deşi unele studii afirmă acest fapt
- în cazul în care terapia NL eşuează (într-o prd de t rezonabilă) se poate recurge la o metodă
terapeutică alternativă, de tipul carbonatului de litiu, carbamazepinei sau electroşocului
- după stabilizarea clinică, neurolepticele se retrag treptat
- se vor asocia benzodiazepine în perioada intens psihotică în vederea reducerii dozelor de
neuroleptice, a scăderii efectelor secundare şi riscului diskineziei tardive
- tratamentul se administrează ca şi în cazul unei schizofrenii în fază ac. (cura neuroleptică)
- simptome cum ar fi insomnia, agitaţia, suspiciozitatea, dezorganizarea gândirii se pot remite
în scurt timp de la internare
- halucinaţiile şi delirul cedează mai lent
 la externarea din spital pac tb instruit pt a recunoaşte simptomele timpurii ale decompensării.
 în cazul recăderii se va reintroduce tratamentul neuroleptic şi se va reevalua diagnosticul.
 ep recurente justifica un trial cu Li sau anticonvulsiv sau poate ter continua de intretinere cu AP.
 psihoterapia are o importanta critica in ajutarea blv sa-si inteleaga experientele psihotice.
 TEC poate fi indicata pentru cei cu catatonie marcata sau elemente depresive marcate.
 o importantă problemă care se impune pe parcursul trat este posibilitatea suicidului:
- numeroşi pacienţi, după recuperare, pot dezvolta o simptomatologie depresivă, care:
 face parte din evoluţia tulburării sau este o reacţie la procesul de boală
 are un răspuns slab la medicaţia antidepresivă, iar riscul suicidar ester ↑ semnificativ
- din acest motiv pacienţii vor fi dispensarizaţi şi monitorizaţi după externare şi eventual
reinternaţi în cazul apariţiei ideaţiei suicidare